Ion Predescu

## **Domnul Ion Predescu:**

## Domnilor preºedinþi,

Vã rog sã-mi îngãduiþi ca, înainte de a rãspunde la aspectele procedurale ridicate de cei trei colegi, sã prezint, pe scurt, instituþia angajãrii rãspunderii pentru a vedea toþi dacã cele trei obiecþiuni sunt sau nu constituþionale, regulamentare, în raport de ceea ce caracterizeazã aceastã instituþie constituþionalã, angajarea rãspunderii Guvernului.

Toatã lumea este de acord cã angajarea rãspunderii Guvernului reprezintã o provocare la care se poate rãspunde prin moþiune de cenzurã. Provocarea nu este a minoritãþii parlamentare, ci chiar a Guvernului, ºi rezultatul este alternativ: ori se acceptã angajarea, ori este demis Guvernul. Adicã ori se pãstreazã încrederea, ori se confirmã neîncrederea.

Aceastã instituþie, datã fiind însemnãtatea ei, este condiþionatã de termene foarte scurte de trei zile, dar reþineþi, vã rog, ceea ce este foarte important, sunt termene posterioare angajãrii rãspunderii ºi nimic nu este anterior. Apoi, este exclusiv la opþiunea Guvernului angajarea rãspunderii, iar nu a altor factori, impulsuri sau altor autoritãþi.

Reþineþi semnificaþia ºi caracteristica esenþialã. Este cea mai simplificatã ºi cea mai rapidã modalitate de legiferare în cazul angajãrii asupra unui proiect de lege. Caracteristica de bazã: nu se dezbate ºi nu se voteazã. Se prezintã ºi rãmân trei zile la dispoziþia celor care o pot contesta prin moþiunea de cenzurã care, dacã se face, se dezbate în condiþiile prevãzute de Constituþie pentru aceasta.

Mai are douã caracteristici esenþiale. Mobilizeazã majoritatea parlamentarã, ºi vã rog sã reþineþi cã aceasta este de esenþa instituþiei, ºi tempereazã eventualele tendinþe de disidenþã în aceastã majoritate.

Creeazã, prin efectul ei, douã prezumþii legal constituþionale, ºi anume: de acceptare a angajãrii obiectului angajãrii ºi, a doua, de încredere în Guvern.

Nu are nici o altã condiþionare decât aceea prevãzutã de Constituþie de a corespunde celor 3 modalitãþi prevãzute de angajare. Nu are alte condiþii de admisibilitate de procedurã decât cele de conþinut prevãzute de Constituþie, la care m-am referit.

Prin urmare, domnilor, ceea ce aþi susþinut dumneavoastrã, referitor la ordinea de zi, nu se încadreazã în statutul constituþional caracterizând aceastã instituþie.

Ce s-a susþinut? Cã este neconstituþionalã înscrierea pe ordinea de zi a unui proiect denumit ”genericÒ. Doresc sã observ Ñ ºi vã rog sã reþineþi! Ñ cã înscrierea pe ordinea de zi nu este o problemã de constituþionalitate sau de neconstituþionalitate. Trebuie sã folosim termenii corespunzãtori ºi sã vorbim exact, pentru cã ordinea de zi se referã la activitatea de ºedinþe, fie în structurile unei Camere, fie a Camerelor în comun. Cã proiectul ordinii de zi se adoptã de organismul Biroul permanent care conduce Camera sau Birourile permanente, în cazul nostru, ºi se supune aprobãrii plenului, care o acceptã, o modificã sau o respinge, nu este o problemã de constituþionalitate. Prin urmare, formularea este total inadecvatã. Referirea la condiþia de constituþionalitate nu are ce cãuta la ordinea de zi.