Ion Solcanu

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Excelenþele Voastre, Distinºi membri ai Corpului Diplomatic, Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, Onoraþi invitaþi,

Omagiem astãzi Ziua Naþionalã a României, zi repusã în drepturile sale de primul Parlament de dupã Revoluþia popularã din Decembrie 1989.

În urmã cu 84 de ani, la Alba Iulia, prin prezenþa celor peste 100.000 de delegaþi învestiþi cu credenþionale, care reprezentau voinþa poporului român, era consfinþitã încheierea îndelungatului proces de desãvârºire a statului naþional unitar român.

1 Decembrie 1918 reprezintã pentru noi, românii, consacrarea istoricã a genericului Stat-Naþiune, ca valoare supremã, mai presus de orice alte consideraþii.

Ideea naþionalã a menþinut spiritul ºi a conservat identitatea românilor, nãzuinþa de unitate culminând cu momentul crucial de la 1 Decembrie 1918, când naþiunea românã s-a regãsit în graniþele sale naturale. Construcþia statalã la care au gândit ºi sperat generaþii de români a avut drept piloni de rezistenþã principiile ”Libertate, egalitate, fraternitate!Ò

Marea Adunare de la Alba Iulia a fost totodatã ºi un plebiscit spontan, prin care comunitatea internaþionalã a primit un semnal clar privind voinþa de unire a românilor.

Ideile expuse atunci la Alba Iulia în acel 1 Decembrie 1918 au subliniat eliberarea naþiunii române, libertatea acesteia fiind un deziderat de veacuri, care s-a manifestat permanent fãrã a leza însã drepturile minoritãþilor trãitoare pe pãmântul românesc.

Credinþa în valorile naþiunii române ºi ale civilizaþiei umane, încredere în muncã ºi în rãsplata corectã a acesteia erau definite drept elemente fundamentale ale statului.

Consacrarea statului unitar român, fãrã convulsii sau confruntãri sângeroase, reprezintã o paginã de istorie vie a cãrei aniversare nu este doar un element convenþional de evocare, ci o invitaþie la profunzime ºi luciditate în abordarea viitorului.

Reconcilierea istoricã ºi întoarcerea þãrii cu faþa spre un viitor al normalitãþii româneºti menþin în actualitate aceastã omagiere prin care ne cinstim tradiþia ºi istoria, onorândune totodatã prezentul.

Memoria Marii Uniri este însã, uneori, umbritã de unele discuþii ºi dezbateri publice pe marginea diferitelor subiecte controversate, cum ar fi: federalizarea României, contestarea unor prevederi constituþionale sau excesele autonomiste care reprezintã elemente ce lezeazã sentimentele naþionale ale românilor.

În spiritul generoaselor idei care au stat la baza actului istoric de la 1 Decembrie 1918, clasa politicã de astãzi are obligaþia de a consolida o siguranþã economicã minimalã, dublatã de o securitate socialã pentru o cât mai largã majoritate dintre cetãþenii acestei þãri. Susþinerea demnã a destinului românesc, construcþia unui viitor mai bun pentru toþi cetãþenii þãrii reclamã o mai mare responsabilitate, coeziune ºi colaborare a tuturor forþelor politice. Tocmai de aceea, Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist din Senat ºi Camera Deputaþilor considerã cã trebuie continuat procesul de reconciliere naþionalã început prin reconstituirea dreptului de proprietate, confiscat abuziv în anii dictaturii comuniste, ºi continuând cu recunoaºterea rolului jucat de Casa Regalã în istoria României ºi implicarea salutarã a membrilor actuali ai Casei Regale în susþinerea integrãrii României în structurile euroatlantice.