Interven˛ia mea se intituleaz„ îImproviza˛ie ∫i politicianism“. Abord„rile economice ∫i sociale la care Ón˛elege s„ recurg„ Alian˛a D.A., conduc„toare Ón coali˛ia de guvernare, continu„ s„ fie marcate de improviza˛ie ∫i politicianism. Politicile fiscale ∫i influen˛a lor asupra politicilor bugetare, salariale ∫i sociale ar fi trebuit s„ ofere Ón acest moment solu˛ii pentru un set de problematici stringente. Un r„spuns trebuia dat subfinan˛„rii din sectoarele de baz„: s„n„tate, educa˛ie, pensii ∫i asisten˛„ social„, infrastructur„. Altul, pentru resursele necesare refacerii infrastructurii ∫i logisticii distruse de inunda˛ii ∫i ajutorarea popula˛iei sinistrate. Apoi, folosind instrumente fiscale, ar fi trebuit desc‚lcit un ghem de probleme care nu vizeaz„ strict bugetul, ci echilibrul macroeconomic, dar ale c„ror corec˛ii reclam„ ∫i interven˛ii fiscale: explozia importurilor necorelate cu suportul lor de finan˛are, exporturile, consumul f„r„ acoperire Ón produc˛ia de m„rfuri ∫i servicii interne, aprecierea monedei na˛ionale nesus˛inut„ de performan˛a de productivitate a economiei. R„spunsul este dezam„gitor: lipsa unei viziuni ∫i filozofii fiscale, invocate f„r„ acoperire atunci c‚nd actualii guvernan˛i erau Ón opozi˛ie; promisiuni din campania electoral„ ∫i din programul de guvernare neacoperite.
A∫a-zisa strategie fiscal„ a guvern„rii liberalo-pediste, care produce acum cea de a patra modificare a Codului fiscal Ón ultimele 9 luni, nu este o na∫tere la termen, cum a fost anun˛at„, ci o f„c„tur„ politic„ ie∫it„ din derut„ ∫i disperare. Ea spore∫te incertitudinile mediului de afaceri ∫i amplific„ sentimentele de nesiguran˛„ ∫i abandon ale popula˛iei, care este iritat„ ∫i alarmat„ de efectele economice ∫i sociale induse de noile modific„ri fiscale.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005
Cum ar putea fi altfel c‚nd proiectul bugetului de stat pentru anul 2006 a fost aprobat Ónainte de aprobarea modific„rilor la Codul fiscal ∫i f„r„ consultarea partenerilor sociali: sindicate ∫i patronate.
Autismul guvern„rii, care a eliminat din practica sa dialogul social, ridic„ semne de Óntrebare asupra actului politic ∫i de guvernare, golite de sens, Ón absen˛a oric„rei inten˛ii consensuale.
Nu ne propunem s„ analiz„m impactul abord„rilor fiscale ale Alian˛ei D.A. asupra mediului de afaceri. Dar dac„ impunerea dividendelor va cre∫te de la 5 la 16% ∫i va opera impozitul de 0,5 % din valoarea imobiliz„rilor corporale ale companiilor, vom asista la o veritabil„ politic„ fiscal„ contra afacerilor.
Cre∫terea pre˛urilor produselor ∫i serviciilor va fr‚na cre∫terea economic„, infla˛ia va cre∫te, salariile ∫i locurile de munc„ vor fi afectate, iar politicile sociale vor suferi prin subfinan˛are.
Relaxarea fiscal„ ca promisiune electoral„ va r„m‚ne un exerci˛iu de imagine demagogic ∫i politicianist. Ne intereseaz„ aici cu prec„dere efectele politicilor fiscale liberalo-pediste asupra popula˛iei Ón general ∫i asupra for˛ei de munc„ Ón special.
Cum influen˛eaz„ fiscalitatea puterea de cump„rare real„ a salariilor ∫i pensiilor? Colect„rile bugetare creeaz„ venituri suficiente pentru desf„∫urarea politicilor publice din s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt ∫i din domeniul protec˛iei sociale? Politicile bugetare prev„d aloca˛ii suficiente pentru sectoarele cu capital de stat ∫i bugetare pentru sus˛inerea unor politici salariale care s„ asigure un nivel decent al salariilor?
Œntr-un climat de incertitudine ∫i instabilitate a fiscalit„˛ii, supus„ unor major„ri continue a pre˛urilor, popula˛ia a∫teapt„ cu team„ iarna. Numai Ón acest an gazele naturale s-au scumpit cu 38%, energia electric„ cu 12%, combustibilul peste 30%, iar estimarea cre∫terii cotelor de Óntre˛inere este de 32%.
Œn acest context, noul Cod fiscal prevede introducerea de accize pentru gaze ∫i electricitate. S„ accizezi gazele ∫i electricitatea dup„ veritabile curbe de sacrificiu impuse popula˛iei ˛ine de pierderea contactului cu realitatea sau de cinism.
Oricum, finan˛i∫tii Alian˛ei D.A. delireaz„. S„ ne mai mir„m c„ Ón plenul Senatului pre∫edintele unei comisii de specialitate declara recent: îAcum avem o situa˛ie mai bun„ dec‚t anul trecut, iar pre˛urile sunt mai mici.“
S„ fi crescut salariile ∫i, Ón special, pensiile at‚t de mult Ónc‚t domnul respectiv s„ clameze c„ Rom‚nia este un paradis fiscal? Din datele puse la dispozi˛ie de Comisia Na˛ional„ de Statistic„, pe primele 8 luni ale anului Ón curs nivelul de trai a Ónregistrat un recul evident, prin sc„derea cu 16% a puterii de cump„rare reale a salariilor.
Recalcularea pensiilor, promisiune electoral„ intens mediatizat„ a Alian˛ei D.A., se arat„ a fi un bluf. Peste dou„ milioane de pensionari nu au primit nici o majorare de pensie, iar m„ririle acordate sunt pu˛ine ∫i derizorii, majoritatea fiind cuprinse Óntre 10.000 ∫i 150.000 lei.
De∫i a creat un imens orizont de a∫teptare, recalcularea pensiilor nu este o cre∫tere a acestora, a∫a cum au crezut pensionarii, ci o politicianist„ redistribuire
a pensiilor mai mari c„tre pensiile mici ∫i foarte mici. S„ fie egalitarismul o nou„ achizi˛ie Ón doctrina liberalilor rom‚ni?
Nici salariile, oricum mici Ón raport cu pre˛urile, nu ∫i-au p„strat puterea de cump„rare. Faliile sociale s-au m„rit. Renun˛area la impozitarea progresiv„ a salariilor le-a amplificat c‚∫tigurile salariale suplimentare ob˛inute prin aplicarea cotei unice pentru cele mai mari 80.000 de salarii, care sunt egale cu c‚∫tigul restului de 4,5 milioane.
C‚∫tigurile majorit„˛ii salariilor au fost absorbite ∫i dep„∫ite de cre∫terea pre˛urilor. Politicile salariale sunt precare ∫i austeritatea lor este impus„ de multe ori de institu˛ii ∫i organisme financiare care au interese globale ∫i mijloace de analiz„ economic„ aplicat„ pe macromodele ∫i nu pe situa˛ii punctuale concrete.
Monitorizarea, de multe ori nejustificat„, a unor unit„˛i din sectorul de stat a condus la Ónghe˛area salariilor. Salariul minim pe economie, care este de 3,3 milioane, conform prevederilor contractului colectiv de munc„, la nivel na˛ional a fost blocat la 3,1 milioane, iar negocierile pentru majorarea lui sunt am‚nate de Guvern. Dialogul social este refuzat sistematic ∫i se anim„ doar c‚nd interesele guvernan˛ilor prevaleaz„, ca Ón cazul modific„rii Codului muncii.
Statisticile plaseaz„ Rom‚nia pe primul loc Ón Europa Ón privin˛a concedierilor: 15.000 de la Ónceputul anului, Ón timp ce se afl„ pe ultimul loc referitor la crearea de noi locuri de munc„; cre∫terea economic„ Ónregistreaz„ niveluri mai mici dec‚t Ón 2004, pe fondul diminu„rii exporturilor.
Rom‚nia este Ón criz„, o criz„ de sistem, de op˛iuni ∫i de strategii. Cu toate c„, de cur‚nd, de la tribuna Parlamentului ni s-a declarat: îA vorbi despre criz„ economic„ Ón Rom‚nia Ónseamn„ a vorbi despre o alt„ lume.“
Realitatea este alta. Rom‚nia rural„ este ˛ara nim„nui, fiscalitatea Ónc„ nu o atinge, dar nici proiectele ∫i fondurile de dezvoltare. Pentru absorb˛ia fondurilor comunitare, administra˛ia local„ este nepreg„tit„. Fiscalitatea exploziv„ care se va aplica Óncep‚nd cu anul 2006 va ad‚nci ∫i mai mult gradul de s„r„cie pentru 40% din popula˛ia ˛„rii.
Œn multe localit„˛i, fondurile de asisten˛„ social„ ale comunit„˛ilor locale sunt epuizate. Proasta administrare a efectelor inunda˛iilor, at‚t de Guvern, c‚t ∫i de administra˛iile locale, lentoarea cu care se ac˛ioneaz„ Ón prag de iarn„ Ónt„resc senza˛ia de abandon pe care o tr„ie∫te lumea rural„.
Œn aceast„ Rom‚nie, total ignorat„ de actuala guvernare, arde mocnit fitilul unei bombe sociale cu efect Ónt‚rziat. C‚nd totu∫i sunt b„ga˛i Ón seam„ de guvernan˛i, reprezentan˛ii mobili ∫i Óntreprinz„tori ai lumii rurale, c„p∫unarii, sunt trata˛i ca cet„˛eni de rangul II Ón Óntortocheate ∫i aberante proceduri vamale. Se uit„ prea u∫or aportul c‚∫tigurilor lor care, repatriate, echilibreaz„ salvator bugetul na˛iunii.
Peste acest spectru al nemul˛umirii ∫i temerii apar ac˛iunile de protest ale sindicatelor, segmentul responsabil ∫i bine organizat al societ„˛ii civile. Apogeul protestelor a fost reprezentat de greva de 24 de zile a feroviarilor din lunile mai-iunie. Nu numai feroviarii sunt Ón conflict deschis cu guvernarea liberalo-democrat„. Au protestat
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005
angaja˛ii de la îBechtel“, sindicali∫tii de la îRepublica“, navali∫tii din Mangalia, sindicali∫tii de la îCoca-Cola“, sindicali∫tii g„l„˛eni, sindicatele din electricitate.
Largi segmente ale popula˛iei, sindicate, organiza˛ii patronale ∫i ale societ„˛ii civile au protestat Ómpotriva introducerii abonamentului la gaze. Organiza˛iile pensionarilor ∫i-au exprimat protestul fa˛„ de nivelul pensiilor raportat la efectul Ón lan˛ al cre∫terii pre˛urilor la energie ∫i utilit„˛i.
Recent, au protestat sindicatele portuare, din s„n„tate ∫i sindicali∫tii de la AVERSA. Li s-au al„turat sindicatele func˛ionarilor publici ∫i ARO C‚mpulung. Valul de proteste al sindicali∫tilor ∫i al unor categorii sociale dintre care cei mai vizibili sunt pensionarii trebuie a∫ezat Ón contextul unor motiva˛ii puternice, ce se Ónscriu pe fondul unor nemul˛umiri profunde cauzate de politicile fiscale, salariale ∫i sociale ale guvern„rii.
Aceasta Óncearc„ s„ arunce costurile reformei improvizate pe care o impune Ón special pe seama for˛ei de munc„ ∫i categoriilor defavorizate ale popula˛iei.
Œn acest context, trebuie a∫ezate ∫i greva Ón derulare din educa˛ie, ∫i anun˛atele greve ale sindicali∫tilor de la metrou ∫i din administra˛ia public„.
Dac„ nu va acorda aten˛ia pe care o cere agenda popula˛iei componentei sociale a guvern„rii, Alian˛a D.A. ∫i coali˛ia aflat„ la putere risc„ deteriorarea p„cii sociale ∫i radicalizarea protestelor sindicale.
Œn concluzie, putem spune c„ actuala brambureal„ fiscal„ transmis„ Ón politicile sociale este un simptom clar al celor dou„ realit„˛i.
Prima: Alian˛a D.A. ∫i guvernul ei nu au politici fiscale ∫i bugetare Ón stare s„ Óndrepte Rom‚nia pe un drum predictibil, apte s„ r„spund„ agendei popula˛iei ∫i mediului de afaceri. Despre o strategie ∫i filozofie fiscal„ nici nu poate vorba: Ómp„ratul este gol.
A doua: efortul onest de a Óncerca, totu∫i, construirea unei politici fiscale care s„ duc„ economia Ónainte, completat„ de politici sociale salutare, este Ónlocuit cu o Óncropeala fiscal„ politicianist„.
C‚nd politicianismul Ó∫i d„ m‚na cu amatorismul ∫i improviza˛ia, cea care sufer„ cel mai mult este popula˛ia, abandonat„ de cinismul ∫i versatilitatea unei guvern„ri egoiste ∫i trufa∫e.
Peste bezna care Óneac„ Rom‚nia licuricii liberalopedi∫ti nu reu∫esc s„ fac„ lumin„.
A∫ vrea s„ fac o mic„ completare vizavi de conflictul declan∫at la metrou ∫i v„ rog, cu permisiunea dumneavoastr„, s„ pot cita dintr-o interpelare f„cut„ Ón urm„ cu c‚˛iva ani.
Se spunea atunci:
îTrebuie s„ existe minime elemente de democra˛ie Ón societatea rom‚neasc„ ∫i nu s„ aplic„m din Ónv„˛„turile lui Stalin ∫i din instruc˛iunile KGB-ului. Nu cu protocoalele mincinoase semnate de ministrul Aurel Novac se cresc, se hr„nesc, se Ómbrac„ ∫i se trimit la ∫coal„ copiii salaria˛ilor de la Metrou. Nu cu Ónvr„jbire ∫i amenin˛„ri, proferate de premierul Nicolae V„c„roiu, se pot opri grevele generate de s„r„cia salaria˛ilor.“ Aprilie 1996, deputat Traian B„sescu.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.