**Domnul Ion Iliescu** _— Pre∫edintele Rom‚niei_ **:**
Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor legiuitoare, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Distin∫i membri ai Corpului Diplomatic, Distin∫i participan˛i, Dragi compatrio˛i,
Œn virtutea art. 88 din Constitu˛ia Rom‚niei, privitor la dreptul ∫i datoria pre∫edintelui Ón func˛ie de a prezenta mesaje Ón fa˛a Parlamentului, am solicitat s„ m„ prezint Ón fa˛a dumneavoastr„ acum, c‚nd se apropie de sf‚r∫it cel de al doilea mandat constitu˛ional de ∫ef al statului.
Acest mandat nu poate fi judecat Ón afara evolu˛iilor Rom‚niei din ultimii 15 ani, perioad„ Ón care ˛ara noastr„ a cunoscut schimb„ri structurale, profunde.
Revolu˛ia Rom‚n„ din Decembrie 1989 a avut drept obiectiv strategic îinstaurarea democra˛iei, libert„˛ii ∫i demnit„˛ii poporului rom‚n“, a∫a cum se proclama Ón comunicatul Consiliului Frontului Salv„rii Na˛ionale din seara zilei de 22 decembrie 1989. Acestui obiectiv strategic trebuiau s„-i r„spund„ cele trei componente ale planului de ac˛iune Ón zece puncte.
Componenta politic„ pleca de la imperativul îabandon„rii rolului conduc„tor al unui singur partid“ ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/3.XI.2004
urm„rea îstatornicirea unui sistem democratic pluralist de guvern„m‚nt, organizarea de alegeri libere, separarea puterilor legislativ„, executiv„ ∫i judec„toreasc„“. Acest lucru Ónsemna demontarea tuturor institu˛iilor ∫i mecanismelor partidului-stat totalitar, renun˛area la practicile lui ∫i construirea statului de drept Ón Rom‚nia.
Componenta economic„ avea drept finalitate îrestructurarea Óntregii economii na˛ionale pe baza criteriilor rentabilit„˛ii ∫i eficien˛ei, eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economic„ centralizat„ ∫i promovarea liberei ini˛iative, a competen˛ei Ón conducerea tuturor sectoarelor economice, inclusiv restructurarea agriculturii, sprijinirea micii propriet„˛i cet„˛ene∫ti“, printre altele.
Aceste prevederi configurau con˛inutul ∫i amploarea reformelor structurale care vor schimba o economie hipercentralizat„, etatizat„ ∫i Ón care resursele se alocau arbitrar, dup„ criterii subiective, Óntr-o economie func˛ional„ de pia˛„, supus„ exigen˛elor legate de eficien˛„, productivitate, profitabilitate ∫i competitivitate.
Œn planul politicii externe, prioritare erau ac˛iunile care priveau Ónl„turarea izol„rii interna˛ionale a Rom‚niei, care devenise o povar„ Ón ultimii ani ai regimului totalitar ceau∫ist, ∫i deschiderea ˛„rii c„tre lume. Ulterior, proiectul de transformare a Rom‚niei a fost completat cu dou„ obiective strategice majore: integrarea Ón Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord ∫i Ón Uniunea European„.
Nu trebuie s„ uit„m c„ libertatea ∫i dreptul nostru de a tr„i Óntr-o societate democratic„ au fost ob˛inute prin lupt„ ∫i prin jertfa de s‚nge a celor care au f„cut supremul sacrificiu, Ón numele credin˛ei lor Ón destinul luminos al Rom‚niei, un destin asumat de fiecare dintre noi. Ei merit„ recuno∫tin˛a noastr„ nu doar pentru c„ ne-au deschis drumul care ducea c„tre libertate, ci ∫i pentru c„ ne reamintesc permanent c„ exist„ valori ∫i idealuri pentru care merit„ s„ lup˛i ∫i, la nevoie, s„-˛i dai via˛a.
Rom‚nia nu a ie∫it din totalitarism printr-un complot sau printr-o lovitur„ de stat, ci printr-o uria∫„ explozie social„, rezultat al anilor de lipsuri, de suferin˛e ∫i de umilin˛e. Declan∫at„ la Timi∫oara, sus˛inut„ de Óntregul popor rom‚n, Revolu˛ia Rom‚n„ a fost finalizat„ prin ac˛iunea decisiv„ a cet„˛enilor Capitalei. Victoria revolu˛iei nu ar fi fost posibil„ f„r„ sprijinul nemijlocit al Armatei Rom‚ne, care a fraternizat cu popula˛ia revoltat„, Óntr-un gest de patriotism ∫i de responsabilitate. Œn acest fel, ea ∫i-a respectat datoria de a ap„ra statalitatea Rom‚niei.
Revolu˛ia Rom‚n„ a fost opera poporului rom‚n, reprezent‚nd un act de mare curaj ∫i de demnitate al na˛iunii rom‚ne. Ea a fost semnalul rede∫tept„rii na˛ionale, un moment unic, de care avem toate motivele s„ fim m‚ndri.
Doamnelor ∫i domnilor,
™tiam c„ nu ne va fi u∫or pe drumul transform„rii din temelii a Rom‚niei. Totul trebuia schimbat: Constitu˛ie, legi, institu˛ii, mecanisme economice ∫i sociale, valori politice ∫i morale, dar, mai ales, mentalit„˛i.
™tiam c„ aceste schimb„ri vor avea importante costuri economice ∫i sociale, c„ reformele pe care doream s„ le promov„m nu vor avea doar sus˛in„tori, ci ∫i opozan˛i, c„ iner˛ia social„ ∫i rezisten˛a la schimbare sunt considerabile Óntr-o societate Ón care dependen˛a de stat era at‚t de mare.
™tiam, mai ales, c„ s„r„cia va fi principalul obstacol Ón calea schimb„rii rapide ∫i profunde a Rom‚niei. Acest
lucru ne-a determinat s„ consider„m c„ Ón Rom‚nia anilor ’90 nu era posibil„ o abordare de tipul terapiei de ∫oc, pentru c„ suportabilitatea social„ a reformelor a reprezentat principala constr‚ngere c„reia am fost obliga˛i s„-i g„sim r„spunsuri. ™i acum, la 15 ani de la declan∫area reformelor, s„r„cia ∫i suportabilitatea social„ a schimb„rilor structurale din economie se dovedesc a fi acelea∫i constr‚ngeri inevitabile Ón proiectarea oric„ror politici publice, indiferent de natura ideologiei dominante a celor care exercit„ guvernarea. Ofertele electorale ∫i programele de guvernare ale for˛elor politice aflate Ón competi˛ia pentru Parlament ∫i pentru Pre∫edin˛ie din toamna acestui an, care pun, toate, accentul pe m„suri de protec˛ie social„, confirm„ acest fapt.
Ca ∫ef al statului, al„turi de Guvern ∫i de Parlament, de partidele politice, de reprezentan˛ii societ„˛ii civile ∫i de partenerii sociali, am Óncercat permanent s„ construiesc un consens Ón privin˛a marilor obiective strategice ale tranzi˛iei, obiective subsumate integr„rii europene ∫i euroatlantice a Rom‚niei. Am edificat Ómpreun„ institu˛iile democra˛iei ∫i ale statului de drept, consfin˛ite Ón corpul Constitu˛iei Rom‚niei din 1991. Am Ónceput un lung proces de schimbare a cadrului legislativ, am redefinit, pe baze moderne, europene, raporturile Óntre institu˛iile statului care exercit„ puterea Ón numele poporului suveran. Am pus Ón centrul acestui efort de schimbare a Rom‚niei cet„˛eanul, purt„torul valorilor democratice, cu drepturile, libert„˛ile ∫i obliga˛iile sale.
Personal m-am considerat Ón to˛i ace∫ti ani, ∫i atunci c‚nd am fost ∫ef al statului, ∫i atunci c‚nd am fost lider al unui partid aflat Ón opozi˛ie, un slujitor al interesului public, al drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti. Con∫tiin˛a existen˛ei acestui contract civic Óntre mine, ca persoan„ public„, ∫i cet„˛eni mi-a condus toate ac˛iunile Ón calitate de lider politic sau de om de stat.
Am ac˛ionat cu bun„-credin˛„ ∫i cu dorin˛a sincer„ de a fi cu adev„rat pre∫edintele tuturor rom‚nilor, nu numai pentru c„ a∫a Ómi cere Constitu˛ia, ci pentru c„ a∫a cred ∫i simt. De aceea, am f„cut din problema reconcilierii na˛ionale o prioritate a programului meu politic. Trebuie s„ recunoa∫tem c„, Ón istoria sa, na˛iunea rom‚n„ a cunoscut o mul˛ime de falii, de rupturi ∫i c„ numai evenimente excep˛ionale, fie ele Óntemeietoare, fie tragice, au reu∫it s„ fac„ uitate, pentru prea pu˛in timp, din nefericire, aceste diviz„ri ∫i vrajba dintre noi.
Reconcilierea na˛ional„ a fost, al„turi de democratizare, imperativul acestor ani Ón plan politic ∫i social. Reconcilierea impune cunoa∫terea trecutului Ón Óntregul s„u, asumarea lui con∫tient„ ∫i recuperarea memoriei. Gesturile politice, dar nu numai, pe care le-am f„cut fa˛„ de mari personalit„˛i ale trecutului, precum Maiestatea sa Regele Mihai, fa˛„ de rom‚nii din afara grani˛elor, nu au fost gesturi de oportunitate, ci exprim„ convingerea mea profund„ c„, pentru a-∫i asigura un viitor pe m„sura aspira˛iilor sale, Rom‚nia are nevoie de to˛i fiii ei.
Acum, la 15 ani de la revenirea la democra˛ie ∫i Ón condi˛iile noului statut al Rom‚niei, putem privi cu mai mult„ lini∫te ∫i obiectivitate c„tre evenimente istorice care ne-au marcat istoria, cum a fost actul de salvare na˛ional„ de la 23 august 1944.
Avem, Ón acela∫i timp, datoria moral„ s„ ne asum„m faptele acelui trecut istoric, pentru a Ón˛elege unde am gre∫it ∫i de ce. Instituirea unei Zile a Holocaustului, Ón care s„ comemor„m victimele din r‚ndul concet„˛enilor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/3.XI.2004
no∫tri evrei, r„spunde acestei necesit„˛i de a ne raporta critic la trecut ∫i de a ni-l asuma.
Œn acela∫i spirit am abordat toate subiectele trecutului nostru totalitar, acord‚nd cinstirea cuvenit„ celor care, Ón anii totalitarismului comunist, ne-au oferit temeiuri pentru a spera, adic„ diziden˛ilor, lupt„torilor anticomuni∫ti, inclusiv jurnali∫tilor de la postul de radio îEuropa Liber„“.
Regret faptul c„ situa˛ia tulbure de la Ónceputul anilor ’90 ∫i Óncr‚ncenarea din via˛a politic„ m-au Ómpiedicat s„ fac unele din aceste gesturi mai devreme. Am Ónv„˛at din lec˛iile trecutului, am Óncercat — ∫i cred c„ am reu∫it — s„ repar acele erori, convins fiind c„ aveam datoria moral„ s„ contribui, ca ∫ef al statului, la cre∫terea coeziunii na˛iunii rom‚ne.
Doamnelor ∫i domnilor,
Dup„ pr„bu∫irea regimului comunist, am plecat pe drumul reformelor politice, economice ∫i sociale cu handicapul inexisten˛ei unei viziuni, a unui proiect de viitor pentru Rom‚nia.
Privind retrospectiv, trebuie s„ fim cu to˛ii de acord c„ mai grea dec‚t Ónl„turarea de la putere a lui Ceau∫escu a fost elaborarea unui proiect de viitor coerent ∫i consistent pentru Rom‚nia, care s„ asigure temeiurile unei tranzi˛ii democratice Ón condi˛ii de stabilitate politic„, economic„ ∫i social„. Construc˛ia unui astfel de proiect a fost doar Ón parte o reu∫it„.
Personal am crezut ∫i cred cu t„rie c„ cele mai performante economii ∫i societ„˛i sunt acelea care, Ón marile decizii strategice privind viitorul lor, dau prioritate c„ut„rii consensului ∫i resping abord„rile conflictuale. Liniilor de fractur„ existente Ón perioada comunist„ li s-au ad„ugat altele noi: îcomuni∫ti/anticomuni∫ti“, îcei care muncesc“ versus îcei care g‚ndesc“, îrepublicani“ versus îmonarhi∫ti“ ∫i enumerarea poate continua. Am risipit energie ∫i am irosit timp Ón astfel de b„t„lii lipsite de orizont, Ón loc s„ ne concentr„m asupra marilor probleme ale tranzi˛iei, cele care priveau restructurarea aparatului productiv, crearea unui puternic sector privat al economiei, construc˛ia institu˛ional„, reformarea sistemelor publice de protec˛ie social„, de s„n„tate ∫i educa˛ional. Abia o dat„ cu adoptarea Constitu˛iei, Ón decembrie 1991, putem spune c„ Rom‚nia a intrat Óntr-un proces de lent„ ∫i deloc u∫oar„ normalizare, na˛iunea rom‚n„ put‚ndu-se, Ón sf‚r∫it, concentra asupra proceselor esen˛iale de care depindea viitorul ei.
Primul meu mandat constitu˛ional de ∫ef al statului a fost dedicat, Ón plan intern, asigur„rii condi˛iilor necesare unei transform„ri economice de sistem care s„ conduc„ la crearea institu˛iilor ∫i mecanismelor economiei concuren˛iale de pia˛„, concomitent cu consolidarea func˛ion„rii democratice a statului de drept, iar Ón plan extern, apropierii de NATO ∫i de Uniunea European„.
Ca urmare a acestor eforturi, Rom‚nia a devenit membr„ a Consiliului Europei, a fost prima ˛ar„ care a semnat Parteneriatul pentru Pace, a devenit membru asociat al Uniunii Europene ∫i a Ónceput demersurile necesare pentru aderarea cu drepturi depline la Uniune.
Fidel convingerilor mele, am ac˛ionat pentru construirea unui larg consens politic ∫i na˛ional Ón privin˛a integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i Ón Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord. Acest consens ∫i-a g„sit expresia Ón Declara˛ia de la Snagov, care Ónso˛ea Strategia Na˛ional„ de Preg„tire a Ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. îSpiritul de la Snagov“ exprima Ón cel mai Ónalt grad noile elemente care
definesc solidaritatea na˛ional„ ∫i noile valori care stau la baza construc˛iei identit„˛ii noastre na˛ionale, dup„ ie∫irea din totalitarism.
Ceea ce am realizat Ómpreun„ cu toate for˛ele politice, cu organiza˛iile societ„˛ii civile Ón perioada 1992—1996 se constituie Ón adev„rate motoare ale unei schimb„ri ample ∫i profunde a Rom‚niei, motoare care ac˛ioneaz„ ∫i ast„zi.
Apreciez drept pozitive ∫i benefice, Ón plan politic ∫i democratic, cele dou„ alternan˛e la putere, petrecute Ón noiembrie 1996 ∫i la sf‚r∫itul anului 2000. Ele au dovedit c„ Rom‚nia a reu∫it Ón eforturile ei sincere ∫i sus˛inute de a edifica o democra˛ie func˛ional„, sprijinit„ de un stat de drept ale c„rui institu˛ii sunt func˛ionale ∫i Ó∫i ocup„ locul lor firesc Ón societate, devenind partenerii normali ai cet„˛enilor care, la r‚ndul lor, sunt tot mai con∫tien˛i de drepturile, libert„˛ile ∫i obliga˛iile care le revin.
C‚nd am adoptat Strategia de Preg„tire a Ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ am structurat-o ca pe un veritabil program de dezvoltare a spa˛iului politic, a democra˛iei, a economiei ∫i a societ„˛ii rom‚ne∫ti.
Din p„cate, renun˛area la aplicarea prevederilor ∫i calendarului Strategiei a fost un mare handicap Ón procesul de negociere a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, care a generat Ónt‚rzieri ∫i mari costuri economice ∫i sociale.
Sunt convins c„, Ón condi˛iile p„str„rii consensului Ón privin˛a obiectivelor transform„rii de sistem din Rom‚nia Ón perioada 1997—2000, nu doar am fi evitat 3 ani ∫i mai bine de declin ∫i de agravare a problemelor economice ∫i sociale, ci am fi reu∫it s„ ne atingem mai rapid scopul esen˛ial, acela de integrare Ón Uniunea European„.
De aceea, Ón perioada Ón care am fost ∫ef de partid Ón opozi˛ie, am militat pentru corectarea politicilor economice ∫i sociale ale guvern„rii, pentru reconstruirea consensului na˛ional ∫i pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare a Rom‚niei care s„ r„spund„ imperativelor integr„rii europene ∫i euroatlantice.
Doamnelor ∫i domnilor,
Am pus cel de-al doilea mandat constitu˛ional de ∫ef al statului sub semnul acceler„rii proceselor de integrare european„ ∫i euroatlantic„ a Rom‚niei, at‚t prin Ómbun„t„˛irea performan˛elor interne Ón plan politic, economic, social ∫i cultural, inclusiv prin reluarea procesului de reconciliere na˛ional„ ∫i de asumare a trecutului istoric, c‚t ∫i prin cre∫terea vizibilit„˛ii ∫i credibilit„˛ii Rom‚niei Ón plan extern.
Am continuat f„r„ ezitare acele ini˛iative ale fostului ∫ef al statului, care au fost necesare ∫i utile Rom‚niei. Nu am crezut niciodat„ c„ lumea Óncepe ∫i se termin„ cu un personaj politic, oric‚t de carismatic ar fi el. Performan˛a unei na˛iuni ∫i, Ón consecin˛„, cea a liderilor ei se m„soar„ Ón capacitatea ei de a genera ∫i pune Ón oper„ proiecte pe termen lung, de a urm„ri realizarea lor cu tenacitate ∫i determinare.
Dac„ ar fi s„ r„spund la Óntrebarea care a fost cea mai mare realizare a mandatelor mele ca ∫ef al statului, dincolo de revenirea la democra˛ie, integrarea Ón NATO ∫i finalizarea cu succes a negocierilor de aderare la Uniunea European„, a∫ spune c„ ea prive∫te elaborarea unui proiect de viitor pentru Rom‚nia, bazat...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Nicolae V„c„roiu · 3 noiembrie 2004 · monitorul.ai