Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 28 februarie 2003 · monitorul.ai

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Mã voi referi la câteva probleme stringente cu care se confruntã agricultorii din þara noastrã.

1. Producãtorii agricoli beneficiazã de bonuri valorice reprezentând contravaloarea cotei unice de carburanþi auto necesarã efectuãrii lucrãrilor agricole. Potrivit actului normativ ce reglementeazã procedura acordãrii ºi utilizãrii acestor bonuri valorice: Instrucþiunile nr. 195/1972/191239 din data de 17 mai 2002, emise de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, Ministerul Administraþiei Publice ºi Ministerul Industriei ºi Resurselor, destinaþia sumelor de bani aferente o constituie Fondul special al drumurilor publice. Datoritã faptului cã prin Ordonanþa Guvernului nr. 3/2003 Fondul special al drumurilor publice s-a desfiinþat, distribuitorii de motorinã nu mai primesc bonurile valorice, fiind în imposibilitatea de a le înregistra fiscalcontabil. Astfel, producãtorii agricoli au rãmas cu bonurile valorice neutilizate, deoarece instrucþiunile nu au fixat vreun termen-limitã de valorificare a acestora.

Având în vedere cã ne aflãm tocmai într-o perioadã calendaristicã de maximã importanþã în efectuarea lucrãrilor agricole, se impune ca membri de specialitate ai Guvernului sã ia de urgenþã mãsuri de deblocare a sistemului.

2. În anul 2002, producãtorii agricoli au beneficiat în realitate de o medie de 200.000 de lei pentru un hectar cultivat, cu titlu de susþinere financiarã de la buget. În condiþiile în care costul pentru un hectar cultivat cu porumb a fost de 10 milioane de lei, iar pentru cel cultivat cu grâu între 10 ºi 12 milioane de lei, rezultã în mod indubitabil cã ajutorul financiar acordat de Guvern nu este decât o formalitate superfluã pentru producãtor.

Aºteptãm din partea Guvernului mãsuri de sprijinire efectivã ºi realã a agriculturii, la fel cum se întâmplã în þãrile Uniunii Europene, la standardele cãrora dorim sã ne aliniem.

3. Prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor nr. 553/30 noiembrie 2002, publicat în **Monitorul Oficial** nr. 897/11 decembrie 2002, s-a adoptat Programul privind sprijinirea producãtorilor agricoli din zonele de deal ºi de munte, precum ºi a pescarilor profesioniºti din zona Deltei Dunãrii. Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor va acorda alocaþii pentru achiziþionarea de dotãri specifice noi din producþia internã din Fondul ”Dezvoltarea agriculturii româneºtiÒ, pentru anul 2003 fiind destinatã suma de 240 de miliarde lei.

Mãsura, beneficã pentru agricultorii cu resurse financiare modeste, dar ºi pentru încurajarea producerii de tehnologie agricolã pe plan intern, este însã inaplicabilã, datoritã blocãrii Fondului ”Dezvoltarea agriculturii româneºtiÒ.

Având în vedere situaþiile expuse, ne întrebãm: ce ºanse reale de redresare sunt pentru agricultura româneascã, în condiþiile în care Guvernul elaboreazã proiecte neviabile din punct de vedere financiar? Vã mulþumesc.

ªtefan Giuglea

#27351

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Declaraþia mea politicã se intituleazã: ”De ce un inspectorat regional pentru protecþia mediului la Constanþa?Ò

În data de 12Ñ13.02.2003 s-a desfãºurat la Curtea de Argeº un seminar organizat de Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului ºi firma EPTISA (Grupul de consultanþã europeanã), în cadrul unui proiect PHARE 2000. Proiectul care s-a derulat pânã în prezent a avut ca scop: fixarea limitelor regionale, stabilirea atribuþiilor inspectoratelor regionale de protecþie a mediului ºi propuneri pentru localizarea inspectoratelor regionale de protecþie a mediului. Au participat reprezentanþi ai Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, echipa EPTISA, inspectorii ºefi ai inspectoratelor de protecþie a mediului (42 de inspectorate) ºi alþi participanþi.

S-au stabilit urmãtoarele: limitele regionale sã fie identice cu limitele regiunilor agenþiilor de dezvoltare regionale existente, în numãr de opt; s-au fãcut propuneri pentru atribuþiile inspectoratelor regionale; s-au fãcut propuneri pentru localizarea inspectoratelor regionale de protecþie a mediului. Pentru acest ultim punct, toate cele 42 de inspectorate de protecþie a mediului au fost analizate, atât pe baza unor chestionare, cât ºi pe baza vizitãrii acestora de cãtre reprezentanþii EPTISA. Regiunea de dezvoltare 2 Sud-Est este formatã din judeþele Constanþa, Focºani, Brãila, Galaþi, Tulcea ºi Buzãu. Au fost prezentate scorurile obþinute ºi rezultatele evaluãrii inspectoratelor de protecþie a mediului în funcþie de criteriile selectate în Documentul Strategic (care cuprinde cerinþele Uniunii Europene). Constanþa este pe primul loc din punct de vedere al capacitãþii manageriale, al aspectelor organizatorice, al clãdirilor ºi aparaturii, al aspectelor tehnice, al resurselor umane, al amplasamentelor ºi activitãþilor, al aspectelor financiare. Urmãtoarele douã judeþe clasate sunt Galaþi ºi Brãila.

Se trece la cel de al doilea pas al analizei ºi se utilizeazã trei criterii de selecþie (nu ºtim cine a propus utilizarea acestor criterii pentru departajarea celor trei inspectorate, dar le considerãm atehnice ºi nefundamentate, în acest mileniu al comunicãrii).

Primul criteriu spune aºa: sediul agenþiei de dezvoltare regionalã sã fie în aceeaºi localitate sau la o distanþã mai micã de 50 de km de sediul inspectoratului regional de protecþie a mediului. Este un criteriu care nu poate fi îndeplinit de Constanþa ºi, practic, scoate judeþul Constanþa din competiþie Ñ este un criteriu atehnic ºi total subiectiv.

Nu se mai discutã celelalte criterii, ºi anume: sediile regionale, bazinale sau naþionale ale Agenþiei naþionale APELE ROMÂNE (în acest caz, Constanþa este în aceeaºi localitate cu sediul Direcþiei DobrogeaÑLitoral, la Brãila este o secþiune de gospodãrire a apelor, la Galaþi, la fel); ºi la acest criteriu, Constanþa este pe primul loc.

La ultimul criteriu, ºi anume: sediul unei aglomerãri identificate pentru implementarea Directivei-cadru pentru calitatea aerului ambiental, la Constanþa este o aglomerare urbanã, ºi la Brãila ºi Galaþi, alte aglomerãri urbane; un ultim criteriu, la care Constanþa este la egalitate cu celelalte douã judeþe la un loc.

Dupã acest set de criterii, EPTISA scoate din competiþie Constanþa, deci, numai pentru cã este la o distanþã mai mare de 50 km de Brãila, unde este Agenþia regionalã de dezvoltare a Regiunii 2 Sud-Est.

În cel de al treilea set de criterii, care sunt criteriile tehnice de apreciere a activitãþii de protecþie a mediului dintr-un judeþ, Constanþa este deja eliminatã din competiþie, deºi este pe primul loc. Deci, nu mai sunt analizate decât Brãila ºi Galaþi.

Propunerea finalã pentru localizarea inspectoratului regional de protecþie a mediului este Galaþi, propunere pe care EPTISA o face Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului. În procesul de luare a deciziei, totuºi, ministerul este cel care decide.

Solicitãm reanalizarea propunerii EPTISA privind localizarea Inspectoratului regional de protecþie a mediului în Regiunea 2 Sud-Est la Constanþa, ºi nu la Galaþi, având în vedere urmãtoarele criterii: extinderea sediului I.P.M. Constanþa cu laboratoare fizico-chimice ºi staþie de radioactivitate, conform ISO 17.025, lucru ce va permite acreditarea laboratorului de referinþã regional fãrã costuri suplimentare (extinderea va fi finalizatã la 1.03.2003 ºi a costat 11 miliarde de lei); I.P.M. Constanþa este dotat cu aparaturã de monitorizare a calitãþii factorilor de mediu de ultimã generaþie, conform legislaþiei europene; I.P.M. Constanþa dispune de un sistem informaþional intern ºi extern, care poate asigura comunicarea cu agenþii economici fãrã costuri suplimentare; I.P.M. Constanþa are resursele umane necesare pentru formarea nucleului de specialiºti necesar înfiinþãrii inspectoratului regional de protecþie a mediului; chiar dacã sediul Agenþiei regionale

de dezvoltare în Regiunea 2 Sud-Est este la Brãila, dinamica dezvoltãrii acestei regiuni este predominant pozitivã în Constanþa, din toate punctele de vedere ale analizei socio-economice, faþã de Galaþi (conform raportului întocmit de Agenþia pentru dezvoltare regionalã a Regiunii 2 Sud-Est nr. 555/7.02.2003).

În concluzie, conform intereselor socio-economice ºi strategice ale României, înfiinþarea unui inspectorat regional la Constanþa este mult mai eficientã, ºi economic, decât la Galaþi, din punct de vedere al protecþiei mediului. Nu uitaþi cã nu avem Marea Neagrã la Galaþi, vara veniþi pe litoral ºi vreþi sã aveþi asigurate toate condiþiile de protecþie a mediului pentru dumneavoastrã, copiii dumneavoastrã, nepoþii dumneavoastrã, iar noi, constãnþenii, deºi nu avem timp de odihnã, încercãm sã facem faþã unui aflux de populaþie de trei ori mai mare în trei luni de varã decât în restul anului; faptul cã aici sunt bazele NATO, Canalul navigabil Constanþa-Rhin, uzinele nuclearo-electrice nr. 1 ºi 2, 3 porturi maritime, 4 ºantiere navale, 4 zone libere, 40% din realizãrile bazelor turistice în zona litoralã ºi, pe de altã parte, eroziunea costierã, poluarea Mãrii Negre, douã zone cu impact transfrontalier (Bulgaria ºi Marea Neagrã), oare, nu sunt suficiente argumente pentru a decide unde va fi localizat inspectoratul regional de protecþie a mediului? Sigur, la Constanþa!

Cred cã nu trebuie uitat totuºi faptul cã, Constanþa se situeazã pe locul al doilea privind contribuþia la realizarea produsului intern brut la nivel naþional.

Mulþumesc.

Adrian Moisoiu

#33966

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Intervenþia mea politicã de astãzi este intitulatã: ”Confortul Minoritãþii sã însemne doar batjocorirea demnitãþii Majoritãþii?Ò

Am fost ºi voi rãmâne adeptul unei convieþuiri normale cu minoritãþile, în condiþii de egalitate absolutã a tuturor naþiilor care trãiesc în Transilvania, care trebuie sã se bucure de aceleaºi drepturi, dar ºi de aceleaºi obligaþii faþã de statul român. Acesta este ºi motivul pentru care sunt membru fondator al Partidului România Mare în judeþul Mureº, partid care, în dorinþa unei convieþuiri veºnice paºnice, refuzã orice formã de xenofobie, precum ºi excesele de naþionalism Ñ pe care le considerã nocive.

Existã însã o genã a hungarismului, generatoare de tensiuni ºi neînþelegeri, care reprezintã un focar de urã ºi care afecteazã centrul bãtrânului nostru continent. De 1.000 de ani, de când s-au aºezat în Câmpia Panoniei, ungurii au fãcut o fixaþie faþã de Transilvania ºi locuitorii acesteia, contestându-ne istoria naþionalã, limba, folclorul, portul sau cultura, pe care le-au persiflat ºi înjosit.

Formele pe care le-au folosit în decursul timpului depãºesc orice imaginaþie diabolicã.

Dupã 1989, în loc sã ia cunoºtinþã de starea realã a lucrurilor ºi sã cãutãm împreunã rezolvarea problemelor pe care le ridicã o societate nouã, s-au lansat în programe iniþiate dupã anul 1920, adicã imediat dupã Tratatul de pace de la Trianon. În acest sens, este edificatoare declaraþia fostului preºedinte al Ungariei, çrp‡d Goncz: ”Naþiunea maghiarã încã din primul moment Ñ înainte ºi dupã tratatul trianonic Ñ, hotãrât ºi ca un singur om, þine la dreptul sãu de proprietate asupra Ardealului. Nu va exista nici o generaþie ungarã, oricât de grea i-ar fi soarta, care sã fie dispusã sã renunþe la acest sfânt drept istoric. Naþiunea e gata sã ia arma în mânã, în orice clipã, pentru a-ºi exercita acest drept, sacrificându-ºi pânã ºi viaþa în luptã. Fãrã Transilvania, nu existã statul ungar, nici misiune maghiarã realizabilã, nici viaþã maghiarãÒ.

Înfierez politica mârºavã pe care o duce U.D.M.R.-ul, care mimeazã o oarecare loialitate faþã de statul român ºi care, folosindu-se de naivitatea unora, ca sã nu o definesc altfel, participã mai mult sau mai puþin direct la guvernare. În fapt, campania pentru introducerea inscripþionãrii bilingve în numeroase localitãþi, utilizarea limbii maghiare în administraþia localã ºi în justiþie, extinderea învãþãmântului în limba maghiarã la toate nivelurile, terorismul ºi maghiarizarea pe care o practicã în anumite zone, rãspândirea unor fluturaºi iredentiºti, retrocedarea unor terenuri, imobile ºi lãcaºuri de cult, atitudinea faþã de Ziua Naþionalã a României, dorinþa pentru modificarea art. 1 din Constituþie, prin care se defineºte cã România este stat naþional unitar, are un singur scop: federalizarea þãrii.

Împãrþirea U.D.M.R.-ului în douã grupãri, moderatã ºi radicalã, este total falsã. Priviþi modul în care plâng o eventualã scindare ºi veþi înþelege cã de fapt ambele tabere au un acelaºi scop, doar modalitãþile de a-l atinge diferind.

Interesul iresponsabil al P.S.D.-ului de a-l avea aliat la guvernare este exploatat la maximum ºi pune în pericol însãºi siguranþa naþionalã.

Cum altfel s-ar putea explica întâmplarea din ziua de joi, 13 februarie 2003, când, pentru prima oarã, în ºedinþa Consiliului Judeþean Mureº s-a utilizat un sistem de traducere simultanã din limba maghiarã în limba românã, o instalaþie achiziþionatã cu suma de 806.293.275 lei de la firma S. C. ZOLTEK S.R.L. ClujNapoca? În acest fel, consilierii judeþeni U.D.M.R., care, toþi, sunt vorbitori de limbã românã, au avut intervenþii în limba maternã, sfidând majoritatea româneascã a consiliului judeþean.

Oare cele 806 milioane de lei nu puteau avea o destinaþie mai bunã? În clãdirea Teatrului Naþional din Târgu Mureº plouã ºi se necesitã reparaþii de peste 200 milioane de lei. Pentru culturã nu se gãsesc bani, pentru repararea drumurilor judeþene nu sunt bani, pentru plata datoriilor faþã de spitalele din judeþ nu sunt bani, pentru plata datoriilor la farmacii, motiv pentru care nu se mai elibereazã medicamente compensate, nu sunt bani, pentru atâtea ºi atâtea lucruri necesare de fãcut nu sunt bani, dar pentru aºa-zisul confort al Minoritãþii, pentru inscripþionarea bilingvã a localitãþilor, s-au gãsit 1,6 miliarde lei!

Acuz U.D.M.R.-ul de iredentism, fiindcã numai astfel se poate explica de ce copii români ºi maghiari nu se vrea sã frecventeze aceeaºi unitate ºcolarã, nu pot sã se joace împreunã, sã desfãºoare activitãþi comune de cunoaºtere; pentru cã picurã în sufletul tinerilor veninul urii ºi pentru cã, prin politica de a impune limba maghiarã în administraþie ºi justiþie, urmãreºte, fie învãþarea de cãtre populaþia majoritarã a limbii maghiare, fie izgonirea românilor din Transilvania.

Acesta este motivul pentru care nu se doreºte ca maghiarii sã înveþe limba românã, limba oficialã a statului

în care trãiesc ºi, ca atare, sã se poatã reprezenta singuri, atât în administraþie, cât ºi în justiþie.

Nu ºtiu câtã credibilitate poate sã aibã declaraþia ministrului de externe al Ungariei L‡szl— Kov‡cs: ”Ungurii din Ardeal nu îºi pot gãsi fericirea decât împreunã cu întreaga RomânieÒ, dar ºtiu cât de periculoase sunt concesiile pe care P.S.D.-ul le face pentru a-i avea la guvernare.

Mitul Ungariei Mari, sau cel puþin al unui mini-stat maghiar pe teritoriul României este deosebit de periculos. Mã întreb: confortul Minoritãþii sã însemne doar batjocorirea demnitãþii Majoritãþii? Mulþumesc.

Napoleon Pop

#39702

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, O sã mã refer la sistemul de sãnãtate.

Capacitatea sistemului sanitar naþional de a asigura obiectivul strategic declarat al Guvernului: ”O Românie mai sãnãtoasã, cu o morbiditate scãzutã ºi mai puþine decese premature!Ò este pusã tot mai mult la îndoialã, atât de prestatorii de servicii în domeniu Ñ medicii Ñ, cât ºi de beneficiari Ñ cetãþenii acestei þãri.

An dupã an actuala guvernare, printr-un comportament mai mult decât voluntar, dar exprimând o mentalitate de centralizare ºi ingerinþã, a reuºit o ºi mai mare degradare a stãrii de sãnãtate, situând România, din acest punct de vedere, pe ultimul loc în Europa ºi printre ultimele în lume.

Indicatorii principali ai stãrii de sãnãtate, cum sunt: mortalitatea infantilã, decesele materne, mortalitatea prin boli cardiovasculare, accidente cerebrale ºi cancer, boli grave, ca tuberculoza, sifilisul, SIDA, au redus durata medie de viaþã a românilor cu 3Ñ10 ani faþã de media europeanã, în condiþiile în care nu penuria de venituri, ci proasta gestionare a Fondului naþional pentru sãnãtate constituie principala cauzã a acestei situaþii dramatice, care prejudiciazã viitorul biologic al naþiunii prin degradarea condiþiei umane.

Rând pe rând, s-a abdicat de la toate principiile unei corecte guvernãri a politicii de sãnãtate într-un sistem democrat, inclusiv de la promisiunile actualului Guvern: descentralizarea ºi eficienþa sistemului a fost înlocuitã cu centralismul ºi acþiunea la comandã; autonomia serviciilor de sãnãtate a fost înlocuitã cu subordonarea administrativã a acestora, cu impact negativ asupra competiþiei ºi calitãþii actului medical. ”Dintr-un bun social colectiv, accesibil tuturor cetãþenilor României, indiferent de capacitatea de a plãtiÒ, aºa cum a promis Guvernul în Programul sãu aprobat de Parlamentul României, sistemul de sãnãtate actual a redus considerabil accesul liber ºi echilibrat al cetãþenilor la serviciile de sãnãtate. Autonomia instituþiilor sanitare a fost înlocuitã cu relaþii de subordonare administrativã ºi, evident, politicã. Însã, cel mai grav lucru este cã un fond social de naturã exclusiv privatã, format pe principiul solidaritãþii, este returnat trunchiat ºi mult diminuat în servicii ºi asistenþã medicalã celor în suferinþã, printr-o brutalã ingerinþã administrativã centralã, aºa cum se aratã într-un recent raport al Bãncii Mondiale. Toate acestea au prevenit folosirea eficientã ºi în totalitate a Fondului de asigurãri de sãnãtate, creându-se surplusuri pentru a acoperi alte deficite ºi deturnându-se sume importante în alte scopuri. Aºa-zisa gratuitate a sistemului public de sãnãtate, practic, nu mai are relevanþã pentru cei în suferinþã, o ultimã ”gãselniþãÒ, expresie a recunoaºterii cã nu se ºtie ce se face cu fondurile de sãnãtate, fiind introducerea abuzivã a sistemului de coplatã la spitale, scos imediat prin uºa din dos, chiar iniþiatorii dându-ºi seama de magnitudinea aberaþiei.

Grupul parlamentar P.N.L. solicitã urgent Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate un raport privind utilizarea fondului în anii 2000-2002, spre a fi analizat în comisiile permanente de specialitate ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, iar concluziile acestora sã fie dezbãtute în plenul Camerelor reunite.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Damian Brudaºca

#44721

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Eu mã voi referi astãzi, în intervenþia mea, la situaþia destul de hazlie petrecutã în ultima perioadã în judeþul Cluj ºi în municipiul Cluj-Napoca, în ceea ce priveºte gãselniþele stupide ale reprezentanþilor actualei Puteri,

pentru a nu face posibilã realizarea unui obiectiv de mediu de mare importanþã, respectiv, rezolvarea problemei platformelor ºi rampelor de depozitare a deºeurilor în municipiul Cluj-Napoca ºi în judeþul Cluj.

Una dintre problemele importante ºi de actualitate ale locuitorilor judeþului Cluj ºi în mod deosebit ale celor din municipiu este închiderea rampei de depozitare a deºeurilor, cunoscutã pe plan european sub denumirea de ”PatarâtÒ. Încã din anul 2001 au fost depuse o serie de eforturi importante, pentru ca, potrivit legislaþiei de protecþie a mediului, respectiv, Ordonanþei de urgenþã nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea ºi controlul integrat al poluãrii, sã se poatã realiza acest obiectiv, ale cãrui costuri se ridicã la 210 miliarde de lei, costuri ce includ, între altele, ºi sistemul de control ºi urmãrire a factorilor de mediu post-închidere pe o perioadã de 30 de ani.

Deºi toatã lumea evidenþiazã necesitatea realizãrii acestui obiectiv, existã, ca ºi în alte domenii, duplicitatea specificã actualei Puteri. Duplicitate care se manifestã, în primul rând, prin întârzierile nejustificate ale unor instituþii, în eliberarea avizelor pentru finalizarea lucrãrii, în vederea obþinerii de fonduri europene.

Astfel, menþionez faptul cã încã din 12 decembrie 2002, Primãria municipiului Cluj-Napoca a înaintat documentaþia în vederea obþinerii referatului de specialitate de la C.N. APELE ROMÂNE, Direcþia Someº-Tisa, care, de abia în 2002, dupã 1 an de zile, a reuºit sã îºi dea avizul, deci, nu în 30 de zile, aºa cum prevede legea.

Totdeauna, în vederea obþinerii unui sprijin financiar din fondurile Uniunii Europene prin Programul ISPA, primãria a organizat o licitaþie publicã deschisã, în luna aprilie 2002, pentru contractarea serviciului de întocmire a aplicaþiei ISPA pentru Obiectivul ”Amenajarea Rampei ecologice ÇPatarâtÈ, închiderea ºi pasivizarea actualei rampeÒ, ofertã adjudecatã de S.C. INTERGRUP ENGINEERING S.R.L. Bucureºti. Documentaþia a fost depusã la minister încã din 6 decembrie 2002. Dupã mai multe insistenþe, ºi din partea reprezentanþilor acestei unitãþi, s-a transmis un rãspuns, care a surprins prin modificãrile ºi completãrile ce sunt solicitate, completãri ºi modificãri care eliminã proiectele realizate anterior ºi subordoneazã întregul plan Planului judeþean de gestionare a deºeurilor. Aceasta, evident, fãrã consultarea autoritãþilor locale.

De altfel, se poate constata în ultima perioadã o încãlcare gravã a Legii administraþiei publice locale, prin faptul cã autoritãþile judeþene îºi asumã, fãrã sã aibã nici un fel de temei legal, responsabilitãþi ce revin consiliului local sau primarului municipiului Cluj-Napoca.

Mai menþionãm încã o situaþie destul de nefericitã. Precizam cã în luna aprilie 2002 s-a organizat licitaþie, la care a fost invitat ºi a participat reprezentantul Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului. Atunci, Domnia sa nu a fãcut nici un fel de obiecþii în legãturã cu necesitatea realizãrii unei strategii de management al deºeurilor care sã acopere întregul municipiu.

Din rea-voinþã, acest reprezentant al ministerului, acum s-a schimbat cu 180 de grade ºi-ºi permite sã sfideze interesele celor 350.000 de locuitori ai municipiului ClujNapoca, pentru cã Domnia sa a hotãrât, în calitate de funcþionar public, din Bucureºti, fãrã a consulta pe nimeni, ce este bine ºi ce nu este bine pentru locuitorii unuia din cele mai mari municipii ale þãrii.

Subliniem cã rolul reprezentanþilor MAPL, potrivit legii, este acela de a consilia comunitãþile locale din România, în vederea elaborãrii ºi înaintãrii aplicaþiilor ISPA la Bruxelles, pe când proiectele ce apeleazã la fondurile ISPA sunt opþiuni proprii ale comunitãþilor locale care îºi cunosc necesitãþile ºi, în consecinþã, solicitã fonduri pentru realizarea lor.

Nu înþelegem de ce un funcþionar, indiferent de rangul acestuia, din cadrul Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, având lista comunitãþilor care solicitã fonduri, tergiverseazã verificarea, avizarea ºi înaintarea documentaþiei la Ministerul Integrãrii în vederea expedierii acesteia la Bruxelles.

Pentru clarificarea dumneavoastrã, domnilor guvernanþi, vã mai informãm cã delegaþia Comunitãþii Europene la Bucureºti, cunoscând existenþa proiectului de la ClujNapoca ºi având experienþa altor proiecte ale comunitãþilor locale din România, fãrã sã cearã aprobarea filialei P.S.D. Cluj, fiind o greºealã a domnului Scheele, care probabil cã va fi tras de urechi din acest considerent, a transmis primãriei elementele pe care aceasta sã le aibã în vedere la realizarea aplicaþiei, pentru scurtarea timpilor ºi transmiterea acesteia la Comitetul de analizã de la Bruxelles.

Deci ne obligaþi prin aceste atitudini care sunt împotriva moralei ºi legii sã recurgem la organismele internaþionale, sesizând abuzurile ºi, nu în ultimul rând, chiar ºi incompetenþele de care se dã dovadã într-o problemã importantã cum este protecþia mediului. Vã mulþumesc.

Mircea Nicu Toader

#50161

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În declaraþia mea voi arãta cum pot fi deturnate cu uºurinþã fonduri stabilite printr-o lege ºi cum pot ajunge în cu totul altã destinaþie printr-o simplã ordonanþã de urgenþã.

Dupã cum se cunoaºte, România a moºtenit din regimul comunist o reþea de drumuri naþionale ºi judeþene care se gãseau, în marea lor majoritate, într-o stare jalnicã, fãcând ca þara noastrã sã fie ocolitã de transportatorii rutieri de mãrfuri ºi cãlãtori.

Din acest motiv, bazându-ne pe experienþa europeanã, Ministerul Transporturilor, avându-l la conducere pe Traian Bãsescu, a promovat o lege, Legea nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice, prin care se stabilea o taxã pentru carburantul auto folosit de autovehiculele care utilizau drumurile publice, denumitã taxa de drum, la care se adãuga o taxã pentru autovehiculele achiziþionate de pe piaþa internã sau externã.

Colectarea acestor sume a permis Ministerului Transporturilor sã reabiliteze ºi sã repare o mare parte din drumurile naþionale ºi judeþene, legea prevãzând o distribuþie a acestor fonduri cãtre drumurile naþionale, în procent de 65%, ºi cãtre drumurile judeþene, în procent de 35%.

Efectul aplicãrii acestei legi a fost vizibil în miile de kilometri de drumuri naþionale ºi judeþene reparate ºi reabilitate, aducând infrastructura de drumuri din România cãtre un trafic rutier cât mai apropiat de cerinþele europene.

Legea prevedea contribuþia la acest fond numai a utilizatorilor de drumuri publice, anumite domenii de activitate fiind scutite de plata taxei de drum, cum este cazul transporturilor navale, feroviare, precum ºi combustibilul utilizat pentru încãlzire, agriculturã, minerit, silviculturã etc.

O datã cu instalarea Guvernului Nãstase, s-a început deturnarea sistematicã a acestor fonduri cu destinaþie specialã pentru acoperirea altor deficite din economia naþionalã, modificând în acest sens Legea nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice. Astfel, printr-un proiect de lege ºi douã ordonanþe de urgenþã s-a modificat art. 4 din aceastã lege, când, practic, toþi cumpãrãtorii de combustibili erau obligaþi sã plãteascã taxa de drum, indiferent dacã utilizau sau nu în activitatea lor drumurile publice. Cu toate amendamentele încercate de deputaþii Partidului Democrat, nu am putut modifica aceste prevederi care, practic, fãceau ca o mare parte din taxa de drum încasatã de la agenþii economici care nu utilizeazã drumurile publice sã nu mai poatã fi returnatã cãtre aceºtia, cu toate cã legea prevedea ca pentru domeniile transporturilor navale, feroviare, apãrãrii naþionale ºi agriculturii sã se poate recupera sumele corespunzãtoare acestei taxe.

Sistemul de recuperare foarte greoi ºi birocratic a fãcut ca foarte mulþi agenþi economici ºi persoane fizice care erau îndreptãþiþi sã îºi recupereze taxa de drum sã se lase pãgubaºi, nesolicitând recuperarea acestor sume, rãmânând astfel la dispoziþia Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei sume importante, care au fost colectate de la cei care nu au utilizat niciodatã drumurile publice.

Dacã luãm ca exemplu numai agricultura, la nivelul anului 2001Ñ2002 a fost recuperatã o sumã de circa 70 miliarde de lei, din totalul de peste 3.000 de miliarde de lei, cât ar fi reprezentat diferenþa de taxã de drum pentru combustibilul utilizat de lucrãtorii din agriculturã. Ne întrebãm unde au ajuns aceste sume. Teoretic, au ajuns la Fondul special al drumurilor, unde urmau sã fie utilizate pentru întreþinerea ºi reabilitarea drumurilor naþionale ºi judeþene. Datoritã sistemului de colectare ºi returnare a taxei de drum, o mare parte din aceste sume nu a fost consumatã, existând la nivelul Fondului special un excedent, planificat de altfel la nivelul bugetului consolidat al statului.

Numai în anul 2002 excedentul se ridica la 3.000 de miliarde de lei, realizându-se în acest mod un obiectiv al Guvernului Nãstase pentru acoperirea prin orice mijloace a deficitului bugetar, având în vedere ºi condiþiile impuse de Fondul Monetar Internaþional.

Prin diverse întrebãri ºi interpelãri am încercat eliminarea acestor anomalii de colectare a taxei de drum de la cei care nu utilizeazã drumurile publice, insistenþã care a fãcut, cât de cât, sã se simplifice modalitatea de returnare a acestei taxe.

Cu toate cã Partidul Democrat a propus gãsirea altei modalitãþi de a elimina posibilitatea utilizãrii combustibilului achiziþionat fãrã taxe de drum, de diverºi agenþi economici, prin fraudã, propunând ºi soluþii concrete, dupã modelul european, Guvernul Nãstase a gãsit de cuviinþã sã realizeze deturnarea prin lege a acestor fonduri, desfiinþând Legea nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice.

Sub motivaþia necesitãþii desfiinþãrii fondurilor speciale, ca aliniere la condiþiile impuse de Fondul Monetar Internaþional, prin Ordonanþa Guvernului nr. 3/2002 s-a hotãrât abrogarea Legii nr. 118/1996, iar taxa de drum sã fie inclusã în accizele combustibilului care este achiziþionat de cãtre orice utilizator. În aceastã ordonanþã se prevede ca, pentru anul 2003, taxa sã fie de 20% din cuantumul accizelor, urmând ca Ministerul Finanþelor sã colecteze aceste sume ºi sã le distribuie dupã buna dispoziþie, prin bugetul naþional pentru întreþinerea ºi repararea unor drumuri.

Deoarece aceastã taxã nu este încasatã diferenþiat, ne îndoim cã Ministerul Finanþelor va prevedea în bugetul naþional pentru repararea ºi întreþinerea drumurilor publice sumele ce derivã din procentul stabilit la nivelul accizelor, o datã cu achiziþia combustibilului.

Ne îndoim ºi mai mult cã, în anul 2004, când nu se mai diferenþiazã taxa de drum în accizele încasate, Ministerul Finanþelor va prevedea în mod corect sumele necesare pentru întreþinerea ºi repararea drumurilor publice, corespunzãtoare taxei impuse utilizatorilor de drumuri naþionale.

Totodatã, aceastã ordonanþã prevede cã toþi utilizatorii de combustibili vor plãti taxa de drum, indiferent dacã folosesc sau nu drumurile publice, fãrã posibilitatea de a o recupera într-o formã sau alta; excepþie face agricultura, unde se prevede un mod de compensare, dar oricum arbitrar ales.

Mi se pare o mãsurã total eronatã, care va duce la creºterea tarifelor de transport pe calea feratã ºi cãile navigabile, cu influenþã directã asupra întregii economii naþionale, sau la creºterea nemotivatã a cheltuielilor pentru apãrare naþionalã, deturnând astfel o importantã sumã de bani cãtre altã destinaþie absolut necesarã Ministerului Apãrãrii Naþionale, în condiþiile aderãrii României la NATO.

ªi ca deturnarea de fonduri sã fie complet realizatã, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 147/2002 se prevede ca sumele rãmase disponibile din colectarea taxei de drum la nivelul Fondului special al drumurilor, inclusiv pentru cele colectate pânã la 31 decembrie 2002, sã fie utilizate pentru acoperirea deficitului bugetului asigurãrilor sociale, deturnând, cu bunã ºtiinþã ºi acoperire legalã, fonduri care au fost colectate cu o destinaþie precisã, respectiv pentru întreþinerea ºi reabilitarea drumurilor naþionale ºi judeþene, frustrând astfel pe utilizatorii de drumuri publice de o circulaþie în siguranþã ºi în condiþii tehnice corespunzãtoare.

Iatã, domnule prim-ministru Adrian Nãstase, ce înseamnã abuzul emiterii de ordonanþe ce modificã esenþial legi fundamentale, ce uºor se pot deturna fonduri, schimbându-le destinaþia printr-o simplã semnãturã ºi solicitare a ministrului de finanþe, Mihai Tãnãsescu, mai ales cã Ordonanþa Guvernului nr. 3/2000 nu a fost semnatã ºi, sper eu, nici însuºitã de ministrul transporturilor, Miron Mitrea.

Vã mulþumesc.

Dan Coriolan Simedru

#58191

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În data de 5 februarie 2003 s-au împlinit 50 de ani de la moartea marelui om de stat ºi patriot român Ñ Iuliu Maniu.

Din pãcate, nici Guvernul ºi nici o altã instituþie româneascã, cu excepþia Academiei Civice, nu au considerat necesar sã acorde acestui eveniment importanþa cuvenitã.

Iuliu Maniu nu trebuie tratat în continuare ca un duºman politic, ca un duºman de clasã, el trebuie adus din zona perifericã a istoriei Ñ unde a fost aruncat de istoricii politruci Ñ acolo unde îi este locul, printre figurile emblematice ale istoriei moderne. Atitudinile sale politice, decisive în momentele cruciale, au dãltuit figura politicã a unui ”SfinxÒ ce poate fi dat exemplu multor politicieni de azi, pentru care interesul propriu sau de partid primeazã în faþa interesului naþional. Dacã ar fi sã ne gândim numai la rolul lui Iuliu Maniu în timpul tratativelor din noiembrie 1918 cu reprezentantul guvernului maghiar Oszkay Iaszi, când a spus un NU hotãrât oricãror oferte maghiare, sau la rolul jucat la 1 Decembrie, este suficient pentru a avea conturatã statura unuia dintre puþinii oameni de stat ai României moderne.

Cei care nu s-au sfiit sã-i punã la panoul de onoare a Parlamentului României pe Alexandru Drãghici, Gheorghe Apostol sau ªtefan Voitec nu pot trece peste resentimente, nu se pot elibera de mentalitãþile trecutului, pentru a se împãca cu istoria ºi a-i cinsti cum se cuvine pe cei care de 50 de ani i-au blamat pe nedrept, falsificând realitatea.

”Cãuzaºii politiciÒ de azi, orbiþi de urã faþã de ”duºmanii poporuluiÒ, nu înþeleg cã Iuliu Maniu nu a fost doar un lider al Partidului Naþional Român, al Partidului Naþional Þãrãnesc sau al Ardealului. Iuliu Maniu aparþine României ºi de la înãlþimea staturii sale istorice îi priveºte cu îngãduinþã pe cei care nu înþeleg cã ”istoria înseamnã a te elibera de trecutÒ (Goethe), ºi cã eleganþa în politicã este o virtute.

R‡duly R—bert K‡lm‡n

#60265

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Anul trecut, la sfârºitul lunii decembrie, am adoptat ºi noi o lege care a apãrut în **Monitorul Oficial** pe data de 3 februarie 2003. Este vorba de Legea nr. 52, care se referã la transparenþa decizionalã în administraþia publicã.

Aº vrea sã vã citesc un singur pasaj din aceastã lege. Alin. 2 al art. 6 sunã în felul urmãtor: ”Anunþul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoºtinþa publicului, în condiþiile alin. 1, cu cel puþin 30 de zile înainte de supunerea spre analizã, avizare ºi adoptare. Anunþul va cuprinde o notã de fundamentare, o expunere de motive sau, dupã caz, un referat de aprobareÒ Ñ ºi textul curge în continuare.

Aº vrea sã mã opresc, pe de o parte, la aceastã nouã lege ºi aº vrea sã mã refer, în acelaºi timp, la legile de abilitare ºi, în special, la ultima Lege de abilitare nr. 680/2002, prin care am abilitat Guvernul spre a emite ordonanþe.

I-am dat, aºadar, Guvernului, din nou, un cec în alb, fãrã sã îi cerem mãcar expuneri de motive, fãrã sã îi solicitãm mãcar anumite proiecte de modificãri de text, fãrã sã vedem nimic. Aºa s-a putut întâmpla cã, pe perioada vacanþei parlamentare, în luna ianuarie, au fost adoptate o serie de ordonanþe, pe baza acestei legi de abilitare, ordonanþe care frizeazã de foarte multe ori ridicolul. Sãptãmâna trecutã m-am referit la unul dintre aceste cazuri punctuale Ñ era vorba de acest impozit generic pe televiziune ºi radiodifuziune.

Astãzi vã voi aduce punctual un alt exemplu pentru a vã arãta cã a da cecuri în alb Guvernului este o greºealã. Este vorba de modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii, ºi aº vrea sã vã spun cã, prin modificarea care a fost adoptatã în luna ianuarie, Guvernul a reuºit sã facã un pas înapoi în timp, pânã în anul 1924, ºi sã relegifereze o situaþie care, cu greu, în anul 2000 a fost pânã la urmã înlãturatã.

Aº vrea sã vã citez dintr-o analizã fãcutã de Departamentul pentru analizã instituþionalã ºi socialã de pe lângã domnul prim-ministru Adrian Nãstase în legãturã cu acest subiect: ”Reintroducerea avizului unui minister sau organ de specialitate pentru constituirea unei organizaþii neguvernamentale reprezintã o involuþie faþã de actuala reglementare în domeniu. Reprezentanþii societãþii civile, în cadrul discuþiilor premergãtoare elaborãrii Ordonanþei Guvernului nr. 26/2000, ºi-au exprimat dezacordul faþã de practica instituitã prin vechea lege, Legea nr. 21/1924. Mediul asociativ din România recunoaºte acest punct din Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000 ca pe unul din cele mai liberale ºi democratice drepturi câºtigate în domeniuÒ. Iatã, aºadar, cã un drept liberal ºi democratic câºtigat în anul 2000 este, dupã numai 2 ani, în ianuarie 2003, înlãturat de actualul Guvern.

Peste câteva zile, în momentul în care va intra în vigoare aceastã ordonanþã apãrutã, se va reînvia o veche modalitate, pe care eu am denumit-o ”amendamentul sacoºaÒ. Cei care doresc sã facã organizaþii neguvernamentale, asociaþii sau fundaþii, se suie în tren sau în maºinã cu sacoºa în mânã, vin pânã la minister, predau sacoºa, iar în schimbul acelei sacoºe iau un aviz de la un minister. Dacã sunt mai multe ministere care trebuie sã acorde avizul, vor veni cu mai multe sacoºe pe care le vor preda. Practica ne-a arãtat însã un lucru, poate ºi mai grav decât faptul cã avizele care se luau pânã acum, nu de puþine ori erau luate pe cãi aºa cum vi leam descris mai devreme. Ministerele ºi-au permis ca, pânã în anul 2000, sã facã amendamente la statutele care au fost adoptate prin voinþa pãrþilor.

Noi credem cã singura forþã de drept, pe baza separaþiei puterilor în stat, îndreptãþitã sã constate dacã acordul de voinþã al pãrþilor consfinþit este legal sau nu, trebuie sã fie tribunalul, deci forþa justiþiei, nicidecum a Executivului. Drept urmare, voi solicita, ºi sper cã ºi alþi colegi vor fi de acord, ca acest amendament sã fie înlãturat cât se poate de repede, sã revenim la spiritul mileniului III ºi sã nu avem spiritul retrograd din 1924. Vã mulþumesc.

Sever Meºca

#64571

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Doresc sã încep cu o precizare: cu ocazia ultimei ºedinþe comune a Camerei Deputaþilor ºi Senatului, un stimat coleg, domnul deputat Boiangiu, a afirmat cã

exprimã poziþia deputaþilor independenþi. Rog sã se consemneze faptul cã, fiind eu însumi deputat independent, nu am cunoºtinþã de convocarea unei reuniuni a deputaþilor independenþi la care sã se adopte un punct de vedere comun ºi cã domnul deputat Boiangiu nu a fost împuternicit sã se pronunþe în numele meu în legãturã cu problemele aflate atunci pe ordinea de zi ºi legate de criza irakianã.

Vã mulþumesc.

ªi, acum, subiectul declaraþiei mele politice. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi se va referi la una din problemele importante faþã de care clasa politicã româneascã ºi opinia publicã s-au divizat în ultima vreme. Cel mai afectat de problemã Ñ dacã au sau nu voie parlamentarii sã facã afaceri Ñ pare a fi principalul partid de guvernãmânt Ñ Partidul Social Democrat.

Aparent, nu ar trebui sã fiu preocupat de deznodãmântul unei astfel de dispute, cu atât mai mult cu cât, personal, nu sunt implicat în afaceri Ñ nici în firme proprietate de stat, nici în firma aflate în proprietate privatã. Se pare cã nu am calitãþile necesare pentru a face afaceri în nume ºi interes propriu, chiar dacã, cu mult timp în urmã, am fãcut afaceri pentru þarã Ñ am importat echipamente navale ºi am exportat nave. Dar problema este de interes public ºi trebuie rezolvatã principial, fãrã urã ºi prejudecatã, ºi fãrã invidie, aº adãuga eu la sintagma cunoscutã.

Am cunoscut în timp mulþi parlamentari din diferite þãri care fãceau, mai la luminã sau mai discret, afaceri. Problema este ce ar trebui sã facã parlamentarii români.

Cu mai mult de 13 ani în urmã, unii membri ai societãþii româneºti, în fond, au dãrâmat un anume fel de organizare a societãþii, în care statul era principalul proprietar ºi majoritatea afacerilor se fãceau în numele ºi spre binele statului, cu intenþia declaratã ca profitul sã fie repartizat echitabil, într-o anume echitate tuturor membrilor societãþii. Membrii societãþii au considerat cã, aºa cum se spune acum în mod curent, statul este un prost manager, cã trebuie sã se renunþe la economia centralizatã ºi cã echitatea de atunci nu era tocmai o echitate veritabilã. Reprezentanþii acelui fel de economie, ai acelui fel de securitate socialã, ai acelui fel de învãþãmânt, ai acelui fel de asistenþã medicalã nu au sãrit în ajutorul organizãrii sociale care dispãrea; dimpotrivã, s-au bucurat, s-au declarat adepþii altui fel de organizare, s-au declarat partizanii economiei de piaþã, ºi îi regãsim acum peste tot, inclusiv printre noi.

Trecerea de la o societate centralizatã la o societate de piaþã liberã, tranziþia, cum o cunoaºtem noi toþi, este lungã ºi dificilã, prea lungã ºi prea dificilã.

Ce vor, acum, unii conducãtori ai actualei societãþi româneºti, care nu erau departe nici de vechii conducãtori ai societãþii? Ca aleºii poporului sã nu facã afaceri nu numai cu bunurile statului, dar nici cu bunurile proprii, dobândite, aºa cum actuala societate le permite sã o facã? Care ar fi baza legalã pentru aºa ceva? Iarãºi revenim la metode dirijiste de conducere a economiei sau societãþii? Iarãºi ajungem sã decretãm de undeva de sus cã unii au voie sã se îmbogãþeascã iar alþii nu?

Dacã era bun socialismul lui Ceauºescu, iar eu nu sunt printre aceia care spun cã era în întregime rãu, de ce nu a fost acel fel de socialism apãrat, aducându-i-se modificãri pe ici, pe colo? Dacã este bunã economia de piaþã, de ce nu este ea lãsatã sã funcþioneze?

Dacã un om de afaceri de succes are o anume simpatie ideologicã, se înscrie într-un partid, are ºi calitãþi politice ºi este ºi ales, cine poate sã îi interzicã respectivului sã desfãºoare douã munci profitabile pentru þarã? ªi cine va fi mai în mãsurã decât respectivul om de afaceri, om politic, sã analizeze în Parlament provocãrile economiei de piaþã ºi sã dea rãspunsuri legislative corecte?

Problema parlamentarilor oameni de afaceri este o problemã falsã. Problema adevãratã este: sunt parlamentarii oameni de afaceri oameni cinstiþi, integri, îºi obþin ei profiturile prin mijloace legale? Dar aceastã problemã o avem ºi cu medicii, ºi cu avocaþii, ºi cu oamenii de culturã, ºi cu sportivii, ºi cu toþi membrii societãþii. E cutare cinstit sau nu? ªtii însã despre parlamentarul X cã nu este? Ai ºi probe? Atacã-l principial, legal, într-o luptã frontalã pe acela, ºi nu pe altul, generalizând facil ºi periculos.

Este momentul ca acest criteriu sã se aplice tuturor membrilor societãþii, iar numãrul oamenilor de afaceri oneºti din Parlament sã creascã. Ei ar fi aici reprezentanþii economiei reale, nu iluzorii sau fanteziste.

Ideal ar fi ca Parlamentul sã fie un model la scarã redusã al societãþii ºi sã fie compus din buni profesioniºti ºi practicieni din toate domeniile; sã aibã avocaþi buni, doctori buni, fermieri buni, ingineri buni, oameni de culturã buni, sportivi buni ºi, de ce nu?, oameni de afaceri excepþionali. Altfel, vom construi mereu în necunoºtinþã de cauzã, nu vom avea orizont economic ºi ne vom afla într-o permanentã tranziþie, ceea ce nu putem accepta.

Nu putem face din Parlament un Parlament de proletari! Nu mai putem face acest lucru, ºi nici nu îl dorim.

Orice acþiune în forþã în acest sens, în plan real sau în declaraþii, nu poate fi pusã decât sub semnul unui populism dizgraþios ºi pãgubitor.

Vã mulþumesc.

Mihai Baciu

#71630

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº fi depus ºi eu declaraþia la secretariat, dar este scrisã de mânã; nu ºtiu sã scriu la calculator. Voi învãþa între timp ºi o voi depune.

Onoraþi colegi,

”Îngrijirea sãnãtãþii trebuie sã fie un bun social colectiv accesibil tuturor cetãþenilor, indiferent de capacitatea lor de a plãti, pe fondul asigurãrii unui acces liber ºi echilibrat la serviciile de sãnãtateÒ.

Veþi crede poate cã aceste cuvinte le-am extras din vreun document al Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii sau al vreunei organizaþii care apãrã drepturile omului. În realitate, sunt cuvinte frumoase, pline de avânt umanist ºi compasiune pentru cei aflaþi în suferinþã, ºi pe care le gãsim în Programul de guvernare 2001Ñ2004 al P.S.D., capitolul V.

De altfel, întreg acest capitol, capitolul V, intitulat: ”Îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei, protecþia copiluluiÒ, este alcãtuit din astfel de propoziþii, care mai de care mai frumoase ºi care, împreunã, alcãtuiesc un adevãrat imn închinat luptei împotriva suferinþei oamenilor bolnavi. Realitatea este, dupã 2 ani de guvernare a P.S.D.-ului, foarte departe de promisiunile din campania electoralã ºi din Programul de guvernare, atât de departe încât sistemul de sãnãtate din România se aflã în colaps sau, dupã o expresie dragã doctorilor, în stare de metastazã.

Nu doresc însã sã mã refer astãzi la bolile grave ale sistemului de sãnãtate în întregimea lui. Ele sunt cunoscute. Am mai vorbit despre ele, iar astãzi, la ora 11,00, vom dezbate chiar o moþiune simplã pe tema gravã a sãnãtãþii. Vreau doar sã vã informez pe dumneavoastrã, care reprezentaþi întregul popor român aici, în Parlament, despre un fapt care ilustreazã grãitor criza sistemului sanitar ºi consecinþele acestei crize. Este vorba, mai precis, despre greva cadrelor sanitare din judeþul Iaºi, oameni care au ajuns la limita rãbdãrii ºi au ieºit în stradã.

Greva a þinut 3 zile, ca o minune la români, între 15 ºi 17 ale lunii în care ne aflãm. Am urmãrit cu atenþie desfãºurarea ei. Cunosc foarte bine revendicãrile lor, dar ºi cauzele mai adânci ale protestului lor disperat, ºi atunci când spun disperat mã refer la faptul cunoscut cã cei care lucreazã în sãnãtate protesteazã foarte rar prin întreruperea muncii, pentru cã munca lor nu este una oarecare, ci una rãspunzãtoare de viaþa oamenilor, a noastrã, a tuturor. De aceea, la aceºti oameni, greva este întotdeauna un gest disperat.

Cei din Iaºi au ajuns la limitele rãbdãrii ºi au recurs la acest gest. Nu au cerut privilegii, ci doar respectarea legilor în domeniu, respectarea în spiritul ºi litera lui a contractului colectiv de muncã ºi o finanþare care sã asigure o oarecare ameliorare a condiþiilor din spitale, nu pentru ei, ci pentru bolnavi. ## Stimaþi colegi,

Trebuie sã ºtiþi cã Iaºiul are o puternicã reþea de aºezãminte medicale, unele de veche tradiþie, are unitãþi spitaliceºti de grad universitar, iar sistemul sanitar ieºean asigurã asistenþã medicalã de înaltã specialitate pentru o bunã parte din Moldova, chiar ºi din Moldova de dincolo de Prut.

În ultimii 2 ani, însã, infrastructura medicalã din Iaºi cunoaºte o degradare acceleratã Ñ unele clãdiri stau sã se prãbuºeascã, pereþii saloanelor sunt nevãruiþi de ani de zile, bolnavii stau câte doi în pat ºi îºi aduc medicamentele de acasã, hrana lor seamãnã cu cea din lagãrele de concentrare, datoriile spitalelor faþã de diferiþii furnizori ating sume astronomice, iar gestionarea banilor de cãtre Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate ºi Casa judeþeanã are consecinþe pe care le cunoaºteþi cu toþii din judeþele dumneavoastrã.

Trec peste revendicãrile greviºtilor, pentru cã le ºtiþi, ele fiind comune cu cele ale cadrelor sanitare din toatã þara. Greva a þinut însã doar 3 zile, aºa cum v-am spus. Aºa cum m-am interesat de cauzele ei, la fel am dorit sã aflu cauzele încetãrii ei. Iatã ce am aflat: încã înainte de începerea grevei, iniþiatorii ei au fost supuºi, mai direct sau mai voalat, unor presiuni ºi ameninþãri, mijloc de altminteri clasic. Greviºtii au fost intimidaþi cu eventuale disponibilizãri, mai ales clonþoºii. În sfârºit, le-a fost milã de bolnavi, mai ales cã mulþi dintre bolnavi erau în stare gravã, ºi aceasta a fost una din cauzele pentru care a încetat greva.

Fãrã îndoialã cã s-au deplasat la Iaºi imediat douã comisii, una de la Ministerul Sãnãtãþii ºi alta de la Casa Naþionalã, care le-au promis satisfacerea revendicãrilor ºi altele asemenea. Prima mãsurã a celor douã comisii, dupã încetarea grevei Ñ reducerea cu 2.000 a numãrului de paturi din spitalele ieºene, în condiþiile în care ºi pânã acum bolnavii stãteau câte doi în pat. De acum vor sta câte trei, pentru a se împlini idealul politic al P.S.D. Ñ ”Mai aproape de oameni, împreunã cu ei!Ò

A doua mãsurã, urmare logicã a primei, va fi disponibilizarea unei pãrþi a personalului, corespunzãtoare celor 2.000 de paturi lipsã º. a. m. d. Dupã cum vedeþi, unde dai ºi unde crapã: ce au cerut greviºtii ºi ce au înþeles autoritãþile!

Ceea ce v-am spus azi aici vreau sã fie un semnal de alarmã pentru responsabilii cu sãnãtatea din România ºi pentru Guvern, în general. Dacã aºa se rezolvã o grevã, sã nu se mire nimeni dacã data viitoare se vor umple strãzile marilor oraºe cu halate albe. De altfel, dacã, pânã sãptãmâna viitoare, cele promise nu se vor îndeplini, cadrele sanitare din Iaºi vor relua greva, pe care nu o vor mai întrerupe dupã numai 3 zile.

Eu mã întrerup, ºi eu, aici. Nu are rost sã mai lungim cu criza sistemului sanitar, pentru cã vom relua, la ora 11,00, dezbaterile pe aceastã chestiune. De altfel, ºi mass-media din ultimele sãptãmâni sunt pline, absolut pline cu relatãrile privind criza gravã din acest sistem fundamental al sãnãtãþii din România.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mihaela Ionescu

#81009

## Domnule preºedinte,

## Dragi colegi,

Declaraþia mea politicã este adresatã atenþiei domnului ministru al turismului.

Turismul românesc ar trebui sã constituie o alternativã la marasmul economic al þãrii noastre, tot aºa cum, în perioade dificile, s-a întâmplat în Spania, Grecia, Thailanda sau în unele insule exotice, cum ar fi Seychelles ºi Mauritius. Acestea din urmã ºi-au clãdit prosperitatea punând în valoare la maximum numai nisipurile ºi scoicile. La noi, relansarea turismului s-a fãcut numai la nivel declarativ. Noroc cu iniþiativele private ale agroturismului sau cu cele câteva hanuri ºi hoteluri particulare care ies din ºablon. În rest, ni se prezintã periodic câte o noutate veche de când lumea, de tipul _Wine-tours_ , cu alte cuvinte trasee turistice agrementate cu degustãri de vinuri româneºti. Numai cã o asemenea noutate avea, încã din anii Õ80, o venerabilã vechime de peste 20 de ani. La sfârºitul anilor Õ60, suedezii, dar în special danezii, veneau regulat în lunile octombrie ºi noiembrie la Valea Cãlugãreascã ori Murfatlar, la Alba Iulia sau Odobeºti. Scandinavii erau cunoscuþi, de asemenea, pentru interesul pe care îl manifestau pentru pachetele turistice ce includeau tratament la Bãile Felix, Tuºnad, Sovata, Slãnic-Moldova etc. pe tot parcursul anului. Pensionarii englezi considerau România ca pe o Elveþie mai convenabilã ca preþ ºi tocmai de aceea de preferat în extrasezon, când firmele _Saga_ ºi _Balkan Holidays_ abia fãceau faþã cererilor. De referinþã a fost anul 1980, când numai turiºtii englezi au fost în numãr de peste 80.000, ocazie cu care un director de hotel din Braºov, excedat de numãrul mare de turiºti, se vãita de mama focului cã ”au venit prea mulþiÒ.

Dar astãzi ce ni se propune pentru relansarea turismului?

O singurã alternativã: _Dracula Park_ . Nu ºtim cãrui segment de populaþie i se va adresa parcul, pentru cã, desigur, nu va fi un parc de distracþie pentru copii, pentru cã aceºtia ar putea rãmâne traumatizaþi pe viaþã dacã ar vedea scene cu vampiri, colþi, sânge, cruzime, moroi ieºiþi din morminte, fusuri împlântate în inimã etc.

Chiar circuitele Dracula, pe care le organiza Ministerul Turismului prin anii Õ70, prezentau un interes pe o scurtã duratã de timp ºi poveºtile ce le transmiteau ghizii erau spirituale ºi pline de umor.

Dacã parcul nu se adreseazã copiilor, este sigur cã nu-i va amuza nici pe adulþi, în special pe cei vârstnici, deoarece aceºtia nu sunt dispuºi sã guste glumele macabre ºi povestirile despre moarte ºi cimitire. Probabil cã va fi un parc de distracþie destinat exclusiv celor de la Ministerul Turismului ºi familiilor lor.

Este cunoscut faptul cã parcurile de distracþie tip _Disneyland_ sunt mai adecvate gustului publicului american, care este mai naiv ºi care nu respinge a priori _kitsch_ -ul. Francezii înºiºi zic despre _Euro-Disneyland_ cã ”este de prost gust ºi plin de sclipici americanÒ.

Majoritatea turiºtilor o constituie turiºtii strãini care oricum vizitau Franþa. În nici un caz, nimeni nu vine în Franþa numai pentru a vizita _Euro-Disneyland_ . Un alt parc de distracþii din Franþa dedicat personajului Asterix suferã, ºi el, de lipsa unui numãr suficient de vizitatori. Nu are succesul scontat datoritã numãrului redus de personaje faþã de numãrul mare de personaje din Disneyland-ul american. Din acest motiv, încasãrile ºi perspectivele acestui parc nu sunt deloc roze. Cu atât mai mult în cazul _Dracula Park,_ unde avem un singur personaj, cu numai câteva accesorii standard: colþii, mantia ºi o privire sardonicã. Acesta a fost ºi motivul pentru care propunerea avansatã în anii Õ70 pãrþii române, de a i se concesiona o parcelã în _Disney Park_ Ñ Florida, S.U.A., nu a avut finalitate, cãci, numai cu un singur personaj, iniþiativa nu era viabilã ºi nici veritabilã. Dacã nu a fost tentantã acum 30 de ani concesionarea unei singure parcele, ce viitor ar avea alocarea unui teren imens, antrenând cheltuieli foarte ridicate în sarcina organizatorilor? Dar transferarea proiectului la Sighiºoara, la Braºov, la Bucureºti, la Snagov este ea rentabilã? Cine va suporta costurile proiectului de prefezabilitate, tocmai pentru cã aceste diverse amplasamente s-au schimbat ºi ne îndoim cã societatea americanã de consultanþã, care s-a ocupat de aceastã problemã, face acte de filotimie ºi nu pretinde nici un dolar?

Mulþumesc.

T‡mas S‡ndor

#85533

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am cerut cuvântul ca sã vã informez despre o serie de acte de sfidare a legislaþiei în vigoare care au loc în judeþul Covasna sau, mai frumos spus, sã vã informez cã, la Prefectura judeþului Covasna, legislaþia din România are un alt înþeles decât cel apãrut în **Monitorul Oficial al României** ºi practicat Ñ evident Ñ în restul þãrii. Este vorba despre contestarea constituirii ocoalelor silvice private de cãtre autoritãþile administraþiei publice locale împreunã cu alþi proprietari de pãdure.

Legislaþia în vigoare, adicã Ordonanþa Guvernului nr. 96/1998 modificatã de Legea nr. 75/2002, la art. 12 alin. 1 prevede, citez: ”Pãdurile proprietate publicã, aparþinând comunelor, oraºelor ºi municipiilor, precum ºi cele proprietate privatã indivizã, aparþinând foºtilor composesori, moºneni ºi rãzeºi, precum ºi persoanelor aparþinând altor forme asociative, conform prevederilor legale, sau moºtenitorilor acestora se administreazã de cãtre proprietari prin structuri silvice proprii similare cu cele ale statului sau, la cerere, prin structuri silvice de stat existenteÒ.

E clar cã autoritãþile administraþiei publice locale, ori separat, ori împreunã cu alte forme de proprietate, pot constitui structurã silvicã particularã pentru administrarea pãdurilor. Deci legea regimului silvic creeazã cadrul legislativ, dã posibilitatea proprietarilor de pãduri sã administreze pãdurile lor prin structuri silvice proprii.

Metoda de a constitui o structurã silvicã privatã este prevãzutã de Ordinul ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, care poartã nr. 116/2002, modificat prin Ordinul nr. 577/2002. Actul normativ respectiv, la art. 19 alin. 1 prevede, citez: ”Constituirea structurilor silvice se face de cãtre persoanele juridice care au în proprietate sau care deþin terenuri forestiere, adicã unitãþi administrativ-teritoriale, asociaþii de proprietari, unitãþi de cult, instituþii de învãþãmânt, precum ºi de cele rezultate în urma asocierii acestoraÒ. Subliniez încã o datã: **”precum ºi de cele rezultate în urma asocierii acestoraÒ.**

Legea nr. 215/2001 privind administraþia publicã localã, la art. 38 alin. 2 lit. x) prevede posibilitatea consiliilor locale pentru ”cooperarea sau asocierea cu persoane juridice, române sau strãine, cu organizaþii neguvernamentale ºi cu alþi parteneri socialiÉÒ.

ªi ca sã aduc un argument ºi din practicã, în comuna Jina, judeþul Sibiu, consiliul local, composesoratul, douã parohii ortodoxe ºi ºcoala generalã din localitate au constituit o asociaþie ºi au organizat un ocol silvic privat care, conform legilor þãrii, a primit avizul ministerului de resort. Cu toate acestea, prefectul judeþului Covasna a declarat, în repetate rânduri, cã el, personal nu este de acord cu constituirea structurilor silvice private. Mai nou, prefectul a atacat douã hotãrâri ale unor consilii locale privind asocierea acestora pentru a crea cadrul legal pentru gospodãrirea pãdurilor.

În consecinþã, la Prefectura judeþului Covasna, nu legile ºi alte acte în vigoare sunt baza activitãþii, ci alte interese, strãine de legislaþia româneascã ºi de Programul de guvernare al P.S.D., deºi Constituþia prevede clar cã prefectul este reprezentantul Guvernului în judeþ.

Întreb: conteazã pãrerea personalã a prefectului sau, ºi în judeþul Covasna este în vigoare legislaþia româneascã privind regimul silvic?

Trebuie sã menþionez, totodatã, cã am întocmit o adresã cãtre domnul ministru Octav Cozmâncã, prin care cerem cercetarea ºi remedierea acestor ilegalitãþi ºi, totodatã, sancþionarea celor care îngrãdesc drepturile cetãþenilor þãrii.

Vã mulþumesc pentru atenþia acordatã.

Vasile Suciu

#89402

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã am intitulat-o: ”Obiective ºi obiecþiiÒ.

Sãptãmâna trecutã, în data de 12 februarie, activitatea parlamentarã a fost marcatã de discursul premierului Adrian Nãstase, în faþa celor douã Camere reunite, privind bilanþul primilor 2 ani de guvernare. Cu aceastã ocazie, coaliþia P.N.L.ÑP.D. s-a simþit deranjatã ºi a pãrãsit sala dezbaterilor.

Care sunt motivele refuzului, cu atâta îndârjire, a unei analize sincere care reflecta strãdaniile Guvernului P.S.D., ce s-a angajat într-o bãtãlie ce, în urmã cu 2 ani, pãrea o aventurã? În primul rând, s-a cãutat cu disperare lipsa de constituþionalitate, apelând la interpretãri speculative, dovedind rea-credinþã ce anunþa epilogul scenariului care a demonstrat cã nu ºi-au putut stãpâni sentimentele primare de invidie faþã de reuºita guvernãrii P.S.D.

În al doilea rând, timpul insuficient pentru studiu, motivându-se cã nu suntem la o sesiune de examen ºi cã Domniile lor nu pot parcurge aºa mult material. Materialele puse la dispoziþie, într-un mod elegant, îngrijit, erau o vedere de ansamblu a ceea ce s-a realizat din

Programul de guvernare. Totul a fost cuantificat ºi redat într-un mod obiectiv. Cifrele ºi graficele reprezentau noua realitate din România, care nu putea fi contestatã. Regretabil sã nu ai curajul recunoaºterii cã cei ce ºi-au asumat guvernarea sunt buni, dovedind cã ºtiu nevoile poporului ºi au aºezat România pe drumul cel bun, lucru recunoscut pe plan intern ºi validat în exterior.

În al treilea rând, epuizându-ºi rapid argumentele subþiri ºi neputând accepta confruntarea, a urmat ultimul act al scenariului dinainte pregãtit.

Adevãrul ne face liberi dacã-l acceptãm, dar colegii noºtri au ales un spectacol infantil, dovedindu-se a fi daltoniºti incapabili de a distinge între genþile, într-adevãr de culoare neagrã, ºi guvernarea responsabilã ºi sincerã, care a avut curajul confruntãrii cu realitatea, chiar în condiþiile unei ierni lungi ºi foarte geroase, care ridicã multe probleme populaþiei.

Probabil cã gestul pãrãsirii dezbaterilor, recomandat de mai marii coaliþiei P.N.L.ÑP.D., s-a vrut sã fie un câºtig de imagine. Ce amãgire! Pentru cã poporul s-a sãturat de certurile interminabile ale guvernãrii trecute, în care se fãceau ºi desfãceau guvernele, ºi de aroganþa ºi mândria care au precedat marea lor prãbuºire.

Suntem la început de secol ºi mileniu, când poporul s-a deºteptat ºi nu mai doreºte spectacole politicianiste amãgitoare, ci vrea sã ºtie cã cei ce sunt în frunte ºtiu drumul ºi cã sunt responsabili de actul guvernãrii.

Guvernul nostru nu a vrut aplauze, nici elogii de la aceastã dezbatere, a vrut o reflecþie obiectivã, criticã ºi responsabilã a celor 2 ani de guvernare, a dorit sã asculte glasul Opoziþiei, pe care o respectã ºi de la care aºteaptã pãreri pertinente. ªtim ce am fãcut ºi ce mai avem de realizat: obiectivele precise cuprinse în materialele primite, viziunea Guvernului pe 2003 ºi 2004. Sperãm cã mãcar aceste documente vor fi studiate ºi e timp suficient pentru aprofundarea lor.

Mulþumesc.

ªtefan Baban

#92671

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, ”Doi ani de guvernare în realitatea cotidianãÒ.

Guvernul a prezentat miercurea trecutã, în faþa Parlamentului, bilanþul celor 2 ani de guvernare. Pagini interesante din punct de vedere statistic, unde cifrele au arãtat o creºtere economicã, o relansare a activitãþii industriale, încurajarea firmelor mici ºi mijlocii ºi, în final, o sensibilã creºtere a nivelului de trai al populaþiei. Cifrele statistice nu pot fi combãtute, dar procedeul din care rezultã atrage critici, începând de la analiºtii economici ºi terminând cu cei care le interpreteazã.

Cum sunt percepute însã aceste date statistice de cãtre populaþie? Vã voi prezenta adevãrata realitate, a omului de rând.

În ultimii 2 ani, cetãþeanul de rând nu a simþit nici o îmbunãtãþire în viaþa lui, ba chiar a devenit din ce în ce mai sãrac, banii din leafa decentã ajungându-i de la lunã la lunã pentru acoperirea cheltuielilor curente din gospodãrie sau, în ultimul timp, fiind nevoit sã se împrumute sau sã amâne o parte din cheltuieli. Degeaba în acte are scris un salariu cu multe zerouri, dacã vede ºi mai ales simte cã o jumãtate de orã de piaþã i-a golit buzunarul cu o sumã echivalentã cu o sãptãmânã de lucru, iar sacoºa nu prea dã semne cã ar fi plinã. Nu mai vorbesc de acei oameni care nu au posibilitatea de a-ºi cumpãra de ale gurii din piaþã decât cel mult o datã pe lunã.

Tot cetãþeanul de rând a constatat cã, în ultimii 2 ani, a devenit un adevãrat lux în a-ºi procura câte ceva decent de îmbrãcat, o ultimã soluþie fiind magazinele de second-hand. Dar, în ultimul timp, nici aceste magazine nu mai sunt accesibile tuturor, pentru cã deja preþurile sunt prea ridicate, iar produsele de o calitate îndoielnicã.

Ce mai simte omul de rând dupã 2 ani de guvernare social-democratã? Cã s-a sãturat sã îngheþe de frig, pentru cã sistemul de termoficare mãnâncã banii degeaba, cã nu-ºi doreºte sã se îmbolnãveascã grav, deoarece numai plimbarea de la medicul de familie la medicul specialist, la casa de asigurãri ºi, în final, la farmacie s-ar putea sã dureze prea mult pentru boala lui, sã-l mai þinã pereþii casei ºi bunurile de folosinþã îndelungatã pe care le are de peste 20 de ani, precum ºi sã-ºi vadã copiii terminând ºcoala, pentru a mai putea scãpa de ceva cheltuieli.

Ce nu-ºi mai doreºte omul de rând dupã 2 ani de guvernare pesedistã? Sã nu mai audã de înfiinþarea atâtor comisii ºi comitete pentru eradicarea corupþiei, deoarece experienþa ultimului deceniu i-a arãtat cã adevãraþii corupþi nu vor fi niciodatã demascaþi, indiferent dacã sunt baroni locali sau naþionali, cã toate programele ºi proiectele de dezvoltare, trâmbiþate în mass-media nu sunt pentru el, ci tot pentru acei ce ºtiu sã tragã foloase din orice bãnuþ al statului. Nu mai vrea sã mai audã nici de incompetenþa managerialã a celor desemnaþi de partid sã conducã fie instituþiile statului, fie societãþile comerciale ale statului, nu mai vrea sã mai audã nici de programele de pazã ºi ordine, prin care este apãrat, nici de sistemul juridic, prin care, nici pânã în prezent, nu a reuºit sã intre în posesia casei sau pãmântului lãsat de rudele lui.

ªi se gândeºte cetãþeanul de rând cã, dacã vor mai urma încã 2 ani de guvernare de acest fel, îºi va sfãtui copiii cã, nu întotdeauna acasã, unde te-ai nãscut, îþi este cel mai bine, ci acolo unde poþi duce un trai decent ºi liniºtit obþinut tot prin acelaºi efort fizic ºi intelectual. Pentru cã aceasta este, doamnelor ºi domnilor, realitatea celor 2 ani de guvernare.

Vã mulþumesc.

Kov‡cs Zolt‡n

#96381

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am parcurs 2 ani de guvernare P.S.D., cu rezultatele adunate în _Cartea Albã,_ enumerate de domnul primministru în faþa noastrã, cu ocazia întâlnirii cu cele douã Camere.

Nu contest rezultatele obþinute în unele sectoare, dar aº aminti o felie micã din acest tort mare, care abia vegeteazã. Este vorba despre orãºelele mici, de 5 pânã la 20.000 de locuitori, ºi comunele mari, ca ºi centre de microregiuni. În aceste localitãþi unde viaþa încã nu s-a oprit, dar nici nu are o culoare rozã, localnicii îºi trãiesc zilele fãrã loc de muncã, fãrã infrastructurã necesarã, canalizare, drum de acces, alimentare cu apã, strãzi nepietruite, cu concentrãri urbane cu probleme grave de restructurare industrialã, concentrãri masive de forþã de

muncã disponibilizatã, lipsa investitorilor autohtoni ºi strãini, bugetele locale proprii abia reuºesc sã finanþeze cheltuielile primãriilor ºi iluminatul public, pentru dezvoltarea localitãþii rãmânând sume simbolice. În nord-vestul României se pot enumera mai multe localitãþi care au trãit ºi trãiesc o subdezvoltare: Valea lui Mihai, ªimleul Silvaniei, Cehu Silvaniei, Tãºnad, Sãcuieni, Diosig, Tinca, Biharia, Suplacul de Barcãu. Oraºul Valea lui Mihai, aºezat la ºosea ºi calea feratã naþionalã, ca punct de trecere frontierã cu Ungaria, nu are nici un metru canalizare pluvialã ºi menajerã, 40% din strãzi sunt de pãmânt, nepietruite, fãrã sistem de alimentare cu apã funcþionalã, fãrã judecãtorie, fãrã spital orãºenesc. Lipsurile strategiei politicii de sãnãtate se simt ºi în nordvestul þãrii: subfinanþarea sãnãtãþii, nefuncþionarea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate Bihor, lipsa medicamentelor compensate, lipsa asistenþei medicale la sfârºitul sãptãmânii. Direcþia de Sãnãtate Publicã Bihor anunþã, cu adresa nr. 1497 din 17 februarie 2003, transformarea Centrului de Sãnãtate Valea lui Mihai într-o unitate medico-socialã. Suntem pentru înfiinþarea unei unitãþi medico-sociale propusã de D.S.P. Bihor, dar nu în detrimentul celor existente, care ºi aºa sunt insuficiente pentru cei 30.000 de locuitori împreunã cu localitãþile limitrofe. Locuitorii zonei sunt îmbãtrâniþi, provin din sistemul C.A.P., cu mari probleme de sãnãtate, dar ºi financiare. Deci e necesarã înfiinþarea unitãþii medico-sociale, pentru care existã ºi spaþiul corespunzãtor.

Din aceste motive, cerem ajutorul Guvernului ca, în viitorul apropiat, aceste localitãþi urbane, cât ºi comunele mai mari sã fie în atenþia ministerului de resort, sã fie cuprinse în programele de investiþii. Altfel, aceste localitãþi, care sunt ºi centre de microregiuni, ajung la nivelul satelor, localitãþilor subdezvoltate.

Vã mulþumesc.

Florin Iordache

#99300

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La 777 de zile de la învestiturã, Guvernul României, prin vocea premierului Adrian Nãstase, a prezentat, în faþa celor douã Camere ale Parlamentului reunite în ºedinþe comune, un bilanþ al guvernãrii P.S.D., într-un amplu discurs rostit de la tribuna Parlamentului. Primulministru a reuºit sã prezinte, într-o sintezã bine structuratã ºi mai ales documentatã, _Cartea Albã_ a guvernãrii P.S.D. de la primirea mandatului ºi pânã la data prezentãrii în faþa forului legislativ.

Bilanþul primilor 2 ani de guvernare prezentat cu aceastã ocazie a scos în evidenþã evoluþiile economice ºi sociale ale societãþii româneºti, realizarea planului de acþiuni al Programului de guvernare, precum ºi realizarea programului legislativ, toate acestea cu pãrþile lor bune, mai puþin bune, cu greutãþile întâmpinate ºi lipsurile care existã dupã 2 ani de guvernare.

Am ascultat cu atenþie ºi problemele ridicate în discursul premierului privind obiectivele ºi prioritãþile Guvernului, planul de acþiuni pe anul 2003 ºi 2004 al Programului de guvernare P.S.D. Cu acelaºi interes am audiat ºi celelalte documente cuprinse în _Cartea Albã_ a guvernãrii P.S.D., precum Planul de mãsuri prioritare în 2003 pentru inte- grare europeanã ºi Programul legislativ al Guvernului României.

În contrast cu aceste realizãri evidente pentru orice om de bunã-credinþã din aceastã þarã, ºi nu numai, se situeazã atitudinea colegilor parlamentari din P.N.L. ºi P.D. care au pãrãsit aula Parlamentului în semn de protest, invocând faptul cã numai Preºedintele are dreptul sã facã declaraþii în faþa senatorilor ºi deputaþilor. Acest demers îi descalificã în faþa þãrii, care aºtepta din partea Opoziþiei un demers constructiv, cu critici reale la adresa Guvernului, dar ºi cu soluþii a cãror transpunere în aplicare sã contribuie la redresarea unor situaþii în diferite domenii de activitate.

În calitate de membru al Camerei Deputaþilor, nu pot sã fiu de acord cu ostilitatea opoziþiei parlamentare, care a culminat cu depunerea genþilor în care Guvernul, în semn de respect faþã de Parlament, a înaintat cele 4 volume. Era, oare, mai normal sã primim aceste volume direct sau într-o plasã de 2.000 de lei? Este salutar gestul colegilor din Partidul Social Democrat, care ºi-au dat genþile împreunã cu cele ale Opoziþiei, au completat zestrea copiilor de la casele de copii, care au mulþumit pentru asta ºi pentru alte lucruri bune fãcute în timpul guvernãrii Guvernului Adrian Nãstase. Mulþumesc.

Leonida Lari Iorga

#101973

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Mai marii acestei lumi i-au recomandat României sã fie mediatorul între Vest ºi Est, sã poarte basmaua albã a pãcii ºi concilierii cu cel mai mare ºi mai puternic stat din Est, Rusia. Toate bune ºi frumoase. Poporul român, de felul sãu e un popor paºnic, nu a luat un centimetru de pãmânt strãin de la nimeni. Poporul rus este un popor înzestrat, a dat mari valori în teologie, filosofie, arte, dar este mai puþin paºnic, dacã e sã ne amintim câte am avut de îndurat de-a lungul istoriei. Dar parcã numai noi? Toatã þãrile vecine cu Rusia au fost deformate în urma extinderii întâi a Imperiului þarist, apoi a celui sovietic, pentru cã, indiferent de ce regim venea la putere în Rusia, poftele imperiale rãmâneau aceleaºi.

Nici un român care se respectã nu poate uita genocidul produs de Imperiul sovietic în Basarabia ºi în Nordul Bucovinei dupã 1940, nu poate uita cei peste 1 milion de oameni care au semãnat drumul cu oase pânã în Siberia.

Dar sã ne întoarcem la acea recomandare cu pricina.

Factorii de la putere, prin a lor portavoce, care este TVR1, s-au executat imediat, au pus într-o prãjinã basmaua albã a pãcii ºi au trimis o echipã a Televiziunii Naþionale tocmai în Siberia, cu un scop bine determinat: împãcarea între ruºi ºi români. Scenariul acestei împãcãri l-a fãcut un oarecare domn, Marian Voicu, care a ºi gãsit stratagema concilierii: încruciºãrile prin sânge, prin cãsãtorie, cãci, cam la asta se rezumã esenþa emisiunii ”Români basarabeni în SiberiaÒ, adicãtelea mariaje fericite, fãcute de bunãvoie nu cu sila, coruri de femei, cântece ºi strigãturi ºi chiote, ce sã mai vorbim, o veselie generalã!

Sub ochii noºtri triºti se iau niºte cazuri disparate de prin anii Õ60-Õ70, se trece cu vederea drama cumplitã a

românilor din Basarabia ºi Bucovina. În fond, se sãvârºeºte o hoþie de timp ºi o amnezie de suferinþã umanã. ªtim cu toþii cã pânã în Siberia e cale lungã ºi se cheltuiesc banii statului român împotriva intereselor naþionale ale românilor, sã încerci îndulcirea cursului amar al morþii cu niºte mariaje întâmplãtoare, care au loc între toate etniile, nu numai de ruºi ºi români. E pur ºi simplu o sfidare a bunului-simþ, a noþiunii de om! ªi când te gândeºti cã TVR1 dispune de oameni pregãtiþi care cunosc datele problemei, care au mai realizat pânã acum documentare serioase cu privire la destinele românilor din zonele ocupate ºi semiocupate. ªi aici o am în vedere pe doamna Lucia Hossu Longin care, la sigur, ar fi gãsit soluþii mai plauzibile întru închegarea unor punþi de comunicare între douã popoare vecine.

Uitând ºi de dureroasele litigii istorice, de dezmembrarea României, care s-a fãcut cu acceptul þãrilor aliate, pe vremea celui de al doilea rãzboi mondial, alegându-ºi intervievaþii numai dintre înnemuriþii prin cãsãtorie, mai adãugând ceva port naþional rusesc pentru exoticã, niºte cântecele de care am mai vorbit, echipa TVR1 considerã cã a rezolvat problema concilierii între români ºi ruºi ca rãspuns cu brio recomandãrii fãcute de mai marii lumii, din cancelariile americane ºi europene. Dar ce ne facem cu românii deportaþi în vagoane pentru vite, parte dintre care au fost împuºcaþi în drum? Ce ne facem cu românii de rezistenþã naþionalã din Basarabia ºi Bucovina, bãgaþi în gropi cu var între anii 1940-1953? Ce ne facem cu românii din miºcarea de eliberare naþionalã accidentaþi, iradiaþi, împuºcaþi în rãzboiul transnistrean între anii Õ88Õ93? Ce ne facem cu românii care mai zac ºi acum în temniþele din Tiraspol din ”milaÒ acelora pentru care fluturarea unei basmale albe a pãcii înseamnã foarte mult.

Da, trebuie sã spunem cu mâna pe inimã ºi fãrã înconjur cã ºi scenariul ºi realizarea sunt de un ridicol greu de suportat. Peste sângele românilor noºtri care strigã la cer se trece cu niºte nuntiri, cam asta a fãcut TVR1 cu emisiunea ”Români basarabeni în SiberiaÒ în primele douã episoade. Dar, de altfel, la ce sã ne mirãm, când întregul spirit al actualei conduceri este pentru uitarea unui trecut crâncen, pentru uitarea faptului cã România mai are de recuperat niºte bucãþi de þarã ºi atunci te întrebi: Oare nu e bine venit un partid ca România Mare care îºi ia în serios misiunea de reunificare a teritoriilor româneºti? Oare nu ar fi bine ca ºi alte partide sã conþinã în programele lor aceeaºi misiune? Sã stãm strâmb ºi sã judecãm drept. Pe de o parte, România trimite sprijin umanitar în Afganistan, trimite trupe în Afganistan, iar, pe de altã parte, nu întreprinde nimic pentru a-i scoate din puºcãrie pe românii care au apãrat hotarele þãrii la margine de Nistru.

În cazul dat, ce avem noi a-i cere Rusiei? Rusia îºi apãrã interesele sale în sfera sa de influenþã, în care a cãzut ºi biata Basarabie, dar avem însã ce sã-i cerem României, care în urma unei recomandãri a mai marilor lumii din aceleaºi cancelarii americane ºi europene îi cântã în strunã Rusiei, din pãcate. Vorba aceea, ”Capul plecat, sabia nu îl taieÒ, dar noi, românii, am pãþit-o ºi mai rãu: am fost ºi bãtuþi, suntem ºi umiliþi, pentru cã sã pierzi, în urma unui mãcel, pur ºi simplu de decenii, peste un milion de oameni, peste un milion de români, la care fapte sã rãspunzi cu cântece de bucurie, este o blasfemie ce depãºeºte orice limitã a omeniei. Acestea fiind spuse, aceasta nu însemneazã cã mã gândesc la eventuale conflicte, eu mã gândesc la o diplomaþie româneascã inteligentã ºi neatinsã de morbul vânzãrii interesului naþional, undeva dupã culise, la o diplomaþie care ar putea ridica þara asta din prãpastie ºi care nu ar accede la putere cu orice preþ, chiar ºi cu preþul vânzãrii de þarã.

Mulþumesc.

Kelemen Hunor

#107795

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Guvernul, dupã bunul sãu obicei, ne-a invadat cu ordonanþe care de care mai interesantã. Aceste ordonanþe sunt precum ouãle _Kinder,_ fiecare conþine câte o surprizã, dar, din pãcate, în cele mai multe cazuri aceste surprize sunt neplãcute. Aceasta este situaþia ºi în cazul Ordonanþei nr. 37 din 30 ianuarie 2003, prin care Guvernul modificã ºi completeazã Ordonanþa nr. 26 din 2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii. Dar, înainte de toate, sã ne amintim ce scrie Guvernul în _Cartea Albã_ a guvernãrii. Dacã deschidem volumul III al acestui succes editorial, chiar la prima paginã vom putea citi despre Planul de mãsuri prioritare pentru integrarea noastrã în Uniunea Europeanã.

Printre prioritãþile pe anul 2003 amintim: accelerarea reformei în administraþia publicã, reforma sistemului judiciar, lupta împotriva corupþiei. Toate bune ºi frumoase, absolut necesare pentru realizarea cãreia Guvernul meritã sã fie susþinut, dar, din pãcate, aceste obiective sunt ºi rãmân vorbe goale. Dacã ne uitãm la Ordonanþa nr. 30 din 2003 vom vedea la punctul 5 cum Guvernul introduce la art. 7 ºi 17 câte o nouã literã prin care, înainte de înregistrarea asociaþiei sau a fundaþiei, va deveni obligatoriu obþinerea avizului ministerului sau organului de specialitate al administraþiei publice centrale în a cãrei sferã de competenþã îºi desfãºoarã activitatea.

Cu aceastã completare a Ordonanþei nr. 26 din 2000 ne întoarcem în timp, vreo 70 de ani, ºi ne gãsim în anii Õ20 ai secolului trecut, dar, dupã câte ºtim, Guvernul nu ne-a propus, prin programul sãu de guvernare ºi prin angajamentele internaþionale, sã ne întoarcã în trecut. Lãsând gluma la o parte, aceastã completare a actului normativ este lipsitã de orice temei constituþional ºi în acelaºi timp este restrictiv, nu poate fi justificat cu nici un argument raþional. Oare prin aceastã ordonanþã Guvernul accelereazã reforma în administraþia publicã? Oare prin aceastã modificare ºi completare va creºte transparenþa decizionalã? Nici vorbã! În schimb, va creºte birocraþia, va prelungi nejustificat procedura de dobândire a personalitãþii juridice, va determina abuzuri ºi discriminãri din partea funcþionarilor care se vor pronunþa asupra oportunitãþii de înfiinþare, aºa cum fãceau înaintea apariþiei Ordonanþei 26 din 2000.

Prin introducerea avizului administrativ, Guvernul recentralizeazã aceastã activitate, deschide o portiþã micã pentru ºpagã la nivelul funcþionarilor, creeazã un haos total, dar acest pas al Guvernului mai are un mesaj important: reintroducerea acestui tip de control executiv reprezintã o dovadã de dispreþ faþã de puterea judecãtoreascã, consideratã probabil incapabilã de a decide singurã cu privire la acordarea personalitãþii juridice a unei organizaþii neguvernamentale.

## Stimaþi colegi,

Sunt convins cã Guvernul nu vrea nici creºterea birocraþiei, nici discriminare, nici prelungirea procedurii, nici

creºterea corupþiei. Sunt convins cã este vorba doar de o greºealã în aceastã mare grabã a Guvernului de a ne invada cu ordonanþe ºi, prin aceste ordonanþe, cu surprize. Cred cã trebuie sã-i ajutãm pe colegii noºtri din Guvern ºi, vã rog, cu respect, sã eliminãm aceste aberaþii, mai întâi în Comisia juridicã, dupã care ºi în plen.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Raj-Alexandru Tunaru

#111242

## **Domnul Raj-Alexandru Tunaru:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În ultimul timp au avut ºi au loc mari frãmântãri în interiorul NATO, trei dintre statele membre, Franþa, Germania, Belgia, încercând sã-i convingã pe americani sã mai amâne o perioadã de timp Ñ douã, trei sãptãmâni Ñ atacul împotriva lui Saddam Hussein, pentru a-l convinge pe acesta sã se dezarmeze ºi sã renunþe la dictaturã. Nu, domnule Bush! Teroriºtii ºi comuniºtii nu se vor schimba niciodatã, nici dupã 2Ð3 sãptãmâni, cum sperã Franþa, Germania ºi Belgia, nici dupã un an sau pentru mai mulþi ani. Niciodatã! Cu cât acþionaþi mai repede, veþi evita alte acþiuni teroriste ca cele din 11 septembrie 2001, ca cele din Kenya, din Egipt ºi alte multe locuri unde terorismul a lovit miºeleºte pe la spate ºi a lãsat în urmã multe cadavre.

Revenind la Saddam Hussein, acesta este un terorist, un dictator ºi un comunist la un loc, bun prieten cu Ben Laden, pe care îl susþine, îl ascunde ºi îl finanþeazã, care nu este strãin de actele teroriste ale acestuia, probabil nici din cele din 11 septembrie 2001.

## Domnule Bush,

Eu sunt împotriva rãzboiului, ca ºi toþi cetãþenii care au ieºit pe strãzile întregului mapamond, dar sunt mai mult decât atât împotriva terorismului ºi comunismului ºi cred cã toþi cei care au demonstrat zilele acestea sunt de aceeaºi pãrere cu mine. De aceea, vã rog sã interveniþi rapid, prompt ºi foarte scurt pentru eliminarea teroriºtilor sus-amintiþi, dar vã rog sã folosiþi o strategie militarã astfel încât sã nu transformaþi aceastã acþiune într-un rãzboi împotriva poporului irakian, împotriva cetãþenilor acestui stat care, în majoritatea lor, nu au nici o vinã decât cã s-au nãscut acolo într-un regim comunist totalitar în care se nasc monºtrii teroriºti ºi care trebuie eliminaþi urgent din viaþa politicã ºi socialã.

## Domnule Bush,

Vã spun cã altfel nu se poate ºi, cu riscul de a mã repeta, vã spun cã am trãit 30 de ani în interiorul acestui sistem bolnav care creeazã monºtri ºi aº ruga Franþa, Germania, Belgia sã nu aºtepte ca aceºti teroriºti sã facã ºi alte victime. Ce bine era, domnule Bush, dacã introduceam ºi noi, românii, punctul 8 din Proclamaþia de la Timiºoara în Constituþia României! Poate cã astãzi dispãrea mentalitatea comunistã din sistemul politic-social, dar în special cel economic, poate cã astãzi, dupã 13 ani de la sacrificiul suprem al unora dintre noi, nu mai eram în situaþia în care 70% dintre români au un salariu minim, pe economia naþionalã, de 60 de dolari, în condiþiile în care în lunile de iarnã, în special, facturile utilitãþilor pentru o persoanã sunt aproape 50-55 de dolari, rãmânând doar 5-10 dolari pentru alimente, haine, medicamente, informare, cheltuieli generale, distracþie, dacã mai putem vorbi despre distracþie. Un sistem în care nu se respectã legile ºi în special Constituþia României, cele mai grave încãlcãri fiind art. 35 ºi 37. Iatã, domnule Bush, cã noi, în 1989, am fost concilianþi ºi buni cu unii conducãtori comuniºti ai perioadei respective, sã se ajungã azi la ce s-a ajuns datoritã acestei ”iarbã reaÒ care nu piere niciodatã, se înmulþeºte pânã devine din nou puternicã, iarbã pe care aº denumi-o ”doctrina ºi ideologia comunistãÒ.

Ce spuneþi, domnule Iliescu, care aþi contribuit la atâtea schimbãri în politica României în ultima perioadã, mai precis în ultimele 3 luni, nu lansaþi ideea pe care Guvernul Nãstase ar prelua-o ºi ar introduce în pachetul de legi pe care îºi va asuma rãspunderea, ºi anume sã introducem în Constituþia României ºi punctul 8 din Proclamaþia de la Timiºoara?

Nicolae Vasilescu

#114966

Consultând statisticile oficiale, nu putem sã nu remarcãm cã economia a pierdut în ultimul an aproximativ 154.000 de locuri de muncã, fapt care se va traduce în 2003 prin scãderea nivelului de trai pentru cei care au rãmas fãrã serviciu, ºi nu numai.

Creºterea preþului gazului metan cu aproximativ 10% în 2003, al benzinei ºi pãcurii, ca urmare a creºterii preþului petrolului pe plan internaþional vor umfla din nou factura la întreþinere, care ºi aºa a ajuns sã reprezinte aproape 50% din cheltuielile unei gospodãrii; inflaþia va mai roade ºi ea din salarii ºi pensii. La conferinþa susþinutã de ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, Marian Sârbu afirma cã: ”România are mai puþini sãraci faþã de acum 2 ani, graþie politicilor sociale coerenteÒ, afirmaþie ciudatã, nerealistã ºi nedoveditã în practicã, atâta timp cât ziarele publicã pe primele pagini nenumãrate sinucideri din cauza sãrãciei. Sãracul român, presat de nevoi pecuniare, îºi pune capãt zilelor, lãsând în urma lui copii al cãror viitor nu se aratã a fi diferit. Tot mai mulþi români suferã de boli cauzate de sãrãcie, de depresie sau de anxietate ca urmare a stresului, a lipsurilor materiale ºi a neajunsurilor. Se contureazã clar racilele de care suferã þara îngenuncheatã de egoismul guvernanþilor. Optimismul guvernamental, afiºat cu nonºalanþã pe posturile de televiziune, nu þine de foame. Salariile, cele din statistici, rãmân indecent de mici pentru o þarã care aspirã sã adere la U.E. Situaþia nu este aºa de roz precum o vede Guvernul, lucru dovedit chiar de sondaje. Ultimul barometru de încredere al consumatorului, realizat de Institutul de Cercetare de Piaþã, _GfK România,_ aratã clar faptul cã ponderea celor care cred cã situaþia se va îmbunãtãþi în 2003 este foarte micã.

Pe hârtie, legislaþia U.E. este adoptatã în cea mai mare mãsurã iar economia este în plin avânt; în realitate, românii rãmân sã se hrãneascã mai mult cu grafice. În realitate, amestecul Politicului în toate instituþiile statului ºi mai accentuat în justiþie, nu sunt de naturã sã netezeascã drumul cãtre U.E. Românii sunt nerãbdãtori sã facã parte din marea familie a statelor membre, imaginându-ºi cã astfel primesc paºaportul pentru bunãstare. Greºit! Ne aflãm în cel mai costisitor an al negocierilor de aderare. Un an greu în care cei mulþi nu mai au ce sacrifica. Suntem nevoiþi sã cheltuim anul acesta, 3,2 miliarde euro, cu peste 1 miliard mai mult decât în 2002, 2004, 2005, pentru închiderea capitolelor de aderare. Pe fondul deja tensionat de sãrãcire a majoritãþii populaþiei, cetãþenii sunt cei care suportã cea mai mare parte a

acestor costuri. Ei scot din buzunare, sub forma taxelor ºi impozitelor, în mare parte inutile, create doar în scopul de alimentare a bugetului public, 1,7 miliarde euro. Puþinã lume ºtie cã în România numãrul de taxe ºi impozite, adevãrate biruri ce nu-ºi justificã existenþa, la sfârºitul anului trecut erau de 220, un adevãrat record pentru Europa, unde, în þãrile cu legislaþie dintre cele mai aspre ºi cu democraþie tradiþionalã, acestea ajung doar la câteva zeci.

Cauzele crizei se regãsesc în interferenþa unor factori de naturã atât obiectivã, cât ºi subiectivã, vizând îndeosebi erori de politicã economicã, incompetenþã în politicã, corupþie ºi, nu în ultimul rând, cinism. Toate guvernãrile de dupã Õ89 s-au dovedit a fi impotente în rezolvarea problemelor economice ale României. Sprijinirea programelor de reformã numai pe sacrificiul populaþiei, distribuirea inechitabilã a costurilor economice ºi sociale ale acesteia numai asupra anumitor categorii sociale, exprimã nu numai neºtiinþã ºi neprofesionalism, dar ºi indiferenþã, chiar dispreþ profund pentru cei care reprezintã majoritatea populaþiei acestei þãri. Mulþi români împovãraþi de datorii s-au obiºnuit cu mizeria politicã ºi cred cã acesta este mersul normal al lucrurilor, cã aºa este lumea, strâmb fãcutã, ”pentru unii mumã, pentru unii ciumãÒ. Dar cum spunea Tudor Arghezi: ”Când cumpãna rãbdãrii norodului se frângeÉ, nimic nu mai poate opri dezlãnþuirea celor cãrora nu le-a mai rãmas nimic de pierdutÒ.

Realitatea politico-socialã ºi economicã face aproape imposibil un echilibru relativ onest între ceea ce existã concret în România ºi ceea ce vrea Guvernul sã creeze ca imagine a þãrii în Occident. Cu greu vom reuºi sã convingem de oportunitatea ºi actualitatea integrãrii României în U.E., atâta timp cât sãrãcia atârnã de grumazul majoritãþii românilor.

Paula Maria Ivãnescu

#119452

”Somnul naþiunii naºte monºtri!Ò

Guvernul P.S.D.-ist ne-a obiºnuit cu practica indecentã a vopsirii gardului, fãcându-se cã nu existã leopardul dinãuntru.

Deºi, în iarna trecutã, pentru prima datã în istoria postdecembristã plata energiei termice furnizatã centralizat a sãrit de limita suportabilului, în aceastã iarnã Guvernul Adrian Nãstase, pur ºi nevinovat ca o floare, aflã, pe data de 23 ianuarie 2003, cã factura la cãldurã a depãºit cu mult veniturile unei familii decente ºi cã ar cam fi o problemã. ªi în bunul stil românesc, dã o ordonanþã, pentru a-ºi dovedi grija neþãrmuritã faþã de cetãþenii de la bloc, ordonanþã care este praf în ochii amãrâþilor.

Autoritãþile locale din Ploieºti, asemenea multor altora din þarã, declarã cã nu pot acorda facilitãþi populaþiei pentru plata energiei termice, conform Ordonanþei 6/2003, pentru cã ar fi deja contorizate blocurile ºi, pe de altã parte, reducerea cu 10% a sumelor datorate în cazul achitãrii în termen de 15 zile de la data facturãrii ar induce pierderi la societatea furnizoare de cãldurã la blocuri.

Iatã cã facturile nu ajung niciodatã în termenul prevãzut de legea gospodãriei comunale Ñ 15 zile Ñ la beneficiar, dar ce importanþã are problema în sine când interesul P.S.D.-ului, în special a primului-ministru Adrian Nãstase, este doar sã aparã pe ecrane ca tãtucul din istorie ºi sã ne mai ofere 10 lei la alocaþie. ªi ca meniul sã fie complet, vestita ordonanþã prevede, aºa, generic, acordarea unor ajutoare sociale de urgenþã, în vederea stingerii datoriei cãtre distribuitorii de energie termicã, care rãmân la mâna ºi la îndemâna autoritãþilor locale, care autoritãþi locale au trimis funcþionarii primãriilor în casele oamenilor sã le facã inventarul, dacã nu cumva au radio, televizor, sau aragaz, vreun preº mai arãtos ºi muºcate în fereastrã.

Dacã nu au obiectele de mai sus, deschid dulapul ºi încep numãrãtorile de cãciuli, genþi, maiouri ºi ºosete necârpite.

Aceste aberaþii se întâmplã în 2003, ordonanþe date în dorul lelii, inaplicabile, duc la mascarada mimãrii grijii ºi bunãvoinþei, intrând cu bocancii în viaþa omului, în casa omului, în demnitatea omului. ”Somnul naþiunii naºte monºtriÒ! Scãderea facturii la întreþinere se face atacând problemele de fond: creºterea randamentului producerii energiei, scãderea pierderilor pe reþeaua de distribuþie, menþionarea corectã a personalului, disciplinarea sectorului, ºi nu numai de contorizare, sau acordarea de ajutoare de urgenþã (un fel de frecþie la piciorul de lemn).

Grigore Emil Rãdulescu

#122007

Onorat auditoriu,

Anul 2003, pe care-l aºteptam ca anul în care efectele reformei sanitare sã se arate, în sfârºit, ºi sã trecem cu încredere pragul spitalului sau al cabinetului agitând asigurarea ca pe un trofeu, atunci s-a gãsit Guvernul sã vinã cu noi mãsuri în numele reformei.

Asigurãrile sociale de sãnãtate de anul acesta nu-i mai oferã nimic românului bolnav, în schimb ne iau banii cu toate mâinile. ªi iau plata contribuþiei obligatorii la sãnãtate ºi taxe de buzunar, pentru consultaþii, internãri ºi intervenþii chirurgicale, pe care Casa Naþionalã de Sãnãtate nu le mai poate finanþa. ªi mai iau dreptul la tratament, pentru cã autoritãþile au redus numãrul medicamentelor eliberate gratuit sau cu plata parþialã.

Dacã adãugãm criza farmaciilor ºi a spitalelor aflate în faliment, putem spune cã asigurãrile de sãnãtate îi iau românului dreptul la sãnãtate. Dar îi pot da un drept Ñ dreptul la moarte! În timp ce autoritãþile ”transpirãÒ din greu pentru cauza reformei, an de an sistemul sanitar îºi întoarce, ca un fãcut, ceasul înapoi la ora ”zeroÒ. ªi întreg angrenajul, cu medici ºi pacienþi cu tot, o ia de la capãt: protestul medicilor de familie la poarta Ministerului Sãnãtãþii, criza financiarã a farmaciilor, colapsul spitalelor ”înglodateÒ în datorii, agitaþia disperatã a pacienþilor.

Sãrãcia s-a transformat anul acesta în ranã vie. Bugetul asigurãrilor de sãnãtate nu mai are excedent, care sã intre în sacul fãrã fund al Ministerului Finanþelor.

Reprezentanþii C.N.A.S. ne fac sã credem cã suntem pe drumul cel bun: bugetul pe 2003 a crescut cu 15% faþã de anul precedent. Dar creºterea este ºi descreºtere, pentru cã statul a redus fiscalitatea. Pensionarii nu mai achitã asigurarea de sãnãtate, iar salariaþii varsã în visteria C.N.A.S. doar 6,5% (faþã de 7%) din veniturile lor. Nu-i nimic! Autoritãþile au gãsit o soluþie. Pentru cã peste tot în lume sãnãtatea costã, au apãrut ºi la români taxe pentru internarea în spital ºi pentru urgenþele stomatologice, costuri mai mari pentru medicamentele scoase de pe listele de compensare ºi gratuite, taxe pentru analize ºi transplantul de organe. Sãnãtatea s-a ieftinit pe ”fluturaºÒ, dar s-a scumpit la buzunar. Românii nu o comparã însã cu un concediu tropical sau cu o hainã de _Armani_ . O pun în balanþã cu întreþinerea la bloc. Ai sãnãtate, dar ce te faci cu ea dacã te-aruncã statul în

stradã, pentru cã n-ai mai plãtit de 3 luni apa caldã? Ai casã, dar cum sã te bucuri de acoperiº când dã suferinþa peste tine. ªi apoi achiþi conºtiincios taxele de sãnãtate, dar ce primeºti în schimb? Uºa trântitã în nas de medicul de familie, nemulþumit cã ºi lui austeritatea i-a retezat elanul, refuzul rãstit al farmacistului pe care-l paºte falimentul, un cuvânt aruncat cinic de specialistul din spital, care nu-ºi primeºte încã salariul meritat.

Guvernul a gãsit soluþia pentru degringolada din reþeaua medicalã: schimbãrile din funcþie. Noul director C.N.A.S. (adus din S.R.I.) vrea sã facã ordine în farmacii ºi a trecut la spionarea medicilor de familie care prescriu medicamente. Proaspãtul secretar de stat al Ministerului Finanþelor, abia ”dislocatÒ din Ministerul Apãrãrii Naþionale, a anunþat reorganizare, redimensionare ºi restructurare, ca ºi când ar fi vorbit de ceva nou.

Ministerul Sãnãtãþii i-a anunþat pe medicii generaliºti cã cine nu are mulþi pacienþi, nu supravieþuieºte! S-a uitat cã atâþia miniºtri înaintaºi au vrut sã facã din medicul de familie medicul care are grijã de câteva familii, pentru cã familia sã nu mai asedieze spitalul.

Dar, între timp, principiile asigurãrilor de sãnãtate au dispãrut ºi ele, precum banii, ºi cred cã a venit timpul ca responsabilii din sãnãtate, militari, economiºti, medici, avocaþi ºi alþii, sã recunoascã deschis cã nu pot construi un sistem real ºi viabil de sãnãtate.

Paul Magheru

#127641

Declaraþia noastrã politicã are ca obiect situaþia patrimoniului camerelor de comerþ ºi industrie în urma trecerii Registrului Comerþului din subordinea camerelor de comerþ ºi industrie în subordinea Ministerului Justiþiei. Ea a fost motivatã ºi de o întâlnire a reprezentanþilor a 23 camere de comerþ ºi industrie din þarã care sunt hotãrâte sã nu lase confiscat de cãtre stat un patrimoniu realizat ºi administrat timp de 12 ani.

În acest demers, vã supunem atenþiei situaþia de gravã nelegitate generatã prin dispoziþiile O.U.G. nr. 156/2002 privind modificarea O.U.G. nr. 129/2002 referitor la preluarea de cãtre Ministerul Justiþiei de la Camera de Comerþ ºi Industrie a bazelor de date, a documentelor ºi a bunurilor aferente activitãþii de þinere a Registrului Comerþului.

O.U.G. nr. 156/2002 stabileºte cã:

1. Bazele de date, documentele ºi bunurile aferente activitãþii de þinere a registrelor comerþului se preiau de cãtre Ministerul Justiþiei de la Camera de Comerþ ºi Industrie în baza unui protocol neoneros.

2. Bunurile aflate în dotarea Oficiului Naþional al Registrului Comerþului, cele aflate în dotarea Oficiilor Registrului Comerþului Judeþene, ºi a Birourilor Unice de pe lângã acestea constituie patrimoniu al Oficiului Naþional al Registrului Comerþului.

3. Camerele de comerþ ºi industrie sunt persoane juridice de drept privat, iar divizarea acestora nu poate fi decisã prin lege.

Potrivit art. 1 ºi art. 2 din Decretul-lege nr. 139/1990, referitor la camerele de comerþ ºi industrie din România, acestea sunt organizaþii obºteºti, autonome, neguvernamentale, persoane juridice constituite voluntar, din iniþiativa comercianþilor ºi nicidecum a legiuitorului.

Respectând principiul simetriei actelor juridice, numai comercianþii, constituiþi în adunarea generalã a membrilor (for suprem de conducere al CCI), pot decide reorganizarea (inclusiv divizarea) persoanei juridice.

De altfel, Decretul nr. 31/1954, privitor la persoanele fizice ºi persoanele juridice, stabileºte în mod imperativ, în art. 44, cã divizarea organizaþiilor obºteºti ºi desprinderea unei pãrþi din patrimoniul acestora se fac în temeiul hotãrârii organului de conducere chemat a le decide. Acest act normativ condiþioneazã, în art. 49 ºi 50, orice transmitere de drepturi ºi obligaþii cãtre o altã persoanã juridicã, rezultatã din divizare, de aprobarea inventarului ºi a bilanþului de cãtre aceeaºi adunare generalã a membrilor, ca organ competent a decide.

Este evident cã, în cazul O.U.G. nr. 129/2002 ºi al O.U.G. nr. 156/2002, statul se substituie abuziv adunãrii generale a constituenþilor CCI ca persoanã juridicã.

4. Este inadmisibil ca din divizarea unei persoane juridice neguvernamentale, de drept privat, sã rezulte o persoanã juridicã de drept public (o instituþie publicã).

În expunerea de motive, Guvernul recunoaºte cã anterior O.U.G. nr. 129/2002, Oficiul Registrului Comerþului a funcþionat fãrã personalitate juridicã în cadrul camerelor de comerþ ºi industrie ºi cã, în noua sa structurã, acesta este o ”persoanã juridicã nou înfiinþatãÒ, cu statut de instituþie publicã în subordinea Ministerului Justiþiei.

În acest caz, afectarea unui patrimoniu (condiþie esenþialã pentru dobândirea personalitãþii juridice) este în sarcina celui care are iniþiativa înfiinþãrii noii persoane juridice ºi nicidecum a CCI, al cãrui patrimoniu privat este intangibil ºi care, prin aceastã mãsurã, este naþionalizat în mod abuziv. Este dreptul statului sã încredinþeze activitatea de administrare a Registrului Comerþului cui doreºte, dar nu pe seama patrimoniului privat al CCI. Din divizare nu poate rezulta o persoanã cu altã naturã juridicã decât aceea a persoanei din care se desprinde.

5. Legea propusã ar avea ca efect transferul obligaþiilor persoanei juridice neguvernamentale cãtre o instituþie publicã nou creatã, ceea ce este inadmisibil.

Potrivit art. 48 din Decretul nr. 31/1954, persoana juridicã (în speþã, noul ORC) dobânditoare a bunurilor ca urmare a desprinderii ºi transmiterii unei pãrþi din patrimoniul altei persoane juridice are rãspundere faþã de creditori ”proporþionalã cu valoarea bunurilor dobânditeÒ. Cu alte cuvinte, obligaþiile ºi datoriile CCI, rezultã din contracte în curs de executare (unele având valori de multe miliarde de lei) sau din alte fapte ori raporturi juridice, ar urma sã fie preluate de ORC din subordinea Ministerului Justiþiei.

Dincolo de absurditatea unei asemenea perspective, mai trebuie amintit faptul cã, potrivit art. 49 ºi 50 din Decretul nr. 31/1954, drepturile ºi obligaþiile s-ar putea transmite numai pe baza repartizãrii contractelor, aprobatã de adunarea generalã a membrilor CCI.

Multe dintre bunurile în discuþie sunt gajate sau ipotecate pentru garantarea unor obligaþii asumate în contracte de cãtre CCI. Este abilitat statul sã preia toate aceste obligaþii?

6. Participarea oficiilor Registrului Comerþului la obþinerea bunurilor mobile ºi imobile ale CCI este un argument nefundamentat juridic.

O.U.G. nr. 129/2002 ºi nr. 156/2002 vorbesc de ”bunuri cu care au fost dotate oficiile registrului comerþului ºi birourile uniceÒ. Aceste structuri nu au avut niciodatã personalitate juridicã ºi, în consecinþã, nici patrimoniu propriu.

În realitate, bunurile sunt proprietatea CCI ºi au fost folosite în activitate de cãtre ORC ºi BU, atât separat, cât ºi în comun cu alte compartimente funcþionale al CCI, deoarece ORC ºi BU nu au avut niciodatã un buget propriu ºi contabilitate proprie.

Art. 6 (1) ºi art. 12 (2) din Decretul-lege nr. 139/1990 stabilesc cã sursele de finanþare ale camerelor de comerþ ºi industrie se constituie din ”cotizaþiile membrilor, taxe, tarife, comisioane, donaþii, legate ºi orice alte venituri realizate din activitatea desfãºuratãÒ.

Tot ca argument de lege, invocãm art. 10 (3) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerþului, care prevede cã toate cheltuielile necesare funcþionãrii ºi fondului de salarizare pentru ORC ”se asigurã din bugetul camerelor de comerþ ºi industrie teritorialeÒ.

De asemenea, art. 11 (3) din aceeaºi lege stabileºte cã ”taxele se fac venit la bugetul camerelor de comerþ ºi industrie pe lângã care este organizat oficiulÒ.

Taxele percepute de ORC nu au însemnat neapãrat venituri pentru CCI. Ele au fost, în realitate, sursele consumate pentru prestarea activitãþii. ORC a antrenat ºi cheltuielile generale imense, distincte de cele legate strict de funcþionarea acestuia (managementul general al CCI, contabilitate, administrativ etc.).

Cine îºi poate asuma, în lipsa unei evidenþe separate, o delimitare corectã a veniturilor ºi cheltuielilor ORC, atâta vreme cât CCI a investit în baza unui buget unitar, aprobat de adunarea generalã a membrilor, la activitatea ORC, concurând, în diverse moduri, toate celelalte compartimente?

Ne putem aºtepta ca, pe aceeaºi linie de gândire, CCI sã fie deposedate ºi de celelalte activitãþi (târguri, misiuni economice, informare comercialã etc.), împreunã cu bunurile procurate din acestea?

Camerele de comerþ au investit miliarde de lei (din bugetul propriu) în anul 2001 pentru a crea condiþii mate- riale necesare funcþionãrii Biroului Unic (inclusiv pentru reprezentanþii celor 5 ministere avizatoare cãrora li s-a pus la dispoziþie gratuit tehnicã de calcul, mobilier, copiatoare, faxuri, servicii etc.). CCI nu au recuperat nici pânã în prezent cheltuielile fãcute la înfiinþarea Biroului Unic, în timp ce Guvernul susþine cã Biroul Unic a contribuit la realizarea de venituri.

La fel s-a întâmplat ºi cu ”punerea pe picioareÒ a ORC (înfiinþarea ulterior constituirii CCI). Condiþiile materiale de funcþionare au fost create de CCI prin efort investiþional propriu, deoarece statul (prin prefecturi) nu a respectat obligaþia de a participa la înregistrarea fãrã platã cu tehnicã de calcul ºi spaþii a Registrului Comerþului (art. 50 din Legea nr. 26/1990).

Cum poate legiuitorul sã atenteze la proprietatea privatã a CCI, când acestora nu li s-au restituit nici în prezent, în baza Legii nr. 10/2001, fostele bunuri imobile preluate abuziv de cãtre stat?

7. Guvernul face confuzie între controlul legalitãþii înregistrãrilor ºi administrarea Registrului Comerþului. În expunerea de motive, Guvernul argumenteazã trecerea ORC la Ministerul Justiþiei prin faptul cã, oricum, operaþiunile se efectueazã în baza încheierii judecãtorului delegat de tribunal.

Prin reorganizarea ORC, controlul legalitãþii se exercitã tot prin acelaºi judecãtor. Activitatea ORC nu constã, însã, doar în înregistrãrile efectuate, ci într-un complex de operaþiuni informatice, de gestiune a reþelelor informatice, de prelucrãri statistice, de lucrãri de sintezã, de diseminare a informaþiei de afaceri, care contrasteazã cu activitatea judecãtoreascã ºi care nu pot fi încredinþate organelor puterii judecãtoreºti.

8. Justificarea trecerii Registrului Comerþului la Ministerul Justiþiei, pentru eliminarea ”deficienþelor constatateÒ, nu este realã. În expunerea de motive la proiectul Legii de aprobare a O.U.G. nr. 129/2002, Guvernul motiveazã cã reorganizarea se justificã prin ”necesitatea eliminãrii imediate a deficienþelor constatate în activitatea oficiilor Registrului Comerþului ºi a neîncrederii comercianþilor în eficienþa actualului mod de organizareÒ.

Atâta vreme cât nu s-a efectuat vreun control tematic asupra derulãrii operaþiunilor la ORC ºi atâta vreme cât toate acestea s-au fãcut sub autoritatea judecãtorului delegat, afirmaþia este subiectivã. Dimpotrivã, controalele efectuate de reprezentanþii Ministerului IMMC la Birourile Unice, în baza O.U.G. nr. 76/2001, au relevat ºi consemnat organizarea foarte bunã a CCI judeþene ºi respectarea termenelor pentru formalitãþi.

Deºi nu sunt evidenþiate în expunerea de motive, mai atragem atenþia asupra altor aspecte criticabile din O.U.G. nr. 129/2002. La art. 11, punctul 3 din O.U.G. nr. 129/2002 (textul modificat al art. 4 alin. 1 din O.U.G. nr. 76/2001), se prevede desfãºurarea activitãþii de consultanþã în cadrul structurii nou create în subordinea Ministerului Justiþiei, conturându-se un conflict de interese.

Cu alte cuvinte, aceeaºi structurã va putea concomitent:

Ñ sã redacteze actele agenþilor economici;

Ñ sã propunã tarifele ºi condiþiile concrete în care se desfãºoarã asistenþa juridicã;

Ñ sã aprecieze legalitatea propriilor acte;

Ñ sã dispunã înscrierea lor în Registrul Comerþului. Conflictul de interese este evident, mai ales cã, potrivit art. 10 (4) din Legea 26/1990, în forma modificatã, se propune ca directorul ORC sã poatã fi ºi magistrat detaºat.

La acest aspect se mai adaugã ºi distorsiunile concurenþiale generate de practicarea serviciilor de consultanþã ºi de o instituþie publicã (ORC), ºi de cãtre alþi operatori, dar în regim diferit de aplicare a TVA, conform Legii nr. 345/2002.

Costache Mircea

#138452

## ”Efectul MogoºoaiaÒ,

Acolo unde caracatiþa Mafiei a cuprins cu tentaculele ei vorace întreaga viaþã economico-socialã, acolo unde instituþiile statului sunt doar instrumente ale abuzului ºi fãrãdelegii, acolo unde Puterea nu guverneazã, ci jefuieºte, acolo unde oamenii nu trãiesc, ci supravieþuiesc, acolo unde mijloacele de informare fac doar intoxicare ºi manipulare, acolo unde cetãþenii sunt lãsaþi pradã deznãdejdii, foamei, mizeriei ºi lipsei de sens, acolo unde infractorii se înfrãþesc cu conducãtorii, apare pânã la urmã, de obicei târziu, foarte târziu ºi destul de timid, un mic semn al redeºteptãrii.

Un astfel de semn este aºa-numitul ”efect MogoºoaiaÒ. Aici, mafioþii, traficanþi de droguri au corupt copiii sãtenilor. Devenind dependenþi în numãr mare, au început sã fure din casã, de la vecini, de la rude, sã se împrumute, sã apeleze cu disperare la fel de fel de tertipuri. Din ce în ce mai mulþi sãteni au început sã se lãmureascã ce se întâmplã cu amãrâtele lor vieþi ºi cu destinul copiilor lor. Când au ajuns la concluzia cã traficanþii le sug vlaga ºi îi supun exterminãrii, s-au plâns autoritãþilor. Dar stai, cã România nu e orice stat, aici nu mai ºtii care e conducãtor ºi care infractor. Aici e raiul hoþilor de toate calibrele. Aºa au înþeles cei din Mogoºoaia cã traficanþii de droguri le nenoroceau copiii ºi le drenau bruma de bani, lãsându-i fãrã pâine, fãrã haine ºi medicamente, cu complicitatea instituþiilor plãtite din bani publici sã-i protejeze. Atunci s-a întâmplat un lucru neaºteptat pentru aceste vremuri de perplexitate ºi de leºin naþional. Oamenii s-au strâns, s-au sfãtuit, au elaborat un plan, au stat la pândã ºi când au venit coioþii corupãtori ai copiilor toxicomani, au pus mâna pe bâte, pe alte unelte agricole ºi le-au aplicat puºlamalelor o corecþie de o violenþã extremã. Cicã au luat-o pe coajã ºi unii jandarmi ºi poliþiºti care mimând pacifismul îi cam ocroteau pe derbedei încercând sã-i facã scãpaþi. Dar nu le-a mers.

Sãtenii au dat întregii þãri semnalul cã fãrã teatrul de paiaþe al P.N.A., fãrã canaliile din judecãtorii, tribunale ori parchete, fãrã corupþii din alte instituþii, pot sã-ºi facã singuri dreptate. ”Efectul MogoºoaiaÒ le poate aminti impostorilor pseudodemocraþi cã, pânã la urmã, mai existã o soluþie. Când vom pune parul pe hoþi, pe criminali, pe infractorocraþii îmbuibaþi ºi nesimþiþi, vom readuce Dreptatea pe meleagurile celui mai blând, mai credul ºi mai rãbdãtor popor din lume.

Nicolae Vasilescu

#143092

## **Domnul Nicolae Vasilescu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Stimaþi invitaþi,

Din analiza stadiului actual al stãrii de sãnãtate a populaþiei, al implementãrii asigurãrilor sociale de sãnãtate ºi al performanþei serviciilor specifice, rezultã în mod evident scãderea capacitãþii sistemului sanitar de a asigura condiþiile necesare unei bune stãri de sãnãtate.

Incapacitatea sistemului sanitar este datoratã, în primul rând, deficienþelor de strategie ºi politicã sanitarã, problematica sãnãtãþii fiind consideratã doar la modul declarativ o prioritate naþionalã ºi, în al doilea rând, neasumãrii din punct de vedere politic a punerii în practicã a programelor multisectoriale din domeniile sociale, economice, educaþionale, de mediu ºi comunicare care sã ducã în final la ameliorarea stãrii de sãnãtate.

Urmare a lipsei unei politici de sãnãtate globalã ºi a unei strategii concrete vizând îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei, aceasta s-a degradat continuu, deºi în Programul de guvernare pe anii 2001-2004 la capitolul V, ”Îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei, protecþia copiluluiÒ, se aratã cã îngrijirea sãnãtãþii ”trebuie sã fie un bun social colectiv, accesibilã tuturor cetãþenilor

României, indiferent de capacitatea lor de a plãti, pe fondul asigurãrii unui acces liber ºi echilibrat la serviciile de sãnãtateÒ.

Obiectivul strategic declarat, ”O Românie mai sãnãtoasã, cu o morbiditate scãzutã ºi mai puþine decese prematureÒ, nu s-a realizat nici pe departe. Astfel, analiza stãrii de sãnãtate a populaþiei aratã faptul cã ne situãm pe ultimul loc în Europa ºi printre ultimele din lume.

Putem sã exemplificãm acest fapt cu principalii indicatori ai stãrii de sãnãtate: mortalitatea infantilã se cifreazã la 18,4ä, în timp ce þãrile europene au indicatori de 4 pânã la 6,8ä; decesele materne: 0,34ä de nou nãscuþi vii în timp ce în þãrile europene între 0,03-0,08ä; decesele prin boli ale aparatului circulator: 710,6 la 100.000 de locuitori, în timp ce în Europa indicatorul este cuprins între 70 ºi 190 la 100.000 de locuitori; mortalitatea este de 190,8 la 100.000 de locuitori, în timp ce în Europa este cuprinsã între 120-140 la 100.000 de locuitori; tuberculoza este de 115,3 la 100.000 de locuitori, situându-ne pe ultimul loc în Europa; sifilisul este în creºtere cu 56 la 100.000 de locuitori, precum ºi la noi nãscuþi, într-un singur an înregistrându-se 306 cazuri; cazurile de HIV Ñ SIDA la copii sunt în numãr de 6.445, reprezentând jumãtate, subliniem **jumãtate** din numãrul copiilor bolnavi de SIDA din Europa; durata medie a vieþii este de 66, 3 ani la bãrbaþi ºi 67,8 ani la femei, în Europa, indicatorul situându-se între 69 ºi 76 de ani.

Faþã de þãrile candidate la aderare în Uniunea Europeanã, România se gãseºte, conform evaluãrii Biroului regional al Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii pentru Europa, pe ultimul loc sau mai bine-zis pe primul loc la mortalitatea prin boli cardiovasculare, accidente cerebrale vasculare, cancere, accidente ºi traumatisme. Asociind aceste cauze de mortalitate ºi morbiditate cu îmbãtrânirea populaþiei ºi cu modelul morbiditãþii în care predominã bolile cronice, trebuie elaborate strategii preventive de îngrijiri medico-sanitare ºi comunitare, având în vedere ºi faptul cã aproape jumãtate din populaþia þãrii trãieºte în mediul rural, adicã 45,2%, iar rata mortalitãþii este aici de 1,65 ori mai mare ca în mediul urban, strategii care au fost complet neglijate ºi nefinanþate.

În ceea ce priveºte finanþarea sistemului de sãnãtate în anii 2001-2002-2003 menþionãm urmãtoarele: în anul 2001 s-au alocat pentru sãnãtate 42,409 mii miliarde lei, respectiv 4,1% din p. i. b., dintre care 41.434 reprezintã venituri colectate de fondul de asigurãri sociale de sãnãtate de la populaþie ºi, deci, un bun privat, iar 8.204 mii miliarde venituri de la bugetul de stat, astfel încât fondurile de la populaþie reprezintã 80,7% din buget, iar fondurile de la stat 19,3%. În aceste condiþii, bugetul global pentru sãnãtate este de 4,1% din p. i. b., în fapt, din bugetul de stat este doar 0,82% din p. i. b.

În anul 2002 s-au alocat sãnãtãþii 62,562 mii miliarde, respectiv 4,2% din p. i. b., din care 50.000 miliarde reprezintã venituri colectate de la populaþie prin casele de asigurãri, iar 11,699 mii venituri de la bugetul de stat, astfel încât 81,3% din buget este colectat de la populaþie, iar 18,7% este de la bugetul de stat. Valoarea p. i. b. a acestui buget este raportatã drept 4,2 din p. i. b., dar în mod real, ceea ce alocã statul este de 0,98% din p. i. b., restul fiind banul privat al populaþiei.

În anul 2003 s-au alocat prin Legea bugetului global al sãnãtãþii 73,086 mii miliarde lei, dintre care, 56,741 mii miliarde sunt ale Fondului asigurãrilor sociale de sãnãtate, iar 16,345 mii miliarde din bugetul de stat. Procentul bugetului pentru sãnãtate pe anul 2003 reprezintã 3,8% din p. i. b., deci mai mic decât în anii precedenþi, ceea ce ne situeazã pe ultimele locuri din Europa. Mai mult, contribuþia statului prin bugetul alocat Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei este de numai 20%, respectiv 0,8% din p. i. b., restul de 80%, respectiv 3,0% din p. i. b., reprezintã bugetul asigurãrilor sociale de sãnãtate constituit din contribuþia asiguraþilor. Aceastã alocare insuficientã din bugetul de stat s-a repercutat negativ asupra sãnãtãþii publice, a acþiunilor de promovare a sãnãtãþii de profilaxie ºi control al bolilor, componenta profilacticã din medicinã situându-ne în coada Europei. Astfel, în anul 2003, finanþarea sistemului sanitar a continuat în aceeaºi manierã: subfinanþare ºi alocare nejudicioasã a resurselor la nivel regional ºi naþional; s-a pãstrat tendinþa de a aloca resursele spre îngrijire terþiare ºi curative în dauna îngrijirilor primare, preventive de sãnãtate publicã.

Bugetul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate a fost astfel structurat încât veniturile sã fie mai mari decât cheltuielile, iar în aceste condiþii, la sfârºitul anului 2001, soldul a fost de 9.000 miliarde lei pe care sistemul de sãnãtate l-a colectat, dar nu a avut dreptul sã le cheltuiascã, iar spitalele au rãmas cu datorii de 6,6 mii miliarde lei, deºi, în structura bugetului, prin reportare era obligatorie trecerea acestor sume pentru anul 2002 ca ºi venituri certe. Mai mult, titlurile de creanþe care devin titluri executorii nu sunt luate în evidenþele contabile, ci în cele extracontabile, astfel încât venituri certe nu sunt evidenþiate, ceea ce este complet nelegal, iar la sfârºitul anului 2002, în afarã de excedent au mai rãmas circa 20 de mii de miliarde din creanþe, care nu au fost înregistrate ºi folosite de sistemul sanitar, fiind redirecþionate ºi deturnate de la scopul pentru care au fost colectate. Pentru anul 2002, nivelul aprobat al cheltuielilor faþã de venituri a fost cu 2.431 miliarde lei mai mic decât venitul din spitale, având datorii de 12.400 miliarde lei.

Tot în acest context arãtãm cã în alte þãri valoarea din p. i. b. alocatã sãnãtãþii este cu mult mai mare, precum: Polonia 4,8%, Ungaria 6,9%, Bulgaria 6,7%, Cehia 6,7%. Media în þãrile est-europene fiind de 5,9%, iar în cele ale Uniunii Europene de 8,8%, spre exemplu: Germania 10,6%, Franþa 9,5%, Olanda 8,1%, Austria 8%. De asemenea, cheltuielile pentru sãnãtate per locuitor/an în Ungaria sunt de 400 de dolari, în Polonia de 290 de dolari, în Bulgaria de 95 de dolari, în timp ce României îi revine ultimul loc, cu 70 de dolari. Ne situãm astfel printre þãrile candidate pentru aderarea la Uniunea Europeanã privind alocarea de fonduri pentru sãnãtate ºi, în acelaºi timp suntem, conform indicatorilor de sãnãtate, pe ultimul loc privind starea de sãnãtate a populaþiei.

Rãmânând în sfera bugetului ºi a alocãrii resurselor financiare, semnalãm deficienþe grave care au fost constatate de controlul Curþii de Conturi efectuat la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate privind exerciþiul financiar bugetar pe anul 2001. Astfel, neefectuarea plãþilor nete de casã de cãtre Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, conform prevederilor iniþiale, cât ºi a celor definitive a condus la imobilizarea unui volum important de credite de 415,5 miliarde lei faþã de prevederile definitive cu un grad de realizare de 96% ºi respectiv 125,6 miliarde lei faþã de prevederile iniþiale cu un grad de realizare de 98,7%.

Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei avea obligaþia analizãrii lunare ºi trimestriale a creditelor bugetare ºi sã cedeze suma de 415,5 miliarde lei la fondul de rezervã la dis-

poziþia Guvernului, în scopul redistribuirii sumei pentru activitãþi ce necesitau fonduri din credite bugetare, evitându-se imobilizarea acestora.

De asemenea, din datele înscrise în contul de execuþie ºi bilanþul contabil întocmite de minister, s-a constatat cã acestea nu corespund cu situaþia realã a elementelor patrimoniale ºi cu cele înscrise în evidenþa contabilã, astfel: cheltuielile de capital raportate prin contul de execuþie pentru aparatul central sunt în sumã de 274 miliarde, în loc de 213,9 miliarde lei, majorate nejustificat cu suma de 59,9 miliarde lei, reprezentând viramente efectuate de minister în contul a 9 instituþii aflate în subordinea sa ºi pentru care instituþia nu deþine documente care sã justifice aceste cheltuieli.

În postul ”mijloace fixeÒ, înscris în bilanþul centralizat, nu au fost înregistrate mijloace fixe finanþate din credite externe în sumã de 834 miliarde lei ºi împrumuturi externe BIRD în sumã de 110 miliarde lei, deºi ministerul avea obligaþia transmiterii la unitãþile beneficiare a valorii de inventar a mijloacelor fixe recepþionate ºi obþinerii copiilor notelor contabile de înregistrare în contabilitate pentru toate mijloacele fixe recepþionate ºi înregistrate la unitãþile sanitare.

În bilanþul aparatului central, la posturile ”mijloace fixeÒ, ”obiecte de inventar în folosinþãÒ ºi ”materialeÒ nu au fost înregistrate bunuri materiale în valoare de 7,3 miliarde lei, reprezentând aparaturã ºi instrumentar medical din rezerva de mobilizare, bunuri materiale primite în cadrul programelor de finanþare finanþate de PHARE.

Constituirea resurselor financiare ale bugetului asigurãrilor sociale de sãnãtate s-a efectuat pe baza contribuþiilor persoanelor juridice ºi fizice la Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate, fãrã a se lua în calcul potenþialul structurilor teritoriale ale Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate în recuperarea restanþelor care, la 31.XII.2000, erau în volum de 9.201,5 miliarde lei.

Acest fapt a condus la subdimensionarea cu aceeaºi sumã a indicatorului ”venituri totaleÒ înscris în bugetul pe anul 2001.

Raportarea de cãtre Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate a unui grad de realizare a veniturilor sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate de 99,9% se referã numai la prevederile definitive înscrise în bugetul de venituri ºi cheltuieli centralizat, în care nu au fost cuprinse creanþele restante ale contribuabililor la Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate care, la 31.XII.2000, erau de 9.201,5 miliarde lei.

În acest context, gradul de realizare a veniturilor a fost de 81,9%, ca urmare a neîncasãrii creanþelor.

Dimensionarea cheltuielilor din Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate, în volum de 37.520,9 miliarde lei ºi repartizarea acestora pe ordonatorii secundari ºi destinaþii s-a efectuat în concordanþã cu obiectivele ºi prioritãþile prevãzute în bugetul de venituri ºi cheltuieli centralizat la nivelul veniturilor de încasat în anul 2001, fãrã a se avea în vedere nivelul disponibilitãþilor financiare ale sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate care, la 31.XII.2000, erau în sumã de 4.778,3 miliarde lei.

De asemenea, la fundamentarea volumului de cheltuieli al bugetului Fondului de asigurãri sociale de sãnãtate, la nivelul structurilor teritoriale ale Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate nu s-a avut în vedere nivelul arieratelor înregistrate de unitãþile sanitare care, la 30.XI.2001, au fost în sumã de 6.423,6 miliarde lei.

Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate a subdimensionat prevederile bugetare la partea de cheltuieli, luând în calcul costurile prestaþiilor realizate în anul 2000, neactualizate cu indicii de inflaþie pe anul 2001, ceea ce a condus la neasigurarea finanþãrii cheltuielilor privind serviciile medicale furnizate de unitãþile sanitare.

În bilanþul contabil întocmit la 31.XII.2001 nu a fost înscrisã suma de 16.058 miliarde lei, reprezentând creanþe din contribuþii la Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate, astfel cã aceasta nu oferã o imagine fidelã a poziþiei financiare, a performanþelor financiare, a fluxurilor de trezorerie ºi a celorlalte informaþii referitoare la activitatea desfãºuratã.

Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate ºi structurile teritoriale au aprobat, în perioada noiembrie-decembrie 2001, înlesniri la plata contribuþiilor pentru 245 de contribuabili, în sumã totalã de 536,4 miliarde lei, stabilindu-se perioade de recuperare cuprinse între 12 ºi 60 de luni.

Prelungirea perioadei de încasare a creanþelor în alte exerciþii bugetare decât cele în care contribuþia devenise exigibilã la platã a condus la neîncasarea veniturilor estimate la buget ºi la neconstituirea resurselor financiare pentru acoperirea cheltuielilor angajate de unitãþile sanitare.

Contabilitatea stocurilor în valoare de 46,3 miliarde lei din rezerva de mobilizare ºi rezerva pentru situaþii speciale nu a fost organizatã ºi condusã analitic, cantitativ ºi valoric, pe fiecare categorie de bunuri.

În aceste condiþii de subfinanþate ºi de utilizare nejudicioasã a resurselor, ºi aºa limitate, asistãm la un proces de distrugere continuã a sãnãtãþii naþiunii.

Deºi anual se strâng de la populaþie aproape 2 miliarde de dolari, contribuþia pentru sãnãtate, aceastã contribuþie nu se întoarce la populaþie sub forma serviciilor de sãnãtate acordate.

Din aceastã cauzã, apreciem cã nu se poate asigura tratamentul bolnavilor. Medicamentele compensate, datoritã limitãrii bugetelor medicilor de familie, nu ajung nici pentru copii, care au gratuitate absolutã.

Spitalele se confruntã cu dificultãþi imposibile, dat fiind datoriile mari pe care le au.

Furnizorii de echipamente ºi medicamente nu mai pot elibera spitalelor ceea ce este absolut necesar pentru funcþionarea acestora.

De asemenea, programul de transplant complet subfinanþat face ca pe listele de aºteptare sã existe sute de bolnavi care în ultimã instanþã îºi pierd viaþa, deºi medicina româneascã are posibilitatea, cu nimic mai prejos decât alte þãri, de a salva aceºti bolnavi.

Tot ca strategie politicã, în Programul de guvernare este prevãzut: ”Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei va emite ºi aplica acte normative care sã înlocuiascã sistemul centralizat ºi de comandã printr-un sistem descentralizat ºi eficient în favoarea cetãþeanului. Creºterea autonomiei serviciilor de sãnãtate va stimula competiþia ºi calitatea serviciilor medicale, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei va fi ferm ºi corect, restabilind autoritatea instituþiei de stat, dezvoltând strategia ºi punând în practicã politica Guvernului în domeniul sãnãtãþii populaþiei, prin aplicarea principiilor moderne de satisfacere a asistenþei medicale, de protecþie ºi susþinere a stãrii de sãnãtate colective ºi individualeÒ.

Vom arãta cã, dimpotrivã, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a procedat exact invers, revenind prin actele normative emise la o centralizare excesivã ºi la pierderea autonomiei instituþiilor sanitare.

Astfel, din punct de vedere instituþional, dupã ce s-a încercat înfiinþarea unei agenþii naþionale de colectare a contribuþiilor de asigurãri sociale de stat, care sã colecteze în comun fondurile pentru sãnãtate, ºomaj, pensii, iniþiativã care a fost stopatã de intervenþia fermã a Comisiei pentru sãnãtate ºi familie, s-a subordonat Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, printr-o ordonanþã de urgenþã, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, preºedintele ei devenind secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, deci un subordonat politic al partidului de guvernãmânt, ceea ce prejudiciazã autonomia Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate ºi gestionarea transparentã a fondurilor.

Se poate accepta faptul cã nu sunt fonduri suficiente pentru sãnãtate de la bugetul de stat, deoarece p. i. b-ul este cel existent ºi are cauzalitatea lui complexã. Dar, cum este posibil sã se modifice legislaþia astfel încât 2 miliarde de dolari adunaþi de la populaþie pentru sãnãtate, ºi care sunt bani privaþi, sã nu fie folosiþi exclusiv pentru sãnãtate, fãrã acþiuni coercitive din partea statului, care foloseºte o parte din aceºti bani în alte scopuri. Cu atât mai mult cu cât casele de asigurãri de sãnãtate din þãrile Uniunii Europene sunt real autonome, având un control parlamentar asupra gestiunii legale a banilor, care sunt folosiþi exclusiv pentru sãnãtate ºi cu care, dacã existã posibilitatea, se pot face diferite afaceri ce aduc, de asemenea, profit utilizat numai pentru activitãþi sanitare.

Menþionãm în acest context cã în Raportul Bãncii Mondiale pe anul 2002 privind situaþia din România, la Capitolul III, intitulat ”Îmbunãtãþirea alocãrii resurselor în sectorul de sãnãtateÒ, se aratã cã: ”Guvernul, în etapa de aprobare a bugetului, defineºte limitele de cheltuieli totale pentru Fondul naþional al asigurãrilor de sãnãtate.

Acest lucru are ca scop prevenirea sistemului de sãnãtate de la cheltuirea întregului venit rezultat din contribuþiile la asigurãri de sãnãtate, astfel încât surplusurile care rezultã sã fie folosite pentru a stabili deficitele necesare pentru alte bugete de asigurãri naþionale, ºi anume, pentru fondul de pensii.

Acest lucru a creat tensiuni în cadrul sistemului, slãbind rãspunderea ºi controlul financiar, deoarece practica de a avea cheltuielile încã definite de autoritatea centralã este inconsecventã cu modelul referitor la contribuþiile de asigurãri sociale adoptat de România.

Trebuie, de asemenea, clarificatã responsabilitatea cu privire la veniturile din cadrul sistemului de asigurãri de sãnãtate, dat fiind faptul cã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a asigurat controlul asupra surplusului veniturilor pentru a ajuta la închiderea deficitului fiscal cronic guvernamentalÒ.

Menþionãm cã scutirea de contribuþie la Fondul de asigurare de sãnãtate a pensionarilor este de fapt o deturnare a banilor de la sãnãtate spre fondul de pensii care, de asemenea, din start este insuficient, deºi banii din contribuþia pentru pensia cetãþeanului ar trebui sã existe.

Recent, preºedintele C. N. A. S. a afirmat pe posturile de radio ºi televiziune cã banii de la Fondul de sãnãtate au fost folosiþi pentru acoperirea fondului de pensii.

În aceste condiþii, un grup de parlamentari din toate partidele au iniþiat un proiect de lege privind asigurãrile de sãnãtate, prin care se asigurã autonomia Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate ºi care dã posibilitatea ca banii colectaþi de la populaþie, în valoare de 14% din venitul salarial al fiecãruia ºi care însumeazã aproape 2 miliarde de dolari pe an, sã se poatã folosi conform principiului solidaritãþii ºi subsidiaritãþii, exclusiv pentru sãnãtate.

Conform acestui proiect, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate este subordonatã Parlamentului ºi se va supune controlului Curþii de Conturi.

În fapt, acest proiect de lege nu face altceva decât sã transpunã experienþa majoritãþii statelor care au sisteme de asigurãri de sãnãtate solide, reuºind astfel sã ieºim din situaþia de crizã gravã în care se aflã starea de sãnãtate la noi în þarã.

De asemenea, proiectul de lege vine în întâmpinarea a ceea ce Banca Mondialã a constatat ºi necesitã o urgentã remediere.

Proiectul de lege a fost analizat ºi votat de Comisia pentru sãnãtate, tineret, ecologie ºi sport a Senatului ºi, în acelaºi timp, votat pe articole de plenul Senatului. Actualmente, însã, acest proiect legislativ este în permanenþã obstrucþionat de cãtre structurile guvernamentale care vãd cã, o datã cu aprobarea acestui proiect, deturnarea banilor colectaþi de la oameni pentru sãnãtate nu se va mai putea face.

Probabil cã raþiunea celor care obstrucþioneazã este legatã de faptul cã se considerã cã este mult mai benefic sã deturneze spre alte goluri fiscale aceºti bani, decât sã rezolve problemele complexe legate de starea de sãnãtate a naþiunii.

Incontestabil cã bugetul de stat, prin care a fost finanþat sistemul de sãnãtate înainte de 1989, dacã este comparat cu situaþia de crizã în care s-a ajuns astãzi în sistemul sanitar, atestã faptul cã acest buget de stat este net superior finanþãrii actuale, care nu este nici buget de stat, nici casã de asigurãri de sãnãtate, conform modelului altor þãri, ci o combinaþie nefericitã care a condus la o situaþie gravã în care ne aflãm ºi astãzi în domeniul sãnãtãþii.

Este suficient sã amintim doar faptul cã în timpul bugetului de stat nu a existat nici o situaþie în care copiii între 0 ºi 16 ani sã nu aibã medicamente gratuite, iar actualmente acestora sã nu le putem asigura în realitate gratuitatea tratamentelor nici pânã la vârsta de un an.

Subordonarea de cãtre Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, în condiþiile în care se deruleazã proiectul Consensus 3 de dezvoltare a capacitãþii instituþionale a caselor de asigurãri de sãnãtate, în colaborare cu experþi ai Casei de Asigurãri din Germania Ñ AOK Ñ, duce în mod cert la pierderea credibilitãþii externe în ceea ce priveºte programul de reformã ºi de armonizare cu structurile Uniunii Europene.

Se menþine, prin aceastã subordonare, administrarea Fondului de asigurãri sociale de sãnãtate de cãtre Ministerul Finanþelor Publice, ceea ce exclude autonomia financiarã a Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Modificarea structurii ºi organizãrii sistemului de asigurãri de sãnãtate prin ordonanþa de urgenþã menþionatã a atras modificarea condiþiilor de acordare a asistenþei medicale. Astfel, bugetul alocat asistenþei medicale primare, în noile condiþii, este de numai 7,6% din totalul fondurilor de asigurãri sociale de sãnãtate, ceea ce ar duce la scãderea valorii punctului faþã de anul 2002 cu aproximativ 1.000 de lei, aceasta ducând la imposibilitatea funcþionãrii cabinetelor de medicinã ale familiei.

De asemenea, alte reglementãri, cum sunt: lista de medicamente compensate ºi gratuite pentru anul 2003, întocmitã arbitrar ºi necorespunzãtor, acordarea dreptului farmacistului de a înlocui medicamentele prescrise de medic cu altele, neachitarea datoriilor din sistemul sani-

tar, de aproximativ 13.000 de miliarde din Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate, excluderea unor bolnavi, cum sunt imobilizaþii la pat, dupã accidente vasculare cerebrale, cu insuficienþã cardiacã, cu infarcte de miocard ºi cu alte boli, din categoria persoanelor cu handicap, neîntocmirea la timp a normelor de aplicare a contractului-cadru care nu au fost trimise la **Monitorul Oficial** decât cu întârziere, excluderea Colegiului Medicilor de la avizarea normelor contractului-cadru ºi acordarea acestui drept doar Ordinului asistenþilor medicali, genereazã o ºi mai mare crizã ºi degringoladã în sistemul sanitar.

La aceasta se adaugã decizii aberante privind structura organizatoricã sau chiar desfiinþarea unor unitãþi sanitare de excelenþã. Structura organizatoricã a instituþiilor furnizoare de servicii medicale a rãmas rigidã, neadaptatã atât schimbãrilor induse de asigurãrile de sãnãtate, cât ºi managementului modern administrativ ºi financiar. Se remarcã ºi lipsa integrãrii funcþionale între componentele sistemului de sãnãtate, spitale, unitãþi ambulatorii de specialitate, medici de familie, sub sistemul de urgenþã. Au fost desfiinþate unitãþi sanitare de elitã, cum este Institutul de Fiziologie Normalã ºi Patologicã _Daniel Danielopolu,_ sau altele, care au fost restructurate, sau care au o structurã care nu mai seamãnã cu nimic din ceea ce aveau ele în trecut. ªi este exemplul cel mai important Institutul de Geriatrie ºi Gerontologie _Prof. dr. Ana Aslan,_ care a fost trecut în subordinea Regiei Autonome a Protocolului de Stat, iar conducerea prestigioasã de specialitate a fost, bineînþeles, înlocuitã.

În sfera politicilor sanitare ºi a managementului, pe lângã coordonarea intersectorialã ineficientã, menþionatã anterior, este de remarcat faptul cã promovarea sãnãtãþii a fost consideratã neprioritarã, la fel ca ºi îngrijirile medicale primare ºi cele profilactice. Managementul este necompetitiv ºi necorespunzãtor, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei practicând în continuare un management operaþional, în loc de cel strategic.

Menþionãm faptul cã, în urmã cu 2 ani, chiar a fost desfiinþat Institutul de Perfecþionare al Medicilor ºi Farmaciºtilor, sarcinile lui fiind preluate de o direcþie din minister, pentru ca în prezent sã fie reînfiinþat, fiind absolut necesar pentru integrarea în structurile europene.

În ceea ce priveºte politica resurselor umane, ea este contrarã tuturor cerinþelor de integrare europeanã ºi a contribuit din plin la degradarea sistemului sanitar. Deºi numeric aproape de normele Uniunii Europene, resursele umane sunt distribuite neraþional între diverse categorii profesionale ºi specialitãþi, ca ºi la nivel regional, urban ºi rural.

La aceasta se adaugã instruirea necorespunzãtoare, mai ales în domeniul managementului ºi al administraþiei, ºi subfinanþarea cercetãrii ºtiinþifice medicale.

Sunt de menþionat fluctuaþia ºi desele schimbãri ale personalului de conducere din administraþia sanitarã centralã ºi localã, personal care a beneficiat de instruire în cadrul unor programe cu finanþare externã prin Banca Mondialã sau PHARE.

Exemplificãm cu desele schimbãri din eºaloanele 2 ºi 3 ale Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, care ar fi trebuit sã asigure stabilitatea ºi continuitatea. Actualmente, spre exemplu, în Secretariatul General al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei a fost angajat cu responsabilitãþi importante un medic proaspãt absolvent al facultãþii, care nu a promovat examenul de rezidenþiat ºi care ar trebui sã aibã rol în coordonarea acestui sector. În acelaºi timp, schimbarea celor doi secretari de stat Ñ un distins profesor doctor, cu o mare experienþã, ºi o juristã cu o realã competenþã profesionalã Ñ nu are nici o legãturã cu dificultãþile din sistemul sanitar.

La aceasta se adaugã noile reglementãri privind condiþiile de admitere la rezidenþiat pentru cadrele didactice universitare, care blocheazã pur ºi simplu activitatea universitãþilor de medicinã ºi farmacie. Chiar, mai mult, se încearcã modificarea legii care stabileºte cã pregãtirea asistenþilor medicali se face, dupã caz, atât prin ºcolile postliceale sanitare, cât ºi prin colegii universitare, invocându-se cerinþele Uniunii Europene, deºi acest fapt nu este real, Parlamentul ratificând Convenþia de la Strasbourg cu puþin timp în urmã.

Salarizarea personalului medical este mai mult decât umilitoare. Valorile salariului mediu prevãzute de Legea bugetului pe 2003 sunt inacceptabile, deoarece nu reflectã importanþa ºi impactul social al activitãþii desfãºurate de medici.

Pe de altã parte, salariile sunt inadmisibil de mici în comparaþie cu alte sectoare bugetare, cu funcþii echivalente. Astfel, dacã facem o analizã comparativã a salariilor minim/maxim în sectorul bugetar, rezultã urmãtoarele: Justiþia are un coeficient de minim 1 ºi maxim 7,83; medicina Ñ minim 1, maxim 2,83; învãþãmântul universitar Ñ minim 0,83, maxim 2,26. Dacã ne raportãm la alte þãri, în Statele Unite ale Americii Justiþia are un minim 1, maxim Ñ 2,16; învãþãmântul universitar Ñ minim 1, maxim 2,1; medicina Ñ minim 1,07, maxim 7,71. Austria: Justiþie Ñ minim 1, maxim 3,6; medicinã Ñ minim 0,85, maxim 1,88; învãþãmânt Ñ minim 0,87, maxim 2,84.

Totodatã, salarizarea sectorului bugetar trebuie sã porneascã de la stabilirea funcþiilor echivalente minime ºi maxime în toate domeniile sectorului bugetar, astfel încât acestora sã li se atribuie un salariu de bazã aproximativ egal. Aºadar, funcþiile maxime echivalente pentru diverse sectoare bugetare ar putea fi: profesor universitar, medic primar, cercetãtor ºtiinþific gr. I, judecãtor la Curtea de Apel, general de armatã ºi altele.

Declarând sãnãtatea o prioritate naþionalã ºi dorind creºterea calitãþii actului medical, aceasta trebuie sã fie susþinutã ºi prin motivaþia salarialã corespunzãtoare a personalului sanitar.

A crede cã un medic primar ºef de secþie poate sã-ºi pãstreze profesionalitatea, participând la congrese ºi achiziþionând cãrþi de specialitate, cu suma de aproximativ 200 de dolari pe lunã, iar un medic rezident poate trãi ºi poate sã se dezvolte profesional din aproximativ 60 de dolari pe lunã, la care mai adãugãm aberaþia cã un profesor universitar medic are salariul mai mic decât medicul primar, este mai mult decât nociv ºi submineazã profund funcþionarea întregului sistem de sãnãtate.

Reiterãm faptul cã statul, respectiv Guvernul ºi Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, sunt responsabili de starea de sãnãtate a naþiunii ºi trebuie sã ia decizii politice juste ºi ferme care sã ducã la performanþa sistemului sanitar ºi la ameliorarea stãrii de sãnãtate.

Concluzionãm asupra celor prezentate cã tot ceea ce se întâmplã cu sãnãtatea populaþiei reprezintã, din nefericire, un program lent de distrugere a condiþiei umane în þara noastrã ºi necesitã o urgentã soluþionare.

Ca urmare, deputaþii P.R.M., semnatari ai acestei moþiuni, ne adresãm celorlalþi colegi ca, în urma dezbaterilor exprimate de fiecare grup parlamentar, Camera Deputaþilor sã-ºi exprime poziþia prin votul sãu în aceastã

problemã vitalã pentru poporul român Ñ sãnãtatea Ñ, solicitând Guvernului urmãtoarele:

1. Retragerea Ordonanþei de urgenþã nr. 150/2002 privind organizarea ºi funcþionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, astfel încât Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate sã rãmânã sub control parlamentar.

2. Asigurarea unei salarizãri decente pentru personalul medico-sanitar, aºa dupã cum s-a propus cu ocazia aprobãrii bugetelor în anii 2000, 2001 ºi 2002, cu un salariu minim de circa 6 milioane lei pentru medicul rezident ºi pentru medicul primar un minim de 20 de milioane lei pe lunã.

3. Asigurarea unei finanþãri corespunzãtoare a medicilor de familie care, actualmente, sunt în imposibilitate de a-ºi desfãºura activitatea, în condiþiile scãderii valorii punctului.

4. Achitarea de urgenþã a datoriilor pe care le au spitalele din fondurile anului 2002 ºi o finanþare corespunzãtoare a acestora, astfel încât furnizorii de medicamente sã poatã asigura cele necesare sistemului sanitar ºi sã iasã din starea de faliment în care existã.

5. Revederea de urgenþã a contractului-cadru ºi a modalitãþii de finanþare a acestuia, întrucât actualmente sistemul sanitar se gãseºte în imposibilitatea de funcþionare.

6. Acordarea de tichete de masã pentru personalul unitãþilor sanitare, în concordanþã cu legea aprobatã de Parlament cu 6 luni în urmã.

7. Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, conform cerinþelor Uniunii Europene, sã fie autonomã ºi auditatã financiar de una dintre marile firme de audit internaþional, astfel ca sã se realizeze folosirea banilor în mod optim, exclusiv pentru sãnãtate.

8. Eliberarea din funcþie a persoanelor incompetente din sistemul managerial sanitar ºi stoparea unor schimbãri de tipul celor menþionate, prin care persoane fãrã competenþã profesionalã sunt numite în demnitãþi publice de mare rãspundere în sistemul sanitar.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Valer Dorneanu

#174623

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule coleg, pentru operativitatea dumneavoastrã. A fost un bun exerciþiu fizic pentru cãlãtoria în jurul lumii, pe care o preconizaþi în varã.

Stimaþi colegi,

S-au înscris la cuvânt, pânã în prezent, din partea Partidului Social Democrat Ñ Ovidiu Brânzan, Liviu Bara, Horia Neamþu, Lucia Lepãdatu, Gheorghe Popescu; din partea colegilor noºtri de la P.R.M. Ñ Ifrim Mircea, Abiþei Ludovic ºi Bolcaº Lucian. N-am primit, încã, din partea Partidului Democrat, Partidului Naþional Liberal.

Aºtept, în continuare, lista celor care doresc sã intervinã.

Dau cuvântul Guvernului.

Aveþi cuvântul, doamnã ministru!

## **Doamna Daniela Bartoº** _Ñ ministrul sãnãtãþii ºi familiei_ **:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Permiteþi-mi, vã rog, sã afirm, cu toatã convingerea, de la bun început, cã Guvernul Nãstase respectã întru totul drepturile constituþionale ºi regulamentare ale membrilor Parlamentului de a iniþia moþiuni pe diferite teme de larg interes public, cetãþenesc, cum este ºi cazul moþiunii ”SãnãtateaÒ, promovatã de Grupul parlamentar al P.R.M. din Camera Deputaþilor.

De aceea, considerãm bine venite dezbaterile care vizeazã aspecte ale sectorului sanitar, domeniu cu mare impact asupra populaþiei, pentru cã, printr-un dialog profesionist, bazat pe argumente ºi date concrete, opinia publicã va fi astfel corect informatã asupra eforturilor pe care Guvernul nostru le-a întreprins, precum ºi asupra programului pe care dorim sã-l aplicãm în continuare în domeniul ocrotirii sãnãtãþii.

Dorind o dezbatere deschisã ºi fundamentatã pe motivaþii solide, vreau sã afirm totodatã cã Guvernul respinge calificativele negative nuanþate în mod global, nefondate ºi având o tentã pronunþatã politicianistã, care sunt de naturã sã inducã atât în rândurile opiniei publice, cât ºi ale specialiºtilor din domeniu, confuzie ºi neîncredere în capacitatea de operare corespunzãtoare a sectorului sanitar.

Astfel, nu putem împãrtãºi afirmaþiile din cuprinsul moþiunii conform cãrora strategia ºi politica sanitarã promovate în ultimii 2 ani sunt deficitare.

Din contrã, dorim sã informãm pe distinºii parlamentari ºi pe dumneavoastrã, stimaþi colegi, cu toatã fermitatea, cã Guvernul Nãstase, în concordanþã cu doctrina social-democratã, care stã la baza Programului nostru de guvernare, aprobat de Parlament, acordã un rol principal politicilor sociale, în cadrul cãrora ocrotirea sãnãtãþii reprezintã o prioritate, fapt demonstrat ºi de fondurile consistente alocate în anii 2001 ºi 2002 prin bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale de sãnãtate.

Considerãm cã sunt mai mult decât edificatoare în sensul acestor afirmaþii urmãtoarele date: în perioada de dupã 1998, de când a început sã se aplice noul sistem de finanþare, preponderent prin sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate ºi în completare de la bugetul statului, pânã în anul 2000, media alocaþiilor pentru sectorul sanitar a fost de circa 1,3 miliarde dolari.

Faþã de aceasta, în anii 2001 ºi 2002, sumele repartizate cu aceastã destinaþie au crescut, în termeni comparabili, cu 38%, ajungându-se la o medie anualã de 1,8 miliarde de dolari, pentru ca, prin bugetul pe 2003, sã se prevadã alocaþii de circa 2 miliarde de dolari, cu aproximativ 8% mai mult decât în anul 2002.

Conºtienþi de faptul cã în unele situaþii utilizarea fondurilor publice alocate sectorului sanitar nu s-a fãcut corespunzãtor ºi cã se manifestã în continuare imperfecþiuni în acest domeniu, Guvernul, Ministerul Sãnãtãþii ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate au conceput ºi aplicat o serie de mãsuri având ca scop îmbunãtãþirea situaþiei din sfera ocrotirii sãnãtãþii. Astfel, pentru început s-a trecut la reorganizarea de fond a asistenþei medicale atât prin transferarea competenþelor de administrare a sistemului ocrotirii sãnãtãþii la nivelul comunitãþilor locale, care cunosc mai bine nevoile cetãþenilor, cu asigurarea la un nivel corespunzãtor a fondurilor aferente, cât ºi prin redimensionarea ºi reprofilarea spitalelor, în raport cu nevoile reale ale populaþiei.

O serie de capacitãþi spitaliceºti care nu erau utilizate la parametrii eficienþi au fost adaptate cerinþelor de tratament operativ al pacienþilor, þinându-se seama ºi de practicile pe plan mondial, organizându-se, astfel, alternative de spitalizare, saloane de spitalizare cu condiþii deosebite, saloane de spitalizare pentru diagnostic ºi tratament de o zi ºi altele.

S-au extins ºi modernizat dotãrile de la camerele de gardã a peste 100 de spitale, aceste unitãþi

transformându-se în structuri moderne pentru primirea urgenþelor.

S-a acþionat ferm pentru creºterea transparenþei ºi îmbunãtãþirea metodelor de utilizare la toate nivelele a fondurilor alocate, prin: trecerea de la sistemul de achiziþii prin metoda de selecþie a ofertelor la nivel de spital, la achiziþii pe bazã de licitaþii publice la nivelul întregii þãri pentru programele naþionale de sãnãtate; adoptarea sistemului de achiziþie prin licitaþie electronicã pentru procurarea de medicamente, reactivi, materiale sanitare, hranã ºi alte bunuri, în cazul tuturor spitalelor din þarã.

S-a perfecþionat cadrul legal ºi metodologic de elaborare ºi aprobare a bugetelor de venituri ºi cheltuieli ale unitãþilor sanitare, în sensul stabilirii unor reguli ºi prioritãþi clare pentru angajarea ºi utilizarea fondurilor alocate acestora, în scopul evitãrii acumulãrii de plãþi restante cãtre diverºi furnizori, cât ºi pentru evitarea unor decizii subiective sau a unor acte de corupþie la nivelul factorilor de conducere a unitãþilor respective.

S-au identificat acþiunile de control, atât din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, cât ºi din partea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, ocazie cu care au fost constatate numeroase deficienþe ºi abateri de la normele legale ºi procedurile regulamentare sãvârºite în unitãþile spitaliceºti, dar ºi la nivelul asistenþei medicale primare.

Faþã de aceste situaþii au fost adoptate mãsurile prevãzute de lege pentru sancþionarea persoanelor vinovate, inclusiv recuperarea sumelor cheltuite nejustificat pentru anii 2001 ºi 2002, astfel: au fost aplicate 717 sancþiuni administrative; s-au recuperat 322 de miliarde de lei, reprezentând prejudicii create fondurilor alocate sãnãtãþii; a fost hotãrâtã destituirea unor persoane având funcþii de conducere în unitãþile sanitare; au fost reziliate un numãr de 73 de contracte; au fost întocmite ºi înaintate organelor competente un numãr de 246 de dosare conþinând fapte de naturã penalã.

În vederea îmbunãtãþirii calitãþii actului medical au fost întreprinse urmãtoarele mãsuri.

Redistribuirea, conform unor criterii obiective, în raport cu nevoile populaþiei, a echipamentelor ºi aparaturii medicale cumpãrate din credite externe de cãtre puterea de dreapta în anii 1999-2000, achiziþii care s-au dovedit în unele cazuri ineficiente ºi inoportune faþã de nevoile unitãþilor spitaliceºti.

Asigurarea de fonduri suplimentare, în valoare totalã de aproximativ 156 de miliarde de lei, în perioada 20012002, unitãþilor cãrora li s-au repartizat echipamente medicale noi în vederea instalãrii ºi punerea în funcþie a acestora.

Revizuirea listei medicamentelor compensate ºi gratuite în scopul îmbunãtãþirii structurii acesteia pentru a rãspunde mai bine specificului patologiei din þara noastrã, precum ºi pentru promovarea medicamentelor din producþia autohtonã, fabricate conform standardelor internaþionale ºi având aceleaºi efecte ca medicamentele strãine, dar înregistrând preþuri substanþial mai reduse decât cele ale produselor din import. S-au creat astfel premisele unor economii importante la fondurile alocate cu aceastã destinaþie, care au fost în mod operativ utilizate tot pentru satisfacerea nevoilor pacienþilor, crescând ca efect accesul acestora într-un numãr mai ridicat la medicamente, comparativ cu soluþiile oferite de vechea listã de medicamente gratuite ºi compensate.

A crescut gradul de compensare a medicamentelor pentru pacienþi prin suportarea de cãtre stat a 65% din preþul de vânzare cu amãnuntul a medicamentelor prescrise de cãtre medici, comparativ cu compensarea a 70% din preþul substanþei de bazã a medicamentului similar la preþul cel mai scãzut. Prin aceastã schimbare majorã în politica medicamentului, în general, a sistemului de compensare în acest domeniu, în special, sprijinul acordat pacienþilor beneficiari de medicamente compensate a crescut cu circa 40%, ceea ce a condus la creºteri substanþiale ale alocaþiilor bugetare cu aceastã destinaþie. S-au promovat ºi noi programe naþionale de sãnãtate astfel:

În vederea îmbunãtãþirii asistenþei acordate mamei ºi copilului nou nãscut, s-a introdus asigurarea de lapte praf gratuit pentru copiii de pânã la un an, precum ºi acordarea de asistenþã medicalã pre ºi postnatalã mamelor.

Au fost cuprinse în sfera programelor naþionale de sãnãtate toate persoanele cu afecþiuni cronice specifice, spre deosebire de perioada 1997-2000 când, din lipsa fondurilor ºi în multe cazuri datoritã administrãrii defectuoase a sectorului sanitar, mulþi dintre bolnavii eligibili nu au primit tratamentul necesar.

Iatã, deci, stimaþi colegi parlamentari, cã numai prin enumerarea acestor acþiuni concrete ºi vizibile la nivelul reþelei sanitare se poate constata dacã existã bunã-credinþã. Importanþa pe care Guvernul nostru o acordã sectorului sanitar, atât prin acþiuni de alocare prioritarã a unor fonduri, cât ºi prin mãsuri ferme de creºtere a transparenþei ºi întãririi disciplinei financiar-contabile în utilizarea fondurilor publice alocate acestui domeniu. Ca urmare a acestor decizii, starea de sãnãtate a înregistrat îmbunãtãþiri la o serie de indicatori, ceea ce contrazice afirmaþiile nefondate ºi tendenþioase a iniþiatorilor moþiunii, referitoare la aceastã problematicã, astfel:

Mortalitatea infantilã a scãzut de la 18,6ä în anul 2000, la 16,9ä în anul 2002 ºi nu la 18,4 cum este afirmat eronat de cãtre semnatarii moþiunii. Decesele materne au scãzut de la 0,33ä în 2000 la 0,22ä în anul 2002, nesituându-se la valoarea de 0,34ä, cât se afirmã în moþiune. Speranþa de viaþã la naºtere este, conform ultimelor evaluãri, de 69,7 ani din care 66,05 ani pentru bãrbaþi ºi 73,67 ani pentru femei ºi nu de, respectiv, 66,3 ani pentru bãrbaþi ºi 67,8 ani pentru femei, cum se afirmã în moþiune.

Sunt de menþionat, de asemenea, scãderi semnificative la unele boli infecþioase ºi parazitare, cum ar fi tetanosul ºi tusea convulsivã, existând, totuºi, ºi unii indicatori de stare de sãnãtate care prezintã înrãutãþiri faþã de anii precedenþi. Dorim sã subliniem faptul cã interpretarea acestei situaþii ca o înrãutãþire a stãrii de sãnãtate a populaþiei reprezintã o eroare deoarece, ca efect al îmbunãtãþirii dotãrii cu echipamente ºi aparaturã medicalã, se reuºeºte o depistare mai bunã a unor maladii concomitent cu adoptarea mãsurilor adecvate pentru tratarea corespunzãtoare a pacienþilor respectivi.

Referitor la afirmaþiile din moþiune privind structura finanþãrii sistemului de sãnãtate, în sensul cã veniturile colectate de Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate reprezintã bani privaþi, dorim sã subliniem cã o astfel de interpretare a Legii finanþelor publice, precum ºi a reglementãrilor legale ºi juridice privind finanþele sectorului sanitar dovedeºte fie necunoaºterea situaþiei ºi a noþiunilor specifice finanþãrii ocrotirii sãnãtãþii, fie rea-credinþã din partea semnatarilor moþiunii. Astfel, Domniile lor trebuie sã cunoascã faptul cã, potrivit legii, contribuþiile pentru asigurãrile de sãnãtate suportate atât de angajatori cât ºi de salariaþi reprezintã fonduri publice, având acelaºi

conþinut economic ca ºi impozitul pe salariu care are, de exemplu, ca destinaþie satisfacerea unor nevoi publice ale cetãþenilor prin intermediul bugetului de stat.

Nefiind fonduri private, aºa cum afirmã semnatarii moþiunii, administrarea contribuþiilor pentru sãnãtate se efectueazã în concordanþã cu prevederile Legii finanþelor publice, al cãrui principal instrument de operare îl reprezintã bugetul consolidat al statului, format din suma bugetelor publice constituite în conformitate cu prevederile legale. Chiar dacã în anii 2001-2002 bugetul fondurilor asigurãrilor sociale de sãnãtate a fost programat cu anumite excedente, sumele utilizate efectiv în sistemul sanitar au fost în creºtere de la un an la altul, evoluând de la 1, 5 miliarde de dolari în 2000, la 1,86 miliarde de dolari în 2002 ºi la aproape 2 miliarde de dolari în 2003. Subliniem faptul cã excedentele respective au fost reportate de la un an la altul având ca destinaþie tot finanþarea ocrotirii sãnãtãþii.

Totodatã, începând cu anul 2002, ratele dobânzilor acordate de Trezoreria Statului pentru aceste excedente s-au situat la nivelul ratei dobânzii practicate pe piaþa bancarã.

Dorim sã precizãm faptul cã pentru anul 2003 bugetul Fondului de asigurãri de sãnãtate este echilibrat, nemaifiind prevãzut nici un excedent. Practic, toate veniturile colectate în cadrul acestui fond vor putea fi utilizate în anul curent exclusiv pentru satisfacerea nevoilor de finanþare ale sectorului sanitar.

Aºadar, din cele prezentate se poate deduce cu uºurinþã faptul cã în anii 2001 ºi 2002 nu au avut loc nici un fel de deturnare a fondurilor alocate, conform Legii ocrotirii sãnãtãþii, ºi nici nu s-a înregistrat erodarea, în perioada menþionatã, a puterii de cumpãrare a sumelor destinate sectorului sanitar.

Desigur, cu toþii ne-am dori ca procentul din p.i.b. alocat sãnãtãþii sã fie cât mai mare, apropiat de nivelul þãrilor cu un grad de dezvoltare economico-socialã mai mare decât al României, dar opþiunea pentru astfel de soluþii ar echivala cu diminuarea concomitentã a alocaþiilor pentru alte domenii economico-sociale cum ar fi: agricultura, apãrarea naþionalã, educaþia, ordinea publicã, asistenþa socialã, etc.

Creºterea calitãþii actului medical se va rezolva, dupã opinia Guvernului, atât prin creºterea alocaþiilor bugetare, o datã cu sporirea anualã a p. i. b., cât ºi prin o mai eficientã utilizare a fondurilor repartizate, întãrirea disciplinei ºi a responsabilitãþii întregului personal medico-sanitar.

În ceea ce priveºte unele comentarii preluate din Raportul Curþii de Conturi privind execuþia bugetarã pe 2001 la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, dorim sã menþionãm cã aspectele redate sunt preluate din rapoarte ºi verificãri care nu sunt definitive sub aspectul metodologic al Curþii de Conturi, iar, pe de altã parte, toate aspectele citate în moþiune au fost între timp soluþionate de cãtre specialiºtii Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei ºi ai Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, în concordanþã cu prevederile legale ºi în deplinã cooperare cu specialiºtii Curþii de Conturi.

Referitor la situaþia creanþelor Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, în raport cu diverºi debitori rãuplatnici, este de menþionat faptul cã aceastã instituþie urmãreºte în mod constant ºi serios îmbunãtãþirea colectãrii veniturilor ce i se cuvin, potrivit legii, pentru aceasta având întocmite programe de control cu o ritmicitate ºi o dispersie teritorialã foarte riguroase. În unele cazuri existã, însã, un grup de debitori cu datorii sub- stanþiale care nu dispun de lichiditãþi bãneºti pentru achitarea plãþilor restante cãtre Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, ceea ce, þinând seama de penalitãþile ºi majorãrile care se calculeazã potrivit legii, majoreazã în mod artificial volumul sumelor de încasat de cãtre bugetul fondurilor de asigurãri de sãnãtate. Afirmãm aceasta, întrucât marea majoritate a contribuabililor înregistreazã îmbunãtãþiri privind modul de achitare a obligaþiilor cãtre bugetul de sãnãtate ºi ca efect al unei intensificãri a activitãþii de control din partea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

În ceea ce priveºte mãsura adoptatã de Guvern referitoare la includerea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate în coordonarea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, aceasta nu a avut la bazã dorinþa Executivului de creºterea centralizãrii sistemului sanitar ºi de reducere a autonomiei acestei instituþii. S-a procedat de o asemenea manierã în scopul unei mai bune articulãri a deciziilor din domeniul ocrotirii sãnãtãþii, precum ºi pentru asigurarea unei coerenþe sporite în privinþa stabilirii prioritãþilor ºi a modului de utilizare a fondurilor destinate sectorului sanitar, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate pãstrându-ºi toate atributele de independenþã, prevãzute de legea privind organizarea ºi funcþionarea acestei instituþii.

Faþã de propunerea autorilor moþiunii, de trecerea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate din subordinea Guvernului ºi coordonarea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei în subordinea Parlamentului, considerãm cã o asemenea soluþie, pe lângã faptul cã nu este oportunã, din punct de vedere al acþiunii Executivului pe linia întãririi capacitãþii sale administrative ºi de sporire a eficienþei fondurilor utilizate în acest domeniu, aceastã variantã ar constitui ºi o mãsurã ce intrã în contradicþie flagrantã cu prevederile Constituþiei României. Aceasta, la art. 101 alin. 1, stabileºte cã: ”Guvernul, potrivit programului sãu de guvernare acceptat de Parlament, asigurã realizarea politicii interne ºi externe a þãrii ºi exercitã conducerea generalã a administraþiei publiceÒ.

Acþiunea propusã de autorii moþiunii încalcã, aºadar, un principiu de bazã al Constituþiei, cel al separãrii puterilor în stat, respectiv, puterea legislativã, puterea executivã ºi cea judecãtoreascã. Referitor la afirmaþia din moþiune, în legãturã cu aºa-zisa desfiinþare a Institutului de Fiziologie Normalã ºi Patologicã _Danielopolu_ sau aºazisa restructurare a Institutului de Geriatrie ºi Gerontologie _Prof. dr. Ana Aslan_ dorim sã reliefãm faptul cã, în primul caz, s-a procedat la menþinerea secþiei de cercetare a institutului, dar cu includerea activitãþii medicale în Institutul Naþional de Recuperare, Medicinã Fizicã ºi Balneoclimatologie ca secþie de recuperare neuromotorie, iar în privinþa Institutului de Geriatrie _Ana Aslan_ s-a luat decizia trecerii acestei instituþii de elitã ºtiinþificã ºi profesionalã în structura Regiei Autonome a Protocolului de Stat, aceasta ca urmare a asigurãrii dorinþei de a asigura un acces sporit al instituþiei la fondurile necesare extinderii ºi modernizãrii acesteia, acþiune care se poate realiza într-o mai bunã mãsurã de cãtre Regia Autonomã a Protocolului de Stat, decât prin ministerul nostru, activitatea medicalã a institutului rãmânând, însã, în continuare, în coordonarea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

O altã afirmaþie nefondatã a autorilor moþiunii constã în aceea cã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a desfiinþat Institutul de Perfecþionare Postuniversitarã al Medicilor ºi Farmaciºtilor când, de fapt, ministerul a acþionat în acest caz pentru reorganizarea acestei structuri ºi activitãþii acestei unitãþi în scopul asigurãrii unei eficienþe sporite,

institutul funcþionând în prezent la parametrii corespunzãtori.

În ceea ce priveºte modificarea legii privind modul de pregãtire a asistenþilor medicali prin stabilirea desfãºurãrii acestei activitãþi în cadrul unor colegii de specialitate cu durata de 4 ani, în locul ºcolilor postliceale cu durata de 3 ani, dorim sã menþionãm cã aceasta constituie o cerinþã de racordare a acestui domeniu la standardele europene, nefiind, deci, în nici un caz în contradicþie cu cerinþele _acquis_ -ului comunitar.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Analizând cu atenþia ºi respectul cuvenite propunerile înaintate de semnatarii moþiunii, doresc sã vã informez urmãtoarele pe marginea mãsurilor sugerate de distinºii deputaþi în finalul demersurilor Domniilor lor.

În ceea ce priveºte sistemul de salarizare în domeniul sanitar, vã informãm, stimaþi colegi, cã în strategia Guvernului Nãstase este cuprinsã ºi mãsura mai bunei corelãri a veniturilor personalului medico-sanitar cu volumul ºi calitatea prestaþiilor efectuate de acesta pentru pacienþi, precum ºi o mai bunã aliniere a nivelului salariilor din sectorul ocrotirii sãnãtãþii comparativ cu alte domenii de activitate finanþate din bugetul de stat.

Aceastã mãsurã s-a aplicat deja în cazul medicilor de familie, care vor fi plãtiþi într-o mai mare mãsurã în raport cu volumul ºi calitatea actelor medicale efectiv prestate, ceea ce va conduce atât la creºterea calitãþii consultaþiilor, cât ºi la intensificarea activitãþii acestora în domeniul medicinii preventive.

Conþinutul ºi structura contractelor-cadru pentru asistenþa spitaliceascã ºi medicina de familie, corespunzãtor anului 2003, au fost îmbunãtãþite în sensul punerii accentului pe volumul ºi calitatea serviciilor prestate, cãtre beneficiarii actului medical, faþã de criteriile cantitative globale ce erau preponderente în trecut. Desigur, asemenea decizii pot genera anumite insatisfacþii imediate din partea personalului medico-sanitar, dar, pe termen scurt ºi mediu, mãsurile se vor dovedi benefice prin generarea unei creºteri a calitãþii ºi responsabilitãþii actului medical în raport cu cetãþenii, precum ºi, implicit, la sporirea eficienþei utilizãrii fondurilor publice alocate ocrotirii sãnãtãþii.

Acordarea tichetelor de masã este o acþiune pe care Guvernul a sprijinit-o ºi legalizat-o, aplicarea efectivã a acestei mãsuri fiind la latitudinea fiecãrei unitãþi sanitare pentru personalul propriu, decizie dependentã atât de calitatea actului medical efectuat, cât ºi de eficienþa administrãrii ºi conducerii unitãþilor respective.

Referitor la ultima propunere din moþiune privind eliberarea din funcþie a personalului necorespunzãtor din sistemul de management al sectorului sanitar, vã informãm cã aceasta reprezintã o preocupare principalã ºi constantã, atât a conducerii Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, cât ºi a Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate. Pe mãsura constatãrii deficienþelor ºi a abaterilor de la lege, prin controalele intensificate ale celor douã instituþii ºi în raport cu gravitatea faptelor, procedându-se la sancþionarea sau chiar înlocuirea din funcþie a persoanelor rãspunzãtoare.

## Stimaþi colegi,

Asigurându-vã de întreaga disponibilitate a Guvernului pentru un dialog ºi pentru dezbateri constructive privind problematica sistemului sanitar, precum ºi pentru identificarea unor soluþii viabile de îmbunãtãþirea activitãþii în acest domeniu, doresc sã subliniez în faþa dumneavoastrã cã ocrotirea sãnãtãþii va constitui ºi în continuare un domeniu prioritar în activitatea Executivului, alocaþiile substanþiale stabilite pentru acest domeniu, în creºtere de la un an la altul, precum ºi acþiunile de perfecþionare a organizãrii ºi funcþionãrii sistemului, fiind o dovadã elocventã în acest sens.

În încheiere, considerând nefondat conþinutul moþiunii, raportat la explicaþiile ºi argumentele prezentate în faþa dumneavoastrã prin rãspunsul Guvernului, vã propun, doamnelor ºi domnilor deputaþi, ca moþiunea iniþiatã de Grupul parlamentar al P.R.M. sã fie respinsã prin votul dumneavoastrã negativ.

Vã mulþumesc pentru atenþia pe care mi-aþi acordat-o.

Ovidiu Brânzan

#198075

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Unul dintre dictoanele clasice în medicinã este _mens sana in corpore sano_ . Colegii de la P.R.M. par cam bolnãvicioºi prin prisma acestuia, dacã e sã ne uitãm la abordarea halucinantã a problemelor sãnãtãþii din România. Este adevãrat cã avem multe probleme în sistemul românesc de servicii de sãnãtate. Este absolut fals cã aceste probleme sunt specific româneºti ºi cã ele sunt ieºite din comun.

La ora actualã existã probleme în serviciile de sãnãtate ale tuturor þãrilor europene, nu doar la noi, deoarece reforma în sãnãtate este un proces permanent. Acesta este ºi motivul pentru care Consiliul Europei a cerut un raport intitulat: ”Reforma sistemelor de sãnãtate în þãrile membre ale Consiliului EuropeiÒ.

A fost necesarã iniþierea unui astfel de studiu, deoarece s-a constatat cã toate cele 43 de state ale Consiliului Europei, atât de diferite între ele, au o mare trãsãturã comunã: sunt toate profund nemulþumite de sistemele lor de sãnãtate, oricât de bine le-ar merge economia. Deci, a transforma un proces viu, cel al reformei în sãnãtate, cu minusurile inerente ale tranziþiei, într-o problemã naþionalã, vezi atacurile ºi prezentarea din media a ultimelor zile, este o exagerare periculoasã care, din pãcate, pune pe gânduri chiar ºi pe oamenii sãnãtoºi.

Vorbim foarte mult despre reformã, ce înseamnã, de fapt, reforma în sãnãtate în România de astãzi ºi în accepþiunea europeanã? Reforma înseamnã în primul rând conºtientizarea cetãþenilor pentru a fi mai atenþi cu propria sãnãtate, înseamnã un accent pe prevenirea bolilor ºi pe medicina primarã, deci, medicii de familie.

De asemenea, înseamnã transferul resurselor dinspre spitale spre medicina preventivã ºi spre medicina de familie. Astfel, vom cheltui mai mulþi bani în domeniile menþionate, dar economiile în timp vor fi cu mult mai mari, pentru cã se cheltuie un dolar pentru prevenire, dar 3 dolari pentru tratarea unei boli.

Principiile de bazã dupã care se organizeazã toate sistemele de sãnãtate moderne sunt urmãtoarele: calitate, solidaritate, deci echitate ºi eficienþã, deci costuri utile pentru ceea ce vrem sã obþinem. Pe lângã aceºti 3 piloni mai existã unul ºi anume, suportabilitatea financiarã, sus-

tenabilitatea sistemului. Cele 4 principii sunt ca ºi picioarele de la un scaun, dacã tai unul scaunul devine foarte incomod. Colegii de la P.R.M. ne recomandã sã neglijãm principiul sustenabilitãþii financiare, deci sã tãiem un picior de la scaun. România poate suporta la ora actualã circa 4% din p. i. b. pentru sãnãtate. Asta este puterea noastrã acum, în funcþie de ea se fac celelalte calcule, respectând principiile anterior enunþate. Dacã nu vom þine cont de asta întregul sistem sanitar ºi, implicit, al economiei naþionale ar începe sã se clatine. Noi nu trebuie sã investim acum mai mult în sãnãtate, trebuie sã investim în economia naþionalã pentru a avea o creºtere economicã sãnãtoasã ºi continuã, pentru a avea mai mulþi bani pentru sãnãtate. Avem nevoie de mai mulþi bani, dar aceasta este singura ordine a prioritãþilor prin care îi putem obþine. Iar cu banii pe care îi avem, fie ei mulþi sau puþini, putem face lucruri mult mai bune dacã suntem lãsaþi în pace sã continuãm reforma.

Practic, moþiunea de astãzi ne cere sã îngheþãm sistemul ºi sã cheltuim tot mai mulþi bani cu eficienþã tot mai scãzutã, spre a da satisfacþie celor interesaþi. Problema majoritãþii sistemelor de sãnãtate europene, ºi România de astãzi nu face excepþie, este cã ele nu pot sã absoarbã ºi sã utilizeze corect ºi cu eficienþã resursele financiare care le sunt alocate. Trebuie sã ne concentrãm sã folosim mai eficient banii pe care îi avem, iar când vom fi pregãtiþi sã utilizãm cu randament mai multe resurse, vã garantez cã ele se vor gãsi. Însã, pentru a putea folosi fondurile cu maximum de eficienþã, este nevoie de pace socialã pentru a putea continua reforma. Presiunile la care suntem supuºi zilele acestea nu au ca scop final un sistem de sãnãtate mai bun pentru cetãþenii români, ci vor sã creeze haos pentru ca banii sã fie folosiþi în interese personale, aºa cum s-a mai întâmplat.

Doamnã ministru Bartoº,

Se pare cã aþi supãrat multã lume, aþi încurcat multe interese financiare, fiindcã altfel nu se explicã aceastã campanie concertatã de denigrare a sãnãtãþii din ultimele zile.

Nu vã lãsaþi intimidatã, deoarece drumul pe care aþi pornit e bun, chiar dacã nu aþi gãsit, poate, întotdeauna soluþia perfectã într-un domeniu unde nu existã soluþii perfecte.

În concluzie, din aceste motive, vã propun, stimaþi colegi, ºi susþin respingerea prezentei moþiuni. Vã mulþumesc.

Mircea Ifrim

#202899

## Stimate domnule preºedinte, Stimatã doamnã ministru,

## Distinºi colegi,

Aº dori sã încep alocuþiunea mea spunând ºi citând pe Dante care spune cã ”ºi Iadul este pavat cu intenþii buneÒ. Nu ne îndoim de bunãvoinþã, nu ne îndoim de bunele intenþii, de asemenea, dacã este sã facem o paralelã, sigur, toate statele din Uniunea Europeanã ºi din lume au probleme cu sãnãtatea, numai cã sunt la alt nivel. Datele noastre privind indicatorii de sãnãtate sunt din rapoartele O.M.S., care nu sunt din ultimul an. Nu contest cã în loc de 18ä mortalitate infantilã, luate din datele O.M.S., este 16ä, cum spunea doamna ministru, dar mortalitatea infantilã în þãrile Uniunii Europene este între 4 pânã la 6,8ä; faceþi dumneavoastrã comparaþia. Au probleme. Mortalitatea maternã: 0,34 la 100.000, nu contest cã este 0,22 la ultima citire, dar în þãrile Uniunii Europene este 0,03ä pânã la 0,08ä. Deci, problemele sunt, depinde de nivelul la care se gãsesc. Eu aº dori sã subliniez o primã idee: cã actualul document a fost întocmit pe date obiective, printre care menþionez: Raportul Bãncii Mondiale pentru România, din anul 2002, Capitolul V Ñ ”Stare de sãnãtateÒ; Raportul Curþii de Conturi privind execuþia bugetarã a Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei în anul 2001; datele publicate de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii, amendamentele care au fost discutate aici ºi motivate de senatori ºi deputaþi din toate partidele, cu ocazia discutãrii bugetului pentru anii 2001, 2002 ºi 2003.

De asemenea, moþiunea reprezintã o concluzie a ceea ce numeroase alte forþe ale societãþii civile ºi organisme profesionale medicale au semnalat cu competenþã ºi mare responsabilitate în ultimul an, vãzând starea de degradare a sãnãtãþii populaþiei, citãm: ”Declaraþia Colegiului Medicilor din RomâniaÒ din februarie 2003, ”Petiþia Colegiului FarmaciºtilorÒ din februarie 2003, ”Declaraþia Blocului Naþional Sindical ºi Cartel AlfaÒ, ”Declaraþia Partidului Naþional LiberalÒ, ”Declaraþia Asociaþiei Naþionale a PensionarilorÒ, ”Declaraþia furnizorilor de medicamenteÒ, etc., astfel încât aceastã moþiune este o concluzie, ºi de-a dreptul nu ne putem socoti autorii ei.

Ea este, practic, expresia realitãþilor ºi a societãþii civile care este alarmatã de ce se întâmplã.

Sigur, sunt foarte multe de spus. Aº vrea sã subliniez doar câteva idei: necesitatea retragerii Ordonanþei de urgenþã 150/2002, care nu face altceva decât sã naþionalizeze sistemul de asigurãri de sãnãtate; este necesarã promovarea iniþiativei legislative fãcutã de 12 senatori ºi deputaþi din toate partidele politice, care a fost votatã pe articole în Senat ºi aºteaptã votul final. Aceastã iniþiativã rezolvã problema de fond: întoarcerea banilor la sãnãtate.

Incontestabil, s-a spus cã nu este ban privat ºi cã utilizãm un termen cum nu trebuie. Ei bine, preºedintele Curþii de Conturi, privind acest fond, a afirmat: ”Este ban privat administrat publicÒ. Deci, este banul contribuabilului. Este o declaraþie a unui om de specialitate.

S-a spus cã s-a realizat problema venituri egal cheltuieli. Este o realitate ºi este un succes al Parlamentului României cã s-a realizat acest lucru. Cã sunt dobânzi la Fondul de asigurãri este, de asemenea, succesul Parlamentului României, dar nu este lãsatã casa sã adune banii.

Tot Raportul Curþii de Conturi aratã cã excedentul nu a fost reportat pe anul urmãtor ºi cheltuit. El nu apare nicãieri. De aici, datoriile spitalelor, apar 29.000 din creanþe ºi nu vã reþin atenþia, citând din Raportul Curþii de Conturi, veþi vedea ce se întâmplã cu banii. Mai mult decât atât, privind aparatura achiziþionatã din fondurile PHARE, la fel, sunt probleme foarte serioase puse în Raportul Curþii de Conturi, astfel încât aceastã lege este necesarã, europeanã ºi, în toatã lumea, Casa de Asigurãri de Sãnãtate este autonomã ºi îºi gestioneazã banii în mod corespunzãtor. Cerem audit extern, cerem autonomia casei în acord cu descentralizarea.

De asemenea, aº vrea sã spun cã, în acest context, exemplific un lucru ilariant ºi absolut inadmisibil: prin normele de aplicare ale contractului-cadru, din **Monitorul Oficial** nr. 78 bis din 6 februarie 2003, care, pânã la ora

actualã este o broºurã inexistentã în sistem, prin numãrul de exemplare redus, se stipuleazã o taxã între 50.000 pânã la 100.000 lei pentru fiecare internare în spital, ceea ce este absolut în dezacord cu faptul cã avem asigurãri de sãnãtate.

De asemenea, impunerea la farmacii a unui plafon la medicamente, obligarea acestora de a-ºi da taxele la stat în momentul emiterii facturii, deºi statul nu-ºi plãteºte datoriile, adaosul comercial unic, stabilit de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, care nu acoperã nici rata inflaþiei, neplata producãtorilor de medicamente eliberate în ambulatoriu, vorbesc de ce pentru români, încã din anul 2002, fac, în fapt, ca medicamentele gratuite ºi compensate sã devinã o iluzie pentru mulþi dintre contribuabili.

De asemenea, este stupefiantã eliminarea Colegiului Medicilor de la elaborarea acestui contract-cadru ºi includerea doar a Ordinului Asistenþilor.

Doresc, de asemenea, sã menþionez salarizarea total indecentã a personalului medical. A crede cã un rezident poate trãi cu 1,8 milioane, iar un medic primar cu 7 milioane, este expresia unui dispreþ total faþã de slujitorii sãnãtãþii. Propunem 6 milioane la rezidenþi, 20 milioane la medicul primar, ºi vã spun cã de curând am semnat un protocol de cooperare cu Universitatea din Debreþin; acolo salariul profesorului universitar medic este de 2.100 dolari S. U. A. pe lunã ºi a medicului primar de 1.800 de dolari.

Consider cã soluþia managerialã actualã nu este hãituirea personalului medical cu controale care sã ateste risipa, prin gãsirea unor cazuri izolate de medici care, în mod ilegal, obþin mari sume de bani, sau de spitale în care existã unele cazuri de risipã, ci sã privim cu rãspundere de ce România este þara care alocã cele mai mici fonduri pe cap de locuitor, din toate þãrile est-europene, nemaivorbind de vestul Europei. Aceste lucruri trebuie sã ne dea de gândit.

Privind Institutul de Fiziologie, soluþia Ñ dacã veþi merge sã vedeþi cum aratã actualmente Institutul de Fiziologie, vã veþi convinge: aparate adunate în camerã, stoparea cercetãrii, stoparea schimbului de reviste la un institut înfiinþat în 1911 de marele Paulescu.

În ce priveºte Institutul de Geriatrie: convulsii privind comanda, scoaterea unor specialiºti de mare valoare, ca ºi profesorul ªerbãnescu, ºi trecerea unui institut medical în administrarea unei regii.

Sigur, sunt foarte multe de spus. Privind tichetele de masã, la fel, se pot face comentarii, ele nu se pot da. În concluzie, fac un apel la raþiune ºi consider cã este un moment deosebit de grav în care se gãseºte starea de sãnãtate a naþiunii române, urmare, pe de o parte, a subfinanþãrii sistemului ºi a centralizãrii excesive, iar, pe de altã parte, a unui manageriat care lasã extrem de mult de dorit.

Îmi exprim convingerea cã logica faptelor prezentate va prevala asupra orgoliilor, chiar cele legislative, lãsând iniþiativele legislative bune sã meargã ºi neluptând pentru paternitatea de autori, cã nu suntem autori la legile statului, ºi ºtiu la ce mã refer, astfel încât sã avem în minte mereu cã ”somnul raþiunii naºte monºtriÒ, iar sãnãtatea nu este un teren pentru lupta politicã, ci însãºi condiþia indispensabilã a existenþei umanitãþii.

Vã mulþumesc.

Paula Maria Ivãnescu

#210425

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu:**

Acum un an, tot cam pe aceastã vreme, Partidul Democrat iniþia o moþiune care se numea ”Criza în sistemul de sãnãtateÒ. Dovadã cã un alt partid a iniþiat ºi anul acesta o moþiune pe aceeaºi temã înseamnã cã, de fapt, nu s-a întâmplat nimic.

Faþã de cele semnalate de Partidul Democrat în moþiunea ”SãnãtateaÒ de anul trecut, se constatã cã guvernarea Adrian Nãstase, departe de a atenua problemele existente, a adãugat în plus altele noi. ªi anume: alocarea unor sume din ce în ce mai mici pentru sãnãtate, prin bugetul naþional ºi gestionarea defectuoasã a acestora; deturnarea banilor colectaþi de Casa de sãnãtate spre acoperirea gãurilor negre apãrute din gestionarea incompetentã a economiei naþionale, precum ºi din marile fraude ºi speculaþii financiare care caracterizeazã guvernãrile P. S. D.; revenirea la comanda centralizatã, la dirijismul etatist; politizarea tuturor structurilor implicate în actul de sãnãtate publicã; anularea penalitãþilor ºi reeºalonarea datoriilor cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, ale marilor societãþi comerciale, în special a celor cu capital privat aparþinând clienþilor politici importanþi ai P.S.D.; stoparea restructurãrii sistemului de sãnãtate.

Pentru anul 2002, bugetul sãnãtãþii alocat de Guvernul P. S. D. era de numai 11.000 de miliarde, ceea ce plaseazã din nou România pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveºte banii cheltuiþi anual pentru sãnãtatea fiecãrui locuitor.

Pentru anul 2003, bugetul alocat sãnãtãþii este de 18.000 de miliarde de lei, ceea ce face ca aceastã situaþie sã se menþinã, sã se agraveze. Chiar ºi în Bulgaria se cheltuiesc anual pentru sãnãtate 140 de dolari pentru fiecare locuitor, în timp ce în România cifra este de 70 de dolari, din care numai 8 sunt alocaþi de la bugetul de stat, restul fiind reprezentaþi de contribuþia angajatorilor ºi angajaþilor la fondul de asigurãri de sãnãtate, de banii din creditele externe nerambursabile ºi din cheltuielile directe pentru sãnãtate ale populaþiei.

Aceastã situaþie inadmisibilã este agravatã prin faptul cã banii colectaþi de Casa de Sãnãtate sunt prost gestionaþi ºi, chiar mai grav, sunt deturnaþi cãtre cu totul alte destinaþii pe care oamenii nu le cunosc. În 2 ani de guvernare, Fondul de asigurãri de sãnãtate a fost spoliat prin folosirea pentru alte destinaþii a unei sume de peste 12.000 de miliarde de lei.

Subordonarea politicã a Casei de Sãnãtate faþã de Guvern ºi preluarea sumelor colectate de la asiguraþi la Trezoreria Statului a fost folositã de Guvernul Nãstase pentru a da acestor fonduri alte destinaþii decât pentru destinaþiile care au fost plãtite.

Existenþi numai pe hârtie, banii Casei de Sãnãtate lipsesc efectiv din Trezoreria Statului, ºi aceºti bani, ca multe alte mii de miliarde de pânã acum, au fost dirijaþi pentru acoperirea incompetenþei Guvernului Nãstase de a conduce treburile þãrii. Cetãþeanul, fãrã a fi întrebat, plãteºte ºi astãzi din buzunarul propriu, inclusiv prin sumele cu care contribuie la fondul de sãnãtate, pentru scandaloase afaceri de corupþie.

În timp ce banii sunt astfel deturnaþi de la destinaþia lor legalã, casele judeþene de asigurãri de sãnãtate continuã sã aibã datorii enorme faþã de spitale. Aceleaºi datorii le au casele judeþene ºi cãtre farmacii, situaþie care duce la limitarea eliberãrii medicamentelor gratuite ºi compensate, în unele cazuri doar în primele douã zile din lunã.

Neplata la timp a sumelor restante cãtre spitale ºi farmacii se tot întoarce împotriva bolnavilor. Furnizorii de medicamente ºi materiale sanitare refuzã acum sã mai aprovizioneze unitãþile sanitare în aceste condiþii. Rezultatul este cã, în spitale, pacienþii trebuie sã cearã familiilor sã aducã de acasã medicamente ºi alimente, iar în faþa farmaciilor se formeazã sistematic cozi pentru ca bolnavii sã poatã obþine medicamentele compensate prescrise.

Guvernul, prin intermediul Casei exercitã o presiune continuã asupra bugetelor din care îºi desfãºoarã activitatea cabinetele medicilor de familie. Medicii de familie, cei de care depinde, în fapt, sãnãtatea celor mai mulþi dintre noi, sunt prinºi în acest moment între douã constrângeri de naturã total diferitã. Pe de o parte, sunt obligaþi sã-ºi desfãºoare activitatea dupã regulile economiei de piaþã, fiind obligaþi sã plãteascã toate cele necesare pentru funcþionarea cabinetului; pe de altã parte, acest buget se stabileºte centralizat de cãtre Casa de Sãnãtate, aplicându-se uniform pentru toate activitãþile medicale.

Practic, lucrurile se petrec astfel: Guvernul întocmeºte bugetul de stat ºtiind dinainte cã anumite gãuri negre vor trebui astupate ºi din banii daþi de fiecare pentru sãnãtate ºi, pentru ca aceasta sã fie posibil, se planificã un buget cu excedent, un buget la sãnãtate pentru excedent.

Finanþele decid ce sume se pot elibera pentru sectorul sanitar. Se elibereazã deliberat sume mai mici decât necesarul pentru a rãmâne cu cât mai mulþi bani în trezorerie, astfel încât sumele alocate medicinii primare sã se împartã la un numãr de asiguraþi mult mai mic ºi mult mai prost decât este necesar.

În 2002, faþã de 16.000 de lei acordaþi pentru fiecare pacient aflat pe lista unui medic de familie, cât a cerut patronatul, Casa a propus doar puþin peste 8.000 de lei. Pentru ca, în final, sã se ajungã numai la 10.000 lei pentru fiecare pacient. Cam la atât apreciazã Guvernul Nãstase preþul sãnãtãþii fiecãruia dintre noi.

Situaþia se repetã, mult agravatã la începutul acestui an. Medicilor de familie li se oferã pentru un punct, adicã pentru fiecare pacient înscris pe listã, suma de 9.560 de lei care, luând în consideraþie ºi rata inflaþiei, reprezintã cu aproximativ 25% mai puþin din valoarea punctului din anul 2002.

În ciuda promisiunilor fãcute, atât în manifestul electoral, cât ºi în Programul de guvernare al P. S. D., personalul din sistemul de sãnãtate publicã continuã sã aibã cea mai micã salarizare din Europa, necorelatã în nici un fel nici cu specializarea ºi cu performanþa acestuia, nici cu numãrul sau cu complexitatea manevrelor prestate. Preocupat sã ia cât mai mult din banii de sãnãtate pentru a acoperi datoriile clienþilor sãi politici, Guvernul P.S.D. nu se mai îngrijeºte ºi nu-ºi mai face griji câþi bani mai rãmân pentru sãnãtatea cetãþeanului.

Nu mai conteazã cât de mulþi oameni sunt bolnavi ºi cât de grav. Guvernul acordã o sumã fixã, simbolicã, din care medicul de familie trebuie sã se descurce. Ce înseamnã un buget de 18 milioane pentru un medic de familie care are 2.500 de arondaþi? Înseamnã aproximativ 2.200 de lei pe lunã ºi analize de 750.000 de lei pe lunã pentru fiecare cetãþean. Cam atât primim fiecare dintre noi înapoi pentru sãnãtate din ceea ce am dat statului.

În timp ce banii destinaþi sãnãtãþii capãtã tot felul de destinaþii ilicite, Guvernul bagã încã o datã mâna în buzunarul cetãþeanului introducând noi taxe, numite impropriu coplãþi. În realitate, sunt impozite suplimentare pe sãnãtate.

Reforma sistemului sanitar s-a împotmolit în spitale, în care intrã în continuare sume uriaºe, fãrã ca eficienþa actului medical sã creascã corespunzãtor. Transferarea spitalelor de interes local cãtre autoritãþile administrative locale s-a fãcut fãrã alocarea sumelor aferente, astfel încât renovarea ºi întreþinerea acestora picã tot în sarcina comunitãþilor.

Din cauza lipsei banilor deturnaþi de cãtre Guvern ºi datoritã stagnãrii reformei în sistemul sanitar, frigul, foamea ºi lipsurile de tot felul, care caracterizeazã societatea româneascã, s-au mutat ºi în spitale.

Enumerãm câteva din promisiunile neonorate de Guvernul P. S. D.: atragerea personalului medical superior ºi mediu în zone izolate sau defavorizate, prin oferirea de facilitãþi; pentru ameliorarea indicatorilor de mortalitate ºi morbiditate în populaþia generalã se vor aplica 32 de programe naþionale ºi se va dezvolta reþeaua serviciilor de sãnãtate publicã prin schimbarea raportului sectoarelor spitaliceºti Ñ extraspitaliceºti; Ministerul Sãnãtãþii va emite ºi aplica acte normative care sã înlocuiascã sistemul centralizat ºi de comandã; fondurile de asigurãri de sãnãtate vor finanþa serviciile de sãnãtate primarã, ambulatorie, spitaliceascã, de urgenþã, stomatologicã, reabilitare, produse farmaceutice compensate; Casa va defini clar pachetul de produse de sãnãtate oferite populaþiei; stimularea producþiei autohtone de aparaturã ºi instrumentar medical modern ºi competitiv; acordarea de cãtre stat a unor facilitãþi pentru acces la credite ieftine medicilor ºi farmaciºtilor; salarizarea personalului sanitar superior ºi mediu, atât în medicina primarã, cât ºi în cea de specialitate, se va face în funcþie de prestaþiile efectuate, de eficienþa ºi calitatea actului medical; renovarea, modernizarea ºi dotarea cu aparaturã de înaltã performanþã a spitalelor reprezentative.

Repet: acestea sunt promisiuni fãcute ºi neonorate. Partidul Democrat nu deþine soluþia-miracol de azi pe mâine, dar propune niºte soluþii pentru ieºirea din situaþia dezastruoasã. Ele sunt în principal urmãtoarele:

Modificarea Legii asigurãrilor de sãnãtate în urmãtorul sens: realizarea unei autonomii reale a Casei de Sãnãtate; utilizarea fondurilor colectate exclusiv pentru prestaþiile prevãzute în Legea asigurãrilor de sãnãtate ºi condiþii de transparenþã totalã; prezentarea trimestrialã a unui raport a situaþiei financiare ºi a funcþionãrii Casei de Sãnãtate în faþa comisiilor de sãnãtate ale Parlamentului; cuprinderea reprezentanþilor beneficiarilor de servicii în consiliile de administraþie ale Casei.

De asemenea, mai sunt necesare: modificarea Legii spitalelor, în sensul scoaterii de sub comanda politicã a conducerii acestora; iniþierea ºi adoptarea Legii asistenþei de sãnãtate publicã; sporirea numãrului, responsabilitãþii ºi specializãrii inspectorilor financiari care sã realizeze colectarea contribuþiilor restante la Fondul de sãnãtate; trecerea cât mai urgentã în patrimoniul primãriilor a imobilelor în care-ºi desfãºoarã activitatea spitalele ºi policlinicile, aplicându-se astfel prevederile Legii patrimoniului public; încetarea politicii falimentare de ºtergerea penalitãþilor ºi datoriilor societãþilor comerciale restanþiere ºi de satisfacere prin aceastã metodã a intereselor clienþilor politici ai P. S. D.

Având în vedere faptul cã morbiditatea a crescut alarmant, cã numãrul decedaþilor în 2002 a fost, numai în primele 6 luni, mai mare cu circa 40.000 de persoane, faþã de 2001, cã nu existã, practic, medicinã preventivã,

denumirea corectã a ministerului ar trebui sã fie ”ministerul boliiÒ.

Partidul Democrat va vota pentru revigorarea sistemului sanitar, pentru îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei, pentru întoarcerea cu faþa spre cetãþean ºi spre nevoile sale.

Ion Luchian

#222870

## **Domnul Ion Luchian:**

România, anul 2003. Sistemul de sãnãtate: imobilism, tensiuni sociale, neglijenþe manageriale, dezechilibre structurale. ªi peste toate acestea un avânt centralizator foarte greu de înþeles ºi imposibil de acceptat.

Aºa aratã sistemul sanitar din România la peste 2 ani de zile de când P.S.D. ºi-a asumat, cel puþin declarativ, sarcina de a îmbunãtãþi actul medical ºi starea generalã de sãnãtate a populaþiei. Este un fapt uºor de probat cã sistemul sanitar din România se aflã în cel mai grav dezechilibru din ultimii 13 ani.

Degradarea continuã a stãrii de sãnãtate a populaþiei, ineficienþa cronicã ºi în creºtere a utilizãrii fondurilor pentru sãnãtate, mãsurile contradictorii, pripite ºi prost funda- mentate sunt lucruri pe care statisticile le cuprind, iar noi, toþi, le vedem în jurul nostru. Sã fie clar însã, nu vorbim aici doar despre vinã, pentru cã vinovaþi se pot gãsi. Recentele demiteri de secretari de stat din mai toate ministerele aratã cã Guvernul Nãstase poate produce oricând douã duzini de þapi ispãºitori pentru situaþia dificilã în care se aflã România, inclusiv sistemul ei sanitar.

Dacã nu vorbim despre vinã, nu putem totuºi sã nu vorbim despre responsabilitate. Existã doi responsabili ºi mã refer la ministrul sãnãtãþii, doamna ministru Bartoº, ºi secretarul de stat, preºedintele Casei Naþionale, domnul Eugen Þurlea.

Stimaþi colegi din P.S.D.,

Programul de guvernare al Cabinetului dumneavoastrã specificã în clar cã necesitatea îngrijirii sãnãtãþii care Ñ citez din programul de guvernare Ñ ”trebuie sã fie un bun social, colectiv, accesibil tuturor cetãþenilor României, indiferent de capacitatea lor de a plãti pe fondul asigurãrii unui acces liber ºi echilibrat la serviciile de sãnãtateÒ.

Astãzi, dupã 2 ani de guvernare P.S.D., sãnãtatea în România nu mai este un bun social, ea a devenit bun de stat, împãrþit dupã criterii obscure, planificat în mod neinteligent, achiziþionabil de pe piaþã dupã reguli, altele decât cele declarate de sistem.

Partidul Naþional Liberal considerã cã aceasta este o bunã ocazie pentru trecerea în revistã a mãsurilor ilogice, a stângãciilor, a falselor soluþii ºi a blocajelor practice de care Ministerul Sãnãtãþii ºi Guvernul sunt responsabile în ultima perioadã.

Spolierea Fondului asigurãrilor sociale de sãnãtate, prin renunþarea nejustificatã la uriaºa sumã de 12.000 de miliarde lei, ar fi un exemplu.

Amputarea bugetului Ministerului Sãnãtãþii a fost prost plasatã din punct de vedere al momentului ºi neconvingãtor justificatã. Centralizarea constantã, implacabilã ºi finalmente contraproductivã a sistemului sanitar ºi a deciziei în sãnãtate. Ordonanþa de Guvern nr. 150/2002 este actul antireformist prin excelenþã, caracteristic liniei generale promovate acum în sistemul de sãnãtate.

Evitarea, am putea spune chiar neglijarea definirii cu claritate a pachetului minim de servicii din sãnãtate, un alt exemplu. Aceastã neglijenþã merge mânã în mânã cu neimpunerea standardelor de calitate. Pe scurt, nu se spune ce ºi cum se garanteazã în materie de servicii de sãnãtate, lãsându-se actul medical la voia întâmplãrii.

Introducerea unor taxe suplimentare nejustificate, impropriu numite coplãþi, fãrã o pregãtire adecvatã a cetãþeanului contribuabil, parcã doar pentru a ne contrazice, sau a se contrazice, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a emis acte normative consecutive Ordonanþei de urgenþã 150/2002 care introducea aceastã coplatã, acte normative care anulau aceastã taxã pentru bolnavii care se interneazã, lãsând la latitudinea consiliilor judeþene dacã sau nu sã o impunã.

Abordarea total eronatã a plãþii serviciilor medicale oferite medicilor de familie, specialiºtii Ministerului Sãnãtãþii nu vor sã recunoascã faptul cã este imposibil sã acoperi cheltuielile unui cabinet de medicinã de familie cu 1.500 de asiguraþi dacã stabileºte o valoare a capitaþiei mai micã în 2003 decât cea din 2002.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ai majoritãþii,

În momentul în care aþi preluat guvernarea, dumneavoastrã, cei din P. S. D., aþi fãcut o serie de promisiuni. În cazul în care programul de guvernare nu vã este la îndemânã, ºi nu vã este, pentru cã acþiunea Ñ proiect de la P.S.D. are doar o vagã legãturã cu ceea ce aþi zis

acum 2 ani. Vã reamintim cã aþi promis câteva lucruri pe care, pânã la urmã, nu le-aþi fãcut: renovarea ºi modernizarea spitalelor; înfiinþarea de centre medico-sociale pentru persoane cu venituri mici; stimularea producþiei naþionale de aparaturã ºi instrumentar medical cu acordarea de facilitãþi de creditare personalã ºi de afaceri pentru profesioniºtii actului medical. Iatã numai câteva puncte din lunga listã de promisiuni a P.S.D. -ului.

## Domnule prim-ministru Adrian Nãstase,

## Doamna ministru Bartoº,

Aceste promisiuni ne-au convins de douã lucruri în 2 ani de zile: atunci când le-aþi formulat, promisiunile ne-au convins de faptul cã înþelegeþi o mare parte din problemele sistemului sanitar din România. Astãzi, când le-aþi uitat, ele ne conving cã nu puteþi genera o conducere eficientã ºi nu puteþi îndrepta sistemul spre modernizare, competitivitate ºi calitate. Degeaba aþi pus degetul pe unele probleme dacã nu aþi fost în stare sã gãsiþi ºi soluþia.

## Onorat Guvern,

Degeaba aveþi diagnosticieni buni dacã nu v-aþi impus manageri buni! E o palidã consolare când diagnosticul este perfect dar actul medical este de slabã calitate.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Existã câteva mãsuri care se pot lua pentru ca sistemul de sãnãtate sã se îmbunãtãþeascã.

Partidul Naþional Liberal propune o filosofie diferitã, un alt mod de raportare la sistemul sanitar românesc.

Cerem despãrþirea totalã ºi definitivã a sistemului naþional de asigurãri sociale de sãnãtate de orice administrare de tip ministerial. Fondul de asigurãri sociale de sãnãtate trebuie sã se raporteze exclusiv la individ în ceea ce priveºte contribuþia sa la creare, ca ºi returnarea cãtre individ sub formã de servicii ºi asistenþã medicalã la standardele europene.

Cred cã doamna ministru Bartoº, sau orice alt ministru al sãnãtãþii, ar putea sã vinã, sau ar fi putut sã vinã atât în 2001, în 2002, dar ºi în 2003, ºi sã spunã: ”Ministerul Sãnãtãþii are 0,8% din p. i. b.Ò Acesta este fondul pe care trebuie sã-l gestioneze Ministerul Sãnãtãþii ºi doamna ministru. Restul sunt banii contribuabililor ºi trebuie sã-i gestioneze altcineva.

Solicitãm simplificarea legislaþiei de colectare ºi administrare a Fondului de asigurãri de sãnãtate ºi conferirea unui caracter privat social ºi individual, în ceea ce priveºte destinaþia, valorificarea ºi gestionarea acestui fond.

Credem cã este necesar sã se facã distincþia între instituþia de administrare a Fondului de asigurãri sociale ºi între banii care constituie fondul propriu-zis. Instituþia administrãrii trebuie sã ia forma unui consiliu de încredere, propus de Parlament, iar banii trebuie sã iasã din sistemul bugetului consolidat al statului.

Cei care administreazã Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate trebuie sã se comporte precum niºte bancheri cu bani care nu sunt ai lor ºi pentru care sunt responsabili în cel mai înalt grad.

De asemenea, credem cã Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate trebuie sã funcþioneze ca un fond privat de investiþii, care îºi poate mãri valoarea prin gestionare eficientã.

Credem în nevoia practicã de apropiere a actului medical de cetãþean, acordând prioritate medicului de familie, activitãþii ambulatorii ºi a medicinii preventive. În fine, cerem privatizarea acceleratã a unitãþilor sanitare, ºi mã refer la medicina de familie, medicina primarã, medicina ambulatorie, precum ºi a unitãþilor ineficiente.

Stimaþi colegi,

Între majoritatea P.S.D. ºi între noi, cei din Opoziþie, stã lunga listã a promisiunilor cãlcate sau neîmplinite. Sunt lucruri care ne despart ºi lucruri pe care noi le dorim fãcute altfel. Ne trebuie un sistem de sãnãtate care sã funcþioneze. Aceasta este necesitatea din sãnãtate astãzi. În numele acestei necesitãþi, cerem descentralizarea sistemului sanitar, introducerea privatizãrii ºi plata adecvatã a actului medical. ªi, de asemenea, mai cerem demiterea tuturor acelor manageri din sãnãtate, ºi ca oameni politici, care au dat greº atât în plan central, cât ºi în teritoriu.

Vã mulþumesc.

M‡rton çrp‡d Francisc

#231432

## **Domnul M‡rton çrp‡d Francisc:**

## Domnule preºedinte,

## Domnule ministru,

Doamnelor ºi domnilor,

Într-un interval destul de scurt, iatã-ne discutând o nouã moþiune, legatã de situaþia grea în care se aflã sãnãtatea. În acest rãstimp, nu numai cã nu s-a îmbunãtãþit aceastã stare de fapt, ci, din contrã, s-a agravat. Mai mult, nici mãcar nu s-ar putea susþine cã mãsurile luate ar contura o îmbunãtãþire în timp real a acesteia.

Trebuie sã fiu de acord cu semnatarii moþiunii, cã principala cauzã o reprezintã o colectare necorespunzãtoare a fondurilor, amânarea, eºalonarea plãþilor, în principal ale marilor datornici, ºi nefolosirea integralã a sumelor care, totuºi, au fost colectate în scopul sãnãtãþii, sau cheltuirea defectuoasã a acestora.

Trebuie sã adaug încã o cauzã la fel de importantã. Existenþa a 3 case de asigurãri de sãnãtate, ceea ce permite ca tocmai acele persoane care au venituri mai mari sã cotizeze separat, necontribuind la asigurarea comunã a tuturor cetãþenilor. Tocmai Ordonanþa nr. 150/2002 face o încercare, adevãrat, firavã, de aducere sub acelaºi acoperiº a celor 3 fonduri, prin crearea Fondului naþional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, dar ea nu a fost dusã pânã la capãt.

S-ar putea întâmpla ca tocmai unii semnatari ai moþiunii, de exemplu, sã nu fi solicitat virarea celor 13,5% din salariul lor cãtre casele de asigurãri de sãnãtate a judeþelor din care provin. Sunt convins cã trebuie sã fie o reglementare legalã, prin care aceste case sã contribuie la nivelul asistenþei primare, a asistenþei de urgenþã ºi compensare de medicamente, mãcar la nivelul serviciilor acordate de sistemul general de asistenþã sanitarã. Mai mult, sunt convins cã adevãrata soluþie ar fi plata unui procent într-o casã, ºi a unei alteia într-o casã specialã.

Sunt de acord cu semnatarii moþiunii cã este inacceptabilã diminuarea sumei aferente punctului per/capital într-o situaþie de inflaþie, chiar dacã se preconizeazã cã aceastã inflaþie va scãdea. Sunt convins cã este greºitã tendinþa de diminuare de la an la an a procentului ce se

acordã asistenþei medicale primare. Tocmai crearea unei asistenþe primare din ce în ce mai puternice, având competenþe din ce în ce mai mari va duce la descreºterea sumei necesare sãnãtãþii.

Dintre cauze aº mai enumera una: lipsa de dialog social. Însãºi existenþa contractului-cadru impune un astfel de dialog prealabil între Casã ºi Colegiul Medicilor. Se poate pune întrebarea justificatã: ce a fãcut conducerea acesteia din urmã când s-a semnat contractul?

Însã, dacã totuºi s-a greºit sau existã o astfel de suspiciune, nu cred cã ministrul trebuie sã incite populaþia împotriva medicilor de familie sau a farmaciºtilor, vehiculând sume care par a fi astronomice, ori sã facã propuneri hazardate, ca cea de a introduce încã o taxã descurajatoare pentru internarea în spital, ci, din contrã, sã caute calea dialogului.

Cu toate acestea, am anumite rezerve faþã de aceastã moþiune. Ea cuprinde doar anumite deziderate, unele chiar populist-irealizabile ºi nu soluþii. Jongleria cu procente de p. i. b. este interesantã, dar orice propunere de acest fel trebuie sã fie argumentatã cinstit. De unde se ia procentul în plus? De la un alt sector? ªi anume, care? Sau o impozitare în plus? Deci, din buzunarul contribuabilului? Pentru cã, altã cale nu existã.

Iar despre cea care ni se sugereazã pe pagina 12, de a se reveni la situaþia dinainte de 1989, pentru cã atunci copiii sub vârsta de 16 ani aveau gratuitate la medicamente, pot sã spun: într-adevãr, gratuitatea exista, numai medicamentele lipseau.

Noi suntem convinºi cã numai crearea unui cadru unitar privind sãnãtatea conform _acquis_ -ului comunitar, înfiinþarea caselor de asigurãri ºi fonduri de asigurãri private, continuarea descentralizãrii serviciilor medicale, adicã acþiuni legislative coerente, ºi nu ca cea de a depune pentru modificarea fiecãrui articol al unui cod de lege, câte o lege separatã, cum procedeazã P.R.M.-ul. Numai astea pot duce la ameliorarea situaþiei.

Nici o moþiune populistã, fãrã soluþii viabile, chiar bãgatã pe o situaþie realã, nu va fi susþinutã niciodatã de noi, pentru cã ea are harul de a crea numai confuzie ºi nu ar rezolva situaþia.

Mulþumesc.

Ana Florea

#235979

## **Doamna Ana Florea:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor miniºtri,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Îmi revine sarcina deosebit de dificilã de a aborda acest subiect, moþiunea ”SãnãtateaÒ. Cãci sãnãtatea este o problemã care intereseazã pe toþi cei 21.698.181 de cetãþeni ai României, fãrã deosebire de rasã, naþionalitate, de origine etnicã, de limbã, de religie, de sex, de opinie, de apartenenþã politicã, de avere sau de origine socialã (art. 4 din Constituþia României). ªi, conform art. 33 tot din Constituþia României, ”Dreptul la ocrotirea sãnãtãþii este garantatÒ.

Sãnãtatea, definitã de om ca stare de bunãstare fizicã, psihicã ºi socialã, ºi nu simpla absenþã a bolii sau a infirmitãþii, este un deziderat individual, social ºi politic. Termenul de _sãnãtate_ se referã la o stare, fie a unei persoane, fie a unei comunitãþi. Starea de sãnãtate poate fi influenþatã de o serie de factori, unul dintre aceºtia fiind ºi asistenþa sanitarã. Totuºi, existã numeroºi alþi factori care influenþeazã semnificativ sãnãtatea, precum: factorul genetic, sãrãcia, nivelul de educaþie, obiceiurile alimentare, accesul la apa potabilã ºi salubritate, condiþiile de locuit.

Sintetizând, se poate spune cã sãnãtatea are determinanþi biologici, comportamentali, de mediu, fizic ºi social, ºi sanitar. Sãnãtatea individului sau a comunitãþii priveºte nu numai starea fizicã sau psihicã, dar ºi relaþiile economice ºi sociale, þinând cont de ponderea determinanþilor stãrii de sãnãtate.

Când este vorba despre menþinerea sãnãtãþii, majoritatea resurselor se îndreaptã spre serviciile medicale, deºi acestea influenþeazã doar cu maximum 25% starea de sãnãtate la nivel populaþional. Sãnãtatea este, în opinia unora, un drept analog cu justiþia sau cu libertatea politicã.

Constituþia O.M.S., din 1981, precizeazã cã: ”beneficierea de cel mai ridicat standard de sãnãtate posibil reprezintã unul dintre drepturile fundamentale ale fiecãrei fiinþe umane, fãrã deosebire de rasã, religie, convingeri politice, stare economicã sau socialãÒ.

Dupã 1989, România este scena reformelor, inclusiv a celei din sistemul sanitar. Furnizorii, cadrele medicale, ca ºi beneficiarii, pacienþii, ºi-au pus speranþe mari în aceastã reformã. Dacã înainte cetãþenii nu ºtiau cât plãtesc pentru sãnãtate (unii nici nu se gândeau cã plãtesc), astãzi ºtiu exact cu cât contribuie. Înainte se credea cã sãnãtatea este gratuitã, iar acum, când ºi plãtesc, adicã ºtiu cât plãtesc, ºi nici nu primesc toate serviciile pe care ºi le doresc, sunt nemulþumiþi. ªi, pe drept cuvânt, cãci mentalitatea nu se schimbã atât de repede.

Starea de sãnãtate a populaþiei s-a înrãutãþit în aceastã perioadã de tranziþie. Stresul datoritã schimbãrilor, îmbãtrânirea populaþiei, sãrãcia, nesiguranþa zilei de mâine, creºterea consumului de alcool, tutun, droguri, toate contribuie la creºterea consumului de servicii medicale ºi, implicit, a necesarului de resurse financiare pentru acest sector.

Trecerea de la sistemul BEVERIGE, care avea avantajul acoperirii generale ºi costul redus de administrare, la sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate, tip BISMARC, presupune costuri mari, avantajele fiind evidente când deja funcþioneazã.

Noi beneficiem doar de dezavantajele introducerii acestui sistem, care sunt: costuri administrative substanþial crescute faþã de sistemul bazat pe impozitare generalã, cãci este necesarã realizarea infrastructurii, asigurãrii sociale de sãnãtate, sunt o formã de taxã pe muncã ºi un cost adiþional pentru firme, care duce la creºterea costului muncii pentru firme, ºi se poate ajunge la introducerea acestor prime de asigurare în costul produselor. Necesitã acoperirea din alte fonduri a celor care nu sunt salariaþi (ºomeri, copii, pensionari), fapt dificil în perioada de recesiune economicã. Dificultatea de a stabili primele ce trebuie plãtite de cei ce lucreazã pe cont propriu.

Deºi în 2002 s-au alocat 4,2% din p. i. b., faþã de 2,6% Ñ 3,8% în perioada 1997 Ñ 2000, se dovedeºte a fi insuficientã. Costurile asistenþei medicale au crescut prin importul de tehnologie de înaltã performanþã, a medicaþiei de ultimã generaþie, a cãror preþuri sunt ca în Europa de Vest sau chiar mai mari.

Pacienþii ºtiind cã plãtesc, doresc sã beneficieze de investigaþiile ºi de tratamentele cele mai noi în domeniu. Avem cadre medicale foarte bine pregãtite, care sunt competitive cu specialiºti din întreaga lume. Din pãcate, munca lor continuã sã nu fie rãsplãtitã la nivelul competenþei ºi responsabilitãþii pe care o au. Venitul unui medic începãtor este doar pentru supravieþuire. Atunci, cu ce sã-ºi plãteascã abonamentele la reviste, cãrþi, accesul la INTERNET, participarea la conferinþe, congrese, cursuri de perfecþionare, toate indispensabile pentru formarea lui profesionalã. Este o investiþie, nu în acel om, ci în sistemul în care funcþioneazã.

Mulþi medici lucreazã în douã, trei locuri, iar ceea ce câºtigã investesc în propria pregãtire. De fapt, sponsorizeazã sistemul sanitar. Cu toate cã medicina de familie ºi cea de specialitate din ambulatoriu ar trebui sã fie baza, locul unde sã se rezolve majoritatea cazurilor, iar resursele financiare sã fie alocate în consecinþã, situaþia este diferitã. Dotarea insuficientã, la nivelul cabinetelor medicale ale medicilor de familie ºi ambulatoriilor de specialitate, neonorarea reþetelor compensate ºi gratuite împing bolnavii spre spitale, unde, cei care nu au bani sã-ºi cumpere medicamente, gãsesc ºi medicamente ºi un loc cald ºi ceva de mâncare, dar cresc ºi costurile asistenþei medicale.

Se afirmã cã resursele financiare nu sunt gestionate corespunzãtor. Într-un procent mic acest fapt, probabil, este real. Dar procentul recuperat oricum ar fi insuficient pentru ca sistemul sã poatã funcþiona mulþumitor cu bugetul alocat. În orice sistem, resursele alocate pentru sãnãtate sunt limitate. Totuºi se impune întrebarea: unde este limita?

Majoritatea þãrilor din Uniunea Europeanã au acceptat câteva principii de bazã pentru politicile lor de sãnãtate ºi considerã ca rezonabil alocarea între 7 ºi 9% din p. i. b., aceasta pe lângã accesul universal ºi echitabil la un pachet minim de servicii de sãnãtate.

Guvernul a luat unele mãsuri care, indirect, contribuie la îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate, cum ar fi: ajutorul social, ajutoare de urgenþã, ajutorul pentru încãlzirea locuinþei, programul de asigurare gratuitã de produse lactate ºi de panificaþie, toate având efect benefic în situaþia celor aflaþi în sãrãcie extremã, dar toate acestea sunt insuficiente pentru a compensa subfinanþarea cronicã a sistemului sanitar care dateazã de zeci de ani.

Având în vedere cã politica de sãnãtate este foarte dificilã ºi totdeauna, în orice sistem politic, extrem de controversatã, membrii Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale vor vota fiecare cum le dicteazã propria conºtiinþã.

Eu, personal, voi vota moþiunea privind situaþia din perspectiva momentului actual, fiind solidarã cu toþi colegii din sistemul sanitar, cu toþi asiguraþii disperaþi care deschid uºa farmaciei ºi nu-ºi primesc reþeta gratuitã sau compensatã atunci când sunt bolnavi.

De asemenea, votez împotriva modului cum a fost gestionatã sãnãtatea poporului român în ultimele decenii. Apreciez deosebitul curaj al doamnei ministru, de a accepta sã gestioneze un minister pe care, oricine l-ar conduce în perioada actualã, n-ar putea sã fie învingãtor.

Vã mulþumesc.

Lucia Lepãdatu

#243702

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Asistãm astãzi la dezbaterea moþiunii ”SãnãtateaÒ, iniþiatã de Grupul parlamentar al P.R.M., prima, de altfel, din aceastã sesiune.

Problematica abordatã de aceastã moþiune se referã la un domeniu de mare importanþã ºi interes, deopotrivã pentru cetãþeni, personalul medico-sanitar ºi oameni politici.

ªi, tocmai, având în vedere aceste aspecte, nu putem fi de acord cu încercarea semnatarilor moþiunii de a face aprecieri globale, insuficient fondate, menite sã inducã în eroare populaþia, sã genereze partizanate, precum ºi neîncredere în reforma din sistemul sanitar.

Se vorbeºte în moþiune despre aºa-zisul dezinteres al guvernãrii faþã de starea de sãnãtate a populaþiei, despre deficienþe în strategia ºi politica sanitarã, ignorându-se cã, în fapt, ºi nu declarativ, am avut ºi avem, printre prioritãþi în Programul de guvernare, sectorul medical ºi al îngrijirilor de sãnãtate.

Dovadã în acest sens sunt acþiunile întreprinse de Guvernul P.S.D. în aceºti 2 ani de guvernare, dintre care menþionez doar câteva: creºterea fondurilor alocate sãnãtãþii, de la o medie anualã în perioada 1998Ñ2000 de circa 1,3 miliarde dolari, la circa 1,8 miliarde dolari în anii 2001 ºi 2002, ºi la circa 2 miliarde dolari, cum este prevãzut pentru anul 2003.

Implicarea comunitãþilor locale în administrarea sistemului sanitar, îmbunãtãþirea modului de gestionare a fondurilor ºi asigurarea unor proceduri transparente în aceastã privinþã, un exemplu în acest sens fiind licitaþiile organizate pentru medicamente, reactiv, materiale sanitare, alimente, care au condus la achiziþionarea acestora la preþuri chiar ºi de 5 ori mai mici decât cele practicate anterior, includerea în lista de medicamente compensate ºi gratuite a medicamentelor din producþia indigenã, mult mai ieftine decât cele din import, finanþarea programelor naþionale de sãnãtate ºi cuprinderea tuturor bolnavilor cronici în cadrul acestora.

Pentru a reda o imagine mai corectã asupra modului de utilizare a fondurilor publice, accentuez **publice** , de asigurãri sociale de sãnãtate, trebuie menþionat faptul cã, pentru anul 2003, se prevede o creºtere a cheltuielilor cu serviciile medicale, de la 24.816,8 miliarde lei, cât era nivelul acestora în 2000, la 54.722,4 miliarde lei, deci, mai mult decât dublul acestora.

Modificãrile survenite în finanþarea serviciilor de sãnãtate, pe categorii de asistenþã medicalã, au avut în vedere aplicarea reformei în sistemul sanitar, respectiv dezvoltarea ambulatoriului de specialitate ºi creºterea rolului medicului de familie. În acest sens, este edificatoare scãderea ponderii cheltuielilor spitaliceºti din totalul cheltuielilor cu serviciile medicale, de la 63,9% în anul 2000, la 57,1% în anul 2001 ºi la 56,3 cât este prevãzut în acest an.

Recentele mãsuri întreprinse de Guvernul P.S.D., de transformare a unor unitãþi spitaliceºti în centre medicosociale, precum ºi reducerea numãrului de zile de spitalizare vor conduce la reducerea numãrului de paturi, de la 24 de paturi la 1.000 de locuitori, la 9 Ñ de la 9 la 22 paturi la 1.000 de locuitori, precum ºi la reducerea duratei medii de spitalizare, de la 8,8 zile la 3,4 zile, conform standardelor internaþionale.

Toate acestea, precum ºi dezvoltarea îngrijirilor la domiciliu, pentru care, pentru prima oarã, în anul acesta,

existã finanþare, vor face posibile economii importante ce pot fi orientate în scopul creºterii volumului ºi calitãþii serviciilor medicale.

Suntem conºtienþi cã reforma din sistemul sanitar este abia la început, cã sunt încã multe de fãcut, dar prin programe coerente, lucide ºi pragmatice angajamentele asumate de Guvernul P.S.D. pot deveni realitate. Ca urmare, vã propun sã votaþi împotriva acestei moþiuni. Vã mulþumesc.

Ludovic Abiþei

#247650

Domnule preºedinte, Doamnã ministru, Doamnelor ºi domnilor colegi, Stimaþi invitaþi,

Ne aflãm astãzi în faþa celei de-a doua moþiuni simple care se referã la acest subiect arzãtor, ºi anume sistemul sanitar din România ºi accesul românilor la serviciile de sãnãtate de calitate.

Problema esenþialã este, în general, subfinanþarea pentru unele sectoare de activitate din acest sistem, de multe ori o acþiune deliberatã a actualei guvernãri, cu motivaþii fanteziste, nerealiste, care dovedesc cã nu au o imagine clarã asupra acestei activitãþi, cã nu ºtiu încã ce vor, cã nu stãpânesc situaþia din teren, luând mãsuri ºi emiþând hotãrâri care încalcã, de fapt, principiul solidaritãþii ºi subsidiaritãþii, de satisfacere a asistenþei medicale, de protecþie ºi susþinere a stãrii de sãnãtate colective ºi individuale.

Apar în presã semnale cã spitalele rãmân fãrã medicamente, fãrã hranã pentru bolnavi, fãrã consumabile dar rãspunsul ministerului este scurt: medicii sunt vinovaþi, vorbesc prea mult la telefon. Nu se mai aminteºte de faptul cã ministerul a trecut la administraþia publicã localã spitalele pentru a scãpa de o parte din cheltuieli, lãsând în acest fel fãrã finanþare unele unitãþi, sau cã la conducerea acelor unitãþi cu datorii foarte mari au fost numiþi ºefi pe criterii politice, deci, din echipa actualã de guvernare, fãrã a se verifica anterior capacitatea lor managerialã.

Dar cel mai grav este faptul cã finanþarea deficitarã se datoreazã tot criteriului politic. Am sã dau un exemplu pe care-l cunosc: deºi bolile cardiovasculare sunt principala cauzã a morbiditãþii ºi mortalitãþii în România, finanþãrile spitalelor se fac dupã criterii doar de Ministerul Sãnãtãþii cunoscute. Este cazul centrelor de cardiologie din þarã. Dacã la programe au primit bani suficienþi, acoperitori pentru nevoile centrelor respective, la investiþii ºi cheltuieli materiale nu au primit nimic. Este cazul Centrului de cardiologie Ñ Iaºi, care deserveºte Bucovina ºi toate judeþele Moldovei, cu o populaþie numeroasã, iar rezultatele nu sunt cu nimic mai prejos, comparativ cu celelalte centre de profil, pe când, ca exemplu, cel din Târgu Mureº are suficienþi bani, dar deserveºte o populaþie numeric mai micã.

Sã se datoreze cumva aceasta faptului cã ºeful Centrului de cardiologie de la Târgu Mureº este secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei? În mod sigur, da!

Specialiºtii prezenþi în salã vã pot spune cã incidenþa bolilor cu o simptomatologie atipicã este în creºtere. Aceasta înseamnã un numãr crescut de investigaþii supli- mentare, investigaþii necesare diagnosticului diferenþial, diagnostic care defineºte în final un tratament corect, eficient ºi economic, ori aceste investigaþii înseamnã bani, care nu prea se vãd acordaþi de la buget.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În aceeaºi notã de subfinanþare se gãseºte ºi medicina preventivã. Degeaba s-a solicitat suplimentarea fondurilor pentru programele comunitare de sãnãtate, pentru ocrotirea mamei ºi copilului, pentru persoanele cu handicap, bani care puteau fi luaþi de la rezerva Guvernului. Însã reprezentanþii Guvernului, susþinuþi de Comisia pentru buget-finanþe ºi bãnci, cu ajutorul votului majoritãþii, au respins aceste cereri, fiind convinºi cã nu este necesar, pentru cã atunci P.S.D.-ul bâzâia a anticipate.

Dar realitatea din teren, din viaþa de zi cu zi este alta. Probabil, pentru faptul cã la mai multe manifestãri ºtiinþifice medicale se afirmã cã este mai ieftin sã previi decât sã tratezi, s-a considerat cã din acel 0,8%, acordat efectiv de la bugetul de stat, este necesarã o sumã infimã, ca sã nu spunem nesemnificativã. Dar prevenþia se face totuºi cu bani. Chiar ºi tratarea corectã a unei afecþiuni acute este o mãsurã de prevenire, de împiedicare a apariþiei unei boli cronice.

Medicina ºcolarã a fost redusã mai mult la inspecþiile de igienã în ºcoli. Nimeni nu mai urmãreºte dezvoltarea psihosomaticã a copiilor ºi tinerilor, medicii ºcolari având arondate câte douã, trei ºcoli, iar rezultatele se vãd: mor copiii în ºcoli, copii care nu au fost consultaþi, supravegheaþi ºi trataþi la timp, pentru cã, ori ºcoala nu are medic, ori medicul are program în acel moment la o unitate ºcolarã mai în apropiere. ªi acesta este doar un aspect, pentru a nu mai vorbi de faptul cã posturile de medicinã ºcolarã, de multe ori nu se ocupã, datoritã proastei salarizãri ºi dotãri de la aceste cabinete, deoarece ministerul nu înþelege cã vremea medicinii bazate doar pe stetoscop ºi tensiometru a apus.

Alimentaþia raþionalã, sãnãtoasã, ºtiinþificã, ca un factor de mediu foarte important, este lãsatã pe seama revistelor sãptãmânale, gen FORMULA AS, în loc sã fie predate în ºcoli, încã de la vârste fragede, când percepþia este cu totul alta.

Protecþia muncitorului faþã de agresiunea factorilor de mediu nociv de la locul de muncã este complet neglijatã. Medicii din medicina muncii nu mai au nici o autoritate. Au fost transformaþi în simpli funcþionari, iar recomandãrile lor profesionale nu mai sunt luate în seamã de unitãþile cu risc pentru sãnãtatea lucrãtorilor. Iar legislaþia le îngrãdeºte tot mai mult activitatea. Conteazã doar profitul, iar grija pentru om este pe un plan mai îndepãrtat. Se preferã doar acordarea de sporuri pentru locurile de muncã periculoase, în loc sã se solicite, prin autorizaþiile care se acordã, tehnologii nepoluante ºi nepericuloase pentru muncitori.

În direcþiile de sãnãtate publicã existã specialiºti în departamentele de reglementare, dar autorizaþiile sanitare de funcþionare sunt tot mai absente în unele sectoare de activitate. Se protejeazã consumatorii sau proprietarii activitãþilor respective? Personalul din inspecþie, puþini, ce-i drept, din aceleaºi direcþii este absent din viaþa publicã, auzind frecvent de controalele efectuate de cãtre protecþia consumatorului, unitate structuratã mai mult pe sistemul fostului control obºtesc, de medicii veterinari ce controleazã ºi iau mãsuri în diferite sectoare de activitate, sectoare care ar putea pune în pericol starea de sãnãtate publicã.

Dar de inspectorii sanitari, specializaþi cu ani mulþi de ºcoalã, angajaþi ai unitãþilor descentralizate ale statului, respectiv direcþiile sanitare, nu auzim nimic. Tãcere totalã. Sã se datoreze acest lucru faptului cã în minister, la acest departament important este ºef un nespecialist? În mod sigur, da! Pentru cã, este ºtiut, ca un lucru sã meargã bine este necesar totuºi de omul potrivit la locul potrivit.

Anul trecut, când s-a analizat moþiunea ”Criza sãnãtãþii în RomâniaÒ, un coleg afirma de la aceastã tribunã cã: ”În faþa bolii ºi a morþii suntem singuriÒ. Eu aº completa, eventual înconjuraþi de o echipã de profesioniºti, dar legat la mâini de lipsa dotãrilor de intervenþie necesarã.

Stimaþi colegi,

Mereu se apeleazã la justificãri de tipul: ”integrare, aliniere a legislaþieiÒ. Nu ºtim care din acestea sunt adevãrate pentru cã pânã acum tot ce s-a întreprins în sistemul sanitar nu respectã aproape nimic din recomandãrile Uniunii Europene. Am sã citesc câteva din recomandãrile întâlnite în documentele acestei uniuni mult clamate: ”Asigurarea unor servicii de calitate pentru toþi cetãþenii, cu reducerea inegalitãþilor existente în accesul populaþiei la serviciile medicale ºi adaptarea serviciilor oferite la nevoile reale ale populaþiei, pentru cã sãnãtatea trebuie sã devinã o prioritate, în ciuda oricãror constrângeri politice sau financiareÒ.

De aceea, credem cã se impune ca de aceastã datã sã vã aplecaþi mai mult asupra acestui aspect important al vieþii ºi sã votaþi moþiunea prezentã, cãci de sãnãtate avem nevoie cu toþii.

Un alt coleg, din echipa Majoritãþii, de aceastã datã, afirma cã: ”Sãnãtatea tocmai a început sã respireÒ. Însã, adaug eu: ”Respirã, dar în plinã crizã astmaticãÒ.

În orice caz, din cele 3.000 ºi ceva de pagini care ne-au fost date ca mari realizãri ale Guvernului, pentru sãnãtate sunt alocate doar 4 pagini. Atât! Puteþi sã le priviþi, de la 217 la 220, în care sunt trecute câteva ordonanþe care nu fac prea mult lucru în sãnãtate. Vã mulþumesc.

Horia Ion Neamþu

#256085

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Este ºtiut faptul cã adevãrul spus pe jumãtate sau incomplet se transformã în cele din urmã în opusul noþiunii de adevãr. Suntem în aceastã situaþie, în cazul moþiunii pe care o dezbatem astãzi, cel puþin în segmentul ei care se referã la aºa-zisele deficienþe grave care au fost constatate în rapoartele de control ale Curþii de Conturi.

În economia moþiunii pe care o dezbatem astãzi acest segment deþine o pondere însemnatã, de circa 20%, ºi am impresia cã el a fost redactat pe baza principiului: ”Mulþi vãd, puþini înþeleg!Ò

Deci, ne revine misiunea sã restabilim adevãrul în ceea ce priveºte aceste ”grave deficienþeÒ, care, aºa cum a spus ºi doamna ministru în expunerea sa, pot fi cel mult considerate abateri de la regulile contabile, deci abateri de naturã contabilã, ºi care multe dintre ele au fost reglate între timp pe baza procedurilor Curþii de Conturi, respectiv prin deciziile pe care aceasta le-a adoptat ºi au ºi fost duse la îndeplinire pânã în momentul în care dezbatem aceastã moþiune.

Nu aº vrea sã vã reþin timpul cu aspecte tehnice, dar m-aº opri doar la douã chestiuni, ºi anume, la precizarea cã în bilanþul pe 2001 nu au fost trecute creanþe în valoare de 16 miliarde lei. Dar acest lucru trebuie mãsurat prin faptul cã bilanþul contabil nu-l întocmeºte fiecare aºa cum vrea el, ci pe baza unor norme. Deci, normele elaborate de Ministerul Finanþelor Publice la data respectivã, privind închiderea exerciþiului financiar, prevedeau ca aceste creanþe sã fie trecute în afara bilanþului ºi nu puteau fi trecute de Casa de Asigurãri din proprie iniþiativã în bilanþ. Deci, prin aceastã precizare se îndeamnã cumva la încãlcarea legislaþiei actuale.

De asemenea, se precizeazã, în aceastã moþiune, la un alt paragraf, cã s-a asigurat sau s-a acordat de cãtre Casa Naþionalã de Asigurãri un numãr de înlesniri pentru 245 de contribuabili, dar nu vãd ce este rãu în aceasta, fiindcã marea majoritate a acestora aveau probleme de naturã socialã, ºi în acest mod s-a rezolvat poate, parþial, ce-i drept, un segment din marea problemã pe care o au agenþii noºtri economici.

Deci, aceste scutiri, aceste reeºalonãri sunt prevãzute în cadrul actual legal ºi nu vãd de ce au fost menþionate ca o chestiune nelegalã sau ca o acþiune care ar încãlca actualul cadru legal.

Evident, tot aici se face o menþiune legatã de faptul cã aceste creanþe depãºesc mai multe exerciþii bugetare. Aceasta este o opinie pe care au elaborat-o unii finanþiºti, cã nu ar trebui sã depãºim durata unui exerciþiu bugetar, dar aceastã opinie nu este prevãzutã în nici o lege, aºa încât actualul cadru legal permiþând acordarea acestor facilitãþi, acestor amânãri, acestor reeºalonãri, nu vãd de ce am incrimina dacã ele s-au fãcut cu respectarea legii.

În concluzie, aº vrea sã menþionez cã acest segment al moþiunii pe care o discutãm astãzi are, în mare parte, dupã cum am vãzut, scopuri politicianiste, a fost elaborat, în opinia mea, în ideea de a crea o imagine apocalipticã, de dezastru în ceea ce priveºte respectarea cadrului legal de cãtre cei care sunt puºi în aceste funcþii ºi care îºi îndeplinesc misiunea pe care o au ºi, în consecinþã, vã rog sã votãm împotriva acestei moþiuni.

Evident cã unele lucruri trebuie puse la punct, ºi nu sunt puþine, dar îmi exprim convingerea cã instituþiile ºi persoanele îndreptãþite sã facã acest lucru o s-o facã cu competenþã, în termen foarte scurt.

Augustin Lucian Bolcaº

#259750

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

## Domnule preºedinte, Stimatã doamnã ministru, Onoraþi invitaþi ºi distinºi colegi,

Cred cã tot ceea ce trebuia spus astãzi s-a spus. Aº vrea numai sã menþionez cã o moþiune privind starea de sãnãtate a naþiunii nu este numai un act politic, ci este un act de conºtiinþã ºi de responsabilitate. Pe aceastã linie vreau sã subliniez prezenþa acelora care, indepen-

dent de coloratura noastrã politicã, ºi-au dat seama de gravitatea acestui moment. Nu este vorba de alianþe conjuncturale, ºi resping orice fel de ironie din partea oricui ar veni, este vorba de împrejurarea cã distincte doctrine ºi distincte politici nu ne pot separa în momentul grav în care însãºi viitorul acestei naþiuni este în pericol.

Din acest punct de vedere, daþi-mi voie sã resping acuzele de politicianism aduse acestei moþiuni, care s-a dorit în primul rând tehnicã, adresate chiar de doamna ministru doctor Bartoº.

Vreau sã resping în acelaºi timp ºi ironia grosierã a domnului doctor Brânzan Ovidiu, care a caracterizat, printr-o sintagmã venitã de la o persoanã absolut necunoscutã în Parlamentul României, ca bolnãvicioasã, susþinerea P.R.M.-ului.

Dacã m-aº coborî la nivelul unei atari gândiri, care vine din partea unui doctor, ar trebuie sã spun: mai bine bolnãvicios decât putred, dar nu acesta este obiectul moþiunii noastre.

Aº vrea sã mai subliniez aici consecvenþa reprezentanþilor U.D.M.R.-ului în ceea ce priveºte distrugerea sistemului de sãnãtate românesc, începutã sub ministeriatul pe care l-au deþinut în fosta guvernare ºi pe care încearcã sã-l continue, sprijinind actuala guvernare, e drept, cu anumite tente de abilitate, ca sã nu se dezicã de propriul electorat.

Vreau sã menþionez în faþa dumneavoastrã cã un singur lucru trebuie spus: nu am cerut demisia unui ministru, nu am cerut înlãturarea unor persoane, ci am cerut reformarea unui sistem greºit conceput încã din anii Õ90, poate ºi din vina parlamentarilor Majoritãþii, care au votat automat legi ce se exclud reciproc ºi au creat un haos în sistemul sanitar, care au dus la situaþia de astãzi, când cârpelile ºi protezele nu mai pot sã ajute la nimic.

Eu vreau, în primul rând, sã amintesc domnului doctor Brânzan Ovidiu ºi colegei noastre, doamna deputat doctor Bartoº Daniela, cã Jurãmântul lui Hipocrat se îndeplineºte nu numai prin actul medical, ci ºi prin actul politic, dacã ai aceastã calitate. Sunteþi responsabili, suntem responsabili pentru soarta naþiunii! ªi dacã vreþi sã ºtiþi de ce este falimentarã politica, gestiunea în domeniul sanitar, nu trebuie sã facem contabilitatea mãrunþiºurilor, ci sã spunem un singur lucru: spor negativ de populaþie! Acesta este falimentul politicii în domeniul sanitar! Dispariþia treptatã a naþiunii! Spre aceasta vreþi sã ne îndreptãm?! De aceasta trebuie sã reformãm sistemul sanitar, de aceasta am iniþiat aceastã moþiune ºi de aceasta ne bucurãm de sprijinul colegilor parlamentari ce au înþeles gravitatea ei. Aº vrea sã voteze conºtiinþa dumneavoastrã, ºi nu apartenenþa dumneavoastrã politicã.

Vã mulþumesc.

Radu Liviu Bara

#263040

## **Domnul Radu Liviu Bara:**

Domnule preºedinte, Doamnã ministru,

Stimaþi colegi,

În întreaga sa activitate Parlamentul trebuie sã militeze pentru legalitate, pentru ordine ºi liniºte socialã.

Pentru consolidarea statului de drept aceste elemente, alãturi, sau, mai bine-zis, împreunã cu mãsurile menite sã readucã România la starea economicã, conform standardelor europene, trebuie sã creeze o nouã perspectivã, sã aibã un nou loc în climatul politic european.

A nu ºtiu câta moþiune iniþiatã de cãtre o parte din opoziþie, de aceastã datã de Partidul România Mare, încearcã sã speculeze stãri necorespunzãtoare din sãnãtate, provocate de atâþia ani de slaba administrare ºi conducere a acestui domeniu, inclusiv de un membru marcant al partidului dumneavoastrã.

Guvernarea þãrii într-un sistem democratic, bazat pe pluripartidism, implicã rãspunderi politice la fel de importante atât pentru majoritatea parlamentarã, cât ºi pentru opoziþie, lucru, de fapt, spus ºi de cãtre antevorbitor, dar din punct de vedere teoretic.

Starea sãnãtãþii populaþiei, pe care toþi o dorim mai bunã, este un deziderat care se urmãreºte în cele mai dezvoltate þãri. Drept urmare, dintr-un studiu recent efectuat de cãtre reprezentanþii Uniunii Europene s-a constatat cã o problemã comunã a tuturor þãrilor membre este problema sãnãtãþii, starea în care se aflã ºi modul de îmbunãtãþire a ei.

Tot ca un exemplu, ce sã spunem despre dezvoltarea Germaniei care ºi ea, din punct de vedere a natalitãþii, are un coeficient negativ. Probabil cã nici ea nu intrã în rândul Uniunii Europene!

Dupã 13 ani de la Revoluþie ºi cei mai rãuvoitori dintre colegi îºi dau seama cã adevãrata reformã în sãnãtate a început în anul 2000. Ei sunt cei care au criticat în 1992, în 1996, în 2000, în 2003, fiindcã un partid aºa puternic ºi cu o prizã puternicã la populaþie a reuºit ”splendidaÒ performanþã sã fie tot timpul în opoziþie. Oare nu le place puterea? S-ar putea.

Vã întreb: când s-a realizat adevãrata transferare a competenþelor din administrarea sistemului ocrotirii sãnãtãþii la nivelul comunitãþilor locale? Trecerea la sistemul de achiziþii prin licitaþii publice la nivelul întregii þãri? O laborioasã activitate de revizuire a listei de medicamente compensate, crescând gradul de compensare a medicamentelor, prin suportarea de cãtre stat a 65% din preþul de vânzare? În câte þãri europene este un asemenea procent? Acestea nu se vãd? Sigur, mãsurile au fost multe, dar lucrul cel mai important este cã pentru prima datã, dragi colegi, s-a realizat o strategie unitarã pe duratã scurtã ºi medie a ceea ce trebuie fãcut în sãnãtate.

În moþiunea de 17 pagini, 8 pagini sunt cu date statistice. ªi îmi cer scuze, dar cei care le-au luat, nu ºtiu de unde, nu s-au uitat pe coloana bunã sau probabil datele nu se refereau la anii 2001 Ñ 2002, lucru, de fapt, arãtat ºi de cãtre doamna ministru.

Stimaþi colegi,

Nu mai puneþi sã facã asemenea moþiuni lungi pe cei obosiþi! Maxim douã pagini, cã altfel se uitã titlul! Am spus ”obosiþiÒ pentru cã sunt oameni care sunt în permanent la spital, la Parlament ºi la facultate, în acelaºi timp, ºi datoritã oboselii încurcã cifrele.

Restul moþiunii ne pune în faþa unor probleme întradevãr mari, probleme punctuale, cu un institut de cercetare, o secþie de la un spital. Cam acesta este nivelul gândirii de ansamblu, viziunile de perspectivã a celor ce au semnat moþiunea.

În ceea ce priveºte câteva din elementele care duc la concluzia cã nici de data aceasta P.R.M. nu a venit cu lecþia învãþatã ºi nu poate primi notã de trecere le-a spus ºi le-a enunþat ºi doamna ministru. Nu le mai enunþ. În consecinþã, rog colegii sã voteze împotriva moþiunii.

Da, într-adevãr, avem probleme în sãnãtate, în reorganizarea Armatei, în creºterea economicã, în învãþãmânt, în minerit, probleme pe care Guvernul Nãstase le ºtie ºi încearcã, aºa dupã cum sunt sigur cã vedeþi, sã le rezolve. Nu este o treabã uºoarã, dar decât sã staþi drept ºi sã judecaþi strâmb, mai bine staþi strâmb ºi judecaþi drept, dacã altfel nu se poate, ºi veniþi cu propuneri care într-adevãr sã ducã la prosperitatea acestui popor, ºi nu vã cheltuiþi în zadar energia, cã este pãcat.

Vã mulþumesc.

Gheorghe Popescu

#267339

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã vã fac cunoscut faptul cã am constatat, încã o datã, cu neplãcere, reaua-voinþã a reprezentanþilor Opoziþiei ºi lipsa acestora de iniþiative pozitive, de intervenþii constructive în Parlament ºi de munca susþinutã pentru realizarea cauzei pentru care au fost învestiþi, aceea de consolidare ºi perfecþionare, prin munca comunã, a sistemului legislativ din România, de susþinere a interesului public la nivel naþional.

Dar, salut, la rândul meu, alãturi de doamna ministru Daniela Bartoº, exercitarea dreptului de a iniþia moþiuni de cenzurã, reglementate prin drepturile constituþionale ºi cele prevãzute în Regulamentul Camerei Deputaþilor.

În domeniul sanitar, Strategia de reformã a Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei a identificat ca prioritate 4 arii de intervenþie strategicã, dupã cum urmeazã: organizarea ºi conducerea sistemului sanitar, finanþarea sistemului sanitar, sãnãtatea populaþiei ºi serviciile de sãnãtate, raþionalizarea resurselor fizice ºi umane.

Pe aceste criterii s-a consolidat, pânã acum, la jumãtatea mandatului guvernamental, o structurã administrativã care sã permitã ”reaºezareaÒ sistemului sanitar din România ºi ridicarea standardelor calitative la nivelul aºteptãrilor naþionale ºi internaþionale, intrarea într-un sistem de normalitate la nivelul sistemului sanitar pe plan naþional.

Numai pentru conducerea ºi reglementarea sistemului sanitar a fost nevoie de emiterea unui numãr de 15 acte normative, care clarificã printre altele: exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiinþarea ºi funcþionarea Ordinului Asistenþilor Medicali din România, completarea legislaþiei în domeniu; Statutul medicului de medicinã generalã, stomatologului ºi farmacistului; Regulamentul de organizare ºi efectuare a stagiaturii de cãtre absolvenþii licenþiaþi ai facultãþilor de medicinã, stomatologie ºi farmacie; statutul stagiarului; asistenþa medicalã gratuitã a preºcolarilor, elevilor, studenþilor; stabilirea listei cuprinzând bolile pentru care asiguraþii beneficiazã în tratamentul ambulatoriu de medicamente eliberate fãrã contribuþie personalã, decontate din Fondul de asigurãri sociale de sãnãtate; achiziþia unor medicamente ce se acordã în spital ºi în ambulatoriu, a unor vaccinuri, materiale sanitare ºi a altor materiale necesare derulãrii programelor de sãnãtate; reglementãri privind prevenirea ºi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, a bãuturilor alcoolice ºi a consumului de droguri.

Toate aceste reglementãri nu fac decât sã acopere golurile lãsate de guvernele anterioare ºi sã facã funcþional un sistem extrem de dificil, care este acesta, al sãnãtãþii. În ceea ce priveºte simplificarea modului de finanþare a serviciilor de sãnãtate, au fost întreprinse o serie de mãsuri, care faciliteazã urmãtoarele:

Ñ Colectarea contribuþiilor de asigurãri de sãnãtate de cãtre un singur fond (Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate).

Ñ Repartizarea Fondului naþional unic cãtre casele de asigurãri, în funcþie de numãrul persoanelor asigurate ºi de structura de riscuri a populaþiei asigurate.

Ñ Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a definit pachetul de îngrijiri de bazã acoperit de contribuþiile de asigurãri de sãnãtate ºi un indicator asociat structurii de riscuri.

Ñ S-a stabilit o cotã de contribuþie de 6, 5% din venitul realizat de angajaþi, iar pensionarii, militarii, elevii ºi studenþii nu mai contribuie la crearea Fondului de asigurãri. Ñ Asiguratul are libertatea sã-ºi aleagã casa de asigurãri.

Ñ Acordarea de asistenþã medicalã gratuitã pentru populaþia din mediul rural cu venituri mici sau fãrã venituri, din zonele defavorizate.

Aceste mãsuri, stabilite prin acte normative care, evident, au trecut ºi prin mâinile dumneavoastrã Ñ conteazã însã dacã le-aþi citit sau nu Ñ, nu face decât sã faciliteze o serie de servicii pentru populaþie ºi intrarea într-un ritm normal de dezvoltare a sistemului sanitar.

Totodatã, prin reglementãrile juridice din domeniu, au fost clarificate o serie de prevederi privind raþionalizarea resurselor fizice, astfel:

Ñ Organizarea ºi funcþionarea spitalelor pentru creºterea eficienþei din punct de vedere tehnic a modului de funcþionare a serviciilor medicale oferite prin unitãþile sanitare cu paturi.

Ñ Reducerea îngrijirilor spitaliceºti prin efectuarea unui control medical anual pentru asiguraþii de peste 30 de ani ºi controlul efectuãrii vaccinãrilor de cãtre direcþiile de sãnãtate publicã.

Ñ Controlul cheltuielilor globale pentru servicii de sãnãtate, prin: negocierea bugetului de venituri ºi cheltuieli al spitalelor, de cãtre conducerea spitalului, cu conducerea direcþiei de sãnãtate publicã ºi cu conducerea casei de asigurãri de sãnãtate, monitorizarea utilizãrii fondurilor contractate, conducerea spitalului pe bazã de contract de administrare.

Ñ Raþionalizarea resurselor fizice, prin aprobarea structurilor unitãþilor sanitare în toate judeþele, corelânduse numãrul paturilor cu indicele lor de utilizare pentru creºterea cost/eficienþã.

Pentru redresarea sistemului sanitar, în bugetele pe anii 2001 ºi 2002 s-au alocat fonduri reprezentând 4,2% din p.i.b., comparativ cu anii 1997Ñ2000, când cifra alocatã din p.i.b. a fost de 2,2Ñ3,8%, ceea ce evidenþiazã, fãrã dificultate, intenþia Guvernului de modernizare ºi eficientizare a sistemului sanitar din România.

## Stimaþi colegi,

Prin moþiunea iniþiatã de dumneavoastrã ne acuzaþi, printre altele, de deficienþe de strategie politicã sanitarã, neþinând cont nici mãcar de faptul cã, raportat la intenþiile tuturor forþelor politice ºi a majoritãþii populaþiei, prin aderarea României la structurile Uniunii Europene suntem obligaþi, cu toþii, la reformarea ºi reabilitarea sistemului sanitar. Iar mãsurile întreprinse pânã acum, ºi cele care vor fi luate, nu fac decât sã ducã la reformã în sistemul sanitar, tocmai în baza unei strategii politice sanitare.

Aºa cum este definit ºi din Planul de acþiuni pe anii 2003 ºi 2004 al Programului de guvernare, ºi care a fost votat de Parlament, în domeniul ocrotirii sãnãtãþii sunt cel

puþin 7 obiective majore care trebuiesc finalizate, iar dacã dumneavoastrã nu le-aþi parcurs pânã acum, sau dacã le-aþi parcurs ºi nu le-aþi înþeles, daþi-mi voie sã vi le prezint pe scurt:

- Ñ conducere ºi reglementare;

- Ñ finanþare;

Ñ simplificarea modului de finanþare a serviciilor de sãnãtate;

Ñ completarea reglementãrilor cu privire la finanþarea costurilor de capital;

- Ñ furnizarea serviciilor;

Ñ reorientarea serviciilor medicale cãtre prevenire, asistenþã primarã ºi asistenþã ambulatorie, fãrã a afecta calitatea îngrijirilor;

Ñ raþionalizarea resurselor fizice;

- Ñ dezvoltarea resurselor umane ºi îmbunãtãþirea

- calitãþii serviciilor;

Ñ creºterea rolului statului în furnizarea bunurilor publice cu externalitãþi pozitive.

Prioritãþi legislative: un numãr de 15 proiecte de acte normative cu finalizare pentru sfârºitul anului 2003.

Toate aceste obiective conduc la un numãr semnificativ de acþiuni majore ale Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, peste 40, care au termene de realizare pânã în trimestrul IV al anului 2004.

V-am reþinut atenþia cu acest punctaj de mãsuri luate pânã acum, ºi care vor fi luate pentru perioada imediat urmãtoare, în speranþa cã, poate, veþi da citire încã o datã Programului de guvernare, veþi fi mai atenþi la mãsurile ºi iniþiativele Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei ºi, þinând cont de prioritãþile politice ºi administrative pe plan naþional ºi internaþional, vom colabora mai strâns, la modul constructiv, reuºind împreunã sã realizãm ceea ce este mai bine pentru þarã, în plan limitat pentru domeniul sãnãtãþii, ºi sã ne respectãm angajamentele date în faþa oamenilor ºi în faþa reprezentanþilor forurilor internaþionale similare.

Vã mulþumesc ºi vã propun respingerea acestei moþiuni.

Daniela Bartoº

#275351

## Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am ascultat cu mare atenþie dezbaterile de astãzi din Parlament legate de problemele din sãnãtate ºi ne-am reamintit care au fost dezbaterile în momentul când Parlamentul a votat Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate în 1997.

S-a votat atunci un sistem de asigurãri sociale de sãnãtate care fusese aplicat în Germania, un model pe care l-am adoptat noi, ca þarã, fãrã sã gândim cã noi nu suntem, totuºi, nemþi. ªi cã la noi, acest sistem care presupunea mare corectitudine ºi multã implicare din partea contribuabililor, nu va funcþiona la fel de bine cum a funcþionat în perioada respectivã în Germania.

Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate a devenit operaþionalã din 1998. De atunci am fost retroactiv acuzaþi cã fondurile prevãzute cu excedent la Casa de Asigurãri au fost luate, au fost folosite cu alte destinaþii. Este adevãrat cã la începutul anului 2003 exista un excedent al Casei de Asigurãri cifrat la aproximativ 15.000 de miliarde, excedent care azi se aflã în Trezoreria Statului, care n-a fost folosit pentru acoperirea gãurilor negre din economie, aºa cum s-a afirmat.

Pentru a nu mai fi acuzaþi în continuare cã se programeazã cu excedent, cã acest excedent este folosit pentru a acoperi gãuri în diverse alte locuri ale economiei, Guvernul a luat hotãrârea ca la proiectul de buget pe 2003, care a fost prezentat Parlamentului ºi care a fost votat de dumneavoastrã la sfârºitul anului trecut, Casa de Asigurãri sã nu mai aibã prevãzut excedent pentru sãnãtate, lucru care este la îndemâna oricui sã-l vadã.

Este foarte adevãrat cã ne-am dori un procent mai mare din p. i. b., este foarte adevãrat cã anumite state europene au un procent mai mare din p. i. b., dar comparaþi ºi puterea economicã a acelor state.

Dacã vom solicita mai mult ºi vom impune un procent mai mare din p.i.b. va trebui sã spunem de la ce sector trebuie sã luãm acest procent, care este sectorul care are suficienþi bani acum sã-i dea spre sãnãtate.

Nouã ne revine sarcina de a gestiona mai bine fondurile pe care le avem în momentul de faþã în sistemul de sãnãtate.

Pe de altã parte, nu trebuie sã faceþi sãnãtatea rãspunzãtoare de toate nemulþumirile ºi de toate insatisfacþiile. Nu uitaþi cã numãrul mare de accidente care apar ca urmare a gropilor din ºosele, care sunt la îndemâna primarilor sau a altor autoritãþi locale, fac ca accidentatul respectiv sã consume sute de milioane de lei pe ziua de îngrijire în unitãþile spitaliceºti.

A afirma aici, în faþa întregului Parlament ºi a întregii þãri, cã sistemul de sãnãtate este falimentar este a fi de acord cã în momentul de faþã bolnavii nu-ºi gãsesc îngrijirea în sistemul de sãnãtate, cã ei nu-ºi primesc ceea ce trebuie.

ªi cu toate acestea, uitaþi-vã numai prin presã ce se spune despre sistemul de sãnãtate. Sunt acte medicale de înaltã performanþã, se fac transplante, se fac operaþii pe cord în mod curent, lucruri pe care acum câþiva ani nici mãcar nu ne gândeam cã am putea sã le facem cu aceeaºi uºurinþã cu care noi astãzi le cerem ºi le facem.

Se vorbea despre faptul cã s-au folosit bani pentru aparaturã medicalã din fonduri PHARE. Nu, domnilor parlamentari! Aceºti bani au fost din credite externe pe care noi astãzi le plãtim, ºi suntem obligaþi sã le plãtim, sã le rambursãm ratele. Deci, nu au venit prin fonduri nerambursabile aceste echipamente medicale, care în multe locuri stau încã neutilizate, deºi noi am fãcut eforturi 2 ani la rând pentru a le da fondurile necesare instalãrii ºi punerii în funcþiune ale acestor echipamente.

Nu am mai acuzat faptul cã aceste echipamente, unele au fost luate în guvernarea 1999 Ñ 2000, fãrã sã se vadã care este necesarul real, care este numãrul de specialiºti capabil sã lucreze cu aceste echipamente medicale ºi care va fi împovãrarea asupra bugetului Ministerului Sãnãtãþii în perioada pe care acum o traversãm ºi în care dumneavoastrã ne acuzaþi cã nu folosim banii ºi cã nu reuºim sã gestionãm aºa cum trebuie problemele din sãnãtate.

S-a ridicat problema medicilor de familie. Anul acesta am încercat, ºi vom merge mai departe în a-i finanþa, mai puþin pentru simplul fapt cã au pe listã un cetãþean al acestei þãri ºi mai mult pentru serviciile pe care ei trebuie sã le facã în folosul asiguraþilor.

N-aº îndrãzni sã vã întreb câþi dintre dumneavoastrã vã cunoaºteþi medicul de familie, pentru cã sunt convinsã cã mulþi dintre dumneavoastrã nu numai cã nu l-aþi vãzut, dar nu v-aþi dus la controlul obligatoriu anual pe care trebuie sã-l facã orice asigurat, dupã vârsta de 30 de ani, la medicul sãu de familie.

În schimb, medicul a primit bani pentru simplul fapt cã vã avea pe listã pe unul dintre dumneavoastrã.

Sunt convinsã cã banii nu sunt suficienþi, cã ar trebui sã aibã cu mult mai mulþi, dar în momentul de faþã mai mult nu putem sã le asigurãm. Nu exclud, însã, posibilitatea de a dialoga cu medicii de familie în continuare, în vederea creºterii posibilitãþii de a acorda servicii medicale în plus ºi de a le acorda finanþe suplimentare pentru acest tip de servicii, în funcþie de competenþele pe care dânºii reuºesc sã le ia, în aºa fel încât sã poatã intra într-un adevãrat sistem concurenþial între medicii de familie. Pentru cã nu trebuie sã privim în mod egalitarist, cã toþi medicii trebuie sã aibã aceleaºi venituri. Ei trebuie sã aibã venituri în funcþie de calitatea muncii lor ºi de prestaþiile pe care le fac cãtre populaþie.

S-a ridicat problema medicinii ºcolare. Doresc sã vã informez, domnule deputat, cã dupã ce în 1998 aceastã reþea a medicinii ºcolare a fost practic decapitatã prin trecerea unui numãr de medici ºcolari în sistemul de medicinã de familie, de acum 2 ani am început revigorarea reþelei de medicinã ºcolarã; este un proces care nu se face peste noapte, s-au scos posturi la concurs, iar în ultimii 2 ani, prin programele ministerului s-a asigurat ºi dotarea cabinetelor de medicinã ºcolarã, iar de anul acesta s-a intrat într-un proces de pregãtire a medicilor ºcolari, pregãtire postuniversitarã continuã, prin centrul de perfecþionare, program la care medicii ºcolari vor accede, fãrã a plãti taxe foarte mari sau fãrã a plãti niºte taxe care sã-i împiedice sã acceadã la sistemul de informare ºi la sistemul de pregãtire profesionalã, pentru a nu mai exista probleme în ºcolile noastre.

Legat de natalitate, cã aþi acuzat Guvernul de scãderea natalitãþii, este un fenomen general. În întreaga Europã se constatã în momentul de faþã un fenomen de îmbãtrânire a populaþiei ºi de reducere a natalitãþii ºi aº recomanda: poate reuºiþi dumneavoastrã sã creºteþi mai mult natalitatea decât o vom putea face noi.

Vã mulþumesc.

Valer Dorneanu

#283104

179 voturi împotrivã. Abþineri? 9 abþineri.

Stimaþi colegi,

Moþiunea a fost respinsã cu 179 voturi împotrivã, 95 pentru ºi 9 abþineri.

V-aº ruga pe toþi sã rãmâneþi în continuare, pentru a parcurge lista votului final.

Începem cu punctul 1 înscris pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/2002 privind punerea în valoare a plantaþiilor vitipomicole abandonate.

- Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2

- din Constituþie.

- Cine este pentru? 174 voturi pentru.

- Împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.

Dar foarte multe voturi neexprimate.

Punctul 2, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2002 privind unele mãsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinþei gratuite ºi a investiþiilor în imobilele ce fac obiectul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcþiilor zootehnice dezafectate, destinate creºterii, îngrãºãrii ºi exploatãrii animalelor, precum ºi a fabricilor de nutreþuri combinate dezafectate.

- Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2

- din Constituþie.

Cine este pentru? 182 voturi pentru.

- Împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Din nou, multe voturi neexprimate.

Proiectul de Lege pentru acceptarea Codului pentru construcþia ºi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã pentru Rezoluþia MEPC. 20 (22) a Comitetului pentru Protecþia Mediului Marin, la Londra, la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum ºi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 ºi 2000 referitoare la acesta.

Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Împotrivã? Douã voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Punctul 4, proiectul de Lege pentru acceptarea Codului internaþional pentru construcþia ºi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MSC. 4(48) a Comitetului Securitãþii Maritime, la Londra, la 17 iunie 1983 ºi, respectiv, prin Rezoluþia MEPC. 19(22) a Comitetului pentru Protecþia Mediului Marin, la Londra, la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum ºi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1999 ºi 2000 referitoare la acesta.

Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? 182 voturi pentru. Împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.

La punctul 5, proiectul de Lege pentru acceptarea Codului internaþional pentru construcþia ºi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin rezoluþia MSC. 5(48) a Comitetului Securitãþii Maritime, la Londra, la 17 iunie 1983, astfel cum a fost modificat prin amendamentele din 1992, precum ºi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1994, 1996 ºi 2000 referitoare la acesta.

- Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2

- din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc. 182 voturi pentru. Împotrivã? Nici un vot. Abþineri? Nici un vot.

Punctul 6, proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 111/1996 privind desfãºurarea în siguranþã a activitãþilor nucleare.

- Lege organicã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1

- din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc. Tot 182 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt voturi. Abþineri? Nu sunt.

Punctul 7, proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 32/2000 privind societãþile de asigurare ºi supravegherea asigurãrilor.

- Lege organicã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1

- din Constituþie.

- Cine este pentru? 182 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

- Abþineri? Nici o abþinere.

Punctul 8, proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/1999 pentru modificarea art. 3 alin. 3 din Ordonanþa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare, aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 108/1996.

- Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2

- din Constituþie.

- Cine este pentru? 182 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

- Punctul 9, proiectul de Lege privind respingerea

- Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare.

- Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2

- din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc. Tot 182 voturi pentru. Împotrivã? Abþineri? S-a aprobat.

- Punctul 10, proiectul de Lege privind respingerea

- Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 211/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare.

- Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2

- din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc. 182 de voturi. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere.

- Punctul 11, proiectul de Lege pentru aprobarea

- Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea ºi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.

- Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2

- din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc. 182 voturi pentru. Împotrivã? 8 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

- Punctul 12, proiectul de Lege privind aprobarea

- Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/2002 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni din România în societate bancarã pe acþiuni.

Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? 182 voturi pentru. Împotrivã? 35 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere. Aprobat.

La punctul 13, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agenþilor economici care presteazã servicii de reparaþie, reglare ºi/sau desfãºoarã activitãþi de reconstrucþie a vehiculelor rutiere.

Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. 182 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? O abþinere.

Punctul 14, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2002 pentru modificarea art. 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere.

Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? 182 de voturi. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Punctul 15, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 171/2002 privind înfiinþarea Societãþii Comerciale MELANA IV Ñ S. A. sub autoritatea Ministerului Industriei ºi Resurselor.

Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. 182 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere.

Domnule BorbŽly,

Vã rog sã nu vã ”mascaþiÒ colega dumneavoastrã, cã nu am vãzut când s-a abþinut.

Punctul 16, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 172/2002 privind constituirea Comisiei de privatizare la Societatea Naþionalã a Petrolului PETROM Ñ S. A.

Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. 182 de voturi. Împotrivã? 35 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Aprobat. Poftiþi!

Domnul deputat Boc doreºte sã explice votul Partidului Democrat.

Valer Dorneanu

#294487

Punctul 22, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea unitãþilor aparatului central al Ministerului de Interne ºi a structurilor subordonate acestuia Lege organicã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1 din Constituþie. Cine este pentru? 190 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Punctul 23, proiectul de Lege pentru modificarea ºi com-

pletarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice. Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Rog doamnele sã fie atente la vot!

Cine este pentru? Mulþumesc. 210 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Punctul 24, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea în combaterea criminalitãþii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanþe psihotrope ºi precursori, a terorismului ºi a altor infracþiuni grave, semnat la Sofia la 10 iulie 2002.

Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc. 210 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Punctul 25, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Regatului Norvegiei privind readmisia propriilor cetãþeni ºi a strãinilor, semnat la Bucureºti la 17 iulie 2002. Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc. 200 voturi. Unii colegi nu voteazã. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Punctul 26, proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenþia privind diversitatea biologicã (semnatã la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000.

Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2

- din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc. 210 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Punctul 27, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 167/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut suplimentar între România, în calitate de Împrumutat, Banca Naþionalã a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, ºi Comunitatea Europeanã, în calitatea de Împrumutãtor, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2002.

Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2

- din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc. 192 pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 28, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative în baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/1998. Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc. 192 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Punctul 29, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 162/2002 privind acordarea de cãtre Ministerul de Interne a unui avans în

valoare de 72,6 miliarde lei pentru finalizarea obiectului contractului comercial nr. 110/2002 încheiat cu Societatea Comercialã ARO-S.A. Câmpulung.

- Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2

- din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc. 192 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 30, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1998 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/1998 privind constituirea Fondului special pentru promovarea ºi dezvoltarea turismului.

- Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2

- din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc. 192 de voturi pentru. Împotrivã? 6 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

- Aprobat cu 192 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi

- o abþinere.

Punctul 31, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 185/2002 pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe.

- Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2

- din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc. 182 voturi pentru. Împotrivã? 36 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

- Punctul 32, proiectul de Lege privind înfiinþarea comu-

- nei Roºiori, judeþul Bihor.

- Lege organicã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1

- din Constituþie.

- Cine este pentru? 210 voturi pentru. Împotrivã? 32 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

- Punctul 33. Propunerea legislativã privind înfiinþarea

- comunei Horodnic de Sus, judeþul Suceava.

- Lege organicã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1

- din Constituþie.

- Cine este pentru? 186 voturi pentru.

- Vãd cã simpatiile merg de la un judeþ la altul. . Împotrivã? 32 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 34. Propunerea legislativã privind înfiinþarea

- comunei Pãuleºti, judeþul Vrancea.

- Lege organicã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1

- din Constituþie.

- Cine este pentru? 186 voturi pentru.

- Împotrivã? 33 voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri. Adoptat.

- Punctul 35. Propunerea legislativã privind înfiinþarea

- comunei Popeºti, judeþul Vrancea.

- Lege organicã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1

- din Constituþie.

- Cine este pentru? 186 voturi pentru.

- Împotrivã? 33 voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri. Adoptat.

- Punctul 36. Propunerea legislativã privind înfiinþarea

- comunei Ploscuþeni, judeþul Vrancea.

- Lege organicã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1

- din Constituþie.

- Cine este pentru? 186 voturi pentru.

- Împotrivã? 33 voturi împotrivã. Abþineri? 4 abþineri. Adoptat.

- Punctul 37, proiectul de Lege privind aprobarea

- Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 134/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.

Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Vã rog sã votaþi! 182 voturi pentru. Împotrivã? 36 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Aveþi cuvântul, domnule deputat, sã vã exprimaþi punctul de vedere al Partidului Democrat.

Valer Dorneanu

#309597

Vã mulþumesc.

La punctul 45, proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenþionale cu sancþiunea obligãrii contravenientului la prestarea unei activitãþi în folosul comunitãþii.

- Se propune respingerea.

- Cine este pentru aceastã soluþie? 180 de voturi pentru

- respingere.

- Împotrivã? 23. Abþineri? Nu sunt.

- S-a respins proiectul.

La punctul 46, proiectul de Lege privind modificarea Codului penal ºi a Codului de procedurã penalã.

- Lege organicã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1

- din Constituþie.

- Se propune respingerea.

- Cine este pentru? 174 de voturi pentru. Împotrivã? 23 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

- La punctul 47, propunerea legislativã privind modifica-

- rea ºi completarea art. 121 din Codul penal.

- Lege organicã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1

- din Constituþie.

- Se propune respingerea.

- Cine este pentru soluþia de respingere? Vã

- mulþumesc. 174 de voturi pentru. Împotrivã? 23 de voturi. Abþineri? Nu sunt.

La punctul 48, propunerea legislativã privind ortografierea numelor ºi prenumelor persoanelor ale cãror acte de stare civilã au fost traduse în altã limbã decât cea maternã.

- Lege organicã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1

- din Constituþie.

- Se propune respingerea.

- Cine este pentru? 176 de voturi pentru respingere. Împotrivã? 23 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

- S-a respins propunerea.

La punctul 49, propunerea legislativã privind interpretarea autenticã a art. 17 lit. B. a) din Ordonanþa de urgenþã nr. 17 din 14 martie 2000 privind taxa pe valoarea adãugatã, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 113/15 martie 2000, aprobatã prin Legea nr. 546 din 17.10.2001, publicatã în Monitorul Oficial nr. 676/25. 10. 2001, Partea I-a.

- Se propune respingerea propunerii legislative. Cine este pentru? 174 de voturi pentru. Împotrivã? 22 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

- S-a respins propunerea.

La punctul 50, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare.

Se propune respingerea. Cine este pentru? 174 de voturi pentru. Împotrivã? 22 de voturi împotrivã.

Abþineri? Nu sunt.

S-a respins proiectul.

La punctul 51, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/1999 privind stimularea plãþii obligaþiilor faþã de bugetul de stat.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 178 de voturi pentru.

- Împotrivã? 22 de voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

- S-a respins.

La punctul 52, propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 64/2002 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaþia agenþilor economici de a utiliza aparatele de marcat electronice fiscale.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. 176 de voturi pentru. Împotrivã? 24 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

La punctul 53, propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 64/2002 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaþia agenþilor economici de a utiliza aparatele de marcat electronice fiscale.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru. Împotrivã? 27 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

La punctul 54, propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenþie, cu modificãrile ulterioare.

Lege organicã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1 din Constituþie.

- Se propune respingerea.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

La punctul 55, propunerea legislativã privind reglementarea relaþiilor de muncã (Codul muncii).

Lege organicã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1 din Constituþie.

- Se propune respingerea.

- Cine este pentru? 174 de voturi pentru. Împotrivã? 21 voturi împotrivã.

- Abþineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

La punctul 56, propunerea legislativã pentru modificarea art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.

- Lege organicã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1

- din Constituþie.

- Se propune respingerea.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. 174 de voturi. Împotrivã? 22 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

La punctul 57, proiectul de Lege privind aprobarea necesitãþilor de infrastructurã de transport de interes naþional ºi european.

Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

- Cine este pentru? 180 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere. S-a adoptat proiectul.

La punctul 58, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 104/1999 pentru modificarea ºi

completarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie.

Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? 176 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere.

La punctul 59, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 112/1999 privind cãlãtoriile gratuite în interes de serviciu ºi în interes personal pe cãile ferate române.

Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. 176 de voturi pentru. Împotrivã? 21 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Aveþi cuvântul, domnule deputat, sã explicaþi votul P.R.M.-ului.

Valer Dorneanu

#317711

La punctul 61, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor.

- Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2 din

- Constituþie.

Cine este pentru? 173 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

La punctul 62, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 132/2002 pentru punerea în aplicare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare.

- Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2

- din Constituþie.

- Cine este pentru? 173 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

- La punctul 63, raportul comisiei de mediere la proiec-

- tul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 103/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 191/1998 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Protecþie ºi Pazã.

- Lege organicã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1

- din Constituþie.

- Cine este pentru? 174 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

- La punctul 64, raportul comisiei de mediere la proiec-

- tul de Lege pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/1998 privind Statutul personalului vamal.

- Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2

- din Constituþie.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. 174 de voturi. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Adoptat.

- La punctul 65, raportul comisiei de mediere la proiectul

- de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanþelor bugetare.

- Lege organicã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1 din

- Constituþie.

- Cine este pentru? 174 de voturi pentru. Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Adoptat.

La punctul 66, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deþinere al câinilor periculoºi.

Lege organicã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1 din Constituþie.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. 174 de voturi pentru. Împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? O abþinere. Raportul a fost adoptat.

La punctul 67, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 2/2003 pentru aprobarea amendãrii Protocolului referitor la definirea noþiunii de ”produse originareÒ ºi metodele de cooperare administrativã, anexã la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi statele membre ale acestora, pe de altã parte.

- Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2

- din Constituþie.

- Cine este pentru? 174 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Punctul 68, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantitãþi de combustibili pentru Societatea Comercialã de Producere a Energiei Electrice ºi Termice TERMOELECTRICA

- S.A., Societatea Comercialã ELECTROCENTRALE Deva

- S. A. ºi centralele termice ºi electrice de termoficare

- aflate în administrarea consiliilor judeþene ºi locale. Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2

- din Constituþie.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. 174 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Adoptat.

- La punctul 69, proiectul de Lege pentru aprobarea

- Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea ºi funcþionarea Oficiului Registrului Naþional al Informaþiilor Secrete de Stat.

- Lege ordinarã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 2

- din Constituþie.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. 174 de voturi pentru. Împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

- La punctul 70, proiectul de Lege privind aprobarea

- Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 169/2002 pentru completarea art. 58 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

- Lege organicã, se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1

- din Constituþie.

- Cine este pentru? 176 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

- Vã mulþumesc pentru participare.

- Cu aceasta am parcurs întreaga listã a votului final. Vã doresc o dupã-amiazã plãcutã!

- Miercuri ºi joi este activitatea în comisiile permanente.

- V-aº ruga insistent sã vã întâlniþi pentru a depune rapoartele care au termenele depãºite. Ne vom vedea luni în plen.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 14, 35._

Cuprins

Stenograma

Ședința