Iosif Arma∫

## **Domnul Iosif Arma∫:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Se Ómplinesc, peste dou„ zile, trei ani de la alegerile locale din 4 iunie 2000. Scrutinul de atunci a constituit un prim semnal al revenirii Partidului Social Democrat — pe atunci P.D.S.R. — Ón fruntea scenei politice rom‚ne∫ti. Primul tur al alegerilor pentru desemnarea primarilor, a consilierilor locali ∫i jude ˛ eni a reprezentat un test important pentru configurarea scenei politice rom‚ne∫ti ∫i pentru viitorul administra ˛ iei publice locale. La trei ani de la acest eveniment, se pot trage c‚teva concluzii interesante pe care, cu permisiunea dumneavoastr„, a∫ dori s„ le scot Ón eviden ˛ „.

Œn primul r‚nd, problema absenteismului, intens mediatizat„ la vremea respectiv„, pe care mul ˛ i politicieni ∫i anali∫ti au ridicat-o pentru a acredita ideea c„ alegerile de la 4 iunie 2000 nu au fost reprezentative, nu a constituit, de fapt, o problem„ Ón adev„ratul Ón ˛ eles al cuv‚ntului. De∫i participarea la vot a Ónregistrat sub 50 la sut„ din popula ˛ ia cu drept de vot, comentariile pe aceast„ tem„ pot fi considerate, practic, lipsite de substan ˛ „. Cu toate c„ pare extrem de simplu, aproape nimeni nu a observat atunci (sau nu s-a dorit acest lucru), c„ votul este un drept, nu o obliga ˛ ie ∫i c„, Ón consecin ˛ „, prezen ˛ a la urne face parte din jocul democratic, fiind o op ˛ iune strict individual„. Tot la fel de adev„rat este ∫i faptul c„ democra ˛ ia ar fi o simpl„ form„ goal„ de con ˛ inut f„r„ participarea cet„ ˛ enilor la actul de decizie, iar absenteismul din iunie 2000, reconfirmat, de fapt, ∫i la scrutinele urm„toare, din toamna aceluia∫i an, poate fi interpretat, Ón mod cert, ca o sanc ˛ iune dur„ aplicat„ clasei politice pentru presta ˛ ia nesatisf„c„toare din acei ani.

Œn al doilea r‚nd, dac„ nu lu„m Ón considerare situa ˛ iile atipice sau votul din localit„ ˛ ile rurale, unde au c‚nt„rit mai mult calit„ ˛ ile ∫i notorietatea candida ˛ ilor, votul din iunie 2000 a fost, orice s-ar spune, profund politizat. Œn consecin ˛ „, ∫i valoarea sa de test pentru alegerile generale a dep„∫it cu mult toate a∫tept„rile. Dovada o constituie chiar rezultatele scrutinului din toamn„, c‚nd, se ∫tie, P.D.S.R. a c‚∫tigat alegerile parlamentare, iar candidatul partidului pe cele preziden ˛ iale.

Œn al treilea r‚nd, pentru prima dat„ dup„ 1992, Conven ˛ ia a pierdut administra ˛ ia local„ Ón marile ora∫e considerate tradi ˛ ionale, cum ar fi Bucure∫ti sau municipiile din Transilvania. Consecvent re ˛ etei Óncercate Ón 1996, electoratul, at‚t c‚t s-a prezentat la urne, a votat schimbarea. Œn definitiv, succesul P.D.S.R. se datoreaz„ faptului c„ partidul a ∫tiut s„ speculeze greut„ ˛ ile ∫i gre∫elile comise de coali ˛ ia aflat„ atunci la putere.

Din alt punct de vedere, cei care s-au prezentat la vot ∫i au votat cu P.D.S.R. ∫i-au pus speran ˛ a Ón capacitatea partidului de a dep„∫i criza Ón care se g„sea societatea rom‚neasc„. Ei sunt cei care au dat, Ón fond, semnalul schimb„rii Ón bine a Rom‚niei, dup„ patru ani de guvernare a coali ˛ iei de dreapta. Op ˛ iunea pentru partidul nostru a exprimat nevoia oamenilor de a avea o bun„ guvernare, care s„ ac ˛ ioneze Ón virtutea unei reforme pentru oameni, nu Ómpotriva lor ∫i a intereselor lor majore. Œn definitiv, dac„ privim lucrurile la modul general, nu to ˛ i politicienii sunt la fel ∫i nu toat„ clasa politic„ se face responsabil„ de e∫ecurile unei guvern„ri.