Stenogramă plen

Stimați colegi, permiteți-mi să declar deschisă ședința de astăzi.

Vom merge pe formula practicată până acum: declarațiile politice, după care vom aproba ordinea de zi și programul de lucru.

Pe cale de consecință, vă rog să-mi permiteți să-i ofer cuvântul domnului senator Ion Vărgău – pentru o declarație politică din partea Partidului Social Democrat –, urmează domnul senator Oprea Mario Ovidiu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Ion Vărgău:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică se intitulează: „Guvernul caută soluții ineficiente pentru Delta Dunării”.

Delta Dunării este o zonă importantă pentru județul Tulcea și, de-a lungul timpului, s-a bucurat de o imagine bună atât pe plan național, cât și internațional, fiind cunoscută ca un ținut cu un potențial turistic unic în Europa și poate permite dezvoltarea economiei județului Tulcea și inclusiv a turismului românesc.

Județul Tulcea nu are o economie și o industrie bine dezvoltate, fiind clasat printre cele mai sărace județe din țară.

Pentru localnici pescuitul reprezintă cea mai veche îndeletnicire. Peștele este o sursă importantă de hrană, iar valorificarea acestuia le aduce venituri care îi ajută să supraviețuiască. Ultima vizită a premierului Tăriceanu în Tulcea a lăsat urme adânci în sufletul pescarilor din Deltă, în sensul că Domnia Sa a afirmat faptul că trebuie interzis pescuitul industrial în Delta Dunării.

Este de neacceptat o asemenea decizie atâta vreme cât nu se iau alte măsuri privind reconversia profesională pentru cei angrenați în activitatea de pescuit. Altfel, mare parte din populația Deltei va rămâne fără ocupație, neavând cu ce să-și asigure traiul de zi cu zi.

În aceste condiții, interzicerea pescuitului fără asigurarea unei alternative va conduce la creșterea nivelului braconajului, la capturi ilegale, la reducerea locurilor de muncă, la reducerea finanțărilor pentru sectorul acvaculturii și chiar la amenințarea populației piscicole.

Am sentimentul că din nou vor fi favorizate câteva firme fidele actualei guvernări, așa cum s-a întâmplat în cazul prohibiției la sturioni.

Inițiatorii prohibiției au pretins, atunci, că dețin studii și cercetări bine fundamentate care arată că populațiile de sturioni sunt în declin și că singura cale prin care speciile mai pot fi salvate este instaurarea prohibiției, în vreme ce ucrainenii și bulgarii capturau exemplare de sturioni de peste 100 de kilograme.

Imediat după instaurarea prohibiției au ieșit la iveală și unele ilegalități comise chiar de autoritățile interesate în protejarea sturionilor, în sensul că anumite firme au fost favorizate în procedura de obținere a licitațiilor, a licențelor și a cotelor de acvacultură.

Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a acordat câtorva firme private autorizații speciale de pescuit, capturile fiind folosite pentru reproducerea artificială a sturionilor, urmând, apoi, să plătească nu mai puțin de un milion de euro pentru repopularea Dunării cu puiet de sturioni, plus încă aproximativ 325 de mii de euro pentru achiziționarea cipurilor cu care urmau să fie marcați puii.

Repopularea Dunării cu sturionii proveniți din fermele de acvacultură a fost făcută, cel puțin în județul Tulcea, fără autorizație de mediu.

Iată, stimați colegi, cât de interesat este actualul Guvern, și în special Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să protejeze fondul piscicol, interzicând pescuitul pentru cei care fac acest lucru de o viață și dirijându-l spre firme care în cel mai scurt timp să dețină monopolul în acest sector.

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Mario Ovidiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, urmează doamna senator Vedinaș Verginia.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să intitulez declarația mea politică: „Inconsecvență și fățărnicie în politica românească”, pentru că nu pot să nu constat că anumiți lideri politici se contrazic în afirmații, adoptând poziții diametral opuse punctelor de vedere exprimate doar cu câțiva ani în urmă sau, în unele cazuri, cu câteva luni în urmă.

Nu putem trece cu vederea că în anul 2003, la o discuție dintre doi foști lideri importanți ai P.N.L., mai precis, atunci când un fost lider liberal a propus formarea Alianței P.N.L.-P.D., un alt fost lider liberal s-a opus și a declarat că „Dacă faceți acest pas, eu demisionez imediat, pentru că singurul om politic cu care nu pot colabora este Traian Băsescu, fiindcă este lipsit de caracter”.

Pentru această poziție primul a plătit cu funcțiile sale de conducere și a intrat în dizgrație pentru propunerea sa de formare a acestei alianțe. La patru ani distanță de la aceste declarații, al doilea și-a schimbat părerile cu 180 de grade, aducând elogii tocmai acelei persoane lipsite de caracter, aruncând astfel praf în ochii electoratului, începând cu vara anului 2005.

Pornind de la cele afirmate mai sus, zilele trecute am auzit o prelegere interesantă. Același fost liberal încerca să convingă audiența intelectuală de necesitatea elaborării unui proiect de revizuire a Constituției, de un nou pașoptism, de instaurarea unei noi republici, în speță, prezidențială, argumentele aduse de celebrul fost liberal contrazicându-se cu proiectele sale politice privind republica parlamentară, revizuirea Constituției și reformarea Parlamentului, ca principala instituție a statului român, documente inițiate cu ani în urmă.

Nu pot accepta încălcarea principiilor, cum ar fi: separația puterilor în stat, controlul parlamentar asupra exceselor prezidențiale, transparența decizională, eficientizarea și neutralitatea politică a justiției și nesubordonarea ei vreunui actor politic.

Proiectele politice și juridico-administrative ale sale devin o nebuloasă manevrată de la Cotroceni, care, pusă în aplicare, ar provoca haos și instabilitate instituțională în momentul de față.

Mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Vedinaș Verginia, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, urmează domnul senator Marinescu Marius.

Doamna senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Am să vă vorbesc astăzi despre situația dramatică în care se află unii dintre preoții ortodocși din România, și mă refer, cu precădere, la cei din localitățile rurale sărace.

În aceste vremuri tulburi pe care le trăim, în care problemele în loc să se rezolve se agravează, în care disputele și jocurile politice sunt la ordinea zilei, în care uscăciunea din sufletul unora ce au uitat că au de condus o țară, nu o junglă, a transformat, parcă, și România într-un deșert al disperării și zădărniciei, singura speranță a românului a rămas ajutorul și mila Tatălui Ceresc.

Poporul român s-a născut creștin și a învățat cuvântul Evangheliei, încă din timpul apostolic, de la Sfântul Apostol Andrei, Biserica Ortodoxă Română având un rol deosebit de important în istoria neamului nostru, fiind un factor esențial în păstrarea și afirmarea identității naționale.

Credința în Dumnezeu, în tainele Sfintelor Evanghelii, în cuvântul Domnului nostru Iisus Cristos ne îmbogățește sufletele și ne dă puterea de a merge mai departe și de a progresa moral și spiritual, iar cei care ne pun în legătură cu harul lui Dumnezeu sunt slujitorii bisericii, conducătorii noștri spirituali, cărora avem datoria de a le acorda cinstea și respectul cuvenit.

De la începutul mandatului de parlamentar am avut bucuria de a cunoaște o seamă de preoți din județul Bihor, oameni de valoare, demni, adevărați exponenți ai moralității, care își desfășoară cu mult har misiunea sfințitoare și de îndrumare a credincioșilor în parohiile pe care le păstoresc. În misiunea lor, acești slujitori ai altarului întâmpină destule probleme fie legate de renovarea și consolidarea bisericii și a casei parohiale, fie legate de lucrări de reparații la bisericile mai vechi, de restaurarea unor picturi care împodobesc pereții lăcașului de cult, biserica fiind sufletul unei parohii, o mărturie peste ani a devotamentului și a credinței celor care au edificat-o.

Însă, problema cea mai gravă și poate cea mai dureroasă este cea a veniturilor foarte mici pe care le primesc unii dintre ei, mai ales preoții din mediul rural.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Marinescu, din partea Grupului parlamentar al P.D., urmează domnul senator Neculai Apostol.

Domnule senator, aveți cuvântul.

## **Domnul Marius Marinescu:**

Mulțumesc.

Salvați Parcul Bordei! Salvați sănătatea bucureștenilor! Domnule președinte. Stimați colegi,

În ultimele zile am fost asaltat de indignarea cetățenilor cu privire la situația Parcului Bordei, atât de drag bucureștenilor.

După cum știți, printr-o hotărâre judecătorească definitivă – după părerea mea, cel puțin dubioasă –, controversatul Costică Costanda, celebru pentru jongleriile sale imobiliare, sprijinit de autorități va construi pe o porțiune semnificativă din suprafața Parcului Bordei.

Acum, a devenit proprietar cu acte în regulă a 3,3 hectare din această grădină publică. Generozitatea autorităților nu se oprește aici. Pe lângă dreptul de a construi în parc, deci de a distruge o bună parte din ceea ce mai rămăsese spațiu verde în Capitală, bucureștenii cărora li s-a furat Parcul Bordei sunt obligați de justiție să-i plătească întreprinzătorului peste 17 milioane de euro, acestea fiind așa-zise despăgubiri.

Cine va plăti acești bani?

Primăria generală, desigur, adică noi, bucureștenii.

Oricine înțelege că în spatele unei asemenea afaceri pe bani publici se ascund comisioane grase.

Cer Parchetului General și Consiliului Superior al Magistraturii să se autosesizeze și să facă lumină în acest caz de cârdășie dintre administrația locală, justiție și Costică Costanda.

Totodată, Serviciul Român de Informație să pună la dispoziția organelor abilitate informații referitoare la afacerea Bordei.

Cazul Costică Constanda este cel mai reprezentativ în acest sens. În opinia mea, administrația municipiului București și justiția dovedesc că nu sunt străine de ceea ce înseamnă corupție.

Nu este prima oară când în calitate de senator al României sunt nevoit să abordez problema expansiunii mafiei imobiliare care ne sufocă cu nerușinare. Mai precis, în data de 13 iunie 2005 în plenul Senatului am făcut un la apel la instituțiile statului să distrugă structurile mafiote și din domeniul imobiliar, aducând exemplele concrete de la acea vreme. Informațiile mele proveneau, printre alte surse, și de la un deținut din Penitenciarul Rahova care făcuse parte din mafia în cauză. Acesta susținea că peste 40 de imobile și terenuri din zona centrală a Capitalei, adică, Primăverii, Dorobanți, Kiseleff, au fost însușite în mod fraudulos de diverși indivizi, cu implicarea unor polițiști, magistrați, avocați, politicieni și persoane din lumea interlopă.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Apostol Neculai, din partea Grupului parlamentar al independenților, și se pregătește domnul președinte Ion Iliescu.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Vă supun atenției dumneavoastră o temă de real interes pentru noi toți, cetățeni ai acestei țări, ai unei Românii europene. Este vorba despre necesitatea reformării instituționale a Televiziunii publice.

Demiterea Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune și, implicit, a președintelui acestuia, ca urmare a respingerii Raportului de activitate pe anul 2006 de către plenul Parlamentului, sunt semnale salutare, dar reprezintă, de fapt, doar primul pas în procesul de reformă instituțională a Televiziunii publice.

În octombrie 2006 am prezentat o declarație politică intitulată „Mai este Televiziunea Română un post public în slujba cetățenilor?”, prin care scoteam în evidență o serie de grave deficiențe, cum ar fi:

- abordarea unor teme marginale;

– promovarea unor emisiuni anonime de genul „Undeva, în România”..., dar unde anume nu știm;

– emisiuni de prost gust și destul de costisitoare, nu o spun doar eu, ci acestea sunt opiniile autorizate ale unor specialiști în domeniu;

– lipsa de calitate și claritate a actului managerial, cât și ineficiența cheltuirii banilor publici pe promovarea programelor și politicilor guvernamentale, prin aceasta sacrificându-se dreptul cetățenilor de a fi informați corect asupra deciziilor și problemelor majore ale țării, toate acestea în goana de a acumula o audiență comercială cât mai amplă.

Cam aceleași argumente pentru avizul negativ acordat Raportului S.R.T.V. au invocat și comisiile de specialitate din Parlament, și anume: nereușitele editoriale, costurile prea mari, disproporționate pentru unele producții, cheltuieli salariale nejustificate, lipsa unor creatori de opinie veritabili, pierderi financiare importante de peste 5 milioane de euro, acumularea unei impresionante datorii de aproape 14 milioane de euro, pe fondul unui management extrem de defectuos, în condițiile unei alocații bugetare de peste 118 milioane RON.

Pe acest fond devine evidentă necesitatea imperativă de a reforma și restricționa profund și transparențele Televiziunii, plecând de la realizarea unei legislații specifice mult mai coerente și clare.

2. Realizarea unui audit financiar extern, subordonat Consiliului de administrație, ca element în cadrul programului de reformare și eficientizare al S.R.T.V., audit care să prezinte, periodic, o analiză economică și financiară Parlamentului României.

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Iliescu și se pregătește domnul senator Duca Viorel Senior. Domnule președinte, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Iliescu:**

Domnule președinte, Dragi colegi,

Mă bucur că senatorul Marinescu a ridicat problema Parcului Bordei. Mă pregătisem să ridic această problemă și vreau să vin cu câteva considerațiuni suplimentare.

Urmăresc cu foarte mare îngrijorare lipsa de atenție din Capitală pentru parcurile Capitalei și pentru spațiile verzi, cum se degradează aceste suprafețe și se dezvoltă construcții și spre pădurea Băneasa, și în unele parcuri. Iată, acum, Parcul Bordei.

Aveam 9 ani în 1939, când se inaugura în București ceea ce s-a numit „Luna Parc”, actualul Parc Herăstrău.

Zona de nord a Bucureștiului, înainte, era una dintre zonele cele mai insalubre ale Capitalei. Râul Colentina, un râu cu un debit foarte micuț, sub un metru cub pe secundă, cu o pantă foarte mică, forma mari băltiri. Erau bălțile din nordul Capitalei. Acolo erau și gropile de gunoi ale orașului.

Municipalitatea orașului a pornit în 1930 un program de asanare a nordului Bucureștiului și au fost două lucrări fundamentale: lucrări hidrotehnice pe râul Colentina, s-au realizat primele trei baraje care au realizat 3 lacuri de acumulare: Băneasa, Herăstrău și Floreasca, și ca spațiu de protecție a acestor lacuri Parcul Herăstrău și cele din amonte și aval. Parcul Bordei face parte din aceste suprafețe verzi de protecție a lacurilor din nordul Bucureștiului. Acestea sunt supuse și unui regim de protecție a calității apelor. Ele nu au debit ca să se poată autoepura, trebuie, neapărat, protejate, și prin lege este interdicție să se deverseze ape uzate spre aceste parcuri, ca și multe alte măsuri de protecție.

Deci spațiile verzi, pădurile care s-au dezvoltat de-a lungul acestor lacuri acum sunt vreo 16. În amonte, după război, s-au dezvoltat alte lacuri de acumulare până după Buftea și, în aval, până la Fundeni.

A ataca aceste spații verzi este o barbarie curată și trebuie, neapărat, să ajutăm orașul București să se autoapere de această tendință de vandalizare pornită din interese meschine, pentru că afacerile în imobiliar sunt cele mai profitabile. Și vedem și din punct de vedere urbanistic ce se obține. Cheltuieli mari, investiții importante, construcții frumoase, moderne, înghesuite, pentru că investitorii caută să obțină cât mai mult profit de pe fiecare metru pătrat. Uitați-vă, cartierul care s-a construit lângă Ambasada Chinei,

casă lângă casă, nu au spații de respiro, nu au străzi de acces, nemaivorbind de spații verzi necesare în orice cvartal de clădiri.

Am auzit că acest atac continuă și spre alte parcuri, Parcul Tineretului și parcurile care s-au profilat, între timp, în diferite alte cartiere, deci este o chestiune care impune măsuri imediate.

Am avut plăcerea să fiu la Timișoara două zile săptămâna trecută, și mă bucur pentru faptul că orașul Timișoara știe să-și protejeze acest patrimoniu verde. E un oraș al parcurilor și al spațiilor verzi.

Eu am lucrat în Timișoara câțiva ani, se putea traversa orașul de la un capăt la altul, fără să mergi pe străzi, dintr-un parc în altul și pe malul Begheului. În Capitală, în schimb... Și ce am avut, chiar străzile vechi... Eu am locuit în niște cartiere marginale ale orașului. Străzile erau înverzite și când înverzeau pomii se creau coroanele acelea care acopereau străzile. Mai sunt și acum unele străzi în cartiere care își păstrează această calitate. Bucureștiul se bucura, înainte, de această calitate: un oraș cu multă verdeață. Acum începe să-și piardă această calitate. Este o datorie a administrației...

Vă mulțumesc foarte mult.

Apropo de parcuri, cred că de la discuții generale ar trebui să se treacă la o inițiativă legislativă de interzicere a distrugerii lor, pentru că, altfel, discutăm degeaba.

Dau cuvântul domnului senator Duca Viorel Senior, urmează domnul senator Ardelean Aurel.

Domnule senator Duca, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Distinși colegi senatori,

Dați-mi voie, domnule președinte, să vă mulțumesc, în primul rând, pentru privilegiul ce mi-l acordați de a-mi prezenta această declarație politică de astăzi, declarație al cărei subiect reflectă sinopsisul utopicului fierbinte al Bruxelles-ului de săptămâna trecută.

Deși, inițial, mi-am propus cu totul un alt subiect decât cel menționat mai sus, totuși, dinamica evenimentelor desfășurate la Bruxelles în zilele de 21 și 22 iunie 2007 nu poate fi trecută cu vederea sau diminuată intensitatea lor.

Politica proeuropeană versus eurosceptici și-a prezentat actorii politici cu abilitățile ce-i caracterizează, într-o așa manieră încât națiunile ce au fost reprezentate prin exponenții lor oficiali la acest summit ca să poată să-și exprime aprecierile și susținerea nemijlocită a acestora nu numai că au jucat un rol al vieții lor politice și al națiunilor pe care le-au reprezentat, dar observăm, în aceeași măsură, faptul că pentru unii acest summit a însemnat primul rol major în debutul prezidențial – mă refer aici la președintele Sárkozy –, iar, pentru alții, ultimul act al unei lungi cariere politice, cum este cazul premierului britanic Tony Blair.

Există probabilitatea ca la sfârșitul acestui summit să se fi putut auzi, poate chiar în șoaptă, din partea vreunui lider proeminent al Comunității Europene expresia: „Probabil, am făcut unele greșeli acum, când am fost sub dominarea absolută a puterii, dar, uitându-ne înapoi la cele ce am făcut, cel puțin, înțelegem cu satisfacție drumul spre care ne îndreptăm ca Uniune”.

Să urmărim, totuși, harta acestor evenimente istorice în viața Uniunii Europene.

După cum ne este cunoscut, președinția Uniunii Europene este deținută în momentul de față de Germania, până la sfârșitul acestei sesiuni din iunie.

După lungi și anevoioase negocieri cu cele patru state membre – Polonia, Republica Cehă, Anglia și Olanda –, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, în seara de 21 spre 22 iunie 2007 a dat citire unui plan ce ar fi vrut să fie aprobat de summit-ul Uniunii Europene care avea ca subiect principal reconsiderarea tratatului constituțional al Uniunii Europene, și anume, Constituția.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ardelean Aurel, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, se pregătește domnul senator Popa Nicolae Vlad.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin declarația politică de astăzi doresc să expun aspectul îngrijorător al statutului României de țară membră a Uniunii Europene, și mă refer concret la faptul că, din păcate, țara noastră, după estimările actuale, va absorbi în acest an doar 20% din fondurile Uniunii Europene.

De ce am ajuns în această situație? Răspunsul nu poate veni decât din analiza concretă a celor șase luni care au trecut de la intrarea în Uniunea Europeană. În fapt, ce a realizat România din prima zi după aderare? A început să cheltuiască banii din fondurile structurale? Nicidecum. Nici în

a doua zi, și nici după șase luni de când a devenit membră a Uniunii Europene.

Ca să beneficiem de la 1 ianuarie 2007 în fiecare zi de câteva milioane de euro, cât aveam dreptul, ar fi fost necesar ca țara noastră, chiar din ziua în care a devenit membru al Uniunii Europene, să fi avut pregătite documentele necesare aprobate de Bruxelles: șapte programe operaționale sectoriale, adică Programul operațional regional și Cadrul strategic național de referință. Aceste documente, însă, pentru a fi recunoscute de Comisia Europeană drept oficiale puteau fi trimise la Bruxelles de România doar în calitate de stat membru, statut pe care l-a obținut oficial la 1 ianuarie 2007. Singurul lucru pe care trebuia să-l facem era să fi avut documentele pregătite, și la 1 ianuarie 2007 să le fi trimis la Bruxelles, situație în care Comisia ar fi răspuns în termen de patru luni, adică cel mai târziu în aprilie.

Deci proiectele puteau începe și accesul la milioanele de euro în fiecare zi să fie deja în aplicare în luna iunie.

Acum, însă, în cel mai optimist scenariu vom putea accesa aceste fonduri la toamnă și iată cum un întreg an, primul și poate cel mai important în Uniunea Europeană, este irosit.

Problema este că aceste documente nu au fost elaborate la 1 ianuarie, România fiind parcă surprinsă de faptul că aderarea ei a fost acceptată. Abia spre sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie România a trimis programele pentru a fi aprobate de Comisie, iar la sfârșitul lunii februarie au fost primite scrisorile de acceptare. Iată, deci, cu ce promptitudine!

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Popa Nicolae Vlad.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Spune o vorbă „Nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi”, mai ales dacă ai promis, dacă ai semnat, dacă ți-ai dat cuvântul.

Primul caz. Reprezentanții partidelor au promis că vor adopta legea votului uninominal în această sesiune. S-a ajuns chiar la un acord și asupra conținutului legii și, totuși, acest lucru nu s-a întâmplat. Se adeverește, deci, că în realitate Guvernul și majoritatea parlamentară P.S.D., P.N.L., P.R.M., U.D.M.R. nu doresc această lege, iar P.S.D. și P.N.L. mimează doar susținerea.

Vom ajunge, deci, la referendum, din cauza acestei lipse de voință politică și chiar a demagogiei partidelor mai susmenționate.

Al doilea caz. S-au amânat alegerile europarlamentare. Într-o guvernare normală, când amâni ceva, dai și data până la care amâni. Stilul pompieristic al Guvernului Tăriceanu II a devenit unul proverbial. Acționează numai după producerea evenimentului, fără ca să prevină în niciun fel eventuale situații de acest fel. Exemplu: la inundații, secetă, efectele furtunilor etc.

„Prevederea este mama înțelepciunii”, spune o vorbă. Evident, nu este cazul...

Ne-am obligat prin tratat să ținem alegerile în acest an. Este normal ca la sfârșitul lunii iunie noi, clasa politică, dar, mai ales, cetățenii care vor vota să nu știm când vor avea loc aceste alegeri?

În fond, Guvernul poate să încalce Tratatul de aderare, așa cum l-a încălcat și în privința taxei de primă înmatriculare și a altor legi.

Premierul nu se poate decide. Pe de o parte, obligația pe care și-a luat-o prin tratat, semnat chiar de el, iar, pe de altă parte, presiunea duo-ului P.S.D.-P.N.L., care nu are niciun interes pentru aceste alegeri.

Sondajele indică pierderi mari ambelor partide față de 2004, și nu dă bine la Bruxelles să vii cu o echipă cel puțin înjumătățită după alegeri. Așa s-a întâmplat și cu liberalii bulgarii, dar și cu socialiștii bulgari.

La Bruxelles, vă rog să mă credeți, ai agendă și program pe un an de zile. La jumătatea anului, deja primești programul pentru anul viitor.

Stimați colegi, am încheiat declarațiile politice.

Vom trece la restul ordinii de zi. Pentru aceasta, însă, avem nevoie de cvorum.

Îl invit pe domnul secretar Ilie Sârbu să facă apelul, poate reușim să asigurăm cvorumul.

|**Domnul Ilie Sârbu:**|| |---|---| |Apel nominal.<br>Antonie Ștefan Mihail|prezent| |Apostol Neculai|prezent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Aurel|prezent| |Arion Viorel|absent| |Athanasiu Alexandru|europarlamentar| |Basgan Ion|absent| |Berceanu Radu Mircea|delegație| |Blaga Vasile<br>Bobeș Marin|absent<br>absent| |Cazacu Cornelia|prezentă| |Câmpeanu Radu Anton|prezent| |Cârlan Dan|prezent| |Chelaru Ioan|prezent| |Cinteză Mircea|absent| |Ciornei Silvia|europarlamentar| |Cioroianu Adrian Mihai|Guvern| |Cismaru Ivan|prezent| |Copos Gheorghe|absent| |Corodan Ioan|prezent| |Cozmâncă Octav|absent| |Crețu Corina|europarlamentar| |Crețu Ovidiu Teodor|prezent| |Cucuian Cristian|prezent| |Cutaș George Sabin|prezent| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|Guvern| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|prezent| |Dina Carol|prezent| |Dinescu Valentin|prezent| |Dîncu Vasile|europarlamentar| |Duca Viorel Senior|absent| |Dumitrescu Ion Mihai|concediu medical| Dumitrescu Gheorghe Viorel absent Dumitru Constantin prezent Eckstein Kovács Péter absent Fekete Szabó Andras Levente prezent Filipescu Teodor absent Florescu Ion prezent Flutur Gheorghe prezent Frunda György prezent Funar Gheorghe prezent Găucan Constantin prezent Geoană Mircea Dan absent Georgescu Radu Cristian prezent Gheorghe Constantin prezent Hașotti Puiu prezent Ilașcu Ilie delegație Iliescu Ion prezent Ilușcă Daniel prezent Ion Vasile prezent Iorga Nicolae delegație Iorgovan Antonie concediu medical Ioțcu Petru Nicolae absent Ivănescu Paula Maria prezentă Jurcan Dorel prezent Loghin Irina prezentă Lupoi Mihail prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marinescu Marius prezent Markó Béla Guvern Meleșcanu Teodor Viorel Guvern Mereuță Mircea delegație Mihăescu Eugen europarlamentar Mihăilescu Petru Șerban absent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia europarlamentar Moraru Ion prezent Morțun Alexandru Ioan europarlamentar Neagoe Otilian prezent Neagu Nicolae absent Németh Csaba prezent Nicolae Șerban absent Nicolai Norica prezent Novolan Traian prezent Onaca Dorel Constantin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea prezent Pascu Corneliu prezent Păcuraru Paul Guvern Păunescu Adrian prezent Pereș Alexandru prezent Pete Ștefan prezent Petre Maria europarlamentar Petrescu Ilie absent Popa Aron Ioan absent Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad prezent Popescu Dan Mircea absent Popescu Ionel absent Popescu Irinel prezent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Puskás Valentin Zoltán absent

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală. Vă rog să introduceți cartelele să vedem și prezența. Stimați colegi, suntem în cvorumul de lucru. Vă rog să vă ocupați locurile.

Vă anunț că din totalul de 137 de senatori 74 sunt prezenți. Am un număr de 27 de colegi absenți motivat, plus colegii de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, care sunt în audieri.

Conform hotărârii adoptate de noi, vă consult dacă aveți obiecțiuni la ordinea de zi.

Programul de lucru se va prelungi, eventual, vom prelungi puțin după ora 18,00 programul legislativ, să spunem 18,30.

La punctul 2 din ordinea de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

– Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 10 din 8 februarie 2007 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989;

– Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 49/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice;

– Propunerea legislativă pentru completarea art. 26 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor;

– Propunerea legislativă pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind finanțarea și derularea în România a Programului NATO de investiții în securitate.

Comisia raportoare este Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Inițiatorii dacă sunt prezenți? Da.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Domnul Corneliu Dobrițoiu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Internelor și Reformei Administrative_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Programul NATO de investiții în domeniul securității are ca obiect finanțarea instalațiilor, precum și facilitățile necesare pentru sprijinirea rolurilor comandamentelor strategice ale NATO. Proiectele din cadrul acestui program acoperă o gamă largă de facilități privind sistemele de comunicații și informații, radarele, comandamentele militare, aeroporturile, rețelele de transport și depozitarea carburanților și lubrifianților, porturile, sistemele de control ale navigației.

Pentru proiectele de care națiunea gazdă urmează să beneficieze de acoperirea propriilor nevoi de apărare situate în afara cerințelor NATO, costul acestora este suportat din bugetul programului și din bugetul național al țării membru NATO, proporțional cu modul de utilizare al instalațiilor facilităților nou-create.

Programul este pus în aplicare sub supravegherea Comitetului pentru infrastructură al NATO, în limitele plafoanelor de contribuție anuale aprobate de către Consiliul Nord-Atlantic. Este, de asemenea, de menționat faptul că în costul proiectului nu se includ taxe, impozite, acestea reprezentând costul real efectiv al materialelor forței de muncă, NATO nesuportând cheltuielile care constituie taxe și impozite datorate, potrivit legislației interne, de statul gazdă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului președinte Cristian Diaconescu, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat a fost sesizată pentru întocmirea raportului la o propunere legislativă privind finanțarea în România a Programului NATO de investiții.

Se intenționează reglementarea modalităților de finanțare și de rulare în România a Programului NATO de investiții în securitate.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru politică externă au transmis avize favorabile, iar Guvernul a transmis observații și propuneri care au fost însușite de comisie.

Analizând textul, cu unanimitate de voturi, s-a hotărât adoptarea unui raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa la raport.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale. Vă rog.

Dacă sunt luări de cuvânt? Înțeleg că nu sunt.

Dacă la cele 9 amendamente admise sunt observații? Îi așteptăm pe doamna senator Norica Nicolai, pe domnul senator Daea și pe domnul senator Verestóy să-și ocupe locurile.

Doamna senator Norica Nicolai, putem să așteptăm, nu este nicio problemă.

Vă mulțumesc foarte mult.

- Stimați colegi,

Nu sunt intervenții pe amendamente.

Voi supune votului dumneavoastră raportul, cu cele nouă amendamente admise.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea legislativă. Are caracter ordinar.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Vă rog, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Avem un raport suplimentar.

Vă rog să prezentați raportul suplimentar.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cu Adresa nr. L276/2007, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, inițiată de domnii senatori Gheorghe Flutur, Viorel Arion, Mircea Cinteză, Nicolae Vlad Popa, Ionel Popescu, Ovidiu Rădoi, Dan Sabău, Mihai Țâbuleac.

Raportul a fost depus în data de 9 mai 2007.

În ședința din 30 mai 2007, plenul Senatului a hotărât retransmiterea propunerii legislative la comisie, în vederea reexaminării și întocmirii unui raport suplimentar.

Menționez că în același scop a fost retransmisă la comisie și propunerea legislativă de la punctul 5 din ordinea de zi, care are același obiect de reglementare.

În ședința comisiei din data de 19 iunie 2007, cele două propuneri legislative, L276/2007 și L317/2007, au fost reexaminate și, în același timp, a fost analizată și propunerea legislativă de la punctul 6 al ordinii de zi, obiectul lor de reglementare fiind unul comun, și anume, îmbunătățirea accizării unor produse pe bază de alcool etilic, țuică, palincă și rachiu în cazul producătorilor care dețin cazane și mici distilerii.

Propunerea legislativă a fost supusă votului și a înregistrat un vot pentru și 6 abțineri.

Având în vedere că propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi admisă, comisia a adoptat raport de respingere.

Comisia își menține punctul de vedere cu privire la amendamentele respinse cuprinse în anexa la raportul depus inițial.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere al propunerii legislative.

## Mulțumesc foarte mult.

Să-l ascultăm și pe unul dintre inițiatori. Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În primul rând, vreau să vă spun că nu am absolut niciun fel de interes în branșă, nu am și nu produc, nici colegii mei nu au niciun fel de legătură cu producătorii de produse tradiționale... Este vorba, însă, de o problemă care va avea un impact serios asupra acestor mici producători care ne-au

sesizat și ne-au spus că nu pot suporta o acciză standard de 750 euro/1.000 litri.

Această acciză poate produce, efectul va fi văzut în următoarea perioadă, dispariția pur și simplu a acestor produse, pentru că nu se poate plăti o astfel de acciză.

Este știut că randamentul la alcoolul obținut din cereale este mult mai mare decât la cel obținut din fructe.

O asemenea acciză este pur și simplu imposibil de suportat. Ideea este următoarea: am făcut o propunere ca până la 400 litri/producător să fie acciză zero, de la 400 la 1.000 litri/producător să se accizeze cu 50% din acciza asta standard, iar peste 1.000 litri să fie această acciză standard de 750 euro/1.000 litri.

Aceasta este propunerea, ea este motivată, cred eu, și economic. Eu vă spun sincer, ca om care am lucrat în justiție, că o asemenea acciză va avea ca efect, pe de-o parte, scăderea sumelor care se vor încasa pentru această producție și, pe de altă parte, din punctul meu de vedere, este o provocare, pur si simplu, cu bună știință la creșterea infracționalității economice.

Mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Să-l ascultăm și pe domnul secretar de stat Cătălin Doică. Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Cătălin Doică** _– secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține inițiativa legislativă, motivul fiind cel pe care l-am enunțat inclusiv la adoptarea modificării Codului fiscal, și anume, faptul că, din acest punct de vedere, Codul fiscal este integral armonizat cu legislația europeană, preluând în interiorul lui toate derogările care ne-au fost aprobate de către Comisia Europeană în limitele lor maximale.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Dezbateri generale, dacă sunt, pe raportul suplimentar și pe ceea ce ați auzit.

Ceea ce este interesant este că în marea majoritate a țărilor membre ale Uniunii Europene producția pentru consum propriu nu este accizată. În peste 80%... o țară mi se pare că are o acciză, România va fi a doua, dar nu asta este problema, stimați colegi.

Domnule președinte Ion Iliescu, vă rog. Aveți cuvântul.

Eu am primit mai multe sesizări din țară, mai ales din zona Ardealului, din Maramureș, din Satu Mare, din Crișana, Bistrița, dar și din zonele colinare din sud. Am văzut dezbătută problema și la televizor în două emisiuni cu producătorii. Unii dintre producătorii de fructe s-au constituit într-o asociație. Care este problema de fond? Sunt băuturi, țuică și alte produse din acestea cu alcool etilic, cu alcool, care se fac din cereale. Cerealele se recoltează mecanizat, iar eficiența, randamentul alcoolului obținut sunt de 10 ori mai mari decât ale celor obținute din fructe. Cetățeanul culege fructele din curtea lui, le culege manual... Și noi desființăm o activitate tradițională a unor oameni, a unor familii din zonele colinare.

Noi nu am tratat cu Uniunea Europeană, și argumentul a fost că Uniunea Europeană ar interzice asemenea chestiuni. Este fals.

În reglementările Uniunii Europene există o prevedere specifică pentru băuturile tradiționale cu caracter local, regional. Franța și-a promovat zeci, sute de asemenea băuturi specifice, alte țări occidentale, de asemenea, vecinii noștri, ungurii, slovacii, slovenii și așa mai departe.

Eu cred că această chestiune are o bază rațională. Sunt trei inițiative cu același obiect și aș propune să se creeze rapid un grup, să se unifice, pentru că cea de-a treia este mai explicit formulată, este vorba de băuturi obținute din fructe, băuturi specifice gospodăriilor din zonele colinare. Să explicăm acest lucru foarte bine și să fundamentăm măsura pe care o stabilim pe acea reglementare a Uniunii Europene care se referă la băuturile tradiționale specifice anumitor zone, aliniindu-ne în acest fel reglementărilor Uniunii Europene.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt luări de cuvânt? Domnul senator Corneliu Pascu. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să vă spun că pe acest subiect am depus o muncă importantă de investigare, referitoare la Acordul de aderare, prevederile Directivelor Europene și Codul fiscal românesc.

Din păcate, acum 5 minute am aflat că în Acordul de aderare România a negociat și Directiva 83/92, care s-a modificat în 2005, iar Directiva 83/2005 prevede că România, Ungaria și Bulgaria au dreptul doar la 30 litri de băuturi din fructe accizate la jumătate din nivelul de accizare, iar revizuirea acesteia se poate face în 2015. Cu regret spun că m-am implicat și nu am găsit... Acum 10 minute au găsit experții în Acordul de aderare această prevedere.

Deci nu putem exceda sau să revenim decât prin noi negocieri la Uniunea Europeană.

Mulțumesc.

Domnul senator Puiu Hașotti, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Suntem în fața unui raport de respingere, avem un punct de vedere al Guvernului care tocmai a fost reliefat aici și, în dezbaterile care au avut loc, sunt și alte puncte de vedere. La

următoarele două puncte de pe ordinea de zi se încearcă reglementarea aceleiași chestiuni.

Prin urmare, eu v-aș propune, stimați colegi, să retrimitem întregul pachet de trei propuneri legislative la comisie.

Ideea domnului senator Puiu Hașotti este retrimiterea la comisii. Asta înseamnă ca în perioada aceasta Guvernul să mai discute la Bruxelles posibilitatea unei abordări în conformitate cu ceea ce se practică în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene și, eventual, luând părțile pozitive de la toate trei, să formeze un proiect de lege care să dea satisfacție.

Domnule senator Nicolae Vlad Popa, aveți cuvântul.

Sunt de acord. Urmează să supuneți votului această propunere.

Evident că este vorba doar de produsele tradiționale și, mai ales, de cele realizate din fructe.

Domnule senator Funar, vă rog. Poftiți, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar al P.R.M. este împotriva accizării autoconsumului unor asemenea produse care sunt menționate în aceste propuneri legislative. Nu dorim să fim noi, România, a doua țară din Europa care recurge la accize pentru consumul propriu al unor asemenea băuturi din fructe.

Eu, de altfel, și la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, am fost singurul care m-am pronunțat pentru a nu fi accizate aceste produse. Ceilalți 6 colegi s-au abținut. Sunt convins că nu doresc să consume asemenea băuturi cu accize, că s-ar putea să le stea în gât...

Ca atare, grupul nostru parlamentar este de acord cu trimiterea la comisie a celor trei propuneri și nădăjduim că Guvernul României va reuși să aducă și țara noastră la același nivel de accizare cu celelalte țări membre ale Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Stimați colegi, haideți să ne oprim aici. Dacă este cineva de altă părere?

Propunerea este ca punctele 4, 5 și 6 din ordinea de zi – toate se referă la aceeași problemă, la modificarea Codului fiscal pe aceeași problematică – să le retrimitem la comisie. Între timp, Guvernul să facă diligențele necesare la Bruxelles, pentru ca și România să se înscrie în cadrul general practicat de țările membre ale Uniunii Europene și să reluăm discuția în septembrie.

Deci punctele 4, 5 și 6 din ordinea de zi.

Rog comisia să facă scrisoare către Guvern, cu solicitarea de a renegocia această poziție la Bruxelles.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 49/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis din 20.04.2006.

Rog Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să vină la pupitru.

Nu avem pe nimeni?

Domnule senator Chelaru, vă rog să susțineți raportul aici. Dau cuvântul inițiatorilor.

Domnule senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul. Microfonul numărul 8.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea noastră legislativă pornește de la realitățile rezultate în urma aplicării actelor normative la care am făcut referire în titlul acestei propuneri legislative.

S-a constatat, la puțină vreme după aplicarea noului Cod rutier, că au fost stabilite sancțiuni contravenționale complementare mari în raport de puterea economică pe care o au conducătorii auto și, de asemenea, punctele de penalizare, cele 15 stabilite în prezent, considerăm că sunt prea puține.

Așa cum se știe, la acumularea unui număr de 15 puncte de penalizare se dispune suspendarea exercitării dreptului de a conduce. Totodată, un punct de amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie. De asemenea, la clasele de sancțiuni de la 1 la 5 s-a lăsat la aprecierea polițiștilor un interval de puncte-amendă, ceea ce dă posibilitatea trecerii la negocieri și la sensibilizarea, probabil, a unora dintre polițiști care nu rezistă la „ochiul dracului”. Se poate ajunge la interpretări subiective și, ca atare, inclusiv la acte de corupție.

Ținând seama de toate acestea, dar mai ales de faptul că prevederile din actualul Cod rutier au fost armonizate cu legislația europeană doar în ceea ce privește numărul de puncte și cuantumul amenzilor, neținându-se seama de starea drumurilor și de salariul minim pe economie de la noi, am venit, inițiatorii, mai mulți senatori și deputați ai Partidului România Mare, cu propuneri care prevăd ca pentru o anumită perioadă de timp să se ajungă la modificarea actualului Cod rutier, în sensul ca să se stabilească cu claritate la alin. 3 al art. 88 numărul de puncte de penalizare, fără să se mai lase la aprecierea polițistului să stabilească în intervalul de acum stabilit în lege. De asemenea, să crească numărul de puncte, de la 15 la 30.

În ceea ce privește punctul-amendă, acesta să reprezinte valoric 5% din salariul minim brut pe economie stabilit prin hotărârea Guvernului.

Acestea sunt principalele prevederi pe care le-au inclus inițiatorii în propunerea de modificare a Codului rutier.

## Mulțumesc.

Domnul senator Chelaru ne va prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 12 iunie, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere cu amendamente, amendamente care au fost cuprinse în anexa nr. 1 din raport.

Fără a intra foarte mult în detaliile raportului, vreau să precizez că respectiva comisie a respins soluția propusă de inițiatori cu privire la majorarea de la 15 la 30 de puncte a cuantumului punctelor de penalizare la care se suspendă exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice și, în ceea ce privește reducerea valorii punctuluiamendă, de la 10 la 5% din salariul minim brut pe economie, membrii comisiei și-au însușit punctul de vedere al Guvernului.

Mai precizez, la final, că avizul de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost negativ, iar cel de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a fost favorabil.

În consecință, propunem plenului raport de admitere cu amendamente, împreună cu propunerea legislativă.

Menționăm că propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Să-l ascultăm și pe domnul secretar de stat Marin Pătuleanu.

Microfonul numărul 9, vă rog.

## **Domnul Marin Pătuleanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Internelor și Reformei Administrative_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma propusă de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Trecem la dezbateri generale.

Domnule senator Valentin Dinescu, aveți cuvântul

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Atunci când am recurs la demersul de a modifica Codul rutier, care reglementează circulația pe drumurile publice, noi, inițiatorii, am avut în vedere faptul că, pe de o parte, impactul pe care acesta l-a avut în rândul conducătorilor auto nu a fost pe măsura așteptărilor sub aspectul îmbunătățirii situației mai ales în ceea ce privește accidentele de circulație, iar, pe de altă parte, așa cum s-a spus și în expunerea de motive, lăsam la aprecierea agentului de circulație prea multe posibilități de a dispune în legătură cu eventualele sancțiuni și prea multă libertate în aprecierea gravității unor fapte. Ce s-a întâmplat, însă, atunci când s-a luat în dezbatere această lege la nivelul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Comisia a propus un amendament care, de altminteri, era prevăzut și în textul inițiativei legislative, amendament care a schimbat sintagma „de îndată” cu „24 de ore”, referindu-se la obligativitatea celui care trebuie să se prezinte în urma unui accident la organul de poliție. Prin acest amendament s-a pus capăt tuturor prevederilor care izvorau din inițiativa legislativă și, practic, în acest moment, suntem în prezența unei legi – a unei legi, repet – cu aviz favorabil, cu raport de admitere, care are doar o singură prevedere: se înlocuiește sintagma „de îndată” cu „în termen de 24 de ore”.

Noi credem că s-a făcut puțin exces de zel, în sensul că, pentru a rămâne în această formă și ținând cont, probabil, și de punctul de vedere al Guvernului de a nu lua în calcul toate celelalte prevederi ale legii, s-a recurs, în opinia mea, la o formulă inedită, și anume, aceea de a propune amendamente de eliminare pentru celelalte texte incluse în prezenta inițiativă legislativă.

Dacă veți vota raportul și inițiativa legislativă în această formă, rețineți că, probabil, este cea mai succintă lege din activul legislativ existent la ora actuală în România, are o singură reglementare, se înlocuiește termenul „de îndată” cu termenul „24 de ore”, ceea ce credem că nu este nici soluția pe care am dorit-o noi în demersul legislativ, și nici nu aduce lumină în acest atât de controversat Cod rutier.

Domnule senator Frunda, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate doamne senator și stimați domni senatori,

Fără a vă reține prea mult, vreau, totuși, să vă reamintesc că România anilor 2000–2001 până în 2004–2005 era țara în care mureau în accidente rutiere mai mulți oameni decât în conflictul dintre palestinieni și israelieni. Era motivul pentru care, atunci, nu ne-am gândit la modificarea Legii circulației, ci ne-am gândit la un Cod rutier de nivel european, adaptat la situațiile din România, stabil, căruia să-i dăm o perioadă de cristalizare pentru a preveni și a reduce numărul accidentelor rutiere.

Vă rog să vă reamintiți cât de mult am discutat, de exemplu, despre aparatele antiradar, să fim în rândul țărilor mai puține care le acceptă sau în rândul țărilor mai multe din Uniunea Europeană care sancționează deținerea și folosirea aparatelor antiradar? Și noi am mers pe ideea permisibilității, tocmai pentru că am spus că importantă e prevenirea accidentelor, și acceptăm și folosirea aparatelor antiradar, și nu pedeapsa care se aplică pentru contravențiile săvârșite cu mașini.

Noul cod se aplică de puțin timp, mai puțin de un an, dacă știu eu, domnule ministru.

Deci cred eu că e prematur să modificăm Codul rutier. De asta și eu împărtășesc unele dintre problemele ridicate de inițiator. Da, aceste probleme trebuie discutate, dar pentru asta avem nevoie de o perioadă mai lungă, avem nevoie de o perioadă de cel puțin un an și jumătate, doi ani, să se cristalizeze aplicabilitatea Codului rutier, să vedem care este impactul public și care sunt rezultatele aplicării acestui cod, să vedem cât de mult, de exemplu, abuzează agenții de circulație de posibilitatea pe care le-o oferă legea de a acorda anumite puncte de penalizare, să vedem la cât se ajunge, la ce scădere se ajunge în privința accidentelor de circulație rutieră, să vedem efectul psihologic al mașinilor de poliție pe care le vedem în toate satele și care, în viziunea mea, este un lucru pozitiv, pentru că omul ridică piciorul de pe accelerator, și numai atunci, eventual, să modificăm Codul rutier.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Codurile sunt legi fundamentale, sunt imediat după Constituție. Ele au fost adoptate pentru a le asigura dăinuirea, temeinicia, trăinicia. Nu le schimbăm la 6 luni, la 8 luni, la un an pentru anumite lucruri. Ele trebuie schimbate doar în situații speciale, nu pentru acest lucru, nu pentru situații de aplicabilitate, de posibilitate de abuz, de a mai schimba un termen. Pe mine mă miră, cunoscând compoziția calitativă a colegilor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, că au acceptat acest amendament, să înlocuim noțiunea „de îndată” cu termenul de „24 de ore”. Ce înseamnă acest lucru, stimate colege și stimați colegi? Înseamnă că eu am un accident de mașină, e o mică tamponare, am băut o bere, nu mă mai obligă să merg de îndată la Poliție, merg mâine-dimineață când știu că nu mai am alcool în sânge?!

## Mulțumesc.

Vă rog, dacă mai sunt intervenții pe această temă? Înțeleg că nu mai avem alte intervenții.

Stimate colege și stimați colegi,

Avem un număr de 10 amendamente admise de către comisie, practic, elimină aproape tot din proiectul de lege și rămâne un singur articol care a fost contestat pe argumentația dată de domnul senator Frunda. Și avem 10 amendamente respinse.

Vă consult dacă se susțin amendamentele respinse. Nu sunt intervenții pe amendamentele respinse.

Dacă pe amendamentele admise sunt intervenții? Nu sunt.

Domnul senator Gheorghe Fundar. Deci la respinse, nu. La admise. Vă rog.

Domnule președinte, Onorat Senat,

Inițiatorii sunt de acord cu primul amendament admis la titlul legii: Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195 din 2002 privind circulația pe drumurile publice.

Nu suntem, însă, de acord cu al doilea amendament admis, cel asupra căruia a stăruit domnul senator Frunda, înlocuirea actualului text, se vor prezenta imediat cu vehiculele la unitatea de Poliție, cu cel de „în cel mult 24 de ore”. Argumentele au fost prezentate și nu mai revin asupra lor.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Da. S-a înțeles, însă, stimate colege și stimați colegi, înainte de a intra pe amendament, ca să-l

## **Domnul Frunda György**

**:**

Da.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Deci, conform prevederilor regulamentului, în contextul în care în dezbaterile generale se ia cuvântul și se solicită respingerea, se supune la vot respingerea. Dacă va fi respinsă, reluăm discuțiile.

Așadar,

În consecință, trecem la acest amendament, poziția 2 de la amendamente admise.

Domnul senator, inițiator, Gheorghe Funar solicită să se păstreze textul inițial prevăzut de inițiator, în sensul că „imediat” se deplasează cu autovehiculul la Poliție, și nu „în termen de cel mult 24 de ore”.

Mai sunt intervenții asupra acestei propuneri?

Deci

## **Domnul Verestóy Attila**

**:**

Nu deranjăm cu nimic!

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

## Nu, dar nu e...

Să stea cu spatele la prezidiu nu prea este frumos. Vă rog foarte mult.

Deci

Domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul numărul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Anexa nr. 1 are 8 amendamente admise, pardon... în total 10 amendamente. Inițiatorii, la aproape toate dintre cele admise la comisie, suntem împotriva lor, cu excepția punctului 9, și v-aș ruga, domnule președinte, să le supuneți la vot pe fiecare separat.

Mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Cred că ați devenit optimist după primul vot, prea optimist. Bine.

La poziția 4, de asemenea, comisia propune eliminarea.

La poziția 5, stimate colege și stimați colegi, numai o secundă... De asemenea, comisia propune eliminarea.

Votând împotrivă înseamnă că sunteți de acord cu comisia, ca să fiu clar.

Ce anume votăm? Raportul?

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Nu raportul, amendamentele admise, asta supunem la

vot.

Cu 15 voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 17 abțineri, a fost respins și acest amendament.

Amendamentul de la poziția 6, se solicită să se păstreze amendamentul propus de inițiator, comisia propune eliminarea, deci votând „nu”, sunteți de acord cu comisia.

Punctul 7, stimate colege și stimați colegi, același lucru, comisia propune eliminarea.

Votând „nu”, sunteți de acord cu comisia.

Da. Domnule senator Valentin Dinescu, vă rog. Microfonul numărul 1.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

Domnule președinte, dumneavoastră ați spus adineauri o chestiune pe care, poate din vina mea, eu nu o înțeleg. Ați spus: „comisia propune eliminarea” și, votând „nu”, suntem de acord cu eliminarea? Suntem de acord cu comisia? Cum să fim de acord? Votând „nu”, votăm împotriva amendamentului care este al comisiei, dar este de eliminare.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Domnule președinte, nu este bine!

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Dar nu este suficient de clar?

Dacă am explicat votul, nu este suficient de clar? „Da”, înseamnă de acord cu inițiatorii, „nu”, de acord cu comisia. Dacă explicam greșit, era o treabă...

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Nu e bine nici acum, domnule președinte.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Deci am propus textul domnului senator Funar, votat cu „da”. Puteam să pun și invers, de acord cu dumneavoastră.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Dar nu se înțelege, domnule președinte.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Domnule, e ceva greșit în asta? Domnul senator Dan Cârlan. Microfonul numărul 2.

Domnule președinte, permiteți-mi să vă spun, părerea mea este că s-a votat exact invers decât explicați dumneavoastră.

Potrivit regulamentului la vot se supun amendamentele, nu propuneri legate de amendamente.

Toate voturile de până acum le-am dat pentru amendamentele... Mai întâi cele...

Domnule senator Cârlan, atâta timp cât explic votul... Dacă n-aș fi spus... dar am explicat votul.

La al 4-lea amendament din anexa la raport, ați explicat așa cum ați spus. Deci noi am votat pe amendamentul propus de comisie. Eu, cel puțin, așa am înțeles, și am fost atent la tot ce s-a votat.

Nu. Nu ați fost atent. Am spus foarte clar...

Eu cred că nu ați înțeles.

Am fost atent, dar pe regulament se supun la vot amendamente. Admise sau respinse, amendamentele se votează.

Luăm stenograma, că e la îndemână.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Pe stenogramă, eu v-am spus: votând „nu”, sunteți de acord cu comisia, votând „da”, sunteți de acord cu domnul senator Funar, care a intervenit și a cerut să se păstreze punctul de vedere inițial.

Stimate coleg, când veți fi președinte, dați dumneavoastră explicații.

Vă rog să luați loc.

Vă doresc succes!

Domnul senator Puskás.

Dacă se explică votul, mai necesită comentarii.

## Distins Senat,

## S-a procedat corect.

Au fost amendamente admise. Domnul președinte a întrebat dacă se supun la vot amendamentele.

Domnul senator a spus nu, pentru că dorește o modificare la amendament și, atunci, modificarea trebuia să fie supusă votului.

Foarte bine. S-a supus la vot modificarea pe care a cerut-o domnul senator Funar, de a vota textul inițial.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

## Domnule președinte,

Pe procedură. Singura solicitare regulamentară pe care o putea face domnul senator Funar, în spatele căreia se ascund toate aceste speculații, era de a se supune la vot amendamentele admise cu care noi nu suntem de acord. Nu puteam opta pentru amendamentele admise și amendamentele domnului senator Funar atâta vreme cât dumnealui nu are amendamente.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Doresc să vă spun încă o dată, dacă nu aș fi precizat votul, aș înțelege. Când v-am spus foarte clar, votând „nu”, sunteți de acord cu comisia. Ce vă deranjează? Trebuia să votați „nu”.

Votând „da”, sunteți de acord cu domnul senator Funar. Care este problema?

Acestea sunt copilării, domnule senator Dinescu. Pe cuvânt, sunt copilării!

Trecem la poziția 7.

Vă rog să fiți atenți la cum explic votul.

Deci comisia propune eliminarea textului prevăzut de inițiator, de la art. 91 indice 2.

Pe cale de consecință,

Reluăm votul.

Rog foarte mult...

Doamna senator Norica Nicolai, este posibil să plece secretara dumneavoastră de acolo? Vă rog foarte mult.

Deci reiau votul la punctul 7.

„Da”, sunteți de acord cu eliminarea, „nu”, sunteți de acord cu ceea ce au propus inițiatorii.

Acum este clar, domnule senator Dinescu?

Mulțumesc foarte mult.

Da.

Domnul senator Cârlan. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Respectuos, vă invit să ajungem înapoi la regulament. Potrivit regulamentului, având cvorumul necontestat de către niciun grup, este dreptul senatorului aflat în sală să voteze sau nu. Pentru ca un amendament sau orice altă hotărâre a plenului să fie admisă, trebuie să întrunească majoritatea voturilor celor prezenți. Acest amendament care a fost supus la vot nu a întrunit decât 31 de voturi, deci nu a întrunit majoritatea senatorilor prezenți. Prin urmare, a căzut și nu are niciun sens să-l votăm de 70 de ori. Atâta timp cât sunt 15 sau 20 de abțineri, niciodată nu o să se întrunească majoritatea.

Mulțumesc.

Asta este structura votului.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

## Mulțumesc.

## Vă rog să luați loc.

Tot conform regulamentului, stimate coleg, care este prima regulă? Înseamnă cvorumul de 69 de senatori și, automat, votul înseamnă „pentru” sau „împotrivă”. Ca să ai succes, înseamnă jumătate plus unu din prezenți, care înseamnă 35, așa că vă rog eu foarte mult...

Domnule senator Verestóy, am greșit?

## **Domnul Verestóy Attila**

**:**

Așa este! Asta voiam să spun și eu.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog să-i spuneți în pauză, încă o dată, și domnului senator Cârlan.

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci reluăm votul, stimați colegi.

„Da”, sunteți de acord cu eliminarea, „nu”, sunteți de acord cu inițiatorii.

La poziția 8, art. 92 alin. 1, comisia propune eliminarea.

„Da”, sunteți de acord cu eliminarea, „nu”, sunteți de acord cu inițiatorii.

Reluăm votul.

Deci, repet, nu se reia la infinit.

Trebuie să vă exprimați votul, abținerile cu împotrivă se însumează.

Deci

La poziția 9, același lucru... „Da”, sunteți de acord cu eliminarea propusă de comisie.

Să știți că nu este distractiv deloc, stimați colegi. Reluăm votul la poziția 9.

La poziția 10, mai doriți să interveniți, domnule senator Funar? Ați spus că sunteți de acord cu el, da?

Supunem la vot?

Supunem la vot și poziția 10.

„Da”, sunteți de acord cu eliminarea propusă de comisie.

Deci s-au soluționat toate problemele.

Pe cale de consecință,

Da.

Domnule senator Dinescu – microfonul 1 –, vă rog.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

Domnule președinte, vă rog să observați că prin respingerea singurului amendament propus de comisie a rămas fără obiect raportul.

## **Domnul Frunda György**

**:**

Dar tot trebuie votat. Este corect, dar tot trebuie votat.

Da, votăm și o trecem la pasivul legislativ, nu știu...

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Stimate coleg, a rămas raportul în formula prezentată de comisie, cu un singur articol. Ei propun „24 de ore” prezentarea la Poliție, și dumneavoastră „imediat”. Deci nu este nimic nelalocul lui.

Legea are caracter de lege organică.

Trecem la punctul 8 înscris în ordinea de zi, Proiectul de lege privind înființarea Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Avem raport comun, stimați colegi. Inițiatorii?

O singură precizare aș dori să fac. La întocmirea acestui raport comun nu s-a respectat procedura.

Deci colegii au venit pur și simplu și ne prezintă un alt proiect de lege, când, normal, trebuia stânga, dreapta, propunerea inițiatorilor și propunerea comisiei, și atunci se pune problema ce dezbatem.

Pe cale de consecință, ținând seama de nerespectarea procedurii de către cele două comisii, în calitate de președinte, vă propun retrimiterea la comisii pentru întocmirea unui raport corespunzător. Un raport cu anexă, conform procedurii.

În vacanța parlamentară se poate lucra textul, așa cum scrie la regulament.

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și jocurilor sportive.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport este. Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt prezenți _. (Discuții la tribună.)_

Îl rog pe domnul vicepreședinte să prezinte raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Propunerea legislativă privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și jocurilor sportive a fost luată în dezbatere de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și cu 7 voturi, adică, în unanimitate, a hotărât să adopte un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă, adică 20 de amendamente admise, prin care comisia a armonizat propunerea inițială cu toate observațiile și punctele de vedere ale Guvernului, care a scris în punctul de vedere: „Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative sub rezerva observațiilor și propunerilor de la punctul 2”.

Am preluat toate aceste observații în cadrul celor 20 de amendamente pe care vi le-am prezentat în anexă, raportul fiind de admitere.

Mulțumesc, foarte mult.

Să vedem ce ne spune și domnul președinte Octavian Bellu. Microfonul 10.

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative. A fost acea rezervă de care s-a vorbit, comisia a analizat fiecare punct, fiecare amendament. De fapt a fost o analiză necesară a legislației în vigoare care se referea la aceleași puncte din activitatea pe care trebuie să o desfășoare instituțiile implicate în organizarea și desfășurarea activităților sportive.

Considerăm această lege necesară în acest moment.

Mulțumesc, foarte mult. Dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt?

Rog colegii să mai facă o verificare în sală.

Deci, stimați colegi, ne-am oprit să reverificăm cvorumul. Suntem 70 în sală. Avem nevoie de 69 de voturi pentru această lege care, după aprecierea noastră și a dumneavoastră, este extrem de importantă.

Doriți să luați cuvântul? Vă rog.

Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi.

Sunt total de acord cu aceste sancțiuni dure pentru huliganii de pe stadioane, ba, mai mult, vreau să vă amintesc că, cu câtva timp în urmă, și dumneavoastră ați fost de acord cu inițiativa mea prin care doream sancțiuni dure pentru huliganii de pe stadioane, 10 milioane lei la timpul respectiv pentru cei care deranjează liniștea publică, tulbură liniștea publică și se dedau la astfel de acțiuni huliganice.

Voi susține această propunere legislativă. Este binevenită, mai ales că presa a sesizat foarte mult aceste situații delicate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog să vă ocupați locurile.

Stimați colegi,

E adevărat, suntem 72 în sală.

Am înțeles.

Doriți să interveniți?

Reluați votul! Reluați votul!

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

De acord. Reluăm votul, ca să nu spuneți că nu ați știut. Să vedem ce fac cei patru.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă mulțumesc că ați votat raportul.

Stimați colegi, trecem la punctul 10 din ordinea de zi,

- Propunerea legislativă de modificare și completare Legii

- nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

- Suntem pe continuarea dezbaterilor generale. Vă rog.

Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Funar.

Suntem în fața unui raport de respingere, repet. Microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea noastră legislativă vizează introducerea pensiilor de serviciu pentru medici. Este vorba de medicii generaliști, medicii dentiști și farmaciști. Ne-am oprit în faza de dezbatere a acestei propuneri legislative. Inițiatorii au solicitat să se elimine discriminarea care există în momentul de față în ceea ce privește pensionarea, în cazul medicilor, față de celelalte categorii pe care noi le-am menționat, cum ar fi foștii ofițeri și alte cadre din Ministerul Apărării, din Ministerul Internelor și Reformei Administrative, din magistratură, din Servicii și altele.

Noi ne-am oprit, domnule președinte, la dezbaterea acestei propuneri legislative cu intervenția excelentă a domnului senator Adrian Păunescu, care pe această temă ne-a spus că ne susține până la adoptarea propunerii. Probabil că vor fi și alți colegi care doresc să intervină în susținerea propunerii noastre legislative, astfel încât medicii români să poată beneficia de pensii care să le dea posibilitatea unui trai decent, să nu fie nevoiți să plece cu miile sau zecile de mii din țară pentru a avea un câștig mai bun în străinătate

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Domnule Funar cu toții suntem de acord, cu o condiție, să o facem și în învățământ, și în cultură, și în tot domeniul public unde este aceeași situație.

Dacă mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

Raportul l-ați audiat.

Suntem în fața unui raport de respingere.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare.

Suntem în fața unui raport cu amendamente. Legea are caracter organic.

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată.

Stimați colegi,

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2007 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Da, domnule Dina Carol.

Microfonul 2.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, studiind lista de vot, am constatat că, iarăși, eu nu mi-am exprimat votul, deci ar trebui să reluăm votul la această lege.

La care?

La Propunerea legislativă privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și jocurilor sportive.

Deci spuneți-mi, de pe listă, cum ați votat?

Domnule președinte, la raport sunt înregistrat cu „da”, iar în listă, la lege, apar că nu am votat deloc.

Dați-mi lista, vă rog. Deci domnul Dina Carol apare că nu a votat deloc. Numai o secundă.

Vă rog, puțină atenție.

Deci domnul Dina Carol afirmă că a votat pentru. Da? În condițiile astea, s-ar putea să fie o eroare. Am avut 68

de voturi pentru, cu votul domnului Carol Dina avem 69 de voturi pentru și suntem de acord cu propunerea legislativă, da?

Este cineva împotrivă?

Nu! Nu!

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Deci suntem de acord cu Propunerea legislativă privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și jocurilor sportive.

A fost o situație fericită, că au fost exact 68 de voturi... Și cu un vot, 69.

Propunerea legislativă de la punctul 9 de pe ordinea de zi a fost adoptată cu nu număr de 69 voturi pentru, niciunul împotrivă și două abțineri.

Trecem la punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind practica elevilor și studenților.

Vă rog, mai numărați o dată.

- S-ar putea să nu mai fim 73.

Vă rog să luați loc, domnule senator Dumitru. Mai numărăm o dată.

Luați loc!

Deci vă rog să vă ocupați locurile.

Chiar dacă a plecat domnul chestor Dumitru, suntem 74

- de colegi în sală.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile.

Haideți să ne mișcăm puțin mai repede.

Urmăriți-mă un moment, că nu e niciun secret. Proiectele de lege cu caracter de legi organice și unde Senatul este Cameră decizională nu le-am supus la vot, pentru că le vom relua, le putem relua și la 1 septembrie.

Nu știu dacă sunt suficient de clar. Toată lumea este impacientată.... Este normal să fie așa.

Deci suntem la Proiectul de lege privind practica elevilor și studenților.

Avem vot pe raport și vot final.

Întrucât suntem Cameră decizională, ca să vă și explic, nu intrăm pe vot.

Trecem la punctul 21, Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea creșelor.

Aceeași situație, vot final la Senat.

La fel, la punctul 22, la punctul 23, la punctul 24, la punctul 25, la punctul 26, la punctul 27 suntem pe voturi finale.

Practic, până la capăt, toate sunt voturi finale pe legi organice, și întrucât suntem la limită de cvorum vă propun să dăm votul pe ele joi, dacă suntem în ședință, cu rugămintea către liderii de grupuri să convoace și colegii europarlamentari, pentru că nu au activitate la Bruxelles – vă rog să-i chemați aici, pentru că pot face excursii și în altă parte –, joi să fie prezenți la vot final. Joi dimineață la ora 10,00, 10,30 vom da votul pe legi organice.

Vă atenționez, stimați colegi, că miercuri dimineață la ora 9,00 avem ședință comună a celor două Camere. Vom da vot secret pentru președintele director general al Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune și pentru noii membri propuși pentru Consiliul de administrație al Societății Române de Televiziune din partea Președinției și a Partidului Democrat. Unul va fi vot secret cu bile, altul pe buletine.

De asemenea, miercuri după-amiază la ora 15,30 avem aici ședință de plen a Senatului. Vom începe cu votul pentru colegiul de la Agenția Națională de Integritate, după care vom intra în dezbaterea moțiunii simple „Sănătatea este grav bolnavă. Ministrul sănătății dăunează grav sănătății”.

Joi dimineață vom avea ședință de plen a Senatului.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și membrilor Guvernului.

Din păcate, a trebuit să ne oprim aici.

Stimați colegi,