Ion Luchian

## **Domnul Ion Luchian:**

România, anul 2003. Sistemul de sãnãtate: imobilism, tensiuni sociale, neglijenþe manageriale, dezechilibre structurale. ªi peste toate acestea un avânt centralizator foarte greu de înþeles ºi imposibil de acceptat.

Aºa aratã sistemul sanitar din România la peste 2 ani de zile de când P.S.D. ºi-a asumat, cel puþin declarativ, sarcina de a îmbunãtãþi actul medical ºi starea generalã de sãnãtate a populaþiei. Este un fapt uºor de probat cã sistemul sanitar din România se aflã în cel mai grav dezechilibru din ultimii 13 ani.

Degradarea continuã a stãrii de sãnãtate a populaþiei, ineficienþa cronicã ºi în creºtere a utilizãrii fondurilor pentru sãnãtate, mãsurile contradictorii, pripite ºi prost funda- mentate sunt lucruri pe care statisticile le cuprind, iar noi, toþi, le vedem în jurul nostru. Sã fie clar însã, nu vorbim aici doar despre vinã, pentru cã vinovaþi se pot gãsi. Recentele demiteri de secretari de stat din mai toate ministerele aratã cã Guvernul Nãstase poate produce oricând douã duzini de þapi ispãºitori pentru situaþia dificilã în care se aflã România, inclusiv sistemul ei sanitar.

Dacã nu vorbim despre vinã, nu putem totuºi sã nu vorbim despre responsabilitate. Existã doi responsabili ºi mã refer la ministrul sãnãtãþii, doamna ministru Bartoº, ºi secretarul de stat, preºedintele Casei Naþionale, domnul Eugen Þurlea.

Stimaþi colegi din P.S.D.,

Programul de guvernare al Cabinetului dumneavoastrã specificã în clar cã necesitatea îngrijirii sãnãtãþii care Ñ citez din programul de guvernare Ñ ”trebuie sã fie un bun social, colectiv, accesibil tuturor cetãþenilor României, indiferent de capacitatea lor de a plãti pe fondul asigurãrii unui acces liber ºi echilibrat la serviciile de sãnãtateÒ.

Astãzi, dupã 2 ani de guvernare P.S.D., sãnãtatea în România nu mai este un bun social, ea a devenit bun de stat, împãrþit dupã criterii obscure, planificat în mod neinteligent, achiziþionabil de pe piaþã dupã reguli, altele decât cele declarate de sistem.

Partidul Naþional Liberal considerã cã aceasta este o bunã ocazie pentru trecerea în revistã a mãsurilor ilogice, a stângãciilor, a falselor soluþii ºi a blocajelor practice de care Ministerul Sãnãtãþii ºi Guvernul sunt responsabile în ultima perioadã.

Spolierea Fondului asigurãrilor sociale de sãnãtate, prin renunþarea nejustificatã la uriaºa sumã de 12.000 de miliarde lei, ar fi un exemplu.

Amputarea bugetului Ministerului Sãnãtãþii a fost prost plasatã din punct de vedere al momentului ºi neconvingãtor justificatã. Centralizarea constantã, implacabilã ºi finalmente contraproductivã a sistemului sanitar ºi a deciziei în sãnãtate. Ordonanþa de Guvern nr. 150/2002 este actul antireformist prin excelenþã, caracteristic liniei generale promovate acum în sistemul de sãnãtate.

Evitarea, am putea spune chiar neglijarea definirii cu claritate a pachetului minim de servicii din sãnãtate, un alt exemplu. Aceastã neglijenþã merge mânã în mânã cu neimpunerea standardelor de calitate. Pe scurt, nu se spune ce ºi cum se garanteazã în materie de servicii de sãnãtate, lãsându-se actul medical la voia întâmplãrii.