Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 3 noiembrie 2004 · monitorul.ai

**Domnul Ion Iliescu** _— Pre∫edintele Rom‚niei_ **:**

Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor legiuitoare, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Distin∫i membri ai Corpului Diplomatic, Distin∫i participan˛i, Dragi compatrio˛i,

Œn virtutea art. 88 din Constitu˛ia Rom‚niei, privitor la dreptul ∫i datoria pre∫edintelui Ón func˛ie de a prezenta mesaje Ón fa˛a Parlamentului, am solicitat s„ m„ prezint Ón fa˛a dumneavoastr„ acum, c‚nd se apropie de sf‚r∫it cel de al doilea mandat constitu˛ional de ∫ef al statului.

Acest mandat nu poate fi judecat Ón afara evolu˛iilor Rom‚niei din ultimii 15 ani, perioad„ Ón care ˛ara noastr„ a cunoscut schimb„ri structurale, profunde.

Revolu˛ia Rom‚n„ din Decembrie 1989 a avut drept obiectiv strategic îinstaurarea democra˛iei, libert„˛ii ∫i demnit„˛ii poporului rom‚n“, a∫a cum se proclama Ón comunicatul Consiliului Frontului Salv„rii Na˛ionale din seara zilei de 22 decembrie 1989. Acestui obiectiv strategic trebuiau s„-i r„spund„ cele trei componente ale planului de ac˛iune Ón zece puncte.

Componenta politic„ pleca de la imperativul îabandon„rii rolului conduc„tor al unui singur partid“ ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/3.XI.2004 urm„rea îstatornicirea unui sistem democratic pluralist de guvern„m‚nt, organizarea de alegeri libere, separarea puterilor legislativ„, executiv„ ∫i judec„toreasc„“. Acest lucru Ónsemna demontarea tuturor institu˛iilor ∫i mecanismelor partidului-stat totalitar, renun˛area la practicile lui ∫i construirea statului de drept Ón Rom‚nia.

Componenta economic„ avea drept finalitate îrestructurarea Óntregii economii na˛ionale pe baza criteriilor rentabilit„˛ii ∫i eficien˛ei, eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economic„ centralizat„ ∫i promovarea liberei ini˛iative, a competen˛ei Ón conducerea tuturor sectoarelor economice, inclusiv restructurarea agriculturii, sprijinirea micii propriet„˛i cet„˛ene∫ti“, printre altele.

Aceste prevederi configurau con˛inutul ∫i amploarea reformelor structurale care vor schimba o economie hipercentralizat„, etatizat„ ∫i Ón care resursele se alocau arbitrar, dup„ criterii subiective, Óntr-o economie func˛ional„ de pia˛„, supus„ exigen˛elor legate de eficien˛„, productivitate, profitabilitate ∫i competitivitate.

Œn planul politicii externe, prioritare erau ac˛iunile care priveau Ónl„turarea izol„rii interna˛ionale a Rom‚niei, care devenise o povar„ Ón ultimii ani ai regimului totalitar ceau∫ist, ∫i deschiderea ˛„rii c„tre lume. Ulterior, proiectul de transformare a Rom‚niei a fost completat cu dou„ obiective strategice majore: integrarea Ón Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord ∫i Ón Uniunea European„.

Nu trebuie s„ uit„m c„ libertatea ∫i dreptul nostru de a tr„i Óntr-o societate democratic„ au fost ob˛inute prin lupt„ ∫i prin jertfa de s‚nge a celor care au f„cut supremul sacrificiu, Ón numele credin˛ei lor Ón destinul luminos al Rom‚niei, un destin asumat de fiecare dintre noi. Ei merit„ recuno∫tin˛a noastr„ nu doar pentru c„ ne-au deschis drumul care ducea c„tre libertate, ci ∫i pentru c„ ne reamintesc permanent c„ exist„ valori ∫i idealuri pentru care merit„ s„ lup˛i ∫i, la nevoie, s„-˛i dai via˛a.

Rom‚nia nu a ie∫it din totalitarism printr-un complot sau printr-o lovitur„ de stat, ci printr-o uria∫„ explozie social„, rezultat al anilor de lipsuri, de suferin˛e ∫i de umilin˛e. Declan∫at„ la Timi∫oara, sus˛inut„ de Óntregul popor rom‚n, Revolu˛ia Rom‚n„ a fost finalizat„ prin ac˛iunea decisiv„ a cet„˛enilor Capitalei. Victoria revolu˛iei nu ar fi fost posibil„ f„r„ sprijinul nemijlocit al Armatei Rom‚ne, care a fraternizat cu popula˛ia revoltat„, Óntr-un gest de patriotism ∫i de responsabilitate. Œn acest fel, ea ∫i-a respectat datoria de a ap„ra statalitatea Rom‚niei.

Revolu˛ia Rom‚n„ a fost opera poporului rom‚n, reprezent‚nd un act de mare curaj ∫i de demnitate al na˛iunii rom‚ne. Ea a fost semnalul rede∫tept„rii na˛ionale, un moment unic, de care avem toate motivele s„ fim m‚ndri.

Doamnelor ∫i domnilor,

™tiam c„ nu ne va fi u∫or pe drumul transform„rii din temelii a Rom‚niei. Totul trebuia schimbat: Constitu˛ie, legi, institu˛ii, mecanisme economice ∫i sociale, valori politice ∫i morale, dar, mai ales, mentalit„˛i.

™tiam c„ aceste schimb„ri vor avea importante costuri economice ∫i sociale, c„ reformele pe care doream s„ le promov„m nu vor avea doar sus˛in„tori, ci ∫i opozan˛i, c„ iner˛ia social„ ∫i rezisten˛a la schimbare sunt considerabile Óntr-o societate Ón care dependen˛a de stat era at‚t de mare.

™tiam, mai ales, c„ s„r„cia va fi principalul obstacol Ón calea schimb„rii rapide ∫i profunde a Rom‚niei. Acest

lucru ne-a determinat s„ consider„m c„ Ón Rom‚nia anilor ’90 nu era posibil„ o abordare de tipul terapiei de ∫oc, pentru c„ suportabilitatea social„ a reformelor a reprezentat principala constr‚ngere c„reia am fost obliga˛i s„-i g„sim r„spunsuri. ™i acum, la 15 ani de la declan∫area reformelor, s„r„cia ∫i suportabilitatea social„ a schimb„rilor structurale din economie se dovedesc a fi acelea∫i constr‚ngeri inevitabile Ón proiectarea oric„ror politici publice, indiferent de natura ideologiei dominante a celor care exercit„ guvernarea. Ofertele electorale ∫i programele de guvernare ale for˛elor politice aflate Ón competi˛ia pentru Parlament ∫i pentru Pre∫edin˛ie din toamna acestui an, care pun, toate, accentul pe m„suri de protec˛ie social„, confirm„ acest fapt.

Ca ∫ef al statului, al„turi de Guvern ∫i de Parlament, de partidele politice, de reprezentan˛ii societ„˛ii civile ∫i de partenerii sociali, am Óncercat permanent s„ construiesc un consens Ón privin˛a marilor obiective strategice ale tranzi˛iei, obiective subsumate integr„rii europene ∫i euroatlantice a Rom‚niei. Am edificat Ómpreun„ institu˛iile democra˛iei ∫i ale statului de drept, consfin˛ite Ón corpul Constitu˛iei Rom‚niei din 1991. Am Ónceput un lung proces de schimbare a cadrului legislativ, am redefinit, pe baze moderne, europene, raporturile Óntre institu˛iile statului care exercit„ puterea Ón numele poporului suveran. Am pus Ón centrul acestui efort de schimbare a Rom‚niei cet„˛eanul, purt„torul valorilor democratice, cu drepturile, libert„˛ile ∫i obliga˛iile sale.

Personal m-am considerat Ón to˛i ace∫ti ani, ∫i atunci c‚nd am fost ∫ef al statului, ∫i atunci c‚nd am fost lider al unui partid aflat Ón opozi˛ie, un slujitor al interesului public, al drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti. Con∫tiin˛a existen˛ei acestui contract civic Óntre mine, ca persoan„ public„, ∫i cet„˛eni mi-a condus toate ac˛iunile Ón calitate de lider politic sau de om de stat.

Am ac˛ionat cu bun„-credin˛„ ∫i cu dorin˛a sincer„ de a fi cu adev„rat pre∫edintele tuturor rom‚nilor, nu numai pentru c„ a∫a Ómi cere Constitu˛ia, ci pentru c„ a∫a cred ∫i simt. De aceea, am f„cut din problema reconcilierii na˛ionale o prioritate a programului meu politic. Trebuie s„ recunoa∫tem c„, Ón istoria sa, na˛iunea rom‚n„ a cunoscut o mul˛ime de falii, de rupturi ∫i c„ numai evenimente excep˛ionale, fie ele Óntemeietoare, fie tragice, au reu∫it s„ fac„ uitate, pentru prea pu˛in timp, din nefericire, aceste diviz„ri ∫i vrajba dintre noi.

Reconcilierea na˛ional„ a fost, al„turi de democratizare, imperativul acestor ani Ón plan politic ∫i social. Reconcilierea impune cunoa∫terea trecutului Ón Óntregul s„u, asumarea lui con∫tient„ ∫i recuperarea memoriei. Gesturile politice, dar nu numai, pe care le-am f„cut fa˛„ de mari personalit„˛i ale trecutului, precum Maiestatea sa Regele Mihai, fa˛„ de rom‚nii din afara grani˛elor, nu au fost gesturi de oportunitate, ci exprim„ convingerea mea profund„ c„, pentru a-∫i asigura un viitor pe m„sura aspira˛iilor sale, Rom‚nia are nevoie de to˛i fiii ei.

Acum, la 15 ani de la revenirea la democra˛ie ∫i Ón condi˛iile noului statut al Rom‚niei, putem privi cu mai mult„ lini∫te ∫i obiectivitate c„tre evenimente istorice care ne-au marcat istoria, cum a fost actul de salvare na˛ional„ de la 23 august 1944.

Avem, Ón acela∫i timp, datoria moral„ s„ ne asum„m faptele acelui trecut istoric, pentru a Ón˛elege unde am gre∫it ∫i de ce. Instituirea unei Zile a Holocaustului, Ón care s„ comemor„m victimele din r‚ndul concet„˛enilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/3.XI.2004 no∫tri evrei, r„spunde acestei necesit„˛i de a ne raporta critic la trecut ∫i de a ni-l asuma.

Œn acela∫i spirit am abordat toate subiectele trecutului nostru totalitar, acord‚nd cinstirea cuvenit„ celor care, Ón anii totalitarismului comunist, ne-au oferit temeiuri pentru a spera, adic„ diziden˛ilor, lupt„torilor anticomuni∫ti, inclusiv jurnali∫tilor de la postul de radio îEuropa Liber„“.

Regret faptul c„ situa˛ia tulbure de la Ónceputul anilor ’90 ∫i Óncr‚ncenarea din via˛a politic„ m-au Ómpiedicat s„ fac unele din aceste gesturi mai devreme. Am Ónv„˛at din lec˛iile trecutului, am Óncercat — ∫i cred c„ am reu∫it — s„ repar acele erori, convins fiind c„ aveam datoria moral„ s„ contribui, ca ∫ef al statului, la cre∫terea coeziunii na˛iunii rom‚ne.

Doamnelor ∫i domnilor,

Dup„ pr„bu∫irea regimului comunist, am plecat pe drumul reformelor politice, economice ∫i sociale cu handicapul inexisten˛ei unei viziuni, a unui proiect de viitor pentru Rom‚nia.

Privind retrospectiv, trebuie s„ fim cu to˛ii de acord c„ mai grea dec‚t Ónl„turarea de la putere a lui Ceau∫escu a fost elaborarea unui proiect de viitor coerent ∫i consistent pentru Rom‚nia, care s„ asigure temeiurile unei tranzi˛ii democratice Ón condi˛ii de stabilitate politic„, economic„ ∫i social„. Construc˛ia unui astfel de proiect a fost doar Ón parte o reu∫it„.

Personal am crezut ∫i cred cu t„rie c„ cele mai performante economii ∫i societ„˛i sunt acelea care, Ón marile decizii strategice privind viitorul lor, dau prioritate c„ut„rii consensului ∫i resping abord„rile conflictuale. Liniilor de fractur„ existente Ón perioada comunist„ li s-au ad„ugat altele noi: îcomuni∫ti/anticomuni∫ti“, îcei care muncesc“ versus îcei care g‚ndesc“, îrepublicani“ versus îmonarhi∫ti“ ∫i enumerarea poate continua. Am risipit energie ∫i am irosit timp Ón astfel de b„t„lii lipsite de orizont, Ón loc s„ ne concentr„m asupra marilor probleme ale tranzi˛iei, cele care priveau restructurarea aparatului productiv, crearea unui puternic sector privat al economiei, construc˛ia institu˛ional„, reformarea sistemelor publice de protec˛ie social„, de s„n„tate ∫i educa˛ional. Abia o dat„ cu adoptarea Constitu˛iei, Ón decembrie 1991, putem spune c„ Rom‚nia a intrat Óntr-un proces de lent„ ∫i deloc u∫oar„ normalizare, na˛iunea rom‚n„ put‚ndu-se, Ón sf‚r∫it, concentra asupra proceselor esen˛iale de care depindea viitorul ei.

Primul meu mandat constitu˛ional de ∫ef al statului a fost dedicat, Ón plan intern, asigur„rii condi˛iilor necesare unei transform„ri economice de sistem care s„ conduc„ la crearea institu˛iilor ∫i mecanismelor economiei concuren˛iale de pia˛„, concomitent cu consolidarea func˛ion„rii democratice a statului de drept, iar Ón plan extern, apropierii de NATO ∫i de Uniunea European„.

Ca urmare a acestor eforturi, Rom‚nia a devenit membr„ a Consiliului Europei, a fost prima ˛ar„ care a semnat Parteneriatul pentru Pace, a devenit membru asociat al Uniunii Europene ∫i a Ónceput demersurile necesare pentru aderarea cu drepturi depline la Uniune.

Fidel convingerilor mele, am ac˛ionat pentru construirea unui larg consens politic ∫i na˛ional Ón privin˛a integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i Ón Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord. Acest consens ∫i-a g„sit expresia Ón Declara˛ia de la Snagov, care Ónso˛ea Strategia Na˛ional„ de Preg„tire a Ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. îSpiritul de la Snagov“ exprima Ón cel mai Ónalt grad noile elemente care

definesc solidaritatea na˛ional„ ∫i noile valori care stau la baza construc˛iei identit„˛ii noastre na˛ionale, dup„ ie∫irea din totalitarism.

Ceea ce am realizat Ómpreun„ cu toate for˛ele politice, cu organiza˛iile societ„˛ii civile Ón perioada 1992—1996 se constituie Ón adev„rate motoare ale unei schimb„ri ample ∫i profunde a Rom‚niei, motoare care ac˛ioneaz„ ∫i ast„zi.

Apreciez drept pozitive ∫i benefice, Ón plan politic ∫i democratic, cele dou„ alternan˛e la putere, petrecute Ón noiembrie 1996 ∫i la sf‚r∫itul anului 2000. Ele au dovedit c„ Rom‚nia a reu∫it Ón eforturile ei sincere ∫i sus˛inute de a edifica o democra˛ie func˛ional„, sprijinit„ de un stat de drept ale c„rui institu˛ii sunt func˛ionale ∫i Ó∫i ocup„ locul lor firesc Ón societate, devenind partenerii normali ai cet„˛enilor care, la r‚ndul lor, sunt tot mai con∫tien˛i de drepturile, libert„˛ile ∫i obliga˛iile care le revin.

C‚nd am adoptat Strategia de Preg„tire a Ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ am structurat-o ca pe un veritabil program de dezvoltare a spa˛iului politic, a democra˛iei, a economiei ∫i a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Din p„cate, renun˛area la aplicarea prevederilor ∫i calendarului Strategiei a fost un mare handicap Ón procesul de negociere a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, care a generat Ónt‚rzieri ∫i mari costuri economice ∫i sociale.

Sunt convins c„, Ón condi˛iile p„str„rii consensului Ón privin˛a obiectivelor transform„rii de sistem din Rom‚nia Ón perioada 1997—2000, nu doar am fi evitat 3 ani ∫i mai bine de declin ∫i de agravare a problemelor economice ∫i sociale, ci am fi reu∫it s„ ne atingem mai rapid scopul esen˛ial, acela de integrare Ón Uniunea European„.

De aceea, Ón perioada Ón care am fost ∫ef de partid Ón opozi˛ie, am militat pentru corectarea politicilor economice ∫i sociale ale guvern„rii, pentru reconstruirea consensului na˛ional ∫i pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare a Rom‚niei care s„ r„spund„ imperativelor integr„rii europene ∫i euroatlantice.

Doamnelor ∫i domnilor,

Am pus cel de-al doilea mandat constitu˛ional de ∫ef al statului sub semnul acceler„rii proceselor de integrare european„ ∫i euroatlantic„ a Rom‚niei, at‚t prin Ómbun„t„˛irea performan˛elor interne Ón plan politic, economic, social ∫i cultural, inclusiv prin reluarea procesului de reconciliere na˛ional„ ∫i de asumare a trecutului istoric, c‚t ∫i prin cre∫terea vizibilit„˛ii ∫i credibilit„˛ii Rom‚niei Ón plan extern.

Am continuat f„r„ ezitare acele ini˛iative ale fostului ∫ef al statului, care au fost necesare ∫i utile Rom‚niei. Nu am crezut niciodat„ c„ lumea Óncepe ∫i se termin„ cu un personaj politic, oric‚t de carismatic ar fi el. Performan˛a unei na˛iuni ∫i, Ón consecin˛„, cea a liderilor ei se m„soar„ Ón capacitatea ei de a genera ∫i pune Ón oper„ proiecte pe termen lung, de a urm„ri realizarea lor cu tenacitate ∫i determinare.

Dac„ ar fi s„ r„spund la Óntrebarea care a fost cea mai mare realizare a mandatelor mele ca ∫ef al statului, dincolo de revenirea la democra˛ie, integrarea Ón NATO ∫i finalizarea cu succes a negocierilor de aderare la Uniunea European„, a∫ spune c„ ea prive∫te elaborarea unui proiect de viitor pentru Rom‚nia, bazat...

Nicolae V„c„roiu

#16720

V„ mul˛umesc.

...bazat pe valorile ∫i principiile europene, proiect care are ca idee central„ faptul c„ socialul determin„ at‚t

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/3.XI.2004 politicul, c‚t ∫i economicul. Aceasta este esen˛a ac˛iunii lansate cu doi ani Ón urm„, pentru elaborarea unei Strategii a dezvolt„rii durabile a Rom‚niei Ón urm„toarele decenii, îRom‚nia 2025“.

Obiectivul strategic major al acestui proiect este reducerea Ón timp a marilor decalaje care despart Rom‚nia de ˛„rile dezvoltate ale Europei. Spre deosebire de programele de guvernare care trebuie, Ón mod fatal, s„ se rezume la un segment de timp limitat, 4 ani de mandat, ∫i care sunt marcate de op˛iuni politice, de partid, strategia pe termen lung permite reunirea tuturor for˛elor vitale, active, ale na˛iunii, indiferent de op˛iunea lor politic„ ∫i ideologic„, Ón jurul unui proiect comun, de interes na˛ional. Acest proiect de viitor ia Ón calcul marile muta˛ii care au avut loc Ón lume Ón ultimele decenii, sfid„rile c„rora trebuie s„ le facem fa˛„ Ón deceniile care vin ∫i r„spunde c‚torva Óntreb„ri esen˛iale: ce fel de societate dorim s„ construim, care Ói sunt valorile ∫i cum se construie∫te noua identitate na˛ional„ Ón context european ∫i euroatlantic?

Primul r„spuns prive∫te tipul de societate pe care dorim s„-l construim. O societate mai echitabil„, o societate a drepturilor ∫i obliga˛iilor egale, a recunoa∫terii depline ∫i a meritelor fiec„ruia, ∫i nu una a privilegiilor pentru profitorii sistemului. Acest tip de societate implic„ asigurarea tuturor condi˛iilor de natur„ institu˛ional„, legal„ ∫i economic„, necesare pentru ca to˛i cet„˛enii rom‚ni s„ aib„ acces egal la serviciile publice, de s„n„tate, educa˛ie, protec˛ie social„, la justi˛ie, s„ aib„ ∫anse egale at‚t Ón via˛a public„, Ón spa˛iul politic, c‚t ∫i Ón via˛a economic„ ∫i social„ a ˛„rii. Justi˛ia ∫i solidaritatea social„ sunt valorile determinante ale acestui model rom‚nesc de societate, care r„spunde exigen˛elor modelului social european. Societatea viitorului va fi o societate a cunoa∫terii, a Ónaltei tehnologii, iar principala sa resurs„ va fi capitalul uman.

Plec‚nd de la aceste premise, am acordat Ón timpul mandatului meu o aten˛ie special„ educa˛iei ∫i cercet„rii ∫tiin˛ifice ∫i tehnologice. Am sus˛inut toate acele m„suri destinate moderniz„rii ∫colii rom‚ne∫ti de toate gradele, echip„rii ei cu tehnic„ informatic„, facilit„rii contactelor cu mediile intelectuale ∫i universitare din ˛„rile europene dezvoltate ∫i din Statele Unite ale Americii.

Rom‚nia a devenit parte a unor programe care se desf„∫oar„ la nivel continental sau global at‚t Ón cadrul Organiza˛iei Mondiale a Propriet„˛ii Intelectuale, c‚t ∫i al Uniunii Interna˛ionale a Telecomunica˛iilor, pentru structurarea elementelor constitutive ale Societ„˛ii Informa˛ionale ∫i pentru reducerea a ceea ce se nume∫te Digital Divide, adic„ decalajul la nivelul cunoa∫terii, accentuat de noile tehnologii, la scar„ global„. Rom‚nia a fost organizatoarea Conferin˛ei Regional Europene care a precedat Summit-ul Mondial pentru Societatea Informa˛ional„, de la Geneva, de anul trecut.

Am militat pentru definirea ∫i opera˛ionalizarea Ón Rom‚nia a unui sistem al educa˛iei permanente, care s„ ofere cet„˛enilor acces la cuno∫tin˛e ∫i la formare profesional„ pe Óntreaga perioad„ a vie˛ii lor active. Doar astfel ei vor putea r„spunde cerin˛elor de pe pia˛a muncii, aflate Óntr-o dramatic„ ∫i rapid„ schimbare.

Am sus˛inut refacerea sistemului na˛ional de cercetaredezvoltare, Ón special a aceluia care are drept suport marile universit„˛i rom‚ne∫ti. Am Óncurajat cooperarea cercet„torilor rom‚ni cu colegii lor din str„in„tate, participarea lor la proiecte transna˛ionale.

Am Óncercat s„ fac din acest mandat unul al promov„rii active, Ón ˛ar„ ∫i Ón lume, a tradi˛iilor ∫i valorilor culturale rom‚ne∫ti, a realiz„rilor ∫tiin˛ifice ∫i artistice ale g‚nditorilor ∫i creatorilor rom‚ni. Promovarea marilor talente ale creatorilor de cultur„ ∫i art„, a uria∫ului patrimoniu cultural al Rom‚niei, este ∫i scopul Ónfiin˛„rii Institutului Cultural Rom‚n ∫i al reorganiz„rii, pe baze noi, a institutelor culturale din str„in„tate. Acest moment de referin˛„, ca ∫i manifest„rile patronate de Academia Rom‚n„ ∫i de Ministerul Culturii, îAnul Eminescu“, îAnul Br‚ncu∫i“, îAnul Caragiale“, îAnul Irimescu“, îAnul ™tefan cel Mare“, pot oferi o imagine cultural„ normal„ a ˛„rii noastre la Ónceputul acestui mileniu.

M-am str„duit ca dou„ dintre componentele esen˛iale ale identit„˛ii ∫i ale coeziunii noastre na˛ionale — Biserica ∫i Armata — s„ se bucure de prestigiul pe care Ól merit„, pe care l-au c‚∫tigat prin rolul pozitiv jucat, de-a lungul timpului, Ón procesul de f„urire ∫i de afirmare a unit„˛ii noastre na˛ionale.

Apreciez contribu˛ia pe care Biserica Ortodox„ Rom‚n„ a avut-o la normalizarea vie˛ii noastre sociale, prin implicarea ei Ón proiecte majore ale societ„˛ii rom‚ne∫ti. Am Óncercat s„ sprijin, at‚t c‚t am putut, ini˛iativele c„rora Preafericitul Teoctist ∫i al˛i Ónal˛i ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Rom‚ne le-au conferit credibilitate ∫i consisten˛„.

De asemenea, am apreciat preocuparea constant„ a ierarhilor ∫i credincio∫ilor catolici ∫i greco-catolici, precum ∫i a celorlalte confesiuni de a p„stra identitatea na˛ional„ ∫i cultural„, ata∫amentul fa˛„ de valori precum democra˛ia, libertatea, toleran˛a, respectul demnit„˛ii umane.

Œn to˛i ace∫ti ani, Armata Rom‚n„ a traversat un dificil proces de restructurare ∫i modernizare, care s-a derulat Ón paralel cu cel al desf„∫ur„rii ac˛iunilor pentru aderarea Rom‚niei la Alian˛a Nord-Atlantic„.

Reforma Armatei corespunde Ón primul r‚nd nevoilor de ap„rare ale Rom‚niei ∫i op˛iunilor noastre de integrare. Prin profesionalizarea armatei am urm„rit realizarea unei for˛e militare reduse, eficiente ∫i flexibile, care s„ fie capabil„ s„ r„spund„ nevoilor na˛ionale de securitate, s„ desf„∫oare o gam„ tot mai diversificat„ de misiuni, iar Ón contextul actual s„ r„spund„ ∫i a∫tept„rilor pe care NATO le are fa˛„ de Rom‚nia.

La cea de a doua Óntrebare, care sunt valorile noii societ„˛i, r„spunsul este simplu: valorile comune Óntregii Europe — democra˛ia, ca regim politic, respectul strict al drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti, responsabilitatea individului ∫i a societ„˛ii fa˛„ de viitorul comun al umanit„˛ii, toleran˛a, c„utarea consensului, rezolvarea crizelor ∫i conflictelor prin dialog ∫i negocieri, respectul identit„˛ilor grupurilor minoritare, echitatea ∫i justi˛ia social„, solidaritatea indivizilor ∫i a na˛iunilor. Aceste valori nu construiesc doar noua identitate a Rom‚niei ca stat european, ci ∫i identitatea european„ a fiec„ruia dintre noi. Cea mai bun„ dovad„ c„ a∫a stau lucrurile o reprezint„ capacitatea de adaptare a rom‚nilor care, profit‚nd de libertatea de a circula Ón spa˛iul Schengen, au r„spuns extrem de pozitiv ∫i de repede la cerin˛ele societ„˛ilor ∫i economiilor Ón care au ales s„ se exprime, pe termen mai lung sau mai scurt. Nu idealizez lucrurile, dar lucrul esen˛ial pe care Ól vor Ónv„˛a rom‚nii din contactul lor nemijlocit cu lumea occidental„ este asumarea responsabilit„˛ii. Eu cred c„ asumarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/3.XI.2004 responsabilit„˛ii, Ón familie ∫i Ón societate, reprezint„ motorul schimb„rii Ón bine a mentalit„˛ilor rom‚ne∫ti, al dinamiz„rii societ„˛ii ∫i al adapt„rii la noile sfid„ri.

Doamnelor ∫i domnilor,

Aceast„ enun˛are, fatalmente sumar„ ∫i selectiv„, nu ar fi complet„ dac„ nu s-ar referi ∫i la neÓmplinirile, dar ∫i la sl„biciunile societ„˛ii noastre. Referindu-m„ la ele, Ómi asum ∫i partea mea de r„spundere Ón privin˛a neÓmplinirilor din ace∫ti ani.

O mare sl„biciune a noastr„, ca na˛iune, o reprezint„ lipsa de consecven˛„ Ón urm„rirea obiectivelor pe care singuri ni le-am propus. Nu vom putea fi considera˛i parteneri egali ∫i respecta˛i de c„tre celelalte na˛iuni dac„ nu vom da dovad„ de consecven˛„ Ón Óndeplinirea angajamentelor ∫i dac„ nu ne vom respecta cuv‚ntul dat.

O alt„ sl„biciune esen˛ial„ este legat„ de incapacitatea noastr„ de a lucra Ómpreun„ pentru realizarea unor proiecte de viitor. Suntem prea diviza˛i, d„m prea adesea dovad„ de indiferen˛„ fa˛„ de ceilal˛i, nu Ón˛elegem pe deplin nevoia de solidaritate, ca liant social. O na˛iune este mult mai mult dec‚t suma indivizilor care o compun.

Regret c„ ac˛iuni importante privitoare la reconcilierea na˛ional„ ∫i la Ónt„rirea solidarit„˛ii tuturor rom‚nilor nu au fost sus˛inute tocmai de aceia care se prezint„ drept exponen˛i ai societ„˛ii civile.

Este inacceptabil ca m„suri de natur„ economic„, destinate cre∫terii coeziunii sociale, reducerii marginaliz„rii unor grupuri sociale excluse din cauza s„r„ciei, s„ fie criticate pe nedrept ∫i respinse, s„ fie ridiculizate sau considerate îpoman„ electoral„“. Exist„ Ón atitudinea celor care practic„ un astfel de demers un dispre˛ profund fa˛„ de oameni, care are la baz„ convingerea c„ banul, ∫i nu meritele personale, este singurul criteriu de selec˛ie ∫i unic indicator al succesului Ón societate.

Rom‚nia trebuie s„ produc„ permanent mai mult„ bog„˛ie, pe care, prin mecanisme specifice, comune Óntregii lumi civilizate, s„ o redistribuie la nivelul Óntregii societ„˛i. Œn caz contrar, o alt„ sl„biciune important„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti, grava polarizare social„ ∫i, mai nou, educa˛ional„, va afecta iremediabil viitorul nostru. Nu mai putem g‚ndi capitalismul ca la Ónceputul secolului XIX.

Regret c„ mijloacele pe care economia Ón tranzi˛ie le-a pus la dispozi˛ia statului nu ne-au permis o mai rapid„ ∫i substan˛ial„ reducere a s„r„ciei. Lupta cu s„r„cia va r„m‚ne o constant„ a ac˛iunii oric„rui ∫ef de stat ∫i a oric„rui Guvern al Rom‚niei pentru mul˛i ani de aici Ónainte. Sistemele de protec˛ie social„, fie c„ se refer„ la s„n„tate, la pensii, la ajutoare de ∫omaj, sunt sisteme de solidaritate, inclusiv de solidaritate Óntre genera˛ii. Refuz‚nd s„ ne asum„m r„spunderi pentru cei inactivi — pensionari, ∫omeri, copii, tineri, elevi ∫i studen˛i — prin neplata asigur„rilor sociale, le refuz„m acestora drepturi fundamentale. Iat„ de ce sunt periculoase evaziunea fiscal„, corup˛ia, neplata impozitelor ∫i a taxelor, refugiul unora Ón paradisuri fiscale.

Ca pre∫edinte al Rom‚niei, am avut permanent Ón aten˛ie problemele categoriilor cele mai defavorizate, Ón special pe cele ale pensionarilor ∫i persoanelor Ón v‚rst„. ™tiu c„ pensiile sunt mici, c„ ele nu ajung s„ acopere nevoile materiale ale unui trai decent. De c‚te ori a fost posibil din punct de vedere economic, am convenit, Ómpreun„ cu Guvernul, s„ acord„m cu prioritate resursele suplimentare index„rii, recorel„rii ∫i m„ririi pensiilor.

Ca ∫ef al statului, am acordat Ón egal„ m„sur„ aten˛ie problemelor tuturor copiilor Rom‚niei, cu o preocupare special„ pentru copiii institu˛ionaliza˛i. Multe dintre problemele lor de natur„ material„, dar ∫i legal„, au fost rezolvate, iar via˛a lor s-a Ómbun„t„˛it Óntr-o oarecare m„sur„.

Avem Ónc„ multe lucruri de f„cut pentru to˛i copiii no∫tri ∫i nu le putem realiza dec‚t unindu-ne eforturile ∫i d‚nd dovad„ de sim˛ civic ∫i de sensibilitate social„. Egalitatea ∫anselor nu poate r„m‚ne un simplu enun˛, o prevedere constitu˛ional„ lipsit„ de relevan˛„. Ea trebuie pus„ consecvent Ón practic„, prin m„suri adecvate, prin politici publice inteligente ∫i realiste.

Œn viitor, trebuie s„ ne concentr„m aten˛ia asupra familiei, pentru a o repune Ón centrul mecanismelor de solidaritate social„ ∫i pentru a reda cet„˛enilor un anume sim˛ al responsabilit„˛ii, pe care Óncepem s„-l ignor„m.

O alt„ sl„biciune, relevat„ ∫i Ón recentele Rapoarte de ˛ar„ privitoare la Rom‚nia, este cea legat„ de capacitatea administrativ„ redus„ a statului nostru at‚t la nivelul institu˛iilor centrale, c‚t ∫i la nivelul colectivit„˛ilor locale. Aceast„ sl„biciune prive∫te ∫i justi˛ia Ón toate aspectele ei esen˛iale. Pe fondul acestei sl„biciuni, institu˛ionale ∫i legale, totodat„, s-a dezvoltat fenomenul corup˛iei.

Œn conformitate cu atribu˛iile mele constitu˛ionale ∫i legale, am contribuit la crearea institu˛iilor ∫i a cadrului legal necesar combaterii eficiente a fenomenului corup˛iei. M„surile pe care le-am luat, inclusiv prin Ónfiin˛area Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, au Ónceput s„ dea unele rezultate. Dar, desigur, ele r„m‚n s„-∫i dovedeasc„ pe deplin eficien˛a Ón lunile ∫i Ón anii care vin. Ele singure, Óns„, institu˛iile nu vor putea face fa˛„ sarcinilor care le revin, f„r„ un sprijin ferm din partea cet„˛enilor. Combaterea corup˛iei, a capitalismului de cumetrie este nu doar lupta statului, ci este cauza fiec„ruia dintre noi.

Am Óncurajat for˛ele politice s„-∫i construiasc„ mecanisme de protec˛ie, care s„ duc„ la excluderea din via˛a public„ a politicienilor corup˛i. Apreciez Ón acela∫i timp ini˛iativele sincere ∫i dezinteresate ale organismelor societ„˛ii civile.

Am Óncercat Ón to˛i ace∫ti ani ca, prin exemplul personal, s„-i sprijin moral pe to˛i aceia care ∫i-au asumat r„spunderi Ón lupta Ómpotriva corup˛iei, fie ei oameni politici, lideri de opinie sau membri ai organiza˛iilor societ„˛ii civile.

Cea mai mare eroare ar fi, Óns„, s„ continu„m politizarea luptei anticorup˛ie. Nu exist„ corup˛ii no∫tri, care sunt buni, ∫i corup˛ii lor, care sunt r„i. Corup˛ia este un flagel al societ„˛ii rom‚ne∫ti, care zdruncin„ Óncrederea oamenilor Ón democra˛ie.

Nu doresc s„ Ónchei acest capitol f„r„ a m„ referi la sl„biciunile democra˛iei rom‚ne∫ti, de∫i nu Ómp„rt„∫esc opiniile celor care afirm„ c„ avem o democra˛ie de fa˛ad„. Sunt con∫tient de faptul c„ trebuie s„ facem eforturi sus˛inute pentru consolidarea democra˛iei ∫i a statului de drept Ón Rom‚nia. Este adev„rat c„ exist„ Ónc„ mult formalism Ón abordarea acestei probleme. Esen˛a succesului unui regim democratic const„ Ón transformarea individului Ón cet„˛ean con∫tient de drepturile, libert„˛ile ∫i obliga˛iile sale, un cet„˛ean capabil s„ se raporteze critic la realit„˛i ∫i s„-∫i asume responsabilit„˛i. Acest proces presupune, pe de o parte, existen˛a unei educa˛ii civice adecvate scopului propus, iar, pe de alt„ parte, extinderea formelor democra˛iei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/3.XI.2004 participative, care s„ compenseze sl„biciunile democra˛iei reprezentative.

Lumea viitorului, dominat„ de societatea cunoa∫terii, pune Ón fa˛a na˛iunilor sarcina g„sirii de noi solu˛ii pentru o bun„ guvernare ∫i o cre∫tere economic„ de calitate, care implic„ sustenabilitate, durabilitate, folosirea ra˛ional„ a resurselor ∫i protec˛ia mediului. Aceast„ sarcin„ aduce Ón prim plan calitatea dezbaterii publice. Una dintre realiz„rile esen˛iale ale Revolu˛iei Rom‚ne o reprezint„ garantarea libert„˛ii de exprimare, respectiv a libert„˛ii presei. Nimeni ∫i nimic nu pot justifica atingerile aduse libert„˛ii presei ∫i libert„˛ii de exprimare, nici m„car eventualele excese ale unei prese mai exuberante sau mai pu˛in profesioniste.

Am sprijinit modific„rile aduse Codului penal, care dezincrimineaz„ insulta ∫i exclud condamnarea la Ónchisoare a jurnali∫tilor. Sunt convins c„, pe m„sur„ ce mass-media va beneficia de mai multe resurse de natur„ financiar„, ea va reu∫i s„-∫i consolideze independen˛a ∫i s„-∫i p„streze libertatea de a critica ceea ce este de criticat ∫i de a sprijini acele ac˛iuni ale puterii publice care servesc interesului general al societ„˛ii.

f n s„-mi exprim ∫i cu acest prilej solidaritatea cu jurnali∫tii care au avut de suferit de pe urma unor agresiuni Ón exercitarea meseriei lor. Aceste practici sunt inacceptabile, iar autorii lor trebuie pedepsi˛i cu toat„ severitatea. Institu˛iile specializate ale statului au Ónc„ datorii fa˛„ de mediile de informare Ón privin˛a tragerii la r„spundere a vinova˛ilor.

Œn acela∫i timp, trebuie s„ Ón˛elegem c„ nu putem avea o dezbatere public„ de calitate at‚ta vreme c‚t vom ceda tenta˛iei de a ne concentra nu asupra problemelor de fond, ci asupra unor subiecte periferice, care ˛in mai degrab„ de faptul divers, chiar ∫i atunci c‚nd este vorba de lucruri importante, cum ar fi dezvoltarea, integrarea european„ ∫i euroatlantic„.

Ca ∫ef al statului am promovat, Ón limitele atribu˛iilor mele constitu˛ionale, teme importante pentru dezbaterea public„ privitoare la proiectul de viitor al Rom‚niei, privitoare la obiectivele ∫i consecin˛ele integr„rii europene ∫i euroatlantice, privind valorile societ„˛ii rom‚ne∫ti. Trebuie s„ constat cu am„r„ciune c„ mul˛i formatori de opinie au ignorat sau au tratat superficial aceste teme, prefer‚nd teme minore, f„r„ miz„.

Ca om care a cunoscut at‚t sistemul politic interbelic, c‚t ∫i pe cel din perioada totalitar„, m-am str„duit, Ón anii care au urmat Revolu˛iei din Decembrie 1989, s„ contribui la formarea ∫i afirmarea unui sistem de partide cu adev„rat pluralist ∫i responsabil. Nu exist„ democra˛ie Ón absen˛a unor partide politice puternice, bine definite ideologic ∫i promotoare ale unor viziuni ∫i proiecte de viitor, ale unor sisteme de valori pozitive. Partidele trebuie s„-∫i asume sarcina recrut„rii, preg„tirii ∫i promov„rii elitelor politice ale acestei ˛„ri. Este de apreciat efortul for˛elor politice care, Ón ultima vreme, ∫i-au pus mai hot„r‚t problema democratiz„rii lor interne, a primenirii elitelor ∫i a reformul„rii programelor lor politice, Ón acord cu realit„˛ile Rom‚niei, cu noul s„u statut ∫i cu exigen˛ele apartenen˛ei la Uniunea European„ ∫i la NATO.

Œn acela∫i timp, apreciez Ónt„rirea organismelor societ„˛ii civile care se constituie, al„turi de alte for˛e sociale, Ón veritabile contraputeri, capabile s„ corecteze excesele institu˛iilor statului. Ar fi, Óns„, o mare gre∫eal„ ca Óntre institu˛iile statului de drept, purt„toarele

interesului public, Ón special Óntre cele care au legitimitatea democratic„ a scrutinului electoral, ∫i organismele societ„˛ii civile, care sunt purt„toarele unor interese punctuale ∫i limitate, s„ Ónceap„ o lupt„ pentru suprema˛ie Ón exercitarea puterii.

Aceast„ lupt„ nelegitim„ ∫i imoral„ reprezint„, din punctul meu de vedere, un grav pericol pentru democra˛ie. Puterea suveran„ a poporului se Ómparte ∫i este exercitat„, transparent ∫i responsabil, de institu˛iile statului de drept, care au legitimitatea votului cet„˛enilor. Œn caz contrar...

Nicolae V„c„roiu

#39481

La r‚ndul nostru, avem obliga˛ia s„ r„spundem la solidaritate cu solidaritate. Œn virtutea acestei datorii morale suntem Ón Afganistan, Ón Irak, Ón Bosnia, Kosovo ∫i acolo unde participarea noastr„ este necesar„.

Œn numele valorilor Ón care credem ne-am al„turat Statelor Unite ale Americii ∫i ˛„rilor membre NATO Ón lupta Ómpotriva terorismului. Œn numele acelora∫i valori contribuim, dup„ puterile noastre, la eforturile O.N.U. ∫i ale organismelor sale specializate pentru reducerea s„r„ciei la nivel global, pentru crearea condi˛iilor ca procesul de mondializare s„ aduc„ beneficii tuturor na˛iunilor lumii.

Cred sincer c„, Ón acest proces de normalizare a Rom‚niei, institu˛ia preziden˛ial„ a jucat un rol important, al„turi de Legislativ, Executiv, de puterea judec„toreasc„ ∫i de cet„˛enii acestei ˛„ri. Ceea ce am Óncercat Ón ace∫ti ani, ca ∫ef al statului, a fost s„ impun Ón con∫tiin˛a oamenilor imaginea unei institu˛ii responsabile, con∫tient„ de rolul s„u constitu˛ional ∫i preocupat„ permanent de construirea consensului Ón marile teme de politic„ intern„ ∫i extern„, o institu˛ie deschis„ dialogului cu toate for˛ele politice, cu cet„˛enii, ap„r„toare ∫i promotoare a interesului na˛ional Ón fa˛a partenerilor externi ai Rom‚niei.

Œn momente grele pentru societatea rom‚neasc„ institu˛ia preziden˛ial„ ∫i-a Óndeplinit rolul de mediator, contribuind la dezamorsarea conflictelor ∫i la evitarea confrunt„rilor. Am f„cut un efort considerabil pentru a comunica direct ∫i c‚t mai transparent cu cet„˛enii Rom‚niei, cei fa˛„ de care avem obliga˛iile pe care le implic„ contractul social, care ne leag„ de ei pe noi to˛i, responsabili politici, demnitari sau Ónal˛i func˛ionari ai statului. I-am ascultat ∫i, pe c‚t posibil, am contribuit la rezolvarea unora dintre problemele lor.

Am Óncercat s„ Ón˛eleg care sunt sl„biciunile statului ∫i ale institu˛iilor sale centrale ∫i locale, pentru a contribui la remedierea lor ∫i a face mai eficiente ∫i mai responsabile institu˛iile statului fa˛„ de cet„˛eni. Adesea am reu∫it ceea ce ne-am propus. Uneori am dat gre∫. Am Ónv„˛at ∫i din erori, ∫i din succese. Nu exist„ bucurie ∫i satisfac˛ie mai mare dec‚t atunci c‚nd po˛i s„ faci bine oamenilor.

Sunt con∫tient c„ Rom‚nia nu este o ˛ar„ perfect„, c„ ne r„m‚n multe Ónc„ de f„cut pentru a ne bucura de bun„starea ∫i prosperitatea ˛„rilor dezvoltate. Am f„cut, Óns„, pa∫i esen˛iali Ón direc˛ia bun„, mai ales Ón planul construc˛iei democratice. Cu c‚t vom fi o ˛ar„ mai democratic„, cu at‚t performan˛ele noastre economice ∫i sociale vor fi mai bune.

1 ianuarie 2007 va fi, pentru Rom‚nia, un moment istoric, la fel de important ca ∫i 1 Decembrie 1918 ∫i 22 Decembrie 1989. Atunci, Rom‚nia va Óncheia un lung proces de evolu˛ie, de modernizare institu˛ional„, de construc˛ie identitar„, care a fost inclus Óncep‚nd cu genera˛ia pa∫optist„ Ón programul politic al na˛iunii rom‚ne. Integrarea Ón Uniunea European„ ∫i Ón NATO semnific„ faptul c„ Rom‚nia intr„ Óntr-o nou„ faz„ a dezvolt„rii Ón care, pentru a progresa, trebuie s„-∫i armonizeze interesele ∫i s„-∫i Ómpart„ suveranitatea cu alte state, care doresc s„ ofere lumii un exemplu de succes al unui proiect unificator realizat prin mijloace pa∫nice. Ne a∫teapt„ noi Óncerc„ri, vor fi greut„˛i, dar ∫i realiz„ri importante, iar rom‚nii vor avea, cu certitudine, un viitor mai bun, mai sigur ∫i mai prosper.

Œmi Ónchei acest mandat cu satisfac˛ia lucrului Ómplinit ∫i mul˛umesc tuturor celor care mi-au fost al„turi Ón efortul de reconstruc˛ie democratic„ a Rom‚niei.

Mul˛umesc cet„˛enilor rom‚ni, care mi-au acordat Óncrederea lor ∫i care au v„zut Ón institu˛ia preziden˛ial„ un reper ∫i un partener.

Mul˛umesc prietenilor ∫i partenerilor Rom‚niei, care ne-au ajutat s„ trecem peste greut„˛i ∫i ne-au Óncurajat Ón eforturile noastre de Óndeplinire a condi˛iilor de aderare la comunitatea european„ ∫i euroatlantic„.

Mul˛umesc tuturor partidelor politice ∫i tuturor fo∫tilor prim-mini∫tri ai Rom‚niei, cu care am colaborat Ón cele mai bune condi˛ii Ón ace∫ti ani.

Nu Ón ultimul r‚nd, mul˛umesc Parlamentului Rom‚niei, care a ∫tiut s„ fie o institu˛ie-far a democra˛iei rom‚ne∫ti ∫i care merit„ aprecieri ∫i o imagine public„ pe m„sura importan˛ei ∫i responsabilit„˛ilor sale.

Nicolae V„c„roiu

#43738

Cei care m„ vor urma la conducerea statului vor avea de rezolvat alte tipuri de probleme ∫i de mediat alte forme de conflict. S„ nu uite, Óns„, un lucru esen˛ial: Óncrederea cet„˛enilor se c‚∫tig„ extrem de greu ∫i se pierde u∫or. F„r„ Óncrederea cet„˛enilor le va fi foarte greu, dac„ nu imposibil, s„-∫i duc„ la bun sf‚r∫it mandatul.

Ne afl„m Óntr-un moment crucial al istoriei noastre ∫i nu avem dreptul s„ ne rat„m viitorul. Rom‚nia nu a avut, Ón istoria ei, un moment mai favorabil pentru a-∫i Ómplini destinul ∫i pentru a se afirma ca o ˛ar„ modern„, ap„r„toare ∫i promotoare a unor valori ∫i idealuri generoase. Pentru aceasta trebuie s„ ne asum„m, fiecare Ón parte, misiunea care ne revine, s„ d„m dovad„ de curaj, de inteligen˛„, de generozitate, s„ lucr„m Ómpreun„ pentru binele personal, dar ∫i pentru binele na˛iunii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/3.XI.2004 S„ continu„m Ómpreun„ ceea ce am Ónceput Ón v‚ltoarea Revolu˛iei Rom‚ne. S„ l„s„m de o parte dezbinarea, s„ ne reconciliem cu noi, cu trecutul nostru. S„ ne ap„r„m valorile ∫i s„ le facem cunoscute lumii. S„ intr„m Ón dialog cu celelalte culturi ∫i civiliza˛ii, cu con∫tiin˛a faptului c„ suntem de˛in„torii unui patrimoniu acumulat de genera˛ii succesive, care ne define∫te ca na˛iune ∫i ca popor, c„ avem ceva de spus lumii despre noi, dar ∫i despre mersul lumii. S„ Ónv„˛„m de la al˛ii ceea ce ni se potrive∫te ∫i ne poate ajuta s„ progres„m.

Na˛iunea rom‚n„ trebuie s„-∫i fac„ din voca˛ia construc˛iei un crez al existen˛ei ei. Am demolat destul ∫i nu Óntotdeauna cu folos. A venit vremea construc˛iei, a Óntemeierii ∫i, dup„ puterile mele, voi promova ∫i de aci Ónainte un demers constructiv.

Consider de datoria mea s„ contribui la Ómplinirea proiectului european al Rom‚niei, la construirea consensului Ón privin˛a marilor obiective ale interesului na˛ional. V„d Ón Ómplinirea lor...

Valer Dorneanu

#45802

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Distinse domnule pre∫edinte Ion Iliescu,

F„r„ Óndoial„, aplauzele ∫i, mai ales, gestul final al colegilor mei m„ Óndrept„˛esc s„ v„ mul˛umesc foarte mult pentru mesajul dumneavoastr„.

F„r„ Óndoial„, acest mesaj se va constitui Óntr-un document valoros, Óntr-un document pertinent ∫i care va folosi, Ón mod sigur, anali∫tilor ∫i istoricilor, pentru a scrie corect ∫i obiectiv istoria contemporan„ a Rom‚niei.

F„r„ Óndoial„, Óntreaga activitate a dumneavoastr„ din aceast„ perioad„, complex„ ∫i grea, va fi marcat„ pozitiv de istorie.

Apreciem foarte mult faptul c„, la sf‚r∫itul mandatului dumneavoastr„, a˛i ˛inut s„ v„ prezenta˛i cu un raport, cred eu, Ón primul r‚nd, Ón fa˛a ˛„rii, Ón fa˛a cet„˛enilor, Ón fa˛a M„riei sale, poporul, pentru a prezenta Óntreaga dumneavoastr„ activitate.

Ne bucur„m foarte mult c„ acest mesaj pe care l-a˛i adresat Parlamentului se constituie ∫i Óntr-un act de apreciere a activit„˛ii acestei institu˛ii fundamentale a democra˛iei rom‚ne∫ti ∫i cred c„ Óndemnurile pe care dumneavoastr„ ni le-a˛i adresat ne vor mobiliza pe to˛i, toate institu˛iile aici prezente, inclusiv opinia public„, pentru a transforma Rom‚nia Óntr-un stat modern, cu o democra˛ie consolidat„, Óntr-un stat prosper.

Doresc s„ mul˛umesc primului-ministru Adrian N„stase, Guvernului, pentru participarea la aceast„ manifestare; pre∫edin˛ilor Cur˛ii Constitu˛ionale, Cur˛ii de Conturi, Avocatului Poporului, Consiliului Legislativ; prim-viceguvernatorului B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, procurorului general, consilierilor preziden˛iali, directorilor serviciilor speciale, nu Ón ultimul r‚nd, reprezentan˛ilor Corpului Diplomatic.

De asemenea, mul˛umesc foarte mult mass-media pentru aceast„ prezen˛„ ∫i pentru participarea la acest mesaj.

Vreau s„ dau ∫i Cezarului ceea ce e al Cezarului, respectiv Parlamentului Rom‚niei, s„ mul˛umesc tuturor grupurilor parlamentare pentru aceast„ dovad„ de maturitate, de echilibru, de respect al institu˛iilor statului rom‚n.

V„ mul˛umesc tuturor ∫i cu aceasta declar Ónchis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

Cuprins

Stenograma

Mesajul domnului Ion Iliescu, Pre∫edintele Rom‚niei, la sf‚r∫itul celor patru ani ai mandatului

Cuv‚nt de mul˛umire exprimat Ón numele Parlamentului de c„tre domnul Valer Dorneanu, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor