Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 13 iunie 2003 · monitorul.ai

## Domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „,

## Stima ˛ i colegi,

Interven ˛ ia mea de ast„zi se intituleaz„ îAdversarii Partidului Social Democrat“.

Competi ˛ ia politic„ nu echivaleaz„ nici cu un cadril, nici cu o suit„ de simpozioane ∫tiin ˛ ifice. Œn acela∫i timp, nu cred c„ putem pune semnul egalit„ ˛ ii Óntre lupta politic„ ∫i ciocnirile necivilizate, violente.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 5

Aflat la guvernare, Partidul Social Democrat, este nevoit s„ se confrunte cu replicile opozi ˛ iei, at‚t cea parlamentar„, c‚t ∫i cea extraparlamentar„, lucru firesc, Óns„, Óntr-o democra ˛ ie func ˛ ional„.

Este bine de observat maniera de manifestare a reprezentan ˛ ilor opozi ˛ iei, aspect care Óntr-un fel sau altul este semnificativ pentru o anumit„ mentalitate politic„.

Partidul Na ˛ ional Liberal, partid condus de un tehnocrat serios, domnul Theodor Stolojan, are, f„r„ Óndoial„, un discurs modern, european ∫i se afl„, oricum, Óntr-un moment politic mult mai fast dec‚t atunci c‚nd era condus de c„tre domnul Valeriu Stoica. Destul de activi, liberalii nu au reu∫it Ónc„ s„ ofere acele programe alternative, de natur„ economic„, pe care le anun ˛ aser„ c‚ndva. Incontestabil, Óns„, formula liberal„ nu poate lipsi din fizionomia politicii rom‚ne∫ti viitoare.

Partidul Democrat lupt„ febril pentru a cre∫te Ón sondaje, Óns„ cel pu ˛ in deocamdat„ nu prea reu∫e∫te s„ dep„∫easc„ o anumit„ cot„.

Manifest‚ndu-se pe toate fronturile ∫i uz‚nd de o anumit„ charism„ colorat„, domnul Traian B„sescu pare a avea mai cur‚nd nevoie de tactul ∫i diploma ˛ ia à la Petre Roman, calit„ ˛ i pe care se pare c„ nu le prea are.

Exist„ Ón Partidul Democrat, ca ∫i Ón Partidul Na ˛ ional Liberal, oameni politici de cert profesionalism, dar raportul lor nu se prea materializeaz„ Ón ceea ce prive∫te cre∫terea de substan ˛ „ a partidelor respective.

P.R.M.-ul este principalul adversar al P.S.D.-ului, lucru probat ultima oar„ Ón cursul alegerilor din anul 2000, av‚nd Ón pre∫edintele s„u, senatorul Corneliu Vadim Tudor, un lider charismatic, de∫i controversat.

Partidul Rom‚nia Mare nu cred c„ poate oferi acea alternativ„ politic„ eficient„ ∫i Ón acela∫i timp compatibil„ cu rigorile lumii de m‚ine. Exist„ ∫i aici oameni politici de incontestabil„ valoare moral„ ∫i profesional„, Óns„, pe ansamblu, discursul peremist tr„ie∫te mai mult din resentimente ∫i virulente critici, f„r„ a prezenta Ón mod clar ∫i concret m„surile de Ómbun„t„ ˛ ire a situa ˛ iei economicosociale rom‚ne∫ti.

Chiar remarcabile, unele poezii ale lui Corneliu Vadim Tudor s-au numit exerci ˛ ii de virtuozitate istoric„, pe care nimeni nu i le neag„, nu pot ˛ ine loc de program eficient. Nu afirm prin aceasta c„ P.S.D.-ul este partidul perfect, ideal! Cred Óns„ c„ pentru Rom‚nia prezentului, ba poate ∫i Ón perioada care se va dovedi decisiv„ pentru integrarea noastr„ Ón structurile Uniunii Europene, programul P.S.D. este cel mai concordant cu interesele ˛ „rii noastre.

P‚n„ la urm„, totu∫i, electoratul este singurul judec„tor implacabil al tuturor partidelor. V„ mul ˛ umesc.

Adrian Moisoiu

#19810

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

îPericolul de a acorda prea multe drepturi“ se intituleaz„ interven ˛ ia mea de ast„zi.

S-a Ónt‚mplat la T‚rgu Mure∫, Óntr-un ora∫ Ón care, potrivit recens„m‚ntului din anul 2000, tr„iesc 50,35% rom‚ni, 46,67% maghiari, 2,51% romi ∫i 0,47% al ˛ ii. Din cauz„ c„ rom‚nii nu s-au prea Ónghesuit la vot Ón primul

tur, iar romii au c„zut ca ∫i alt„ dat„ Ón capcana promisiunilor udemeriste, consiliul local municipal s-a constituit din 13 udemeri∫ti ∫i 12 rom‚ni din 4 forma ˛ iuni politice (4 P.U.N.R., 3 P.R.M., 3 C.D.R., ∫i 2 P.S.D.).

Joi, 29 mai a.c., Consiliul Local Municipal T‚rgu Mure∫ trebuia s„ stabileasc„, prin vot, pe cei 6 cet„ ˛ eni ai s„i din cei 27 nominaliza ˛ i, c„rora, Ón cadrul îZilelor mure∫ene 2003“, s„ li se acorde titlul de cet„ ˛ ean de onoare.

Acest eveniment a permis consilierilor U.D.M.R. s„-∫i dea din nou arama pe fa ˛ „. Domnului Laz„r L„dariu, fost deputat Ón legislaturile 1992-1996 ∫i 1996-2000 Ón Parlamentul Rom‚niei, redactor-∫ef al cotidianului mure∫ean îCuv‚ntul liber“, nominalizat de Direc ˛ ia pentru cultur„, culte ∫i patrimoniu na ˛ ional Mure∫, sus ˛ inut de organiza ˛ ii neguvernamentale ∫i de toate partidele rom‚ne∫ti amintite, i s-a refuzat acordarea distinc ˛ iei Ón urma unui vot etnic ini ˛ iat ∫i aplicat de udemeri∫ti, Óncheiat cu rezultatul de 12 voturi pentru ∫i 13 voturi contra.

Deci unei popula ˛ ii majoritare la limit„ (50,35% rom‚ni), dar totu∫i majoritar„, nu i s-a permis s„-∫i desemneze singur„ cet„ ˛ enii de onoare, acesteia fiindu-i impu∫i acei oameni convenabili minorit„ ˛ ii, propu∫i de Alian ˛ a Civic„ ∫i Liga îTransilvania“ — Banat.

Oare cum ar reac ˛ iona udemeri∫tii Óntr-un caz invers, dac„ rom‚nii ar Óncerca s„ se implice Ón comunitatea maghiar„ ∫i s„ le impun„ hot„r‚rile? Le-ar accepta? Unde s-ar duce s„ se pl‚ng„ pentru Ónc„lcarea dreptului la autodeterminare?

Aspectul are antecedente Ón cazul rom‚nilor din Harghita, c„rora, minoritari fiind, le-au trebuit aproape 2 ani pentru ca, abia Ón urma unei sentin ˛ e judec„tore∫ti, consilierul jude ˛ ean rom‚n s„ fie validat! Situa ˛ ii similare sunt nenum„rate ∫i Ón jude ˛ ul Covasna.

De aceea Óntreb: domnilor udemeri∫ti, cum vede ˛ i concordia ∫i buna convie ˛ uire care spune ˛ i c„ dori ˛ i s„ existe Óntre rom‚ni ∫i maghiari? Cu asemenea manifest„ri? Ce ve ˛ i face dac„, la viitoarele alegeri, to ˛ i rom‚nii din T‚rgu Mure∫ se vor prezenta la vot din primul tur ∫i balan ˛ a consilierilor municipali se va Ónclina, cum de altfel este ∫i normal, spre partea rom‚neasc„? Cum vor trebui ace∫tia s„ se comporte fa ˛ „ de minoritatea maghiar„? Cu aceea∫i lips„ de toleran ˛ „ de care da ˛ i dovad„ ∫i prin care inflama ˛ i Ón mod constant ∫i con∫tient situa ˛ ia din zon„? S„ nu se uite c„ alungarea elevilor rom‚ni sau, mai elegant spus, separatismul ∫colar, promovat ∫i pus Ón practic„ la liceul îBolyai Farkas“ din T‚rgu Mure∫, nu a fost ∫i nu va fi niciodat„ acceptat„ de rom‚ni, indiferent c‚te protocoale se vor Óncheia Óntre U.D.M.R ∫i P.S.D.

îE vechi p„catul ∫i nu e∫ti prima vinovat„“ spunea poetul Ion Minulescu. Evenimentul petrecut Ón Consiliul Municipal T‚rgu Mure∫ m„ face s„-mi aduc aminte de Óndemnul horthyst înincs kegyelem“, adic„ îf„r„ cru ˛ are“, slogan utilizat Ón holocaustul declan∫at Ómpotriva rom‚nilor din Transilvania de Nord Ón perioada 1940 — 1944. De aceea apreciez ac ˛ iunea consilierilor locali udemeri∫ti din T‚rgu Mure∫ drept o ac ˛ iune terorist„ de tip Al-Qaeda, o ac ˛ iune f„r„ scrupule, de atingere a scopului propus.

Se afirm„ c„ toate ac ˛ iunile puse la cale Ómpotriva statului rom‚n apar ˛ in radicalilor din U.D.M.R. Votul unitar etnic de la T‚rgu Mure∫ demonstreaz„ Óns„ Ónc„ o dat„ c„ Óntre radicalii ∫i modera ˛ ii din U.D.M.R nu exist„ deosebire, c„ au acela∫i scop, pe care Óncearc„ Óns„ s„-l ating„ prin modalit„ ˛ i diferite.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 Pentru ca pe viitor asemenea situa ˛ ii s„ se evite, Legea administra ˛ iei publice nr. 215/2001 ar trebui amendat„, d‚ndu-se posibilitate fiec„rei comunit„ ˛ i s„-∫i stabileasc„ separat reprezentan ˛ ii proprii. Modelul ungar care permite ungurilor s„ stabileasc„ prin vot conduc„torii convenabili ai comunit„ ˛ ii rom‚ne trebuie evitat.

Oare Óntre votul etnic de la T‚rgu Mure∫ ∫i Óncheierea alegerilor interne din U.D.M.R. ce era prev„zut„ pentru s‚mb„t„ 31 mai a.c. nu este nici o leg„tur„? Dar cu forumul cet„ ˛ enesc din aceea∫i dat„ de la Sf‚ntu Gheorghe la care s-a cerut imperativ ca a∫a-numitul î fi inut secuiesc“ s„ devin„ o îpatrie-mam„ intern„“, la baza c„ruia s„ stea principiul autonomiei teritoriale, adic„ a unui ˛ inut Ón care rom‚nii s„ nu aib„ drepturi Ón propria lor ˛ ar„?

Œntregii clase politice rom‚ne∫ti comunitatea interna ˛ ional„ Ói cere s„ intre Ón normalitate, numai U.D.M.R.- ului, care la urma urmelor nici nu este un partid politic, ci o uniune cultural„, i se admite un regim special — tip gula∫, care promoveaz„ apartheidul.

Rom‚ni, nu v„ l„sa ˛ i am„gi ˛ i! Visurile iredentiste ale etnicilor unguri trebuie tratate cu mare seriozitate. Se vehiculeaz„ ideea c„ cine nu d„ drepturi, d„ teritorii! Dar cine d„ prea multe drepturi ce poate p„ ˛ i? Mul ˛ umesc.

Kerekes Károly

#25202

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Œn declara ˛ ia mea politic„ din 11 februarie a.c., rostit„ Ón plenul Camerei Deputa ˛ ilor, am atras aten ˛ ia asupra faptului c„ Executivul, sc„pat de teama monitoriz„rii din partea Consiliului Europei, a f„cut un pas Ónapoi prin na ˛ ionalizarea unei bune p„r ˛ i a imobilelor ce au constituit obiectul restituirilor Ón baza Legii nr. 10/2002.

Aceast„ nou„ na ˛ ionalizare s-a f„cut de data aceasta printr-o serie de hot„r‚ri ale Guvernului din toamna anului trecut, atest‚nd apartenen ˛ a unor imobile ocupate de unit„ ˛ i bugetare la domeniul public al jude ˛ elor, municipiilor, ora∫elor ∫i comunelor, cu toate c„ proprietarii au cerut, potrivit legii, Ón termen legal, restituirea lor Ón natur„.

Ca urmare a protestelor justificate ale proprietarilor, ∫i nu Ón ultimul r‚nd a sporirii num„rului proceselor de la Curtea European„ a Drepturilor Omului, Ministerul Administra ˛ iei Publice a emis o circular„ comunicat„ prefecturilor ∫i consiliilor jude ˛ ene prin care s-a dispus stoparea oric„ror ac ˛ iuni de intabulare Ón cartea funciar„ a dreptului de proprietate public„ asupra imobilelor Ónscrise eronat Ón inventarul domeniului public atestat de Guvern, at‚ta vreme c‚t instan ˛ ele nu au pronun ˛ at hot„r‚ri definitive ∫i irevocabile Ón procesele ce au ca obiect restituirea Ón natur„ a acestora.

Mai mult dec‚t at‚t, Ón unele cazuri, Guvernul ∫i-a manifestat voin ˛ a de a restitui imobilele Ón discu ˛ ie Ónainte de Óncheierea proceselor. A∫a s-a Ónt‚mplat ∫i Ón cazul castelului din comuna Br‚ncovene∫ti, jude ˛ ul Mure∫. Cu ocazia vizitei efectuate la fa ˛ a locului de c„tre secretarul

general al Guvernului, domnul ™erban Mih„ilescu, a convocat o conferin ˛ „ de pres„ la Prefectura Mure∫, Ón cadrul c„reia a afirmat c„ se restituie Ón natur„ castelul Óntruc‚t Guvernul nu vrea s„ aib„ la activ ∫i acest proces la Strasbourg, unde nu ar avea nici o ∫ans„ de c‚∫tig. Totodat„, a asigurat autorit„ ˛ ile locale ∫i conducerea centrului de recuperare ∫i reabilitare pentru persoane cu handicap c„ Executivul a alocat 30 de miliarde de lei pentru mutarea bolnavilor din castel Ón c„mine noi, Ón condi ˛ ii corespunz„toare standardelor europene. Œns„, contrar afirma ˛ iilor f„cute, la c‚teva s„pt„m‚ni dup„ vizita efectuat„ la Br‚ncovene∫ti, acela∫i ™erban Mih„ilescu, Ón calitate de reprezentant al Guvernului, chemat Ón judecat„ pentru anularea atest„rii apartenen ˛ ei castelului la domeniul public al comunei, depune concluzii la dosarul aflat pe rolul Cur ˛ ii de Apel din T‚rgu Mure∫ pentru respingerea ac ˛ iunii formulate de proprietar.

Este de-a dreptul ∫ocant„ aceast„ inconsecven ˛ „ din partea unui reprezentant al Guvernului, atitudine care f„r„ Óndoial„ nu constituie o dovad„ de credibilitate. Œmi men ˛ in ∫i pe aceast„ cale opinia pe care am exprimat-o Ón declara ˛ ia politic„ anterioar„, ∫i anume: este gre∫it„ concep ˛ ia conform c„reia aderarea Rom‚niei la structurile euroatlantice nu este condi ˛ ionat„ de credibilitate.

Œn mod justificat se formuleaz„ Óntrebarea: p‚n„ c‚nd se va mai spune una ∫i face alta? Este serioas„ Óngrijorarea declarat„ pentru cre∫terea num„rului de procese pierdute de Rom‚nia la Curtea European„ a Drepturilor Omului.

R„spunsul la aceste Óntreb„ri trebuie s„-l dea cei care sunt r„spunz„tori de imaginea ˛ „rii, deci, Ón primul r‚nd, Guvernul.

V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

Ion Mocioalc„

#28984

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Dezbaterile politice din perioada imediat trecut„ privind taxa radio-tv s-ar p„rea c„ au consumat tot ce se putea spune. S„ fie doar populismul cu care ne-a obi∫nuit opozi ˛ ia, exploat‚nd un subiect gras, pentru a mai sublinia o dat„ marea ei grij„ fa ˛ „ de oameni? Nicidecum! Este cel pu ˛ in ciudat c„, de∫i instituirea acestei taxe este, practic, o m„sur„ de dreapta, ∫i cei mai Ónver∫una ˛ i contestatari ai acesteia sunt partidele de dreapta sau, m„ rog, care semnalizeaz„ st‚nga ∫i trag spre dreapta.

V„ rog s„ observa ˛ i duplicitatea demersului politic al colegilor din opozi ˛ ie ∫i Ón acest caz, ca Ón at‚tea altele. Poz‚nd Ón campionii transparen ˛ ei, corectitudinii ∫i drept„ ˛ ii, ace∫tia au dezinformat opinia public„, uit‚nd cu bun„ ∫tiin ˛ „ s„ arate c„, cu toate inerentele ei imperfec ˛ iuni, aceast„ reglementare este imperios necesar„, ea aliniind ∫i din acest punct de vedere Rom‚nia la practica democratic„ european„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 A trebuit interven ˛ ia unor reprezentan ˛ i de seam„ ai politicii europene, inclusiv ai dreptei politice europene, care s-au sim ˛ it datori s„ repare aceast„ impardonabil„ gaf„, salut‚nd acest act normativ ∫i subliniind, pentru aceea∫i opinie public„, cum aceast„ tax„, considerat„ normal„ la ei, confer„ posturilor na ˛ ionale radio-tv din Rom‚nia garan ˛ ia independen ˛ ei ∫i credibilitatea at‚t de frecvent blamate de opozi ˛ ie ca fiind Ón pericol.

Œn toate democra ˛ iile europene se poate! La BBC se poate! La TVR nu se poate!

Dorim to ˛ i sau ar trebui s„ dorim o implicare mult mai ferm„ a audiovizualului na ˛ ional Ón promovarea, Ón r„sp‚ndirea culturii na ˛ ionale ∫i universale, Ón diversificarea programelor educative, Ón aceast„ perioad„ nefast„, de proliferare a subculturii, a prostului-gust, a violen ˛ ei ca mod de via ˛ „, a imoralit„ ˛ ii, prin influen ˛ a televiziunii comerciale.

Vehemen ˛ a cu care se atac„ taxa radio-tv m„ duce cu g‚ndul la anumite interese de grup, nicidecum la grija fa ˛ „ de oameni.

Cu ce bani s„ asigur„m calitatea tehnicii ∫i a programelor acestor institu ˛ ii indispensabile ale ˛ „rii? Camere video vechi de 20 de ani, care de reportaj din anii ’76, ’79, studiouri nemodernizate din anii ’60, radiorelee Ómb„tr‚nite, neperformante ∫i de fiabilitate Óndoielnic„, turnul Televiziunii, construit Óntre 1965 — 1970, ∫i care a suportat trei cutremure majore ∫i ar putea ceda la urm„torul — iat„ doar c‚teva obiective care cer o finan ˛ are de cel pu ˛ in 8 milioane de euro pe an doar pentru tehnic„.

Cu scuzele de rigoare, pentru c„ sunt obligat s„ nominalizez, nu pot s„ nu observ cel pu ˛ in subiectivismul cu care, omniprezent„ Ón toat„ mass-media ∫i la toate priceput„, o anumit„ coleg„ din P.N.L. condamna la o recent„ dezbatere televizat„ imoralitatea acestei taxe.

Dar este moral s„ Ómpingem con∫tient spre periferie aceste bunuri na ˛ ionale, cu extraordinarul lor rol, l„s‚nd cale larg„ doar meschinelor interese comerciale de grup?

Imoral„ este atitudinea condamnabil„ a opozi ˛ iei, care, prin multitudinea ac ˛ iunilor de boicot, trunchiind cum i-a convenit realitatea, a Óndemnat f„ ˛ i∫ popula ˛ ia s„ nu respecte aceast„ lege.

Observ, Ón ultimele zile, eficien ˛ a dezbaterilor ∫i a inform„rilor realizate de Radio Rom‚nia ∫i TVR, Ón scopul de a face cunoscute problemele cu care se confrunt„ ∫i pentru sus ˛ inerea demersului Guvernului Ón a∫ezarea pe un f„ga∫ normal a acestei institu ˛ ii indispensabile statului de drept.

Trebuie s„ fim obiectivi ∫i s„ fim de acord c„ eficien ˛ a acestor demersuri ar fi fost indiscutabil mai mare dac„ dezbaterile ∫i informarea popula ˛ iei s-ar fi produs Ónainte de aplicarea legii.

Ca ∫i Ón cazul reglement„rilor ini ˛ iate pentru indemniza ˛ ia de maternitate, ca ∫i Ón cel al comunic„rii noilor rela ˛ ii Óntre asocia ˛ iile de proprietari ∫i posesorii de centrale termice de apartament, comunicate de un consilier ministerial trecut la pensie a doua zi, trebuiau prezentate pe larg ∫i aceste m„suri care, de∫i, Ón fond, bine g‚ndite, pot genera st„ri de confuzie ∫i de tensiune, alimentate copios de v‚n„torii din opozi ˛ ie.

Disfunc ˛ iile, inadverten ˛ ele din normele metodologice de aplicare a legii, redactate de speciali∫tii Guvernului, trebuie s„ fie eradicate. Iar o surs„ de ambiguit„ ˛ i poate

fi ∫i urmarea laconismului unor prevederi ale legii, lipsa detaliilor ∫i preciz„rilor care s„ evite orice interpretare neconform„ cu spiritul legii. Aceasta s„ fie grija noastr„, exigen ˛ a noastr„!

Normele privind taxa radio-tv la care m„ refer sunt deficitare la precizarea taxei diferen ˛ iate a diferitelor categorii de contribuabili. A∫a este corect! Am televizor, pl„tesc, nu am televizor, nu pl„tesc! Dar ∫i m„surile de descurajare a evaziunilor la plata taxei trebuie s„ fie mult mai severe ∫i cu asigurarea controlului.

De aceea, eu nu consider Ónchis„ aceast„ problem„ ∫i solicit programarea dezbaterii parlamentare, care s„ pun„ Ón drepturi ∫i s„ asigure aplicarea con∫tient„ a acestor norme de conduit„ european„ Ón problemele audiovizualului na ˛ ional, ∫i nu r„m‚nerea lor Óntr-o faz„ gri, la bunul-plac al unora sau al altora.

Mul ˛ umesc.

™tefan Baban

#34562

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

î™omajul Óntre statistici oficiale ∫i adev„r“.

îAplicarea de la 01.03.2003 a noului Cod al muncii va duce la desfiin ˛ area conven ˛ iilor civile ∫i la transformarea lor Ón contracte de munc„, astfel Ónc‚t cei ce prestau o activitate pe baza acestora vor putea fi Óncadra ˛ i Ón num„rul salaria ˛ ilor din Rom‚nia, duc‚nd implicit la sc„derea ∫omajului“. Acestea sunt cuvintele reprezentan ˛ ilor Guvernului, care Óncercau s„ demonstreze eficacitatea aplic„rii noii legi, de∫i din stadiul de proiect era destul de controversat„.

La trei luni de la aplicarea Legii nr. 53/2003, Ón locul celor c‚teva milioane de conven ˛ ii civile nu au ap„rut nici m„car 50.000 de contracte de munc„. Firmele, indiferent de forma de proprietate, de stat sau privat„, Ó∫i reduc personalul, din cauza fiscalit„ ˛ ii salariale, se restructureaz„ sau Ó∫i reduc activitatea etc. ™i, cu toate acestea, din datele oficiale rezult„ c„ rata ∫omajului scade de la an la an, de la lun„ la lun„.

Se pune o Óntrebare pertinent„: rata ∫omajului pe care o comunic„ oficial A.N.O.F.P. este real„ sau este cosmetizat„, ca ∫i rata infla ˛ iei? R„spunsul este greu de dat, mai ales c„ adev„rul se afl„ undeva la mijloc: Óntre politicile de protec ˛ ie social„, m„surile de reconversie a for ˛ ei de munc„ ∫i economia subteran„.

Cifrele oficiale ajung s„ fie deformate de economia subteran„. Av‚nd ca principal aliat fiscalitatea excesiv„ Ón domeniul politicii salariale, firmele care au utilizat personal angajat pe baz„ de conven ˛ ii civile au preferat s„ le pl„teasc„ acestora, de la 1.03.2003, sume de bani îla negru“ ∫i s„ nu Óncheie contracte de munc„, astfel Ónc‚t, cei care realizeaz„ venituri de acest gen ∫i care ∫tiu c„ Legea nr. 76/2003 privind asigur„rile de ∫omaj a devenit mai draconic„, nici m„car nu se mai duc s„ se Ónregistreze ca ∫omeri. Œn concluzie, de∫i a fost promo-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 vat„ ca o lege reformatoare, noul Cod al muncii a devenit, ca ∫i Ón cazul altor legi, inoperant, astfel c„ num„rul contractelor de munc„ Ón aceste trei luni a crescut foarte pu ˛ in. La toate acestea se adaug„ ∫i faptul c„ exist„ Ón Rom‚nia ∫i alte legi — Codul de procedur„ civil„ — care reglementeaz„ activitatea colaboratorilor, lucru care este aplicat cu brio at‚t de firmele de stat, c‚t ∫i de cele private.

Œn aceste condi ˛ ii, nu este de mirare c„ rata ∫omajului se afl„ Óntr-o continu„ sc„dere din punct de vedere scriptic. Deoarece, faptic, situa ˛ ia este mult mai dramatic„: multe persoane au terminat perioada de acordare a indemniza ˛ iei ∫i nu au g„sit locuri de munc„ sau dac„ au g„sit au lucrat foarte pu ˛ in, nemaiput‚nd beneficia de prevederile Legii nr. 76/2002, persoanele care au trecut de 45 de ani nu se mai reg„sesc Ón nici o situa ˛ ie a Agen ˛ iei Na ˛ ionale de Ocupare ∫i Formare Profesional„, nici m„car pentru acordarea creditelor pentru patronii care-i angajeaz„, lipsa locurilor de munc„, datorat„ lipsei investitorilor, dezvolt„rii mai pu ˛ in a I.M.M.-urilor ∫i lipsei facilit„ ˛ ilor fiscale etc. Toate aceste persoane vor ap„rea Ón momentul acord„rii unor ajutoare sociale, eviden ˛ iind discrepan ˛ a dintre realitatea cotidian„ ∫i calculul aritmetic.

Œncep‚nd cu anul 2000, reducerea ∫omajului nu a mai fost urmat„ de o cre∫tere Ón acela∫i ritm a num„rului de angaja ˛ i din economie, num„r care a ajuns chiar s„ se diminueze. ™i atunci, unde este adev„rul, Ón cifra care reprezint„ rata ∫omajului sau Ón realitatea cotidian„? V„ mul ˛ umesc.

Puiu Ha∫otti

#38902

V„ mul ˛ umesc, domnule deputat Chiri ˛ „, ave ˛ i dreptate. Declara ˛ ia se intituleaz„ îPartidul Social Democrat — urma∫ul boierilor“.

Œn vremuri pe care mul ˛ i se Ónc„p„ ˛ ‚neaz„ s„ le considere apuse, lu‚ndu-∫i visele drept realitate, un mare lider Ón c„utarea p„cii ∫i a gloriei mondiale a visat Coreea de Nord, o ˛ ar„ remarcabil„ prin unitatea de

monolit, Ón spatele conduc„torului mult iubit, prin rezisten ˛ a acerb„ Ón fa ˛ a imperialismului ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, prin spectacolele grandioase dedicate conduc„torului.

Marele lider, vr„jit de farmecul acestei ˛ „ri exotice, a decis c„ trebuie s„-i urmeze exemplul ∫i a Óncercat s„ pun„ Ón aplicare c‚t mai mult din modelul nord-coreean pe mo∫ia sa din Europa, numit„ Rom‚nia.

Anii au trecut, marele lider a l„sat locul — de fapt a fost executat — altor mari lideri.

Ultimul dintre ei, v„z‚ndu-se la putere, a Ónceput s„ fie atras tot mai mult de mo∫tenirea Ónainta∫ilor s„i ∫i, dup„ doar doi ani ∫i jum„tate de putere discre ˛ ionar„, a Ónceput s„ prind„ gustul modelelor ∫i a f„cut o vizit„ Ón Germania. Dup„ cum vede ˛ i, moda s-a schimbat Óntre timp, Coreea de Nord fiind Ónlocuit„ cu Germania. Dar, ca ∫i ilustrul s„u Ónainta∫, a fost fermecat de ce a v„zut. Spre nefericirea supu∫ilor s„i, nu a fost fermecat de modelul economic sau politic al Germaniei, nici vorb„! A fost cucerit de str„lucirea numelui de partid istoric, de respectul trezirii tradi ˛ iei Partidului Social Democrat German.

Nu a putut s„ analizeze Ón profunzime motivele respectului cu care este Ónconjurat Partidul Social Democrat ∫i, asemenea unor p„s„ri, a fost atras doar de str„lucirea lucrurilor.

Prin urmare, marele lider, pe numele s„u — a ˛ i ghicit — Adrian N„stase, s-a Óntors din Germania plin de elan ∫i a descoperit c„ ∫i el poate fi un personaj istoric, ∫i partidul s„u.

Ca atare, a decis s„ s„rb„toreasc„ 110 de la Ónfiin ˛ area Partidului Social Democrat. Care Partid Social Democrat? Partidul frate cu P.S.D. din Germania, cu laburi∫tii din Anglia, cu sociali∫tii din Fran ˛ a ∫i al ˛ ii! Ce-i apropie? Numele. Ce-i desparte? Din p„cate pentru domnul N„stase, chiar tradi ˛ ia, istoria, totul!

Gr„bit ca Óntotdeauna s„ promoveze ideile marelui lider, locotenentul s„u, numit ™erban Mih„ilescu, a f„cut ceva de care orice pesedist se fere∫te cu Ónver∫unare, a spus adev„rul: a recunoscut c„ tradi ˛ ia partidului s„u Ónseamn„, de fapt, tradi ˛ ia partidului comunist ∫i c„ Partidul Social Democrat are r„d„cinile Ón partidul comunist. Adic„, istoricul Partid Social Democrat a fost Ónlocuit pa∫nic cu partidul comunist, care a continuat politica social-democrat„, l„s‚nd apoi locul unui nou partid socialdemocrat. S-au r„sucit Ón morm‚nt to ˛ i sociali∫tii care au murit Ón Ónchisorile comuniste! S-au r„sucit Ón morm‚nt to ˛ i cei care au suferit pentru c„ nu au vrut s„ accepte nebunia comunist„!

Nu este dec‚t un alt pas pe care Adrian N„stase Ól face pe drumul spre Ómplinirea idealurilor megalomane ale predecesorului s„u comunist. Œnainta∫ul s„u ar fi m‚ndru, ilustrul conduc„tor va s„rb„tori social-democra ˛ ia pe unul din stadioanele at‚t de dragi lui Nicolae Ceau∫escu. Ce difer„? Doar p„rul lupului.

Œi mul ˛ umim lui ™erban Mih„ilescu pentru c„ a avut curajul s„ recunoasc„, Ón fine, ceea ce tovar„∫ii s„i se Ónc„p„ ˛ ‚neaz„ s„ nege: P.S.D. este urma∫ul P.C.R.

™i pentru a face o opozi ˛ ie constructiv„, avem o propunere pentru domnul N„stase: de ce nu s„rb„tore∫te P.S.D. aproape opt secole de atestare documentar„ a boierilor din fi „rile Rom‚ne? Œn acest caz, Óntr-adev„r, se poate spune c„ P.S.D. are o tradi ˛ ie — tradi ˛ ia feudal„, tradi ˛ ia baronilor din occident ∫i a boierilor din Rom‚nia. V„ mul ˛ umesc.

Domnule deputat…

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003

Ioan Miclea

#44471

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „.

Declara ˛ ia mea politic„ se intituleaz„: îInstitu ˛ iile statului — subiect de batjocur„“.

Ar trebui s„ fac„ parte dintr-o ac ˛ iune a puterii executive, dar ∫i a celei legislative ∫i, de ce nu, a celei juridice, o ac ˛ iune concertat„ de combatere a batjocurii pe care unii dintre concet„ ˛ enii no∫tri, Ón diverse forme, o Óndreapt„ Ómpotriva institu ˛ iilor statului.

Œn acest sens voi aminti doar Ón treac„t ac ˛ iunile de batjocorire a sentimentelor na ˛ ional-patriotice ale rom‚nilor transilv„neni de c„tre acest ∫ovin iredentist care este Lászlo Tökés ∫i ceata lui de extremi∫ti, prin ac ˛ iunile ce le-au desf„∫urat ∫i le desf„∫oar„ ∫i Ón prezent ∫i Ómpotriva c„rora justi ˛ ia ∫i autorit„ ˛ ile statului, spre ru∫inea lor, nu Ón ˛ eleg s„ ia nici o m„sur„. Dar pentru c„ faptele acestor extremi∫ti sunt foarte grave, ele ˛ in‚nd ∫i de domeniul penalului, Ómi voi permite ca Ón perioada imediat urm„toare s„ adresez o interpelare pe aceast„ tem„ domnului prim-ministru.

Doresc s„ m„ refer aici, Ón mod deosebit, la ac ˛ iunile concertate de atacare ∫i batjocorire a justi ˛ iei ∫i magistra ˛ ilor.

Afirm, Ón cuno∫tin ˛ „ de cauz„, c„ mul ˛ i magistra ˛ i Óndeplinesc actul de justi ˛ ie sub presiune, timora ˛ i, ba chiar Ónsp„im‚nta ˛ i de campaniile de pres„ ∫i nu numai, care se fac Ómpotriva lor. Am v„zut cazuri c‚nd Ón instan ˛ e judec„tori respectabili, slujitori vechi la altarul justi ˛ iei, au fost insulta ˛ i de c„tre justi ˛ iabili cum c„ ar fi corup ˛ i. Unii dintre ei, ∫i nu pu ˛ ini, s-au f„cut c„ nu v„d ∫i nu aud, de team„ ca presa s„ nu le fac„ procese de inten ˛ ie.

Dar cum s„ nu-∫i permit„ un infractor m„runt sau un justi ˛ iabil oarecare s„ insulte un judec„tor dintr-un fund de provincie, c‚nd chiar un fost pre∫edinte al ˛ „rii Ó∫i permite, Óntr-o conferin ˛ „ de pres„ la care au participat ziari∫ti de la toate cotidienele centrale, s„ afirme c„ judec„torii Cur ˛ ii Supreme de Justi ˛ ie ar fi falsificat actul de justi ˛ ie, favoriz‚ndu-l pe senatorul Corneliu Vadim Tudor Ón procesele pe care acesta le-a avut Ón fa ˛ a Cur ˛ ii. Adic„, dac„ insului Ón cauz„ Ónal ˛ ii magistra ˛ i nu i-au luat Ón seam„ abera ˛ iile din denun ˛ urile sale, Óndreptate Ómpotriva senatorului Corneliu Vadim Tudor, Ónseamn„ c„ magistra ˛ ii sunt neap„rat corup ˛ i.

Ce g‚ndire infantil„ are acest specimen, ba, a∫ spune, acest infractor! Spun infractor deoarece insul — Constantinescu — a comis cel pu ˛ in infrac ˛ iunea de tr„dare de ˛ ar„, v‚nz‚nd printr-o semn„tur„ p„m‚ntul sf‚nt al Bucovinei, precum ∫i Insula ™erpilor, Ucrainei, prin tratatul bilateral. Cum poate un asemenea specimen s„ mai scoat„ capul Ón lume, ba, mai mult, s„ jigneasc„ ∫i s„ batjocoreasc„ o Ónalt„ instan ˛ „ judec„toreasc„ a statului rom‚n?

Cred c„ este cazul ca Parchetul s„ se autosesizeze Ón acest caz ∫i s„ ia m„surile legale ce se impun. Œn acest caz sunt Óntrunite elementele constitutive ale infrac ˛ iunii de comunicare de informa ˛ ii false, prev„zute de art. 1681 din Codul penal.

Ministrul de Interne se str„duie∫te s„ asigure poli ˛ i∫tilor un statut ∫i o situa ˛ ie material„ concordante cu activitatea ∫i greutatea activit„ ˛ ii ce o desf„∫oar„ ace∫tia. Personal mi se pare un lucru firesc, normal, l„udabil. Dar s„rim la g‚tul omului ∫i-l porc„im Ón toat„ presa c„ a f„cut acest lucru cu scop electoral, pentru ca poli ˛ i∫tii s„ Ónchid„ ochii la eventualele fraude la alegerile din 2004!

Nimic mai absurd. Œn primul r‚nd, poli ˛ i∫tii asigur„ numai ordinea la sec ˛ iile de votare, de corectitudinea vot„rii se ocup„ alte organe. Apoi, c‚nd trebuie m„rite salariile acestor oropsi ˛ i de poli ˛ i∫ti, ca ei s„ nu fie suspecta ˛ i de cine ∫tie ce malversa ˛ iuni, ca institu ˛ ia Ón care lucreaz„ s„ nu ajung„ subiect de batjocur„, apar numeroase comentarii.

Am aprobat a∫a cum am aprobat pachetul de legi anticorup ˛ ie. Am Ónceput s„ aplic„m legile din acest pachet declar‚ndu-ne averile. Ac ˛ iunea a fost t„v„lit„ prin toat„ mass-media ∫i s-a f„cut de ea un haz nebun. Din toat„ aceast„ mascarad„ legislativ„ Ón care demnitarii, parlamentarii mai ales, au ie∫it foarte ∫ifona ˛ i, ne-am ales cu o concluzie trist„ ∫i care trebuie s„ ne dea de g‚ndit, ∫i anume aceea c„ ne declar„m degeaba averile (ba chiar ne m‚ndrim cu ele), din moment ce nu cerceteaz„ nimeni de unde sunt ∫i cum au fost dob‚ndite.

Becsek-Garda Dezideriu Coloman

#50190

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Œn ultimii ani, mai mul ˛ i reprezentan ˛ i ai ob∫tilor de mo∫neni ∫i r„ze∫i au fost refuza ˛ i la filialele jude ˛ ene ale Arhivelor Na ˛ ionale, cu toate c„ se ∫tia c„ documentele referitoare la structura ∫i num„rul dreamurilor se afl„ Ón fondurile arhivistice depozitate ∫i inventariate. Astfel, mul ˛ i dintre mo∫tenitorii ob∫tilor de mo∫neni ∫i r„ze∫i nu au putut s„-∫i depun„ cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate din simplul motiv c„ li s-a refuzat eliberarea actelor doveditoare.

Situa ˛ ii asem„n„toare au avut loc ∫i Ón cazul reconstituirii dreptului de proprietate al composesoratelor din Transilvania. Astfel, c‚nd p„durile composesoratului Alkoza din Remetea, jude ˛ ul Harghita, Ón mod ilegal au fost retrocedate comunei, composesorii au cerut actele doveditoare referitoare la dreptul lor de proprietate, Óns„ au fost refuza ˛ i de c„tre angaja ˛ ii filialei Arhivelor Na ˛ ionale din Miercurea-Ciuc, afirm‚ndu-se c„ Ón depozitele de arhive nu se g„sesc asemenea documente.

Fiind cercet„tor, ∫tiam c„ aceste documente se afl„ Ón Fondul nr. 143 Cutia nr. 6 Dosarul cu nr. 146 ∫i am rugat-o pe doamna directoare s„ controleze aceste date ∫i s„ elibereze actele doveditoare pentru cet„ ˛ enii din Remetea. Am fost refuzat, ca ∫i oamenii din comuna de pe l‚ng„ Mure∫.

N-am Ón ˛ eles atitudinea personalului de la Miercurea-Ciuc, deoarece capitolul IV art. 20 din Legea arhivelor na ˛ ionale prevede c„: îDocumentele care fac parte din Fondul arhivistic na ˛ ional al Rom‚niei pot fi folosite pentru cercetare ∫tiin ˛ ific„, rezolvarea unor lucr„ri administrative, inform„ri, ac ˛ iuni educative, elaborarea de publica ˛ ii ∫i elaborarea de copii, extrase ∫i certificate“.

A ap„rut Óns„ recent ∫i Regulamentul s„lii de studiu, unde la art. 3 se prevede c„: îDocumentele care privesc vechimea Ón munc„, dreptul de proprietate, alte bunuri patrimoniale etc. nu se cerceteaz„ Ón sala de studiu“.

Mai concret, prin Regulamentul s„lii de studiu, care contravine legii, cet„ ˛ enii Rom‚niei sunt deposeda ˛ i de proprietatea lor prev„zut„ de lege, nu li se elibereaz„ actele referitoare la averea str„mo∫ilor lor, mai mult, li se interzice cercetarea acestor documente.

V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

Dumitru Chiri ˛ „

#52990

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Œn perioada 10-11 iunie 2003 se va desf„∫ura la Bruxelles cea de XV-a Reuniune a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea European„ — Rom‚nia, ocazie cu care parlamentarii rom‚ni ∫i europeni vor analiza stadiul preg„tirii ˛ „rii noastre pentru aderare la Uniunea European„. Ordinea de zi a reuniunii cuprinde, printre altele, trei subiecte majore referitoare la func ˛ ionarea administra ˛ iei publice, sistemul judiciar ∫i politica energetic„ din Rom‚nia.

Doresc ∫i cu aceast„ ocazie s„ salut demersurile Guvernului Adrian N„stase ∫i ale actualului Parlament pentru accelerarea procesului de aderare la Uniunea European„ ∫i pentru faptul c„, dup„ anul 2000, Rom‚nia a Ónregistrat un plus de credibilitate Ón negocieri, reu∫ind Ón acela∫i timp s„ recupereze Ónt‚rzierile generate de guvern„rile de trist„ amintire din perioada 1996-2000.

Œn leg„tur„ cu func ˛ ionarea administra ˛ iei publice, remarc eforturile depuse Ón plan legislativ ∫i institu ˛ ional pentru descentralizarea ∫i responsabilizarea administra ˛ iei publice, precum ∫i pentru consolidarea statutului func ˛ ionarului public, inclusiv prin m„suri destinate depolitiz„rii func ˛ iei publice.

Œn ce prive∫te sistemul judiciar, vreau s„ subliniez m„surile preconizate Ón pachetul de revizuire a Constitu ˛ iei, care asigur„ independen ˛ a actului de justi ˛ ie, precum ∫i semnifica ˛ ia recentei hot„r‚ri a Parlamentului de numire a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din r‚ndul magistra ˛ ilor ∫i la propunerea acestora, f„r„ a se mai recurge la propuneri din partea partidelor politice, a∫a cum s-a procedat Ón perioada 1996-2000.

M„surile enun ˛ ate eviden ˛ iaz„ hot„r‚rea Guvernului Adrian N„stase ∫i a Partidului Social Democrat de a asigura independen ˛ a justi ˛ iei, depolitizarea acesteia ∫i eliminarea posibilit„ ˛ ii de influen ˛ are a actului de justi ˛ ie de c„tre cercurile de interese economico-financiare.

Cel de al treilea subiect aflat pe agenda reuniunii, politica energetic„, cu impact asupra a peste 8 milioane de utilizatori na ˛ ionali, s-a aflat ∫i continu„ s„ se afle Ón aten ˛ ia Guvernului Rom‚niei, pentru armonizarea cadrului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 legislativ ∫i institu ˛ ional rom‚nesc cu cel al Uniunii Europene. Œn acest context, doresc s„ salut finalizarea dezbaterilor din Camera Deputa ˛ ilor asupra proiectului Legii energiei electrice, Ón deplin acord cu legisla ˛ ia ∫i politicile europene, dar ∫i cu interesele consumatorilor, ale furnizorilor de resurse energetice, ale sectorului energetic Ón ansamblu, Ón condi ˛ iile respect„rii cerin ˛ elor de protec ˛ ie a mediului Ón cadrul unui concept general de dezvoltare durabil„.

Este important s„ re ˛ inem ∫i faptul c„, Óncep‚nd cu anul 2001, sectorul energetic rom‚nesc ∫i-a rec„p„tat statutul de putere regional„ Ón Balcani, la aceasta contribuind ∫i dezvoltarea capacit„ ˛ ilor de produc ˛ ie a energiei electrice cu tehnologii nucleare.

Recenta semnare a Acordului privind interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice din Rom‚nia cu cele din statele membre ale Uniunii Europene ∫i din statele candidate reprezint„ Ónc„ o dovad„ a deciziei Guvernului Adrian N„stase de a respecta angajamentele asumate Ón procesul de negocieri, at‚t pentru realizarea obiectivelor din calendarul ader„rii, dar ∫i pentru modernizarea ∫i eficientizarea sistemului energetic na ˛ ional.

Œn Óncheiere, doresc s„ felicit Guvernul Rom‚niei pentru progresele Ónregistrate Ón procesul de negociere a ader„rii ∫i vreau s„ subliniez ∫i faptul c„ ieri au fost Ónchise dou„ noi capitole: libera circula ˛ ie a m„rfurilor ∫i impozitarea, garan ˛ ie a atingerii obiectivului de finalizare a negocierii la data de 31 octombrie 2004 ∫i de aderare a Rom‚niei ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene la data de 1 ianuarie 2007.

Doresc, de asemenea, s„ transmit mul ˛ umiri partenerilor europeni pentru sprijinul acordat Ón acest demers de mare complexitate ∫i importan ˛ „.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Emil Rus

#57250

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Œn declara ˛ ia mea doresc s„ m„ refer la o situa ˛ ie inedit„, pentru mine, cel pu ˛ in, ∫i Ón acela∫i timp c‚t se poate de dramatic„. E vorba de situa ˛ ia prin care trece ˛ ara noastr„, de tranzi ˛ ie sau cum o fi, dar este cumplit de dur„.

Dac„ la noi este un capitalism, atunci este de-a dreptul s„lbatic, pentru c„ totul se vinde ∫i se cump„r„ pe un sistem de ∫pag„ nemaipomenit ∫i nemaiauzit. Cei care cump„r„ prin a∫a-zisul proces de privatizare unit„ ˛ i economice ale statului, Ón prezent, nu o fac f„r„ politic„ de partid, comisioane ∫i trafic de influen ˛ „ ∫i, pe urm„, averile se declar„ a∫a cum se declar„.

Rom‚nia Óndepline∫te condi ˛ ia de ˛ ar„ a tuturor posibilit„ ˛ ilor, pentru c„ pe bani faci ce vrei, ∫i ho ˛ ii, ∫i crime, cumperi o func ˛ ie Ón C.F.R., Ón s„n„tate, Ón Ónv„ ˛ „m‚nt, iar dac„ te ˛ in b„ierile ∫i o func ˛ ie de parlamentar sau alte demnit„ ˛ i.

Senza ˛ ia omului cinstit este c„-i fuge p„m‚ntul de sub picioare, c„ leul se scufund„ f„r„ oprire ∫i c„ dolarul ∫i moneda european„ Ól urmeaz„. fi i se d„ sentimentul c„ ∫i aceste unit„ ˛ i de schimb cu putere de referin ˛ „ sunt Ón

declin: un apartament, anul trecut, de 10 mii de dolari sau euro, ast„zi este 15 mii sau 16 mii. Cum aude lumea de scumpirea carburan ˛ ilor, simultan, e cuprins„ de spaima tuturor scumpirilor inerente.

E greu, domnilor guvernan ˛ i social-democra ˛ i, de a tr„i Ón aceste condi ˛ ii! E greu pentru pensionari, func ˛ ionari, muncitori, dar pentru tineret este ∫i mai greu! Cine scap„, dintre tineri, de lucreaz„ Ón str„in„tate, acela, e drept, Ón 3-4 ani reu∫e∫te s„-∫i procure un apartament ∫i o ma∫in„, dar la noi e greu s„ se men ˛ in„ Ón via ˛ „. Dac„ a terminat studiile ∫i intr„ Ón slujb„ Ón ora∫ul universitar sau vine acas„, s„ lucreze la un patron, cu tot sprijinul statului, acesta — respectiv t‚n„rul — e at‚t de îbine pl„tit“ — zic Ón ghilimele — Ónc‚t p„rintele, dac„ are ∫i poate, trebuie s„-l ajute la plata chiriei ∫i a Óntre ˛ inerii.

Aceasta este situa ˛ ia de la noi ∫i aceasta se discut„ ∫i r„m‚ne o problem„ mereu nesolu ˛ ionat„. Œntoarce ˛ i-v„, domnilor guvernan ˛ i social-democra ˛ i, cu fa ˛ a la aceast„ cerin ˛ „ imperioas„ ∫i Óncerca ˛ i rezolvarea ei, fiindc„ a ˛ i promis Ón gura mare de toate, ∫i c„ ve ˛ i fi mai aproape de oameni ∫i al„turi de ei! fi ine ˛ i-v„ vorba, domnilor, m„car o clip„ ∫i fi ˛ i l‚ng„ ei!

Pentru c„ s-a lansat ideea c„ un litru de benzin„ trebuie s„ coste 1 euro, ca Ón occident, ceea ce Ónseamn„ 38 de mii de lei, adic„ cu 13 mii de lei mai mult dec‚t este Ón prezent, cum ar veni, cu o treime, v„ Óntreb, oare salariul omului de r‚nd cre∫te Ón aceea∫i propor ˛ ie? Nu, fire∫te c„ nu!

V„ mul ˛ umesc.

Tamás Sándor

#60132

Domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „, Stima ˛ i colegi,

Am cerut cuv‚ntul ca s„ v„ informez cum a dat Ón bar„ domnul Horia Grama, prefectul jude ˛ ului Covasna.

De luni de zile prefectul ∫i secretarul general al prefecturii Óngr„desc Ón mod deliberat Ónfiin ˛ area ocoalelor silvice private, structuri silvice de altfel create Ón toat„ ˛ ara ∫i avizate de c„tre ministerul de resort. fi in s„ v„ reamintesc c„ legisla ˛ ia Ón vigoare este clar„, permisiv„, inten ˛ ia legiuitorului este corect„, european„, nemaivorbind de faptul c„ Ón Rom‚nia func ˛ ioneaz„ deja 44 de ocoale silvice care au Ón administrare terenuri forestiere proprietate a composesoratelor, a unit„ ˛ ilor de cult ∫i de Ónv„ ˛ „m‚nt, a persoanelor private ∫i p„duri proprietate a consiliilor locale.

Cu toate acestea, prefectul jude ˛ ului Covasna a declarat Ón repetate r‚nduri c„ el, personal, nu este de acord cu constituirea structurilor silvice private. A atacat hot„r‚rea unor consilii locale privind asocierea acestora pentru a crea cadrul legal pentru gospod„rirea p„durilor. Œn optica prefectului, Ón jude ˛ ul Covasna nu legile ∫i alte acte Ón vigoare sunt baza activit„ ˛ ii, ci alte interese, str„ine de legisla ˛ ia rom‚neasc„ ∫i de programul Guvernului P.S.D.

Deputa ˛ i, senatori ∫i primari din jude ˛ , Ómpreun„ cu presa local„, am tras semnale de alarm„, pentru a aten ˛ iona organele abilitate s„ dirijeze activitatea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 prefecturii Ón calea ei normal„. Primul r„spuns foarte clar a venit de la ministrul agriculturii, alimenta ˛ iei ∫i p„durilor, domnul Ilie S‚rbu, care, printr-o adres„, a pus la punct concep ˛ ia gre∫it„ a prefectului Horia Grama cu privire la Ónfiin ˛ area structurilor silvice private.

Dau citire numai c‚torva fragmente din materialul am„nun ˛ it ∫i fundamentat al domnului ministru: îEste evident„ inten ˛ ia legiuitorului de a permite tuturor de ˛ in„torilor de p„duri de a constitui asocia ˛ ii cu personalitate juridic„, Ón vederea gospod„ririi c‚t mai eficiente a p„durilor. Prin urmare, aceste dispozi ˛ ii sunt aplicabile ∫i consiliilor locale, care deja, la nivelul Óntregii ˛ „ri, au Ónfiin ˛ at asocia ˛ ii cu personalitate juridic„ ∫i func ˛ ioneaz„ Ón aceast„ form„, cu specificarea clar„ ∫i exclusiv„ a atribu ˛ iilor strict Ón domeniul gospod„ririi fondului forestier pe care Ól de ˛ in“, spune foarte clar, rom‚ne∫te, ministrul agriculturii, alimenta ˛ iei ∫i p„durilor.

Œn consecin ˛ „, sus ˛ inerile Prefecturii Jude ˛ ului Covasna nu sunt Óntemeiate.

Œn final, totu∫i, se ive∫te o Óntrebare: pe cine reprezint„ prefectul din jude ˛ ul Covasna dac„ sfideaz„ legisla ˛ ia Ón vigoare, dac„ Óngr„de∫te drepturile cet„ ˛ enilor ˛ „rii ∫i dac„ activitatea lui este contrar„ programului de guvernare? Sunt dou„ posibilit„ ˛ i: 1. prefectul nu ∫i-a dat seama de activitatea lui negativ„ ∫i atunci, Óntr-o ˛ ar„ democratic„, trebuie demis; 2. prefectul lucra deliberat Ómpotriva legisla ˛ iei ∫i atunci, Óntr-o ˛ ar„ democratic„, prefectul jude ˛ ului Covasna trebuie demis.

V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ia acordat„.

Paul Magheru

#63803

Stimate domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „, Stima ˛ i colegi,

Declara ˛ ia mea politic„ de ast„zi se va referi la bune sentimente rom‚ne∫ti, de toleran ˛ „, respectare a legalit„ ˛ ii ∫i a bunei convie ˛ uiri cu toate minorit„ ˛ ile na ˛ ionale.

Episcopul reformat de Oradea ∫i Piatra Craiului Tökés László nu scap„ nici un prilej de a sfida ∫i de a agasa adev„rul istoric ∫i sentimentele rom‚nilor. Duminic„, 11 mai 2003, Ón prezen ˛ a episcopului ∫i a fostului primministru al Ungariei Viktor Orban, a fost dezvelit„ la Oradea statuia principelui transilvan Gabriel Bethlen, un principe luminat, tolerant, inclusiv fa ˛ „ de Biserica Ortodox„ Rom‚n„. Imaginea d„ltuit„ Ón piatr„ a vrednicului principe a fost Óns„ Óntinat„ de na ˛ ionali∫ti ∫i nostalgici, pigmei politici.

Contrar avizului de urbanism ∫i a textelor aprobate de Ministerul Culturii ∫i Cultelor, soclul a fost inscrip ˛ ionat Ón

limba maghiar„, numele principelui grafiat distorsionat fa ˛ „ de forma latinizat„ sub care a intrat Ón istoria universal„. Ca ripost„, primarul ora∫ului nici nu a participat la inaugurarea monumentului.

Prin∫i Ón flagrant de fals ∫i ilicit, oficialii unguri au acoperit cu p‚nz„ neagr„ prenumele de îGabor“, r„m‚n‚nd doar numele ciuntit de Bethlen. A doua zi, p‚nza neagr„ a disp„rut — ne-am ∫i a∫teptat la lucrul acesta, continu‚nd p‚n„ azi ca statuia s„ se prezinte cu inscrip ˛ ion„ri Ón limba maghiar„, ca ∫i c‚nd nu s-ar fi Ónt‚mplat nimic, Óntr-o alt„ form„, deci, dec‚t a fost aprobat„ prin hot„r‚rea consiliului municipal ∫i cu avizul institu ˛ iilor abilitate.

Ne-am adresat Administra ˛ iei patrimoniului imobiliar de pe l‚ng„ Prim„ria Oradea, Poli ˛ iei municipiului Oradea, Prefecturii Bihor, dar r„spunz„torii de acest fals prefer„ s„ cumuleze amenzi, s„ recidiveze, s„ sfideze, Ón loc s„ respecte legile ∫i hot„r‚rile luate.

Am identificat ∫i vom cere tragerea la r„spundere a persoanelor, care, prin eludarea codului juridic configurat pentru edificarea acestui monument, se situeaz„ sub inciden ˛ a legii penale, ca s„ nu mai vorbim, a oprobriului public.

Acum, c‚nd radicalii maghiari din U.D.M.R. Óncearc„ s„ alc„tuiasc„ un consiliu na ˛ ional al maghiarilor, Ón vederea unei autonomii ∫i guvern„ri locale, a unui ˛ inut autonom, separat lingvistic, economic ∫i cultural, un fel de îpatrie-mam„“ Ón ˛ ar„, se impun hot„r‚ri ferme, pentru a nu permite destabilizarea ∫i f„r‚mi ˛ area, nici m„car Ón g‚nd, a Rom‚niei. Sper„m c„ ra ˛ iunea, bunul-sim ˛ , buna convie ˛ uire dintre rom‚ni ∫i minorit„ ˛ ile na ˛ ionale s„ triumfe, Ón defavoarea aventurierilor ∫i ∫antaji∫tilor politici.

Valentin Adrian Iliescu

#66672

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Œn urm„ cu aproape un an to ˛ i parlamentarii Rom‚niei rosteau jur„m‚ntul de credin ˛ „ fa ˛ „ de ˛ ar„ ∫i fa ˛ „ de popor. Prin jur„m‚ntul rostit de la tribuna Parlamentului Rom‚niei, senatorii ∫i deputa ˛ ii au jurat cu m‚na pe Biblie ∫i pe Constitu ˛ ie s„ slujeasc„ interesele Rom‚niei, s„ respecte Constitu ˛ ia ∫i legile ˛ „rii, s„ apere independen ˛ a, suveranitatea ∫i integritatea teritorial„, s„ vegheze ∫i s„ apere caracterul indivizibil al statului nostru.

De multe ori parlamentarilor rom‚ni cet„ ˛ enii le repro∫eaz„ c„ Óntre vorbele ∫i faptele lor, c„ Óntre promisiuni ∫i realiz„ri exist„ o mare diferen ˛ „.

Chiar ∫i Óntre jur„m‚ntul de credin ˛ „ depus de parlamentari ∫i faptele ∫i ac ˛ iunile lor exist„ discrepan ˛ e evidente care aduc prejudicii grave nu numai imaginii ∫i calit„ ˛ ii de parlamentar, ci Ón primul r‚nd aduc o foarte serioas„ atingere intereselor Rom‚niei. Un asemenea exemplu nefast ce nu poate fi ignorat ∫i care trebuie pus Ón discu ˛ ia opiniei publice este cel al deputatului U.D.M.R. Toró Tibor, liderul a∫a-zisului bloc reformist, cel care a prezidat lucr„rile Consiliului Na ˛ ional al Maghiarilor Óntr-o reuniune recent desf„∫urat„ la Sf‚ntu Gheorghe.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 Rom‚nia este o ˛ ar„ stabil„ din punct de vedere etnic, o ˛ ar„ Ón care majoritatea rom‚neasc„ ∫i minorit„ ˛ ile na ˛ ionale convie ˛ uiesc Ón pace ∫i armonie. Œn pu ˛ ine ˛ „ri ale Europei ∫i ale lumii minorit„ ˛ ile na ˛ ionale beneficiaz„ de at‚tea drepturi ca Ón Rom‚nia — Ónv„ ˛ „m‚nt Ón limba matern„, sprijinirea culturii ∫i spiritualit„ ˛ ii minorit„ ˛ ilor, folosirea limbii materne Ón administra ˛ ie, reprezentarea minorit„ ˛ ilor Ón Parlament.

Œn ciuda realit„ ˛ ilor din Rom‚nia, min ˛ ile Ónfierb‚ntate ale unor personaje politice desprinse parc„ din tenebrele istoriei, mult prea mult tolerate de autorit„ ˛ ile rom‚ne∫ti ale ultimilor 14 ani, vin c‚nd ∫i c‚nd ∫i Ónvolbureaz„ via ˛ a politic„ rom‚neasc„ cu declara ˛ ii aberante, iresponsabile ∫i Ón total„ contradic ˛ ie cu prevederile Constitu ˛ iei Rom‚niei.

Recent, la Sf‚ntu Gheorghe, extremi∫tii pastorului László Tökés ∫i discipolului s„u, deputatul Toró Tibor, au ap„sat din nou pedala autonomiei pe criterii etnice, vorbind chiar de Ónfiin ˛ area unei autorit„ ˛ i de autoguvernare a fi inutului Secuiesc, care s„ devin„ patrie-mam„ intern„ a maghiarilor din Rom‚nia.

Av‚nd Ón vedere faptele mai sus men ˛ ionate, solicit urm„toarele dou„ aspecte:

Œn primul r‚nd, retragerea de c„tre Ministerul Afacerilor Externe a pa∫aportului diplomatic al pastorului László Tökés, persoan„ incompatibil„ prin gravitatea faptelor sale cu statutul de demnitar al Rom‚niei.

Œn al doilea r‚nd, solicit Biroului permanent al Camerei Deputa ˛ ilor audierea deputatului Toró Tibor Ón cadrul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i a Camerei Deputa ˛ ilor ∫i luarea de m„suri disciplinare, av‚nd Ón vedere ac ˛ iunile sale anterior men ˛ ionate, care vin Ón contradic ˛ ie cu jur„m‚ntul de credin ˛ „ rostit Ón calitate de deputat al Rom‚niei.

V„ mul ˛ umesc.

Gheorghe Dinu

#69986

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Declara ˛ ia mea politic„ se intituleaz„ îOare P.R.M.-ul este perceput Óntr-adev„r ca un partid extremist?“

Nu de pu ˛ ine ori, Partidul Rom‚nia Mare a fost acuzat de extremism, xenofobie, rasism, cu toate c„ nimic din ideologia, programele ∫i ac ˛ iunile noastre nu Óndrept„ ˛ esc asemenea calificative. Altele sunt organiza ˛ iile care practic„ separatismul etnic, tulbur„ convie ˛ uirea pa∫nic„ a popula ˛ iei majoritare, comunit„ ˛ ile na ˛ ionale.

C„ partidul nostru se bucur„ din ce Ón ce mai mult de Óncrederea oamenilor acestei ˛ „ri, indiferent de etnie, este un fapt ce este tot mai greu de contestat de cei pe care Ói deranjeaz„ pozi ˛ ia de ap„r„tor al legalit„ ˛ ii, drept„ ˛ ii ∫i echit„ ˛ ii sociale adoptat„ de P.R.M.

Am fost acuza ˛ i c„ am avea ceva cu minoritatea romilor, c„ am fi m‚nc„tori de ˛ igani, cu toate c„ reprezentan ˛ ii no∫tri au declarat de nenum„rate ori c„ nu avem dec‚t sentimente de amici ˛ ie fa ˛ „ de aceast„ minoritate, ca ∫i fa ˛ „ de celelalte minorit„ ˛ i, cu condi ˛ ia s„ respecte Constitu ˛ ia ∫i legile statului. Avem ceva numai cu cei ce, indiferent de etnie, nu respect„ aceste legi, se dedau la ac ˛ iuni sau manifest„ri antisociale, nu respect„ statul rom‚n ∫i poporul rom‚n.

™i printre romi sunt mul ˛ i oameni care au Ón ˛ eles aceast„ pozi ˛ ie a noastr„; mai mult, au devenit membri ai partidului nostru sau sus ˛ in„tori ai lui. Al ˛ ii ni se adreseaz„ cu Óncredere Ón probleme pentru care la al ˛ ii, inclusiv la organiza ˛ iile romilor, nu au g„sit nici m„car Ón ˛ elegerea necesar„, consider‚nd partidul nostru ca sprijinul cel mai de n„dejde. Voi exemplifica aceasta prezent‚nd cazul unui t‚n„r rom din Predeal care, potrivit spuselor sale, a fost pre∫edinte al organiza ˛ iei locale ∫i vicepre∫edinte al organiza ˛ iei jude ˛ ene a Partidei Romilor, de unde a demisionat, dezam„git fiind de promisiunile f„r„ acoperire ∫i de neregulile la care se dedau conduc„torii acestei organiza ˛ ii. D‚nsul ne-a relatat necazurile sale ∫i ne-a cerut sprijinul pentru rezolvarea lor.

Cazul este ilustrativ ∫i pentru alt„ mentalitate care, din p„cate, mai d„inuie Ónc„ Ón r‚ndul romilor, c‚t ∫i al restului popula ˛ iei. De asemenea, arat„ o situa ˛ ie deosebit de Óngrijor„toare pentru cei ce Ó∫i caut„ un rost Ón via ˛ „ dup„ finalizarea studiilor, situa ˛ ie grea pentru to ˛ i tinerii absolven ˛ i, indiferent de etnie.

T‚n„rul Ón cauz„ a terminat o facultate de drept ∫i, Ón c„utarea unui loc de munc„ potrivit studiilor absolvite, s-ar fi izbit ∫i de re ˛ inerea celor pe care i-a contactat, v„z‚ndu-l mai Ónchis la ten ∫i b„nuindu-l c„ este rom.

Noi suntem convin∫i c„ mai persist„ o anumit„ re ˛ inere fa ˛ „ de romi, inclusiv Ón mentalitatea unor oameni cu r„spundere pe plan social, generat„ de comportamentul antisocial al unor membri ai acestei etnii, dar consider„m c„ ∫i Ón r‚ndul etniei ∫i-a f„cut loc o senza ˛ ie nejustificat„ c„ unele greut„ ˛ i Ón rezolvarea problemelor cu care se confrunt„ ar fi rezultatul unor discrimin„ri.

Realitatea este alta, ∫i rezolvarea problemelor de g„sire a unui loc de munc„ trebuie s„ fie aceea∫i pentru to ˛ i, indiferent de etnie.

Imediat dup„ revolu ˛ ie a fost liberalizat„ Ónfiin ˛ area de institu ˛ ii de Ónv„ ˛ „m‚nt privat ∫i chiar de stat, Ón special de drept, f„r„ ca nimeni s„ Ó∫i pun„ Óntrebarea: ce vor face numero∫ii absolven ˛ i ce apar Ón fiecare an ∫i solicit„ locuri de munc„ pe o pia ˛ „ totu∫i limitat„? Unde vor fi Óncadrate miile de licen ˛ ia ˛ i Ón drept, c‚nd posturile disponibile Ón acest domeniu sunt fatalmente de c‚teva ori mai pu ˛ in numeroase?

Evident, nu poate fi vorba dec‚t de o reglare a cifrei de ∫colarizare cu cerin ˛ ele reale de speciali∫ti cu preg„tire juridic„, dar, indiferent de cazul prezentat, r„m‚ne un fapt cert: partidul nostru este din ce Ón ce mai mult perceput de popula ˛ ia ˛ „rii, inclusiv de minorit„ ˛ ile na ˛ ionale, ca un partid echilibrat, un partid al drept„ ˛ ii ∫i echit„ ˛ ii sociale, ap„r„tor al celor n„p„stui ˛ i de cei ce de ˛ in puterea ∫i nu o exercit„ conform legii, Ón folosul celor ce i-au ales.

Marin Anton

#77036

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „. Stima ˛ i colegi,

Rom‚nia este o ˛ ar„ Ón care reformele economice treneaz„ ∫i elementele unei economii de pia ˛ „ func ˛ ionale sunt departe de standardele Ón domeniu.

Œn 14 ani de tranzi ˛ ie, sectorul care constituie motorul oric„rei economii — cel al Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii — s-a dezvoltat de sine st„t„tor, Ómpotriva unui sistem etatist care l-a sus ˛ inut numai conjunctural, Ón fapt Ómpov„r‚ndu-l cu taxe ∫i impozite.

Privitor la ini ˛ iativa liberal„, s-a aprobat cu mare greutate o lege special„ pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, lege Ómbr„ ˛ i∫at„ de actuala putere, care se m‚ndre∫te cu grija pe care o poart„ acestora.

P.S.D. a Ónfiin ˛ at chiar un minister al I.M.M.-urilor, care cheltuie∫te bani publici pentru simpozioane, mese rotunde, pretinse consultan ˛ e, care nu sus ˛ in dec‚t imaginea privind importan ˛ a teoretic„ acordat„ de Guvern I.M.M.-urilor, care se constituie Ón cei mai buni platnici la buget.

Facilit„ ˛ ile ini ˛ iale au fost reduse Ón cursul anului 2002, o dat„ cu modificarea prevederilor legale referitoare la impozitul pe profit, la T.V.A., o parte fiind transferat„ la categoria microÓntreprinderilor.

Multe ˛ „ri europene au regimuri fiscale favorabile microÓntreprinderilor, ceea ce, Ón mare parte, s-a preluat ∫i Ón legisla ˛ ia noastr„, dar care a Ónceput s„ devin„ restrictiv„ dup„ nici un an de aplicare.

Micii Óntreprinz„tori se confrunt„ ∫i ei cu ce se confrunt„ de ani de zile orice Óntreprinz„tor, respectiv schimbarea cadrului legislativ Ón timpul derul„rii afacerii, care pune Ón pericol ∫i deseori chiar falimenteaz„ multe afaceri.

Instabilitatea ∫i incoeren ˛ a legislativ„ au fost criticate de to ˛ i investitorii, indiferent c„ au fost rom‚ni sau str„ini, mari sau mici, la care s-a ad„ugat birocra ˛ ia excesiv„ a administra ˛ iei publice, abuzurile organelor fiscale, comportamentul discre ˛ ionar al func ˛ ionarilor publici, precum ∫i corup ˛ ia institu ˛ ionalizat„.

De cur‚nd, microÓntreprinderile au o nou„ problem„, ∫i anume aceea de a avea salaria ˛ i la constituire, o norm„ legislativ„ aberant„, uit‚ndu-se c„ societatea, p‚n„ nu devine persoan„ juridic„, nu poate Óncheia rela ˛ ii juridice, inclusiv de munc„, deci nu poate face angaj„ri de personal.

Ministerul Finan ˛ elor Publice ∫i Comisia pentru buget, finan ˛ e ∫i b„nci a Senatului s-au Óntrecut Ón declara ˛ ii conform c„rora problema se va rezolva. Deocamdat„ Óns„ acesta este cadrul legislativ — restrictiv, neprietenos, ∫i chiar demolator de firme care se str„duiesc s„ func ˛ ioneze.

Din punctul nostru de vedere este normal s„ protest„m fa ˛ „ de modul Ón care sunt tratate microÓntreprinderile, Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, ∫i s„ exprim„m Óntreaga noastr„ sus ˛ inere pentru asigurarea unui cadru legislativ corect, stimulator ∫i mai ales predictibil.

Ne exprim„m toat„ disponibilitatea de dialog ∫i de colaborare cu toate for ˛ ele politice care cred cu adev„rat Ón importan ˛ a acestui sector, pentru c„ Rom‚nia are nevoie de un ritm de cre∫tere economic„ mai rapid ∫i mai sigur, precum ∫i de mic∫orarea decalajelor fa ˛ „ de standardele Uniunii Europene.

V„ mul ˛ umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003

Andrei Ioan Chiliman

#80663

Declara ˛ ie politic„ privind ipocrizia premierului Adrian N„stase atunci c‚nd vine vorba de cinstirea unora dintre rom‚nii care au f„cut onoare Rom‚niei.

Premierul Adrian N„stase nu se dezminte, a∫a cum nici partidul pe care Ól conduce nu Ó∫i schimb„ n„ravurile, Ón ciuda îbunelor maniere“ occidentale Ónv„ ˛ ate de frica comisarilor europeni ∫i Óndesate pe g‚t de ∫eful de promo ˛ ie de la Drept. Bine dresat de elucubra ˛ iile propagandistice ale Goebbelsului cu musta ˛ „ din Palatul Victoria, Óntr-o partitur„ Ónv„ ˛ at„ pe de rost Ónc„ de c‚nd o n„∫ea pe Nadia Com„neci, premierul rom‚n nu pierde nici un prilej de îa se l„sa“ v„zut, filmat ∫i Ón tête-à-tête cu celebrit„ ˛ ile rom‚ne∫ti ale zilei, cu fotbali∫ti, alpini∫ti, boxeri etc.

Recent, campionul de box profesionist Leonard Doroftei a fost ultimul care a mai ajutat la ridicarea procentelor ofilite ale popularit„ ˛ ii primului-ministru ∫i ale P.S.D., dup„ at‚tea boroboa ˛ e legate de simulacrul de pachet anticorup ˛ ie, de indemniza ˛ iile m„micilor, de elemen ˛ ii caloriferelor rom‚nilor sau de taxele obligatorii radio-tv, pentru a enumera doar c‚teva din ultimele îperforman ˛ e“ ale P.S.D.

Ca de at‚tea ori, ∫i aceast„ Ónt‚lnire nu reprezint„ dec‚t Ónc„ un calup de publicitate pentru campania P.S.D. ∫i baronii s„i, interesul partidului-stat pentru marile nume rom‚ne∫ti ap„r‚nd doar c‚t este nevoie pentru a mai drege imaginea putreg„it„ a firmei, lu‚nd ceva din imaginea celor mai performan ˛ i, mai reprezentativi ∫i mai iubi ˛ i rom‚ni. Probabil c„ la asta se refer„ ∫i Programul îRom‚nia curat„“, de care tot fac tam-tam mai-marii P.S.D. la sp„larea partidului unic de acuza ˛ iile de corup ˛ ie, incompeten ˛ „ ∫i tendin ˛ e dictatoriale.

Œi atrag aten ˛ ia ∫i prin aceast„ declara ˛ ie primuluiministru al Rom‚niei, domnul Adrian N„stase, c„ rom‚nii care au f„cut ceva pentru patrie sunt mult mai mul ˛ i dec‚t sportivii sau actorii ∫i c„, f„r„ a le ignora meritele ultimilor, m„ simt obligat s„ subliniez incredibilele contribu ˛ ii la dezvoltarea Rom‚niei ale altor rom‚ni uita ˛ i complet de actuala putere: r„ni ˛ ii Revolu ˛ iei Rom‚ne se zbat ∫i acum pentru a-∫i ob ˛ ine medicamentele gratuite prin ministere, spitale ∫i farmacii; veteranii de r„zboi, eroi ai r„zboaielor de reÓntregire ∫i eliberare a ˛ „rii, mai pu ˛ ini cu fiecare zi care trece, sunt uita ˛ i, neglija ˛ i sau ignora ˛ i Ón drepturile lor stabilite de legile Parlamentului Rom‚niei; profesorii, cei care formeaz„ ∫i modeleaz„ cel mai important capital rom‚nesc, sunt îrecompensa ˛ i“ cu salarii de mizerie ∫i Óndemna ˛ i s„-∫i abandoneze chemarea pentru o slujb„ mai b„noas„, Ón vreme ce birocra ˛ ii din Ministerul Educa ˛ iei nu Ó∫i mai v„d capul de at‚tea îspecializ„ri externe“; medicii ∫i asistentele medicale, pe care Ói Ónt‚lnim mai mult pe trotuarele consulatelor str„ine dec‚t pe culoarele spitalelor (at‚tea c‚te mai sunt deschise dup„ îreform„“), Ón c„utarea unor locuri de munc„

mai bine pl„tite sau chiar a unei alte patrii. Al„turi de ace∫ti oameni de ce nu vre ˛ i s„ poza ˛ i, domnule primministru? ™i de ce nu Ói recompensa ˛ i a∫a cum merit„?

Recent, am avut ocazia s„ constat Ónc„ o dat„ perversitatea propagandisticii P.S.D. atunci c‚nd am primit-o Ón audien ˛ „ pe doamna Ion Elena din Bucure∫ti. Doamna Ion Elena se trage dintr-un neam de eroi: tat„l d‚nsei, Vasile D„r„scu, a fost decorat cu îVirtutea Militar„“ Ón Primul R„zboi Mondial, fratele a luptat Ón Al Doilea R„zboi Mondial pe frontul din Apus, unul din cumna ˛ i a luptat, de asemenea, pe front ∫i a stat Ón lag„rele comuniste timp de cinci ani, iar so ˛ ul a fost orfan de r„zboi. De∫i ar fi meritat de la statul rom‚n recuno∫tin ˛ „ ∫i respect pentru sacrificiile f„cute de familia sa Ón at‚tea ocazii istorice, d‚nsa este ∫i acum Ón c„utarea drept„ ˛ ii pe care statul rom‚n i-o refuz„, de∫i legile prezente sunt de partea sa — doamna Ion Elena dore∫te s„-∫i recupereze, conform legii, imobilul pe care tat„l d‚nsei l-a construit dintr-un Ómprumut de 30.000 de lei f„cut Ón 1928 ∫i achitat integral Ón 1947, imobil care era destinat s„ fie ∫coal„ Ón satul Bene∫ti, jude ˛ ul Vaslui.

A∫adar, un erou de r„zboi se Óntoarce acas„ ∫i tot ce dore∫te s„ fac„ este s„ se Ómprumute de o sum„ important„ pentru a construi o ∫coal„ Ón satul natal. Ast„zi, 75 de ani mai t‚rziu, dup„ ce nu i se recunoa∫te nici m„car onoarea de a fi numit„ un binef„c„tor (benefactor) al comunit„ ˛ ii, a∫a dup„ cum se Ónt‚mpl„ Ón alte ˛ „ri, fiica donatorului ∫colii revendic„ actele ∫colii Ón duplicat, pe care este Ón drept s„ le ob ˛ in„, moral ∫i legal, dar este refuzat„ brutal ∫i f„r„ nici un motiv de directorul ∫colii ∫i de primarul comunei Tanacu, condus„ de un reprezentant P.S.D.

P.S.D. se laud„ c„ a reformat administra ˛ ia public„, c„ a Óncurajat ∫i c„ aplic„ o lege a transparen ˛ ei ∫i a accesului liber la informa ˛ ie, c„ ap„r„ dreptul de proprietate ∫i Óncurajeaz„ restituirea bunurilor furate de regimul comunist. Totul este fals. Totul este propagand„ orwellian„ ∫i nimic mai mult. Dac„ nu ar fi a∫a, ar trebui s„ o v„d la televizor ∫i pe doamna Ion Elena conferind cu premierul N„stase ∫i pe acesta sco ˛ ‚nd dintr-un buzunar actele ∫colii ∫i oferindu-i-le Ómpreun„ cu o plac„ mare pe care st„ scris î™coala Vasile D„r„scu din satul Bene∫ti“.

Dac„ doamna Elena Ion ar fi avut îfanii“ lui Leonard Doroftei, probabil c„ acest lucru s-ar fi petrecut cu siguran ˛ „. A∫a Óns„, ea este pentru premier doar o persoan„ neÓnsemnat„ care valoreaz„ doar un vot la urm„toarele alegeri, ∫i asta dac„ le mai apuc„. Ceea ce nu ∫tie premierul este c„ tot mai multe astfel de persoane care nu conteaz„ pentru el au Ónceput s„ disting„ Óntre gargara guvernamental„ ∫i nerezolvarea problemelor lor de c„tre acest guvern, ∫i nu mai sunt dispuse a mai da Ónc„ un cec Ón alb P.S.D.-ului.

Gheorghe Eugen Nicol„escu

#86516

De mai multe s„pt„m‚ni se a∫teapt„ Óndeplinirea condi ˛ iilor suplimentare din Acordul cu Fondul Monetar Interna ˛ ional, f„r„ s„ le cunoa∫tem, pentru c„ Guvernul ne spune una nou„ ∫i semneaz„ alta cu reprezentan ˛ ii fondului.

Suntem convin∫i c„ Adrian N„stase va face orice numai s„ termine acest acord cu Fondul Monetar Interna ˛ ional, indiferent dac„ m„surile respective sunt sau nu corelate cu restul politicilor economice, sociale, militare etc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 Observ„m c„ privatizarea bate pasul pe loc sau, c‚nd se mai privatizeaz„ c‚te ceva, se face cu foc de artificii, cu spectacole mediatice, f„r„ s„ se spun„ adev„rul despre modul Ón care s-au Óncheiat contractele. P‚n„ la urm„, important este s„ se termine privatizarea companiilor de stat care consum„ resurse, produc pierderi ∫i care constituie un important element negativ atunci c‚nd se analizeaz„ starea economiei rom‚ne∫ti.

Am considerat c„ b‚lb‚ielile guvernamentale Ón legisla ˛ ia care se modific„ dup„ cum bate la u∫a Guvernului un interes de baron, un investitor interesat de o anumit„ privatizare sau o conjunctur„ Ón care trebuie aduse ofrande se vor Óncheia odat„, Óns„ acum se pare c„ incoeren ˛ a este ∫i mai mare.

Nu ∫tim care sunt resorturile adev„rate ale dansului pe s‚rm„ practicat de Guvern, dar cunoa∫tem inconsecven ˛ ele, imperfec ˛ iunile, impurit„ ˛ ile introduse Óntr-o legisla ˛ ie descurajant„ tocmai pentru cei care ar fi trebuit s„ aib„ un tratament special — Óntreprinz„torii mici ∫i mijlocii.

Indiferent c‚te acorduri vom finaliza, dac„ nu vom avea un mediu de afaceri predictibil nu vom asigura cadrul pentru o economie eficient„, performant„, concuren ˛ ial„, competitiv„, cu oameni de afaceri mici ∫i mijlocii consolida ˛ i, vom r„m‚ne la coada Europei, acolo unde suntem ∫i Ón prezent, ca urmare a unei politici socialdemocrate incon∫tiente.

Constan ˛ a Popa

#88465

Printr-o al„turare fericit„, pe 1 iunie omenirea serbeaz„ Ziua Interna ˛ ional„ a Copilului, iar pe data de 5 iunie Ziua Mondial„ a Mediului.

De ce consider aceast„ al„turare fericit„? Pentru c„ este de neconceput viitorul f„r„ copii ∫i un mediu s„n„tos.

Marele J.J. Cousteau spunea c„ îam Ómprumutat p„m‚ntul pentru copiii no∫tri, ∫i nu avem dreptul s„-i dezmo∫tenim“.

Protec ˛ ia mediului a devenit o problem„ care Ói preocup„ nu numai pe speciali∫ti, ci ∫i pe oamenii politici ∫i chiar pe simplii cet„ ˛ eni.

Fa ˛ „ de grija zilei de m‚ine ∫i de hrana pe care trebuie s„ o asiguri copilului t„u, grija pentru mediu pare o problem„ mai pu ˛ in important„.

Datorit„ impactului negativ pe care unele activit„ ˛ i economice Ól au asupra mediului, dar ∫i asupra s„n„t„ ˛ ii popula ˛ iei, devenim tot mai con∫tien ˛ i de efectul nociv al polu„rii asupra noastr„, dar mai ales asupra copiilor no∫tri.

Œn mediu urban sau rural, noi ∫i copiii no∫tri suntem expu∫i procesului continuu al polu„rii — 11% din r‚urile Rom‚niei sunt poluate, 80% din de∫eurile din Rom‚nia sunt depozitate necorespunz„tor, fiind adev„rate focare de infec ˛ ie, Ón timp ce, prin distrugerea p„durilor ∫i a parcurilor, zona verde scade vertiginos, ajung‚nd p‚n„ la 0,6 metri p„tra ˛ i pe cap de locuitor Ón unele sectoare din Capital„.

Exist„ pu ˛ ine parcuri Ón ora∫ele din Rom‚nia, iar cele existente sunt supuse distrugerii, a∫a cum s-a Ónt‚mplat la B„neasa, pentru a fi amplasate construc ˛ ii Ón locul zonelor verzi. Unde po ˛ i s„ plimbi un copil, s„ Ól educi Ón spiritul dragostei pentru natur„, s„ respire aer curat?

Se apropie vacan ˛ a copiilor ∫i apare problema petrecerii timpului liber. ™trandurile sunt murdare ∫i nu au avize sanitare, nu exist„ spa ˛ ii speciale pentru mersul cu

bicicleta sau cu rolele, spa ˛ iile de joac„ dintre blocuri sunt pu ˛ ine, probleme care par minore, dar sunt esen ˛ iale pentru o dezvoltare s„n„toas„ a copiilor ∫i ar fi trebuit rezolvate Óntr-o capital„ european„ a∫a cum este Bucure∫tiul.

Investi ˛ ia Ón protec ˛ ia mediului este o investi ˛ ie Ón s„n„tate. Poluan ˛ ii conduc la diminuarea rezisten ˛ ei la boli, determin„ o reducere a longevit„ ˛ ii, produc cancer, induc muta ˛ ii la nivelul ADN ∫i ARN, cu consecin ˛ e dramatice asupra descenden ˛ ilor, ∫i implicit asupra viitorului planetei. Este unul dintre motivele pentru care Ón foarte multe ˛ „ri, printre care ∫i Rom‚nia, s-a implementat conceptul de dezvoltare durabil„. Acesta impune trei deziderate: dezvoltarea s„ nu pericliteze sau s„ distrug„ suportul de baz„ al sistemului vie ˛ ii — aerul, apa, solul ∫i sistemele biologice, dezvoltarea durabil„ s„ permit„ o continu„ cre∫tere a producerii de bunuri ∫i servicii care au la baz„ resursele naturale ale p„m‚ntului, ∫i dezvoltarea durabil„ s„ realizeze un sistem social durabil la nivel mondial, na ˛ ional, local ∫i familial, Ón scopul asigur„rii unei distribu ˛ ii echitabile a beneficiilor, bunurilor ∫i seviciilor produse.

Guvernul are datoria de a transforma conceptul politic Óntr-un fapt real, de a gestiona problemele de mediu Ón str‚ns„ corelare cu cele ale statelor Comunit„ ˛ ii Europene, pentru s„n„tatea tuturor locuitorilor P„m‚ntului ∫i asigurarea perpetu„rii vie ˛ ii.

Grigore Emil R„dulescu

#91730

## Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Vin ast„zi Ón fa ˛ a dumneavoastr„ cu un fapt pe c‚t de dureros pe at‚t de grav prin consecin ˛ ele sale: dezinteresul ∫i lipsa de profesionalism Ónt‚rzie integrarea ˛ „rii noastre Ón Uniunea European„.

Valoarea total„ a proiectelor aprobate de Comisia European„ (CE) pentru Rom‚nia, p‚n„ Ón acest moment, Ón cadrul programului ISPA se ridic„ la 1,57 miliarde de euro, din care 1,17 miliarde reprezint„ fonduri nerambursabile. Din aceast„ sum„ s-au semnat contracte pentru proiecte de mediu ∫i infrastructur„ Ón valoare de 248 milioane de euro, ceea ce reprezint„ doar 15% din fonduri.

îDumnezeu Ó ˛ i d„, dar nu- ˛ i bag„ ∫i Ón traist„.“ Aceast„ zical„ este incredibil de actual„ Ón Rom‚nia de ast„zi.

Œn cazul nostru, cea care d„ bani nerambursabili este Uniunea European„. Cei care ar trebui s„-∫i bage singuri îplea∫ca“ Ón traist„ sunt reprezenta ˛ ii autorit„ ˛ ilor centrale sau locale ∫i cei ai marilor regii ∫i companii na ˛ ionale, care au capacitatea, teoretic, de a derula proiecte ample Ón domeniul infrastructurilor de transport ∫i al mediului. Cu o singur„ condi ˛ ie: s„ Óntocmeasc„ proiecte fezabile care s„ respecte toate exigen ˛ ele impuse de finan ˛ ator.

Indolen ˛ a (sau incompeten ˛ a?) acestora a f„cut ca Rom‚nia s„ piard„ p‚n„ acum milioane de euro, fonduri din programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Preaderare) nerambursabile, ce puteau fi utilizate at‚t pentru construc ˛ ia ∫i reabilitarea drumurilor na ˛ ionale aflate pe coridoarele de transport paneuropene, pentru construc ˛ ia viitoarelor autostr„zi ce vor lega Rom‚nia de vestul Europei, c‚t ∫i pentru investi ˛ ii exorbitante Ón domeniul mediului pe care nu ni le puteam permite deocamdat„. De∫i beneficiaz„, dup„ Polonia, de cele mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 mari fonduri ISPA alocate de Comisia European„ pentru o ˛ ar„ candidat„, Rom‚nia a semnat contracte de finan ˛ are pentru numai 15% din total.

Potrivit responsabililor Ón domeniu, motivul principal al slabei utiliz„ri a fondurilor Ól reprezint„, pe de o parte, îhibele“ proiectelor trimise spre aprobare, iar, pe de alt„ parte, cerin ˛ ele financiare impuse de Comisia European„ firmelor executante.

Acestea se dovedesc bariere de netrecut pentru S.R.L.-urile sau S.A.-urile rom‚ne∫ti obi∫nuite s„ ob ˛ in„ contracte prin trafic de influen ˛ „ sau pe criterii îde cumetrie“.

Pe pia ˛ a rom‚neasc„ exist„ o serie Óntreag„ de firme de consultan ˛ „. Œn mod normal, acestea ar trebui s„ se ocupe de elaborarea proiectelor prin care s„ le lu„m banii europenilor. Œn realitate, societ„ ˛ ile nu sunt dec‚t ni∫te pr„v„lii ce se ocup„ cu traficul de influen ˛ „ ∫i pu∫culi ˛ e ale diferi ˛ ilor potenta ˛ i ai zilei. Patronii lor nu au Ón vedere elaborarea de proiecte, ca dovad„ c„ nu suntem Ón stare s„ ne b„g„m Ón traist„ 85% din banii europeni ce ne sunt destina ˛ i. Ei intermediaz„ tot felul de Ónt‚lniri mai mult sau mai pu ˛ in de tain„ cu diferite persoane din fruntea bucatelor, care s„- ˛ i semneze ori un Ómprumut pe care s„ nu-l mai dai Ónapoi, ori o comand„ gras„ pe banii statului.

Œn Óncheierea interven ˛ iei mele, Ómi exprim nemul ˛ umirea c„ este scandalos c„ autorit„ ˛ ile rom‚ne∫ti nu au fost Ón stare s„ atrag„ dec‚t 15% din fondurile europene ISPA.

Ion Luchian

#95099

Ziua de 2 iunie 2003 s-a transformat Óntr-o frumoas„ campanie electoral„ pentru ministrul s„n„t„ ˛ ii ∫i familiei, doamna Daniela Barto∫.

Pentru a c‚∫tiga voturile romilor din satul M„rginenii de Jos, comuna Filipe∫tii de T‚rg, jude ˛ ul Prahova, doamna ministru a oferit Ón dar, de Ziua Copilului, injec ˛ ii Ómpotriva hepatitei A. Cu ocazia aceleia∫i zile, ∫i adul ˛ ii au primit vaccinuri Ómpotriva difteriei ∫i tetanosului ∫i radiografii pulmonare gratuite pentru depistarea tuberculozei.

De ce m-am pronun ˛ at Ón sensul c„ ar fi fost o frumoas„ zi de campanie electoral„? V„ pot explica. Recompensa faptului c„ s-au prezentat la aceast„ ac ˛ iune a M.S.F. a fost urm„toarea: copiii au primit tricouri, ∫epci, baloane ∫i dulciuri, iar adul ˛ ii — prezervative. Œn cadrul unei ∫tiri difuzate la Antena 1, o persoan„ s-a declarat chiar nemul ˛ umit„ de faptul c„ nu a primit ∫i ea bomboane, deoarece este prea îb„tr‚n„“ pentru a mai folosi prezervativele donate.

Sigur c„ ini ˛ iativa Ministerului S„n„t„ ˛ ii ∫i Familiei este de bun augur, dar subliniez faptul c„ Direc ˛ ia de S„n„tate Public„ Prahova ar fi putut avea Ón vedere ∫i alte localit„ ˛ i din jude ˛ ul nostru, nu numai satul respectiv. Aceasta reliefeaz„ doar dorin ˛ a P.S.D.-ului de a ob ˛ ine c‚t mai multe voturi, inclusiv de la cet„ ˛ enii de etnie rom„. Dar ace∫tia nu pot fi p„c„li ˛ i at‚t de u∫or, Óntruc‚t au pus Óntreb„ri logice: îCe s„ facem noi cu prezervativele, da ˛ i-ne medicamente!“.

De∫i faptul c„ doamna ministru Daniela Barto∫ a dansat Ón hor„ al„turi de nunta∫ii din localitate nu i-a f„cut s„ uite de criza real„ a medicamentelor! Replicile acide ale localnicilor au vizat faptul c„ nu se prescriu re ˛ ete

gratuite pentru copii, iar re ˛ etele compensate ajung pentru primele dou„ zile ale lunii. Œn sat nu exist„ medic de familie, iar Spitalul din Filipe∫tii de T‚rg a fost desfiin ˛ at de autorit„ ˛ i!

Delega ˛ ia condus„ de doamna ministru a beneficiat de efective impresionante de medici ∫i asisten ˛ i ai Direc ˛ iei de S„n„tate Public„ Prahova, cadre ale Crucii Ro∫ii, echipaje de urgen ˛ „ ale Serviciului de ambulan ˛ „, pompieri, poli ˛ i∫ti ∫i jandarmi, iar campania a costat aproximativ 500 de milioane de lei din bugetul restr‚ns al M.S.F. Cu ace∫ti bani s-ar fi putut ini ˛ ia un proiect de asisten ˛ „ medical„ permanent„ m„car pentru locuitorii acestui sat, dac„ nu pentru mai multe localit„ ˛ i din jude ˛ !

Valeriu Gheorghe

#97550

Pentru a proteja industria na ˛ ional„ vitivinicol„, Patronatul Na ˛ ional al Viei ∫i Vinului solicit„ condi ˛ ii cel pu ˛ in egale cu cele ale competitorilor europeni. fi „rile membre ale U.E., care sunt produc„toare de vinuri, beneficiaz„ de finan ˛ „ri, subven ˛ ii sau prime de export, Ón schimb, produc„torii rom‚ni sufer„ de suprataxare prin intermediul accizei, al banderolei fiscale ∫i al regimului restrictiv al comercializ„rii vinului.

Men ˛ inerea actualei fiscalit„ ˛ i Ón domeniul vitivinicol va avea consecin ˛ e extrem de grave at‚t Ón plan economic, c‚t ∫i Ón plan social. O dat„ cu integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ va disp„rea aproximativ 50% din suprafa ˛ a actual„ cultivat„ cu vi ˛ „ de vie, corespunz„toare viilor hibride, suprafa ˛ „ care nu va putea fi replantat„ cu vi ˛ „ de vie nobil„ dec‚t Óntr-o m„sur„ insuficient„. Costul pentru Ónfiin ˛ area unui hectar de planta ˛ ie nobil„ este de 10.000 de euro, iar planta ˛ ia devine roditoare dup„ 3 ani.

Œn prezent, singura surs„ de finan ˛ are Ón dezvoltarea durabil„ a viticulturii rom‚ne∫ti este autofinan ˛ area produc„torilor, de aceea ne al„tur„m Patronatului Na ˛ ional al Viei ∫i Vinului din Rom‚nia la solicitarea adresat„ Ministerului Finan ˛ elor Publice, pentru a lua urm„toarele m„suri de urgen ˛ „:

1. Reducerea treptat„, p‚n„ la eliminarea total„, a accizelor aplicate vinurilor. Œn Uniunea European„, vinul este accizat numai Ón ˛ „rile care, datorit„ pozi ˛ iei geografice, nu sunt considerate cultivatoare de vi ˛ „ de vie.

2. Eliminarea vinului din sfera de aplicare a Legii nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere ∫i autorizare a produc ˛ iei, importului ∫i circula ˛ iei unor produse supuse accizelor, dup„ eliminarea accizelor, deoarece o dat„ cu eliminarea accizelor produc ˛ ia ∫i circula ˛ ia vinului nu va mai trebui reglementat„ prin aceast„ lege, care este un impediment Ón valorificarea Ón vrac a vinului.

Se pare c„ Ministerul Finan ˛ elor Publice a acceptat reducerea treptat„ a accizelor, Óncep‚nd cu data de 1 iulie 2003, urm‚nd s„ fie eliminate p‚n„ la 1 iulie 2004. Reducerea cu 45% a accizelor Ónseamn„ c„ pentru vinurile lini∫tite va sc„dea de la 0,55 euro/hectolitru/grad alcoolic la 0,33 euro/hectolitru/grad alcoolic. De asemenea, Ministerul Finan ˛ elor a mai promis c„ Ónceputul anului viitor va aduce pentru produc„torii locali desfiin ˛ area banderolelor de marcare de pe sticle, ceea ce ar Ónsemna c„ veniturile Imprimeriei Na ˛ ionale se vor diminua cu aproximativ 165 miliarde de lei pentru anul 2004.

Vom tr„i ∫i vom vedea dac„ Ministerul Finan ˛ elor Publice Ó∫i va ˛ ine aceste promisiuni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003

Iosif Arma∫

#100285

## **Domnul Iosif Arma∫:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Se Ómplinesc, peste dou„ zile, trei ani de la alegerile locale din 4 iunie 2000. Scrutinul de atunci a constituit un prim semnal al revenirii Partidului Social Democrat — pe atunci P.D.S.R. — Ón fruntea scenei politice rom‚ne∫ti. Primul tur al alegerilor pentru desemnarea primarilor, a consilierilor locali ∫i jude ˛ eni a reprezentat un test important pentru configurarea scenei politice rom‚ne∫ti ∫i pentru viitorul administra ˛ iei publice locale. La trei ani de la acest eveniment, se pot trage c‚teva concluzii interesante pe care, cu permisiunea dumneavoastr„, a∫ dori s„ le scot Ón eviden ˛ „.

Œn primul r‚nd, problema absenteismului, intens mediatizat„ la vremea respectiv„, pe care mul ˛ i politicieni ∫i anali∫ti au ridicat-o pentru a acredita ideea c„ alegerile de la 4 iunie 2000 nu au fost reprezentative, nu a constituit, de fapt, o problem„ Ón adev„ratul Ón ˛ eles al cuv‚ntului. De∫i participarea la vot a Ónregistrat sub 50 la sut„ din popula ˛ ia cu drept de vot, comentariile pe aceast„ tem„ pot fi considerate, practic, lipsite de substan ˛ „. Cu toate c„ pare extrem de simplu, aproape nimeni nu a observat atunci (sau nu s-a dorit acest lucru), c„ votul este un drept, nu o obliga ˛ ie ∫i c„, Ón consecin ˛ „, prezen ˛ a la urne face parte din jocul democratic, fiind o op ˛ iune strict individual„. Tot la fel de adev„rat este ∫i faptul c„ democra ˛ ia ar fi o simpl„ form„ goal„ de con ˛ inut f„r„ participarea cet„ ˛ enilor la actul de decizie, iar absenteismul din iunie 2000, reconfirmat, de fapt, ∫i la scrutinele urm„toare, din toamna aceluia∫i an, poate fi interpretat, Ón mod cert, ca o sanc ˛ iune dur„ aplicat„ clasei politice pentru presta ˛ ia nesatisf„c„toare din acei ani.

Œn al doilea r‚nd, dac„ nu lu„m Ón considerare situa ˛ iile atipice sau votul din localit„ ˛ ile rurale, unde au c‚nt„rit mai mult calit„ ˛ ile ∫i notorietatea candida ˛ ilor, votul din iunie 2000 a fost, orice s-ar spune, profund politizat. Œn consecin ˛ „, ∫i valoarea sa de test pentru alegerile generale a dep„∫it cu mult toate a∫tept„rile. Dovada o constituie chiar rezultatele scrutinului din toamn„, c‚nd, se ∫tie, P.D.S.R. a c‚∫tigat alegerile parlamentare, iar candidatul partidului pe cele preziden ˛ iale.

Œn al treilea r‚nd, pentru prima dat„ dup„ 1992, Conven ˛ ia a pierdut administra ˛ ia local„ Ón marile ora∫e considerate tradi ˛ ionale, cum ar fi Bucure∫ti sau municipiile din Transilvania. Consecvent re ˛ etei Óncercate Ón 1996, electoratul, at‚t c‚t s-a prezentat la urne, a votat schimbarea. Œn definitiv, succesul P.D.S.R. se datoreaz„ faptului c„ partidul a ∫tiut s„ speculeze greut„ ˛ ile ∫i gre∫elile comise de coali ˛ ia aflat„ atunci la putere.

Din alt punct de vedere, cei care s-au prezentat la vot ∫i au votat cu P.D.S.R. ∫i-au pus speran ˛ a Ón capacitatea partidului de a dep„∫i criza Ón care se g„sea societatea rom‚neasc„. Ei sunt cei care au dat, Ón fond, semnalul schimb„rii Ón bine a Rom‚niei, dup„ patru ani de guvernare a coali ˛ iei de dreapta. Op ˛ iunea pentru partidul nostru a exprimat nevoia oamenilor de a avea o bun„ guvernare, care s„ ac ˛ ioneze Ón virtutea unei reforme pentru oameni, nu Ómpotriva lor ∫i a intereselor lor majore. Œn definitiv, dac„ privim lucrurile la modul general, nu to ˛ i politicienii sunt la fel ∫i nu toat„ clasa politic„ se face responsabil„ de e∫ecurile unei guvern„ri.

V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

Ovidiu Cameliu Petrescu

#103964

## Stima ˛ i colegi,

Œncepem ∫edin ˛ a de ast„zi anun ˛ ‚ndu-v„ c„, din totalul de 344 de deputa ˛ i, ∫i-au Ónregistrat prezen ˛ a 281. Sunt absen ˛ i 63 de deputa ˛ i, dintre care particip„ la alte ac ˛ iuni parlamentare 24.

Vom Óncepe cu constituirea unor comisii de mediere. Deputa ˛ ii propu∫i Ón comisia de mediere pentru solu ˛ ionarea textelor adoptate Ón redact„ri diferite de c„tre cele dou„ Camere ale Parlamentului la proiectul Legii privind aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ∫tiin ˛ ific„ ∫i dezvoltarea tehnologic„: Andronescu Ecaterina, Antonescu Napoleon Nicolae, Ro∫cule ˛ Gheorghe — Grupul parlamentar al P.S.D., Ionescu Costel Marian, Palade Doru Dumitru — Grupul parlamentar al P.R.M., Ionescu Anton — Grupul parlamentar al P.N.L., Radan Mihai — Grupul parlamentar al minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale.

Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Ab ˛ ineri? Nu sunt.

Deputa ˛ ii propu∫i Ón comisia de mediere pentru solu ˛ ionarea textelor adoptate Ón redact„ri diferite de c„tre cele dou„ Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale poli ˛ i∫tilor: Dobrescu Smaranda, Buzatu Dumitru, Suditu Gheorghe — Grupul parlamentar al P.S.D., Apostolescu Maria, Cri∫an Emil — Grupul parlamentar al P.R.M., Iv„nescu Paula Maria — Grupul parlamentar al P.D., Kerekes Károly — Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc. Voturi contra? Nu sunt.

Ab ˛ ineri? Nu sunt.

Deputa ˛ ii propu∫i Ón comisia de mediere pentru solu ˛ ionarea textelor adoptate Ón redact„ri diferite de c„tre cele dou„ Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a crean ˛ elor bugetelor locale: Bara Radu Liviu, Florescu Ion, Popescu Kanty C„t„lin — Grupul parlamentar al P.S.D., Ple∫a Eugen Lucian, Dinu Gheorghe — Grupul parlamentar al P.R.M., Coifan Viorel Gheorghe — Grupul parlamentar al P.N.L., Mirciov Petru — Grupul parlamentar al minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale.

Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc. Voturi contra? Nu sunt.

Ab ˛ ineri? Nu sunt.

Deputa ˛ ii propu∫i Ón comisia de mediere pentru solu ˛ ionarea textelor adoptate Ón redact„ri diferite de c„tre cele dou„ Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 157/2002 pentru completarea Legii arend„rii nr. 16/1994: Nicolescu Mihai, Neagu Victor, Cazimir ™tefan — Grupul parlamentar al P.S.D., Vi∫inescu Marinache — Grupul parlamentar al P.R.M., Pere∫ Alexandru — Grupul parlamentar al P.D., Gheorghe Valeriu — Grupul parlamentar al P.N.L., Kovács Zoltán — Grupul parlamentar al U.D.M.R.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc. Voturi contra? Nu sunt. Ab ˛ ineri? Nu sunt.

Œncepem dezbaterile cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ∫i func ˛ ionarea Societ„ ˛ ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i Societ„ ˛ ii Rom‚ne de Televiziune.

Din partea ini ˛ iatorilor, domnul ministru D‚ncu. Pofti ˛ i!

## **Domnul Vasile D‚ncu:** _— ministrul informa ˛ iilor publice_ **:**

Domnule pre∫edinte, Stimate doamne,

## Stima ˛ i domni,

Dezbaterea legat„ de aprobarea unei taxe pentru radio ∫i televiziune, pentru modificarea Legii nr. 41 din 1994, este una dintre dezbaterile care a pasionat opinia public„ Ón ultima vreme ∫i de aceea cred c„ trebuie s„ o circumscriem, p‚n„ la urm„, ca un caz privind modul Ón care Ón ˛ elegem ∫i ne raport„m la ceea ce este interesul general, adic„ cum Ól identific„m, care este contribu ˛ ia noastr„ pentru un efort comun ∫i, de asemenea, cum c„ut„m s„ ne except„m sau s„ ne supunem unui efort comun pe care societatea trebuie s„ Ól fac„ Ón consonan ˛ „ cu acest principiu al utilit„ ˛ ii publice.

Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 18 din 2003 de modificare a Legii nr. 41 din 1994 a fost ini ˛ iat„ de Guvernul Rom‚niei, la solicitarea Societ„ ˛ ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i a Societ„ ˛ ii Rom‚ne de Televiziune, ambele institu ˛ ii fiind, conform legii, independente, activitatea lor desf„∫ur‚ndu-se sub directul control al dumneavoastr„.

Probabil c„ dumneavoastr„ cunoa∫te ˛ i mai bine chiar dec‚t Guvernul Rom‚niei, din rapoartele pe care cele dou„ institu ˛ ii publice le fac, care sunt nevoile ∫i, de asemenea, care sunt principiile dup„ care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea.

Datele prezentate de cele dou„ institu ˛ ii importante demonstreaz„ c„ dinamica gradului de colectare a abonamentelor este Ón jur de 50%, situa ˛ ie inacceptabil„ pentru finan ˛ area unor institu ˛ ii publice de o asemenea importan ˛ „.

Practic, noi cerem celor dou„ institu ˛ ii foarte multe lucruri, conform Constitu ˛ iei ∫i principiilor moderne ale unei societ„ ˛ i a transparen ˛ ei. Cele dou„ societ„ ˛ i au misiuni deosebite Ón planul educa ˛ iei, al inform„rii cet„ ˛ enilor, Ón planul cunoa∫terii legisla ˛ iei, cunoa∫terii institu ˛ iilor ∫i a activit„ ˛ ii institu ˛ iilor publice.

De aceea, avem urm„toarele alternative: fie s„ accept„m aceast„ tax„, ∫i implicit accept„m finan ˛ area posturilor publice de radio ∫i televiziune, astfel Ónc‚t acestea s„ Ó∫i poat„ desf„∫ura activitatea de informare public„ a cet„ ˛ eanului, fie accept„m o subfinan ˛ are ∫i, atunci, punem Ón pericol activitatea lor editorial„ ∫i punem Ón pericol, evident, calitatea actului cultural pe care Ól produc ∫i calitatea actului de informare pe care cele dou„ institu ˛ ii Ól produc.

Nu trebuie s„ uit„m c„ cele dou„ institu ˛ ii au o serie de constr‚ngeri, ∫i seria de constr‚ngeri le-a impus-o chiar dezvoltarea legislativ„, adic„: publicitatea a fost restr‚ns„ — postul public de radio nu poate s„ v‚nd„ publicitate a∫a cum pot vinde posturile private; o alt„ limitare este c„ institu ˛ ii publice — cum este C.N.A.-ul ∫i alte institu ˛ ii ∫i autorit„ ˛ i publice — impun o serie de campanii de informare umanitare legate de violen ˛ a Ón familie, lupta

Ómpotriva unor vicii, campanii care limiteaz„ foarte mult chiar ∫i spa ˛ iul acela de publicitate pe care cele dou„ institu ˛ ii Ól decid.

Pe de alt„ parte, pentru orice institu ˛ ie public„ de radio sau televiziune exist„ ∫i un fel de gril„ impus„, pentru c„ cele dou„ institu ˛ ii publice sunt obligate s„ r„spund„ Óntregului orizont de a∫teptare al publicului — trebuie s„ fac„ emisiuni pentru toate domeniile sociale, pentru toate categoriile de public. Ele nu pot selec ˛ iona doar acele categorii de emisiuni care au succes, cum este divertismentul, sau alte tipuri de emisiuni.

Vechiul sistem de colectare s-a dovedit a fi total ineficient, iar Ón noua formul„, cu o mai bun„ colectare, vom avea dou„ categorii de cet„ ˛ eni: cei care au pl„tit ∫i p‚n„ acum taxa radio-tv — adic„ cet„ ˛ enii care respect„ condi ˛ ia de cet„ ˛ ean ∫i care consider„ c„ au ∫i obliga ˛ ii, nu numai drepturi, ∫i care vor fi mul ˛ umi ˛ i de aceast„ nou„ legiferare pentru c„ vor pl„ti mai pu ˛ in — ∫i cei care p‚n„ acum nu au pl„tit din diverse motive, care vor trebui s„ fac„ un mic efort financiar pentru a-∫i respecta de fapt condi ˛ ia de cet„ ˛ ean.

Cred c„ exist„ o dezbatere de principiu ∫i o dezbatere privind modul cum se va aplica aceast„ lege.

Consider c„ putem perfec ˛ iona aplicarea acestei legi ∫i colectarea. Œns„, Ón ceea ce prive∫te necesitatea acestei legi ∫i necesitatea acestui mod pe care Ól propune Guvernul privind colectarea celor dou„ taxe, consider c„ nu merit„ s„ dezbatem mai mult.

De aceea, v„ propun s„ accepta ˛ i Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 18/2003 de modificare a Legii nr. 41 din 1994, pe acest principiu de utilitate public„. V„ mul ˛ umesc.

Mihai Adrian M„laimare

#115688

## Domnule pre∫edinte,

fi in s„ mul ˛ umesc distinsului domn Bolca∫ pentru amabilele cuvinte. Trebuie Óns„ s„ semnalez c„ nu voi da citire raportului, ci voi reciti raportul, pentru el a mai fost citit o dat„, data trecut„.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41 privind organizarea ∫i func ˛ ionarea Societ„ ˛ ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i a Societ„ ˛ ii Rom‚ne de Televiziune a fost transmis Comisiei pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ cu adresa nr. 248 din 1.04.2003.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

A fost dezb„tut Ón ∫edin ˛ ele comisiei Ón zilele de 8 ∫i 15 aprilie 2003. La lucr„rile comisiei Ón ziua votului final au fost prezen ˛ i 17 deputa ˛ i din totalul de 19 membri. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezen ˛ i Ón sal„ Ón momentul vot„rii: 8 voturi pentru ∫i 4 voturi contra. Œn urma dezbaterii, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ propune aprobarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ∫i func ˛ ionarea Societ„ ˛ ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i a Societ„ ˛ ii Rom‚ne de Televiziune, cu amendamentele anexate.

Domnule pre∫edinte, ˛ in s„ reamintesc c„ ne afl„m Ón fa ˛ a unei schimb„ri de optic„ Ón ceea ce prive∫te sursele de venituri ale celor dou„ institu ˛ ii. Am trecut de la abonament la o tax„ de solidaritate.

Ordonan ˛ a a prev„zut ∫i ea o sum„ de scutiri. Cele dou„ institu ˛ ii au venit, ∫i ele, cu preciz„ri care au l„murit categoriile de persoane care beneficiaz„ de ideea scutirii de aceast„ tax„. Noi am introdus altele, destul de numeroase, Ón plus am l„sat, prin lege, Guvernului posibilitatea de a acorda orice alte scutiri se impun. Au fost comise erori Ón aplicarea ordonan ˛ ei, erori care poate puteau fi evitate printr-o preg„tire mai serioas„ a acestui moment, Óns„ noi credem c„, dac„ ne propunem ca cele dou„ institu ˛ ii s„ fie Óntr-adev„r independente din punct de vedere editorial, independente fa ˛ „ de banul public ∫i fa ˛ „ de putere, nu exist„ o alt„ solu ˛ ie, a∫a c„ noi v„ rug„m s„ aproba ˛ i raportul comisiei noastre, a∫a cum a fost el redactat.

V„ mul ˛ umesc.

Augustin Lucian Bolca∫

#118125

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i invita ˛ i,

## Domnilor colegi,

Nu o s„ repet ceea ce s-a spus, Ón esen ˛ „, ∫i nu o s„ m„ dezic de punctul de vedere al grupului nostru parlamentar, pe care l-am exprimat p‚n„ acum.

Voi Óncepe prin a-mi aduce aminte de o maxim„ citat„ de Heinrich Heine, ∫i anume c„ î™i iadul este pardosit cu inten ˛ ii bune“. Ideea independen ˛ ei Societ„ ˛ ii de Radio ∫i a Societ„ ˛ ii de Televiziune, pentru c„ sunt dou„ entit„ ˛ i distincte ∫i nu cred c„ le putem trata cu aceea∫i unitate de m„sur„, este generoas„ ∫i poate s„ fie pus„ Ón apli-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 care ∫i prin asigurarea unei independen ˛ e economice, dar nu Ón acest context ∫i nu Ón acest cadru ∫i, Ón nici un caz, nu pe seama popula ˛ iei. Spuneam c„ ∫i iadul este pardosit cu inten ˛ ii bune, pentru c„, dac„ aceast„ ini ˛ iativ„ legislativ„ ar fi apar ˛ inut Parlamentului, poate c„ ea s-ar fi aflat sub girul democra ˛ iei, dar ini ˛ iator este Guvernul, care prin acest hat‚r pe care vrea s„-l fac„ Societ„ ˛ ilor de Radio ∫i de Televiziune vrea s„-∫i asigure ∫i mai mult obedien ˛ a acestora.

Am spus un cuv‚nt greu, îobedien ˛ „“, ∫i va trebui s„ vi-l explic. Ave ˛ i pe mesele dumneavoastr„ ∫i Ón casetele dumneavoastr„ barometrul de imagine a Parlamentului pe ultima s„pt„m‚n„ ∫i ve ˛ i vedea c„ Grupul parlamentar P.R.M. se bucur„ de numai 12 prezen ˛ e, fa ˛ „ de cele aproape 30 ale partidului de guvern„m‚nt. Nu este nici propor ˛ ional matematic, nu este nici propor ˛ ional sociologic ∫i nu este demn ca noi s„ vot„m Ón aceste condi ˛ ii, pentru a se asigura ni∫te condi ˛ ii materiale celor care, Ón mod ostentativ ∫i nedemocratic, Óncearc„ s„ obtureze o voce parlamentar„. Dar mai sunt ∫i alte probleme aici care se leag„ nu numai de aplicarea care va fi greoaie, deficitar„, prin aceste multitudini de scutiri care au fost f„cute, Ómi pare r„u, la voia Ónt‚mpl„rii, ∫i nu sistematic.

Este o problem„ de ordin juridic care nu poate s„ fie eludat„, ∫i anume c„ Societatea de Radio, Societatea de Televiziune sunt, practic, prestatori de servicii ∫i un prestator de servicii nu poate s„-∫i primeasc„ o plat„ a serviciului pe care-l presteaz„ Ón afara unor raporturi contractuale, ci numai pe baza unei dispozi ˛ ii de impozitare, practic, luat„ administrativ. Aceasta pentru c„ un contract presupune drepturi ∫i obliga ˛ ii ∫i cel care pl„te∫te are dreptul s„-l trag„ la r„spundere pe cel care-i presteaz„ serviciul pentru calitatea defectuoas„ a presta ˛ iei sale, a∫a cum am f„cut eu acum, aici, Ón numele Grupului parlamentar al P.R.M., denun ˛ ‚nd, de la tribuna Parlamentului, ∫i asta este important, aceast„ politic„ de frecven ˛ „ de emisiuni Ón ceea ce prive∫te partidele politice ∫i, Ón condi ˛ iile Ón care nu este mul ˛ umit de serviciile prestate, poate s„ denun ˛ e acest contract care nu-i satisface exigen ˛ ele fire∫ti de consumator.

Nu o tax„ prestabilit„ m„ poate determina pe mine s„ dau o vigoare Societ„ ˛ ilor de Radio ∫i de Televiziune, ci efectivul bun management al acestor societ„ ˛ i, care s„ atrag„ reale contribu ˛ ii prin abonamente. Ni s-a spus ∫i am auzit, Óntr-o vast„ ac ˛ iune de popularizare, pe care eu a∫ numi-o de intoxicare, cu privire la aplicarea acestor prevederi ale ordonan ˛ ei, am auzit vorbindu-se de faptul c„ aceasta este o idee european„. V„ rog s„ m„ crede ˛ i, din punctul nostru de vedere, este o idee gre∫it„ ∫i, dac„ considera ˛ i c„ este o idee european„, v„ rog s„ re ˛ ine ˛ i c„ este o gre∫eal„ european„, iar aplicarea ei Ón condi ˛ iile Rom‚niei este dezastruoas„. Pentru aceasta, nu vom vota pentru aceast„ lege.

Márton Árpád Francisc

#121885

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

F„r„ doar ∫i poate, aceast„ ordonan ˛ „ este una dintre cele mai impopulare ordonan ˛ e pe care a scos-o, Ón ultimii ani, vreun Guvern, tocmai prin faptul c„ a atins Óntreaga popula ˛ ie. Totodat„, Ón prima faz„, a fost o

aplicare defectuoas„ a acestei ordonan ˛ e ∫i cea de-a treia mare problem„, unde au p„c„tuit poate ∫i cele dou„ institu ˛ ii, cele dou„ societ„ ˛ i, c„ aceast„ campanie de prezentare a sensului acestei ordonan ˛ e a pornit mult dup„ ce impopularitatea acestei ordonan ˛ e a fost cunoscut„, deci nu Ónaintea apari ˛ iei textului acestei ordonan ˛ e. ™i, de aceea, c‚teodat„, ∫i acele persoane sunt revoltate, care pl„tesc, ast„zi, Óntr-adev„r, mult mai pu ˛ in dec‚t au pl„tit ieri ∫i poate pl„tesc Óntr-un sistem mai comod dec‚t au pl„tit ieri.

Totodat„, trebuie s„ spunem c„, Ón orice stat civilizat, este nevoie de un radio ∫i de o televiziune public„, care sunt institu ˛ ii a c„ror finan ˛ are poate fi realizat„ prin varii c„i. Exist„ multe exemple Ón acest sens. Una dintre posibilit„ ˛ i este tocmai Ón a instaura un impozit, ∫i nu o tax„, un impozit, pentru c„ are mai mult caracterul unui impozit aceast„ sum„ care se pl„te∫te, este una dintre variante. Orice guvernare trebuie s„-∫i asume o responsabilitate de colectare a acelor sume prin care se pot sus ˛ ine cele dou„ institu ˛ ii publice. Dac„ Óns„ are un astfel de caracter, deci nu caracterul abonamentului, c‚nd pl„te∫te numai persoana care o folose∫te, atunci se impun, Óntr-adev„r, ni∫te scutiri, a∫a cum, Ón majoritatea cazurilor impozitelor exist„ o gradare, Ón func ˛ ie de posibilit„ ˛ ile materiale, mai exist„ ∫i persoane care sunt scutite de aceste impozite etc., etc.

™i iat„ de ce noi am zis c„, dac„ s-a ales aceast„ variant„, e bine s„ privim atent acele grupuri sociale defavorizate, la persoane fizice care, Óntr-adev„r, fa ˛ „ de aceast„ sum„, nu prea mare, se g„sesc Óntr-o situa ˛ ie grea. ™i cred c„ amendamentele pe care le-am propus, ∫i este o eroare Ón redactarea raportului, c‚nd tocmai la aceste scutiri nu apare numele nostru, deci al domnului Kelemen Hunor ∫i al meu, pentru c„ eram unii dintre artizanii acelui text, deci dac„ este un astfel de impozit e bine s„ existe astfel de scutiri ∫i numai Ón aceast„ situa ˛ ie poate fi acceptat„. Evident, ∫i Ón cazul persoanelor juridice, trebuie s„ fie o gradualitate, Ón func ˛ ie de venitul pe care-l realizeaz„.

Eu cred c„ trebuie s„ vot„m repede, ∫i accentuez, repede, aceast„ form„ sau, dac„ Parlamentul o respinge, pentru c„ deocamdat„ exist„ persoane fizice care, conform legii actuale, nu sunt scutite de aceast„ tax„ ∫i, dac„ se va vota varianta care a ie∫it din Camera Deputa ˛ ilor, vor fi scutite de aceast„ tax„. M„ g‚ndesc, Ón primul r‚nd, la pensionarii din agricultur„. ™i eu cred c„ avem, pe undeva, o datorie moral„ s„ d„m o lege prin care ei s„ fie scuti ˛ i.

Mai exist„ ∫i o alt„ datorie, poate tot moral„ ∫i chiar legal„, c„ dac„ exist„ un astfel de impozit — tax„ care este pl„tit„ de toat„ suflarea Rom‚niei, atunci toat„ suflarea Rom‚niei s„ poat„ avea acces la aceste servicii, deci, pe de o parte, s„ ajung„, prin emi ˛ „toare, toat„ gama de emisiuni la aceste persoane, la toate persoanele din toate zonele ˛ „rii, ∫i asta Óntr-un timp c‚t mai scurt, pe de o parte. Pe de alt„ parte, nu se mai justific„ introducerea ∫i func ˛ ionarea unei a patra surse de venit, ∫i anume codarea emisiunilor pe teritoriul Rom‚niei. Deci cred c„, din moment ce exist„ posibilitate de reclam„, exist„ o surs„ de venit de la bugetul de stat ∫i acest impozit nu se mai justific„ ∫i nu cred c„ poate fi admis„ impunerea unor codoare pentru emisiunile transmise prin satelit pe teritoriul Rom‚niei, c‚nd toat„ lumea pl„te∫te aceast„ tax„.

V„ mul ˛ umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003

Ioan Onisei

#125864

## **Domnul Ioan Onisei:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „, Domnule ministru,

Domnilor pre∫edin ˛ i, Stima ˛ i colegi,

Partidul Democrat consider„ Ordonan ˛ a nr. 18/30 ianuarie a.c. abuziv„, inechitabil„, imoral„, ilegal„ ∫i neconstitu ˛ ional„. Este, Ón mod evident, un abuz din partea Guvernului N„stase s„ stabileasc„ o tax„ pentru categorii de cet„ ˛ eni, pentru familii, pentru persoane fizice sau juridice care nu de ˛ in receptoare de radio-tv, care nu beneficiaz„, a∫adar, de serviciile Societ„ ˛ ii publice de Radio sau de Televiziune. Œn sensul acesta, stima ˛ i colegi, am s„ v„ rog s„ v„ uita ˛ i la defini ˛ ia taxei, astfel cum aceasta este dat„ prin Legea nr. 500/2002, Legea finan ˛ elor publice, ∫i ve ˛ i vedea c„ taxa este o plat„ pentru un serviciu prestat.

V„ rog, de asemenea, s„ v„ uita ˛ i Ón Constitu ˛ ie ∫i s„ observa ˛ i c„, Ón perioada vacan ˛ ei parlamentare, Guvernul poate fi abilitat s„ emit„ ordonan ˛ e Ón toate domeniile, cu excep ˛ ia celor care sunt reglementate prin lege organic„. La art. 31, alin. 5 din Constitu ˛ ie ve ˛ i descoperi c„ activitatea Societ„ ˛ ii Rom‚ne de Radio ∫i a Societ„ ˛ ii Rom‚ne de Televiziune este reglementat„ prin lege organic„, Legea nr. 41/1994, republicat„ Ón 1998.

V„ semnalez toate aceste lucruri pentru c„ ast„zi risca ˛ i, cei din majoritatea P.S.D. — U.D.M.R., s„ vota ˛ i o lege neconstitu ˛ ional„. Pe parcursul dezbaterilor publice Ón leg„tur„ cu aceast„ tax„ abuziv„ s-au afirmat dou„ lucruri care, Ón opinia mea ∫i a Partidul Democrat, sunt dou„ mari ipocrizii. Primul — invoc‚ndu-se dreptul constitu ˛ ional la informa ˛ ie, s-a spus: cet„ ˛ enii trebuie s„ pl„teasc„ pentru a li se asigura acest drept. V„ amintesc, doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i, c„, potrivit art. 31 alin. (2) din Constitu ˛ ie, autorit„ ˛ ile publice sunt obligate s„ asigure cet„ ˛ enilor dreptul la informa ˛ ie. A∫adar, nu cet„ ˛ eanul este, de voie—de nevoie, obligat, ci autorit„ ˛ ile trebuie s„ asigure exerci ˛ iul, condi ˛ iile materiale pentru exerci ˛ iul acestui drept. Cea de-a doua mare ipocrizie prive∫te a∫a-zisa independen ˛ „ a Societ„ ˛ ilor rom‚ne de Radio ∫i de Televiziune. Adeseori s-a folosit construc ˛ ia verbal„ îcre∫terea gradului de independen ˛ „“. Ce ne spune acest lucru? Œnt‚i de toate c„ probabil, ∫i o spun sigur, ele nu erau ∫i nu sunt independente. Pe de alt„ parte, v„ amintesc c„ cele dou„ societ„ ˛ i publice au ca surs„ de finan ˛ are bugetul de stat. Societatea Rom‚n„ de Televiziune are prin bugetul de stat de anul acesta 419 miliarde, iar cea de Radio 555 de miliarde ∫i publicitatea.

A considera c„ cele dou„ societ„ ˛ i devin mai independente editorial printr-o tax„ obligatorie stabilit„ de c„tre Guvern, al c„rei cuantum este stabilit de Guvern, a c„rui sfer„ de scuti ˛ i este stabilit„ de Guvern, al c„rui mod de Óncasare este stabilit de Guvern… a∫adar, m‚ine— poim‚ine, Guvernul N„stase se sup„r„ c„ nu a fost at‚t de larg oglindit„ activitatea sa. Œnsu∫i raportul pe anul trecut al Societ„ ˛ ii Rom‚ne de Televiziune precizeaz„ c„ P.S.D. plus Guvernul au fost prezen ˛ i pe postul public Ón propor ˛ ie de 64%, nota bene: 64%. A∫adar, m‚ine, poim‚ine, Adrian N„stase se sup„r„, reduce cuantumul

taxelor ∫i pune Óntr-o situa ˛ ie critic„ consiliile de administra ˛ ie ∫i executivul celor dou„ societ„ ˛ i. Iat„ cre∫terea gradului de independen ˛ „ a celor dou„ societ„ ˛ i prin aceast„ tax„!

## Stima ˛ i colegi,

Dincolo de toate aceste argumente, v„ m„rturisesc foarte deschis c„ m„ aflu Óntr-o situa ˛ ie care m„ contrariaz„. ™i am s„ v„ spun Óndat„ de ce: cam acum vreo s„pt„m‚n„, ministrul Octav Cozm‚nc„ declara c„ nu i se pare corect ca taxa s„ fie pl„tit„ de cei care nu de ˛ in aparate de radio sau de televiziune. S‚mb„ta trecut„, un cotidian de mare tiraj relua o declara ˛ ie a pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, potrivit c„reia nu se poate elimina taxa radio-tv; sigur c„ nu trebuie s„ pl„teasc„ oamenii care nu au aparate radio ∫i tv, dar nu se poate elimina principiul tax„rii. Nu mai departe de ieri, domnul Miron Mitrea care, dup„ ∫tiin ˛ a mea ∫i a dumneavoastr„, este vicepre∫edinte al P.S.D.-ului, declara, dup„ ∫edin ˛ a delega ˛ iei permanente a acestui partid, c„ taxa radio — tv este un exces ∫i o gre∫eal„.

V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

Valeriu ™tefan Zgonea

#130299

Domnule pre∫edinte,

Domnule ministru,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn ultimele s„pt„m‚ni, am discutat foarte mult despre aceast„ tax„ radio — tv ∫i trebuie s„ recunosc c„, Ón jocul mediatic, colegii din opozi ˛ ie au fost mai bine preg„ti ˛ i. Argumenta ˛ ia lor a g„sit mai mult„ sensibilitate Ón jocul demagogic dec‚t argumente logice Ón ceea ce au f„cut, dar au c‚∫tigat Ón aceast„ zon„, cre‚nd, de∫i tot ceea ce arat„ ordonan ˛ a ∫i hot„r‚rea de guvern avantajeaz„ popula ˛ ia ∫i cet„ ˛ enii, Ón primul r‚nd din categoriile defavorizate, au creat, poate, o gogoa∫„ prea umflat„ pentru aceast„ tax„ radio — tv.

Problema constitu ˛ ionalit„ ˛ ii a fost rezolvat„ ∫i le aduc aminte distin∫ilor colegi din opozi ˛ ie, atunci c‚nd dezbaterile s-au f„cut Ón comisiile de specialitate ale Senatului Rom‚niei. Dumneavoastr„ a ˛ i ridicat acolo acelea∫i probleme ∫i, p‚n„ la urm„, ∫ti ˛ i foarte bine, a∫a cum ∫tiu ∫i colegii no∫tri, acolo a ˛ i pierdut. Textul a venit modificat ∫i se adreseaz„ Camerei Deputa ˛ ilor. Deci nu ar fi trebuit s„ mai discut„m aceast„ problem„.

Important pentru noi este c„ cele dou„ societ„ ˛ i au g„sit o solu ˛ ie pentru a-∫i cre∫te sursele ∫i veniturile pe care ∫i le aduc, pentru a face un serviciu public de calitate. Noi nu discut„m aici despre cine ∫i c‚t apare pe sticl„, cine ∫i c‚t vorbe∫te la radio. Aceasta este o problem„ pe care dumneavoastr„ pute ˛ i s-o rezolva ˛ i foarte simplu: Ón interpel„ri sau prin alte argumente ∫i p‚rghii pe care le ave ˛ i de c‚nd sunte ˛ i ale∫i Ón Parlamentul Rom‚niei. Noi aici discut„m despre o tax„ ∫i este o chestiune strict tehnic„ de colectare a unor resurse financiare pentru cele dou„ societ„ ˛ i pentru a cre∫te gradul de independen ˛ „ a lor.

Noi nu discut„m aici dac„ sunt una, dou„ sau trei p‚rghii prin care ei Ó∫i aduc resurse financiare. Dumneavoastr„ ave ˛ i poate dreptate c„ sunt prea multe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 resursele financiare pe care ∫i le atrag, dar aceasta este o chestiune pe care dumneavoastr„ pute ˛ i s-o ridica ˛ i Ón alt„ parte.

Am discutat ∫i discut„m foarte mult despre acele categorii care sunt defavorizate ∫i care nu sunt scutite. Trebuie s„ recunosc c„ am g„sit, Ón comisia de specialitate a Camerei Deputa ˛ ilor, o capacitate larg„ de a sus ˛ ine cet„ ˛ enii din categoriile defavorizate, indiferent de culoarea politic„ a colegului deputat care a venit Ón sprijinul cet„ ˛ enilor. ™i textul Ómbun„t„ ˛ it pe care cele dou„ societ„ ˛ i ∫i domnul ministru de resort, domnul Vasile D‚ncu, le-au acceptat vin tocmai Ón sprijinul acestor categorii. ™i repet ceea ce ∫i colegii, pe care distinsul meu coleg vi i-a repetat, de la Partidul Democrat, chiar ∫i colegii vicepre∫edin ˛ i ai Partidului Social Democrat au sus ˛ inut, c„ cei care nu au receptoare nu trebuie s„ pl„teasc„. Ace∫ti cet„ ˛ eni sunt scuti ˛ i pentru c„ intr„ Ón categoriile pe care noi le-am dezb„tut Ón comisie ∫i, automat, dac„ un cet„ ˛ ean nu are un receptor, este normal s„ nu pl„teasc„ aceast„ tax„.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ Grupul parlamentar socialdemocrat sus ˛ ine ceea ce cet„ ˛ enii au ridicat ∫i au cerut, Ón ultimele apari ˛ ii, at‚t pe postul public de televiziune, c‚t ∫i pe radioul rom‚n, aceea ca toate cabinetele parlamentare s„ pl„teasc„ cele dou„ taxe. ™i, de∫i nu este specificat clar acest lucru Ón textul ordonan ˛ ei ∫i nici Ón hot„r‚rea de Guvern, trebuie s„ accepta ˛ i ca noi, cei care suntem ast„zi pl„ti ˛ i din banii celorlal ˛ i colegi ai no∫tri, de cet„ ˛ enii Rom‚niei, s„ pl„tim cele dou„ taxe, pentru a demonstra, a∫a cum ∫i salaria ˛ ii Radiodifuziunii ∫i ai Televiziunii au acceptat s„ pl„teasc„ aceast„ tax„.

Un ultim argument pe care vi-l supun dumneavoastr„ ast„zi este acela c„ taxele, indiferent c‚t parti pris am avea ∫i indiferent c‚te emo ˛ ii am avea ∫i subiectivism Ón ceea ce transmitem, taxele sunt reduse foarte mult. Au fost verifica ˛ i ∫i au fost Óntreba ˛ i cet„ ˛ eni din toate categoriile socioprofesionale ∫i am g„sit un cuantum al taxelor Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu deranj„m nici persoanele fizice, nici persoanele juridice care presteaz„ la ora actual„ servicii Ón Rom‚nia. Din acest punct de vedere nu ave ˛ i nici un argument, noi sus ˛ inem aceast„ tax„ radio—tv.

A mai fost un argument simplu care, totu∫i, pe mine m-a deranjat, c„ aceast„ tax„ a ap„rut brusc Ón anul 2003, de∫i ea este pl„tit„ de c„tre cet„ ˛ eni din 1994. Eu cred c„ trebuie s„ trecem de aceast„ retoric„ ∫i oratorie pe care poate distin∫ii mei colegi cu experien ˛ „ Ón Parlamentul Rom‚niei o au mai bine preg„tit„ ∫i trebuie s„ ne uit„m Ón profunzimea acestui text, trebuie s„-l accept„m a∫a cum ne-a fost transmis ∫i de c„tre distin∫ii colegi care conduc asocia ˛ iile radiourilor publice ∫i televiziunilor publice din Europa ∫i care au acceptat ∫i sus ˛ in aceast„ tax„ radio—tv ∫i s„ c„ut„m s„ Ómbun„t„ ˛ im textul acolo unde el poate c„ nu are o substan ˛ „ pe care cet„ ˛ eanul de r‚nd s-o Ón ˛ eleag„ a∫a cum trebuie.

Grupul parlamentar al P.S.D. propune, domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „, s„ Óncepem dezbaterile pe fiecare articol ∫i s„ Óncheiem odat„ acest joc mediatic care nu face bine nim„nui.

V„ mul ˛ umesc.

Andrei Ioan Chiliman

#135612

## **Domnul Andrei Ioan Chiliman:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „, Onora ˛ i colegi,

Cred c„ e un moment important Ón via ˛ a Parlamentului nostru, c‚nd am ajuns s„ mai dezbatem o stru ˛ o-c„mil„ tipic„ unor m„suri ale actualului Guvern P.S.D. — U.D.M.R., o lege nedreapt„, o lege incomplet„, o lege care, prin lacunele ei, a creat, de fapt, o nemul ˛ umire ∫i o stare mare de tensiune Ón r‚ndul popula ˛ iei.

Am auzit adineauri de la un coleg c„ P.S.D.-ul nu a fost at‚t de bine preg„tit ∫i c„ opozi ˛ ia a reu∫it s„ dea o lovitur„ mediatic„, specul‚nd, Ón fine, ce se Ónt‚mpl„ cu aceast„ lege. Eu vreau s„ v„ spun un singur lucru: P.S.D.-ul, Óntr-adev„r, a fost nepreg„tit, numai c„ a fost nepreg„tit c‚nd a creat textele acestei legi, c‚nd a creat mecanismele de aplicare a acestei legi ∫i a reu∫it, de fapt, prin acest lucru, s„ nemul ˛ umeasc„ o mare p„tur„ de oameni din Rom‚nia. Deci s„ nu Óncerc„m s„ d„m vina pe al ˛ ii. Nu opozi ˛ ia e de vin„ c„ P.S.D.-ul scoate legi proaste. Este de vin„ chiar P.S.D.-ul c„ le scoate proaste ∫i asta pentru c„ a pus s„ creeze textele acestei legi ni∫te oameni nepreg„ti ˛ i pentru asemenea lucruri. Œn mod normal, a∫a cum s-a l„udat, Ón momentul Ón care a venit la putere, trebuia frumos s„ fac„ un proiect de lege, s„-l trimit„, ca atare, Parlamentului, nu prin ordonan ˛ „, ∫i atunci am fi dezb„tut, Ón Ón ˛ elepciunea pe care o avem noi aici, putere cu opozi ˛ ie, acest proiect de lege ∫i i-am fi g„sit defectele, am fi g„sit poate metode mai bune Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu ajung„ s„ pl„teasc„ numai pentru c„ au un contor electric p„r ˛ ile comune ale blocurilor, s„ nu ajung„ s„ pl„teasc„ cei care au un garaj cu un contor electric, s„ nu apuce s„ pl„teasc„ st‚nele neelectrificate, orbii, surzii, Dumnezeu ∫tie c‚te alte categorii. Iar ordonan ˛ a nu regleaz„ nici o alt„ problem„: sunt oameni Ón sate neelectrificate. Rom‚nia, ast„zi, mai are sate neelectrificate, dar acolo sunt oameni care au radiouri care merg pe baterii. Ei, de fapt, fur„, Óntr-un fel, dac„ ar fi s„ ne lu„m dup„ actualul Guvern, fur„, din eter, semnale emise de radioul sau poate chiar ∫i de Televiziunea na ˛ ional„, pe care le folosesc Ón interes propriu f„r„ s„ pl„teasc„ nici un fel de tax„.

V-a ˛ i g‚ndit la o reglementare pentru aceast„ categorie de oameni? Nu v-a ˛ i g‚ndit. V-a ˛ i g‚ndit numai cum s„ introduce ˛ i un nou tip de impozit de fapt, pentru c„ asta este taxa pe care a ˛ i impus-o, un nou tip de impozit, botez‚ndu-l tax„. Dac„ era ˛ i corec ˛ i, ∫i putea ˛ i s„ fi ˛ i, Ói spunea ˛ i impozit de la Ónceput ∫i atunci nu mai erau toate discu ˛ iile acestea, pl„tea tot rom‚nul, indiferent c„ folose∫te sau nu acest serviciu public. Nu a ˛ i dorit lucrul acesta. I-a ˛ i zis îtax„“, pentru c„ v„ este fric„ s„ introduce ˛ i noi impozite, d„ alt„ reac ˛ ie ∫i a ˛ i promis c„ nu mai pune ˛ i noi impozite, ∫i ne Óntoarcem la ce este o tax„, ce este prestarea de servicii. Trebuie s„ pl„teasc„ un serviciu pe care nu-l folosesc cei care nu-l folosesc? Este imoral, dar nu este singurul lucru imoral Ón aceast„ ordonan ˛ „, nu exist„ un contract, nu exist„ obliga ˛ ii ale nici uneia dintre p„r ˛ i. Œn afar„ de aceasta, dumneavoastr„ spune ˛ i c„ vre ˛ i s„ ave ˛ i o independen ˛ „ economic„ a institu ˛ iei respective; independen ˛ a economic„ s„ zic c„ se rezolv„, cealalt„ independen ˛ „, cea politic„ nu se rezolv„ ∫i din cauza aceasta, de fapt, vom r„m‚ne Ón situa ˛ ia Ón care chiar Ón ultimul raport al C.N.A.-ului, mediatizat ast„zi de pres„, se vede clar cine are acces mai mult la mijloacele de informare Ón mas„ publice ale Rom‚niei. Lucrul acesta este incalificabil Óntr-o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 democra ˛ ie, a ajuns de fapt acest lucru, aceast„ distorsiune creat„ de un Minister al Inform„rii Publice, care de fapt este un îMinister al Dezinform„rii Publice“, a ajuns s„ fie o problem„ discutat„ la Strasbourg, discutat„ la Bruxelles ∫i este o pat„ pe obrazul Rom‚niei, o pat„ a actualei guvern„ri pe obrazul Rom‚niei. Asta am ajuns s„ facem aici, s„ discut„m independen ˛ a economic„ care, de fapt, ascunde Ón spatele ei subjugarea politic„ a acestor dou„ institu ˛ ii, modul Ón care a fost creat„ aceast„ ordonan ˛ „. Nu discut acuma constitu ˛ ionalitatea ei, pentru c„ asta este o alt„ problem„, r„m‚ne s„ o atac„m la momentul respectiv ∫i s„ vedem ce decizie va da Curtea Constitu ˛ ional„.

Aceast„ ordonan ˛ „ arat„ c„ Guvernul este complet rupt de realit„ ˛ ile Rom‚niei de ast„zi, iar reac ˛ ia cet„ ˛ enilor nu este reac ˛ ia opozi ˛ iei, a fost reac ˛ ia celor nemul ˛ umi ˛ i de o lege proast„.

Cred c„ conduc„torii celor dou„ institu ˛ ii, care au ap„rut Ón diverse emisiuni la radio ∫i la televiziune Ón sus ˛ inerea acestei ordonan ˛ e, ar fi trebuit s„ se ab ˛ in„ s„ fac„ acest lucru, pentru c„ nu au f„cut altceva dec‚t s„ intoxice Óntreaga popula ˛ ie a Rom‚niei cu informa ˛ ii false, trunchiate, care le convin. Ei, bine, pe noi nu ne pute ˛ i intoxica, „sta este adev„rul!

Ca atare, P.N.L.-ul, Grupul P.N.L. nu va sprijini aceast„ ordonan ˛ „ ∫i va vota Ómpotriva ei.

V„ mul ˛ umesc.

Ovidiu Cameliu Petrescu

#147552

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## Stima ˛ i colegi,

Permite ˛ i s„ v„ informez Ón leg„tur„ cu faptul c„ liderii grupurilor parlamentare au decis s„ mai existe o consultare Ón cadrul comisiei de specialitate, mai ales pe ideea unui amendament care a fost ini ˛ ial respins ∫i care, evident, ar modifica esen ˛ ial filozofia legii, ideea instituirii abonamentului. Ca atare, s„ facem acest lucru solicitat de liderii grupurilor, ∫i a existat un consens Ón aceast„ direc ˛ ie.

Deci retrimitem la comisie ∫i p‚n„ cel t‚rziu mar ˛ ea viitoare s„ avem un raport suplimentar cu aceast„ problem„.

Mul ˛ umim domnului ministru pentru prezen ˛ „. Sper s„ se participe ∫i din partea Guvernului la comisie pentru a g„si o solu ˛ ie.

Urmeaz„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat ∫i a de∫eurilor radioactive, inclusiv depozitarea final„.

Dac„ din partea ini ˛ iatorului dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, Comisia pentru industrii. Cineva din Comisia pentru industrii, v„ rog. Nu avem comisie, nu avem ini ˛ iator, se am‚n„.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 7/2003 privind utilizarea Ón scopuri exclusiv pa∫nice a energiei nucleare. Este aceea∫i situa ˛ ie.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 20/2003; este tot Ón leg„tur„ cu energia nuclear„. Deci am‚n„m p‚n„ avem Ón sal„ m„car un reprezentant al Comisiei pentru industrii.

Propunerea legislativ„ privind consilierea obligatorie Ón cazul Óntreruperii de sarcin„.

Dac„ din partea ini ˛ iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te. Din partea Comisiei pentru s„n„tate? Este cineva din partea Comisiei pentru s„n„tate? Pofti ˛ i, dac„ dori ˛ i s„ sus ˛ ine ˛ i dumneavoastr„ proiectul. Pofti ˛ i!

Kerekes Károly

#151171

## Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Prin aceast„ ini ˛ iativ„ legislativ„ se propune Ónfiin ˛ area comunei Chibed din jude ˛ ul Mure∫ prin desprinderea acestui sat din comuna Ghindari, jude ˛ ul Mure∫.

Satul Chibed este situat la 11 km de sta ˛ iunea balneoclimateric„ Sovata, pe ∫oseaua na ˛ ional„ SovataB„l„u∫eni, Ón direct„ leg„tur„ cu drumul interna ˛ ional E60, T‚rgu Mure∫—Sighi∫oara—Bra∫ov, pe o suprafa ˛ „ de 3528 de ha.

Prima atestare documentar„ a localit„ ˛ ii dateaz„ din anul 1499 sub denumirea de Kijbed, Ón 1575 apare sub denumirea de Kybed. Œncep‚nd cu anul 1602 denumirea de Kibed r„m‚ne neschimbat„ p‚n„ Ón prezent. Œn cursul Evului Mediu a∫ezarea se dezvolt„ treptat, num„rul locuitorilor cre∫te, devenind cea mai populat„ localitate din zon„. La sf‚r∫itul secolului trecut, a∫ezarea a fost amintit„ de marele geograf Orbán Balázs, cel mai frumos ∫i cel mai mare sat din regiune.

Œn cursul istoriei sale, localitatea Chibed a avut un statut de comun„ independent„, cu o via ˛ „ economicosocial„ bogat„. Œn anul 1968, ca urmare a reorganiz„rilor administrative, localitatea Chibed a fost trecut„ sub administrarea comunei Ghindari, cu toate c„ aceasta din urm„, chiar Ómpreun„ cu celelalte dou„ sate, Solocma ∫i Abud, este mai mic„ ca m„rime ∫i cu un poten ˛ ial economic mai sc„zut.

Œn urma recens„m‚ntului popula ˛ iei din anul 1992 s-a constatat c„ num„rul locuitorilor este de 1.862, din care 988 popula ˛ ie activ„, din care 603 lucreaz„ Ón agricultur„, 219 Ón industrie, iar 166 au alte preocup„ri, av‚nd Ón total 706 gospod„rii.

Num„rul locuin ˛ elor este de 778, din care 480 au fost racordate la re ˛ eaua de gaze naturale. Efectivul de animale, dup„ cum reiese mai jos, este de 2.000, din care bovine 229, ovine ∫i caprine 2.050, porcine 636.

Lunar se colecteaz„ aproximativ 4.000 hectolitri de lapte, 45 tone de carne, 30 de tone de legume, 60 de tone de produse de panifica ˛ ie, precum ∫i 4.200 m[2] de produse de textile din l‚n„ 100% pe an.

Œn localitate Ó∫i desf„∫oar„ activitatea 16 agen ˛ i economici, din care doi cu capital majoritar de stat.

Œn prezent localitatea dispune de 3 ∫coli, un c„min cultural, un dispensar medical, o farmacie, sediul pentru consiliul local, precum ∫i unul pentru popula ˛ ie.

Deci aceasta este situa ˛ ia localit„ ˛ ii, v-a∫ ruga foarte frumos s„ fi ˛ i de acord s„ devin„ comun„.

Mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

Damian Bruda∫ca

#153777

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Sunt unul dintre cei care au avut ini ˛ iative legislative privind reÓnfiin ˛ area unor localit„ ˛ i Ón ideea subsidiarit„ ˛ ii, respectiv a aducerii c‚t mai aproape de cet„ ˛ eni a administra ˛ iei publice pentru a elimina o serie de neajunsuri create ca urmare a distan ˛ elor mari Óntre satele componente ∫i centrele de comun„, Óntruc‚t am sentimentul, urm„rind cu aten ˛ ie legea din 1968, c„ acele comune s-au stabilit precum Ón perioada av‚ntului imperialismului diversele state de pe continentul negru Ón mod deosebit, adic„ s-a luat harta ∫i pe unde s-a dus creionul acolo s-a stabilit ∫i comuna.

Am Óns„ Ón vedere un aspect deosebit. Œn cazul de fa ˛ „ nu ni s-a precizat de c„tre ini ˛ iatorul acestei propuneri legislative care este structura etnic„ a popula ˛ iei, pentru c„ nu am vrea s„ c„dem Ón gre∫eala de a sus ˛ ine ceea ce, recent, la Sf‚ntu Gheorghe, s-a urm„rit, respectiv crearea unor enclave etnice ca suport pentru realizarea mai t‚rziu a acelui a∫a-zis teritoriu al fi inutului secuiesc, Ón ideea unei separa ˛ ii Ón interiorul Rom‚niei a unei popula ˛ ii care manifest„ dispre ˛ Ón general fa ˛ „ de popula ˛ ia majoritar„.

Dac„ acest lucru este urm„rit, atunci grupul nostru parlamentar nu sus ˛ ine aceast„ propunere legislativ„. Suntem ∫i vom fi Óntotdeauna pentru aducerea administra ˛ iei mai aproape de locuitori, adic„ de cei care au nevoie s„ Ói aib„ aproape pe cei care le conduc destinele.

Nu vom fi niciodat„ Óns„ de acord ca o asemenea idee generoas„ s„ fie folosit„ Ón scopul unor separa ˛ ii de tip apartheid. A∫ dori ini ˛ iatorul s„ precizeze, pentru o mai bun„ informare a colegilor no∫tri, pentru ca ei s„ voteze Ón deplin„ con∫tiin ˛ „ de cauz„, care este structura etnic„ a noii comune pe care Domnia sa a propus-o pentru reÓnfiin ˛ are.

Mul ˛ umesc.

Márton Árpad Francisc

#155761

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Dac„ putem vorbi de discriminare de tip apartheid, cuv‚nt folosit de antevorbitorul meu, putem vorbi numai Ón situa ˛ ia Ón care din unele comune se pot desprinde sate, dac„ ele sunt rom‚ne∫ti, ∫i din alte comune nu se pot desprinde, dac„ ele sunt maghiare.

Iat„, asta este o discriminare care, conform legii Ón vigoare Ón Rom‚nia, este pedepsit„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 Trebuie s„ informez pe domnul coleg al nostru, poate dac„ ar fi avut o mai mare aplecare asupra proiectului de lege ∫i-ar fi dat seama c„ aici nu este vorba nici m„car de desprinderea unei comunit„ ˛ i maghiare dintr-o comunitate mai mare rom‚no-maghiar„, ci este o comun„ cu o popula ˛ ie cov‚r∫itoare maghiar„, din care se desprinde un sat cu o popula ˛ ie la fel de cov‚r∫itoare maghiar„. Deci nu se Ónt‚mpl„ din punct de vedere al procentajului celor dou„ entit„ ˛ i care se desprind nici o schimbare.

Mai reamintesc c„, stima ˛ i colegi, Ón jude ˛ ul Covasna, acum vreo 4 ani, mi se pare c„ fostul nostru coleg este chiar consilier sau expert la grupul parlamentar al dumneavoastr„, pe undeva a sus ˛ inut, tot a∫a, desprinderea unui sat din jude ˛ ul Covasna pe aceast„ idee c„ o comunitate de rom‚ni trebuie… s-a desprins dintr-un sat tot rom‚nesc.

Deci eu cred c„ dac„ exist„ acum o situa ˛ ie Ón care ne-am dat seama c„ este bine ca acele comunit„ ˛ i care au fost obligate s„ vie ˛ uiasc„ o perioad„ de vreme Ómpreun„, de∫i nu s-a justificat organiza ˛ ional, s„-∫i redob‚ndeasc„ entitatea separat„. S-a zis 1.000 de comune noi, nu ∫tiu c‚te or fi, dar cred c„ aceast„ posibilitate trebuie s„ fie permis„ ∫i comunit„ ˛ ilor ∫i comunelor locuite ∫i de maghiari. Dac„ acestora nu li se permite, iat„ asta este o politic„ na ˛ ionalist„, o politic„ de discriminare, ∫i cine Ó∫i asum„ o astfel de politic„ este politica partidului respectiv, care poate tocmai din acest motiv este catalogat ca fiind extremist.

V„ mul ˛ umesc.

Ovidiu Cameliu Petrescu

#161585

Bun. Pe 23 iunie veni ˛ i cu un raport suplimentar, da? Bine.

Dac„ de la Guvern a venit cineva pentru sus ˛ inerea proiectelor privind energia nuclear„? Da. Comisia de industrii ∫i servicii este? Da. S„ vedem, care era proiectul?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat ∫i a de∫eurilor radioactive, inclusiv depozitarea final„.

Pofti ˛ i, domnule secretar de stat!

## **Domnul Constantin Corega** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii_ **:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Utilizarea Ón scopuri exclusiv pa∫nice a energiei nucleare Ón Rom‚nia creeaz„ avantajele Ón planul asigur„rii securit„ ˛ ii energetice a ˛ „rii, al protec ˛ iei mediului, prin cantitatea relativ mic„ a substan ˛ elor poluante emise Ón atmosfer„ ∫i a dezvolt„rii socioeconomice pe termen lung.

Dezvoltarea energeticii nucleare ∫i a aplica ˛ iilor pa∫nice Ón industrie, medicin„, agricultur„ ∫i alte domenii de interes social trebuie s„ evolueze Ón paralel cu asigurarea unor standarde ridicate de securitate nuclear„, Ón exploatarea ∫i protec ˛ ia fizic„ a instala ˛ iilor nucleare, precum ∫i gestionarea, inclusiv depozitarea definitiv„, Ón condi ˛ ii de siguran ˛ „, a combustibilului nuclear uzat ∫i a de∫eurilor radioactive rezultate din activit„ ˛ ile nucleare.

Œn acest context, Agen ˛ ia Na ˛ ional„ pentru De∫euri Radioactive, responsabil„ cu gestionarea combustibilului nuclear uzat ∫i a de∫eurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitiv„, precum ∫i cu coordonarea programului de dezafectare a instala ˛ iilor nucleare, va gestiona activit„ ˛ ile prev„zute de proiectul de lege, cu costuri minime ∫i cu respectarea reglement„rilor na ˛ ionale Ón vigoare.

Mecanismul de constituire a fondului de organizare a infrastructurii creeaz„ premisele asigur„rii Ón timp util a resurselor financiare, materiale ∫i umane pentru preg„tirea, planificarea ∫i efectuarea dezafect„rii instala ˛ iilor nucleare, precum ∫i pentru o gestionare eficient„ ∫i sigur„ a combustibilului nuclear uzat ∫i a de∫eurilor radioactive, inclusiv depozitarea final„.

Ca urmare, Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii v„ solicit„ s„ analiza ˛ i ∫i s„ aproba ˛ i aceast„ ordonan ˛ „ de urgen ˛ „.

Antal István

#164088

Domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ Ón fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat ∫i a de∫eurilor radioactive, inclusiv depozitarea final„.

Proiectul de lege Ón discu ˛ ie a fost avizat favorabil de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i, Comisia pentru buget, finan ˛ e ∫i b„nci, de Comisia pentru administra ˛ ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i de Comisia pentru Ónv„ ˛ „m‚nt, ∫tiin ˛ „, tineret ∫i sport, Ón aceast„ perioad„.

Œn baza Legii nr. 137/1995 art. 89 s-a elaborat o Ordonan ˛ „ de urgen ˛ „, nr. 78/2000 privind regimul de∫eurilor, aprobat„ prin Legea nr. 426/2001, care exclude de la reglementare, prin art. 2 lit. a), de∫eurile radioactive.

Prin Legea nr. 111/1996 privind desf„∫urarea Ón siguran ˛ „ a activit„ ˛ ilor nucleare, s-a reglementat cadrul minim privind de∫eurile radioactive, respectiv art. 26 ∫i art. 27, care con ˛ in obliga ˛ iile titularilor de autoriza ˛ ie referitoare la de∫eurile radioactive generate, iar Ón art. 55, abrogat, se dispunea adaptarea proiectului Legii privind constituirea fondului pentru gospod„rirea de∫eurilor radioactive ∫i dezafectare. Acest proiect de lege nu a fost elaborat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 11 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat ∫i a de∫eurilor radioactive, inclusiv depozitarea final„ are ca scop repartizarea responsabilit„ ˛ ilor ∫i stabilirea surselor financiare destinate sus ˛ inerii ∫i realiz„rii activit„ ˛ ilor privind gestionarea combustibilului nuclear uzat ∫i a de∫eurilor radioactive.

Resursele financiare necesare desf„∫ur„rii activit„ ˛ ii propuse Ón proiectul actului normativ urmeaz„ s„ fie asigurate din urm„toarele surse: a) contribu ˛ ii directe anuale ale titularilor de autoriza ˛ ie nuclear„, stabilite prin hot„r‚re a Guvernului, la propunerea ministerului coordonator; b) dona ˛ ii, sponsoriz„ri, asisten ˛ „ financiar„ acordat„ de persoane fizice sau juridice publice sau private, organiza ˛ ii interna ˛ ionale; c) alte surse de finan ˛ are stabilite de Guvern.

Constituirea acestor resurse financiare este o practic„ interna ˛ ional„ ∫i reprezint„ garan ˛ ia pentru genera ˛ iile viitoare privitor la depozitarea definitiv„ a combustibilului nuclear uzat ∫i a de∫eurilor radioactive Óntr-o manier„ care s„-i asigure protec ˛ ie personalului expus profesional, popula ˛ iei, mediului ∫i propriet„ ˛ ii.

Amendamentele aprobate de comisie urm„resc corelarea tehnic„ mai eficient„ a prevederilor ordonan ˛ ei cu actele avute Ón vedere, respectiv Legea nr. 111 din 1996 privind desf„∫urarea Ón siguran ˛ „ a activit„ ˛ ilor nucleare, cu modific„rile ∫i complet„rile aduse Ón 2003, Conven ˛ ia comun„ asupra gospod„ririi Ón siguran ˛ „ a combustibilului uzat ∫i asupra gospod„ririi Ón siguran ˛ „ a de∫eurilor radioactive ∫i Standardele AIEA privind principiile de gestionare a de∫eurilor radioactive.

Astfel, se introduc principiile de gestionare a de∫eurilor radioactive Ón art. 4, defini ˛ iile Ón concordan ˛ „ cu Legea nr. 105 ∫i Legea nr. 111 din 1996, prin modificarea art. 5. Prin consecin ˛ „, se coreleaz„ ∫i celelalte articole Ón ordonan ˛ „.

Se clarific„ strategia na ˛ ional„ prin defini ˛ ia de la art. 5, Ón sensul c„ aceasta trebuie s„ fie instrumentul pe baza c„ruia se va realiza gestionarea combustibilului nuclear uzat ∫i a de∫eurilor radioactive, dezafectarea instala ˛ iilor, ca ∫i depozitarea definitiv„.

Se l„rge∫te sfera de aplica ˛ ie a legii la toate de∫eurile radioactive generate prin modificarea introdus„ Ón art. 3, respectiv prin sintagma îciclul de combustibil nuclear“, care este definit la art. 4 lit. e), dar ∫i prin men ˛ ionarea tuturor activit„ ˛ ilor care intr„ Ón gestionarea de∫eurilor radioactive, respectiv modificarea art. 5, ca ∫i prin dispunerea reglement„rii privind tipurile de de∫euri Ón alin. 3 ∫i alin. 4, propuse la art. 7.

Œn raport cu obiectul ∫i con ˛ inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost examinat Ón ∫edin ˛ a comisiei din 15 aprilie 2003 ∫i 6 mai 2003. La dezbaterea comisiei au participat invita ˛ i Ón conformitate cu prevederile art. 51 ∫i art. 52 din Regulamentul Camerei Deputa ˛ ilor, reprezentan ˛ ii Ministerului Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 La lucr„rile comisiei au fost prezen ˛ i 24 de deputa ˛ i din totalul de 26 de membri ai comisiei.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin ˛ a din 24 februarie 2003.

Œn urma dezbaterilor, Comisia pentru industrii ∫i servicii propune plenului Camerei Deputa ˛ ilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele men ˛ ionate ∫i aprobate de comisie.

V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

Nicolae Leon„chescu

#177414

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Interven ˛ ia mea nu este dintr-o dorin ˛ „ parlamentar„ de a ne eviden ˛ ia la microfon, ci, efectiv, de a Ómbun„t„ ˛ i textul.

La pozi ˛ ia 12 din raport, referitoare la art. 5 pct. 8 lit. b), exist„ cel pu ˛ in dou„ repeti ˛ ii. Se define∫te activitatea nuclear„: îorice practic„ uman„ care introduce surse sau c„i de expunere suplimentare, extinde expunerea la un num„r mai mare de persoane sau modific„ re ˛ eaua de c„i de expunere plec‚nd de la cele existente ∫i, Ón final, m„rind astfel expunerea sau probabilitatea expunerii“.

Art. 18. V„ rog s„ privi ˛ i la pozi ˛ ia 43.

Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 19. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului III.

Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 20. V„ rog s„ privi ˛ i la pozi ˛ ia 46.

Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 21. Sunt obiec ˛ ii fa ˛ „ de formularea comisiei? Nu sunt.

Adoptat.

Art. 22, Ón reformularea comisiei. Vede ˛ i la pozi ˛ ia 48. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 Art. 23. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 24. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 25. V„ rog s„ privi ˛ i la pozi ˛ ia 51. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 26. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 27. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 28. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului IV. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 29. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat Ón varianta comisiei. Art. 30. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat Ón varianta comisiei. Art. 31. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului V. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 32. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 33. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 34. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Trecem la textul legii. Titlul legii. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Art. I. Dac„ sunt obiec ˛ ii la art. I? Nu sunt. Adoptat. Art. II. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Se introduce un articol — art. III.

Sunt obiec ˛ ii? Domnul Leon„chescu.

V„ rog s„ privi ˛ i Ón raportul comisiei, la pozi ˛ ia 64.

Constantin Corega

#181061

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Œn vederea corel„rii cadrului legislativ rom‚nesc privind utilizarea Ón scopuri exclusiv pa∫nice a energiei nucleare, precum ∫i promovarea ∫i organizarea activit„ ˛ ilor din domeniul nuclear cu prevederile din conven ˛ iile interna ˛ ionale la care Rom‚nia este parte semnatar„, a fost ini ˛ iat prezentul proiect de lege: aceast„ corela ˛ ie s„ fie un proces continuu ∫i bine structurat; deoarece dezvoltarea energeticii nucleare implic„ resurse financiare importante, lucr„ri ∫i servicii finalizate Ón perioade lungi, nivel de cuno∫tin ˛ e tehnice ∫i ∫tiin ˛ ifice compatibil cu cel interna ˛ ional; responsabilit„ ˛ i fa ˛ „ de genera ˛ iile viitoare s-a constatat c„ folosirea energiei nucleare ∫i a tehnicilor ∫i tehnologiilor nucleare are un caracter programatic ∫i impune existen ˛ a unei strategii na ˛ ionale aprobate prin lege. Actualizarea legisla ˛ iei va permite stabilirea cadrului organizatoric care s„ asigure Ón condi ˛ iile specifice economiei de pia ˛ „ elaborarea unei strategii na ˛ ionale, definirea responsabilit„ ˛ ilor ∫i a modalit„ ˛ ilor prin care poate fi asigurat„ promovarea ∫i organizarea activit„ ˛ ilor din domeniul nuclear.

Date fiind implica ˛ iile economico-sociale ale domeniului nuclear, at‚t prin efectele benefice oferite de energia nuclear„ ∫i de tehnicile ∫i tehnologiile nucleare, c‚t ∫i prin riscurile de accidente nucleare, activit„ ˛ ile nucleare reprezint„ o strategie de stat ∫i intr„ Ón preocup„rile guvernelor ˛ „rilor respective.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, prin acest proiect de ordonan ˛ „ se propune Ónfiin ˛ area Agen ˛ iei Nucleare, organism av‚nd ca atribu ˛ ii principale elaborarea, implementarea ∫i monitorizarea strategiei na ˛ ionale Ón domeniul nuclear ∫i garantarea punerii Ón practic„ a deciziilor majore din domeniul nuclear prin reorganizarea actualei Agen ˛ ii Na ˛ ionale pentru Energia Atomic„, direc ˛ ie general„ Ón cadrul Ministerului Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii.

Agen ˛ ia Nuclear„ va fi un organism de specialitate cu rol de decizie Ón domeniul nuclear, Ón subordinea primului-ministru. Existen ˛ a acestei agen ˛ ii asigur„ respectarea strategiei na ˛ ionale a domeniului nuclear, activitate cu caracter programatic, ca voin ˛ „ politic„ a statului rom‚n ∫i asigur„, de asemenea, adaptarea flexibil„ a domeniului nuclear la cerin ˛ ele de integrare european„.

Prin adoptarea prezentului proiect de lege se completeaz„ cadrul legislativ existent Ón domeniul nuclear Ón Rom‚nia.

Ca urmare, Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii v„ solicit„ s„ acorda ˛ i un vot pozitiv acestei legi.

Antal István

#183917

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 7 din 2003 privind utilizarea Ón scopuri exclusiv pa∫nice a energiei nucleare a fost avizat favorabil de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i, de Comisia pentru administra ˛ ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i de Comisia pentru Ónv„ ˛ „m‚nt, ∫tiin ˛ „, tineret ∫i sport.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 7 privind utilizarea Ón scopuri exclusiv pa∫nice a energiei nucleare are ca scop reglementarea promov„rii activit„ ˛ ilor nucleare ∫i stabilirea atribu ˛ iilor pentru agen ˛ ia na ˛ ional„, a∫a cum vi s-a prezentat de c„tre ini ˛ iatori. Aceast„ agen ˛ ie s-a creat Ón 1994 ∫i func ˛ ioneaz„ ca direc ˛ ie specializat„ Ón cadrul Ministerului Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii, dar ∫i crearea Consiliului Na ˛ ional pentru Energie Nuclear„ care se realizeaz„ prin aceast„ ordonan ˛ „.

Amendamentele aprobate de comisie urm„resc corelarea cu terminologia introdus„ prin Legea nr. 111/1996, cu modific„rile ∫i complet„rile aduse Ón 2003, ∫i la propunerea Guvernului se constituie un singur organism Ón domeniul promov„rii activit„ ˛ ilor nucleare, Agen ˛ ia Nuclear„, prin reorganizarea Agen ˛ iei Na ˛ ionale pentru Energie Atomic„. Agen ˛ ia Nuclear„ va func ˛ iona ca organ de specialitate al administra ˛ iei publice centrale, cu personalitate juridic„ Ón subordinea primului-ministru.

Agen ˛ ia Nuclear„ preia toate atribu ˛ iile propuse Ón ordonan ˛ „ pentru Consiliul Na ˛ ional pentru Energie Nuclear„, devenind un organism func ˛ ional ∫i opera ˛ ional la nivel de decizie corespunz„tor. Astfel, are ca principal„ atribu ˛ ie, a∫a cum vi s-a prezentat, elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului nuclear ∫i a politicilor Ón domeniu Ón scopul promov„rii activit„ ˛ ilor nucleare ∫i asigur„rii de asisten ˛ „ tehnic„ de specialitate Guvernului.

Resursele financiare sunt prev„zute astfel Ónc‚t s„ acopere toate categoriile de cheltuieli necesare finan ˛ „rii activit„ ˛ ilor privind func ˛ ionarea agen ˛ iei pentru Óndeplinirea atribu ˛ iilor ce-i revin.

Constituirea acestei agen ˛ ii se justific„ prin faptul c„ aplicarea programului nuclear na ˛ ional este prioritar Ón economie, finalizarea Unit„ ˛ ii 2 de la Cernavod„ fiind una dintre cele mai importante op ˛ iuni Ón domeniul nuclear. Œn raport de obiectul ∫i con ˛ inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, a fost examinat Ón ∫edin ˛ a comisiei din 6 mai 2003. La dezbaterea comisiei au participat ca invita ˛ i, Ón conformitate cu Regulamentul Camerei Deputa ˛ ilor, reprezentan ˛ ii Ministerului Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii. La lucr„ri au participat 24 de deputa ˛ i din 26 ai comisiei, iar aceast„ lege a fost adoptat„ de Senat Ón ∫edin ˛ a din 20 februarie 2003.

Œn urma dezbaterilor, Comisia pentru industrie ∫i servicii propune plenului Camerei Deputa ˛ ilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise de comisie. V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

Ovidiu Cameliu Petrescu

#187837

Dac„ alte grupuri parlamentare doresc s„ participe la dezbaterile generale? Nu doresc. Atunci trecem la discutarea proiectului.

Œn primul r‚nd titlul ordonan ˛ ei. Dac„ sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului I. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. V„ rog s„ privi ˛ i Ón raport la pozi ˛ ia 6 unde este o reformulare. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Sunt obiec ˛ ii? V„ rog s„ privi ˛ i Ón raport, sunt foarte multe modific„ri aduse de c„tre comisie. La pozi ˛ ia 6 a raportului sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat Ón forma modificat„ de comisie.

Titlul capitolului II. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat, a∫a cum a fost modificat de comisie.

Art. 5. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului III. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 6. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Se introduce un nou articol, 61, v„ rog s„ privi ˛ i la

pozi ˛ ia 13 din raport. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 7 din proiect, care va fi renumerotat. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat a∫a cum a fost modificat de comisie.

Art. 8. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului IV. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 9. Sunt obiec ˛ ii? Sunt ni∫te modific„ri la pozi ˛ ia 21

din raport. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat a∫a cum a fost modificat de comisie.

Titlul capitolului V. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 12. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 13. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu. Adoptat.

Art. 14. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului VI, v„ rog s„ privi ˛ i, prime∫te o reformulare la pozi ˛ ia 24 din raport.

Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat„ varianta comisiei.

Art. 15. Sunt obiec ˛ ii? V„ rog s„ privi ˛ i Ón raport la

- pozi ˛ ia 25. Nu sunt obiec ˛ ii. Adoptat„ varianta comisiei. Art. 16, dac„ sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat„ varianta

- comisiei.

- Art. 17. Sunt reformul„ri f„cute de comisie la pozi ˛ ia

- 27 din raport.

Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat Ón varianta comisiei. V„ rog s„ privi ˛ i la pozi ˛ ia 28 din raport. Dup„ 17 se introduc articole noi: 171, 172, 173, 174 ∫i vede ˛ i con ˛ inutul acestor articole la pozi ˛ ia 28.

Fa ˛ „ de propunerea comisiei sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat„ aceast„ variant„ a comisiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 - Art. 18, evident, va avea alt„ numerotare. Sunt

- obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

- Titlul capitolului VII. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 19. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 20. Nu sunt. Adoptat.

- Art. 21. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

- Titlul capitolului VIII. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 22. Sunt ni∫te modific„ri la pozi ˛ ia 35 din raport.

- Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 23. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ ii? Nu. Adoptat.

- Am parcurs ordonan ˛ a.

- Titlul legii. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul unic devine art. I. V„ rog s„ privi ˛ i la pozi ˛ ia

- 2 din raport. Dac„ sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat„ aceast„ variant„ a comisiei.

Se introduce un art. II. V„ rog s„ privi ˛ i la pozi ˛ ia 37 din raport. Dac„ sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final Ón ∫edin ˛ „ special„ de vot.

V„ cer permisiunea s„ parcurgem ∫i un alt proiect care ˛ ine de activitatea nuclear„, care este extrem de scurt, ∫i dup„ aceea s„ desf„∫ur„m votul final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 20/2003 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantit„ ˛ i de combustibili pentru Regia Autonom„ a Activit„ ˛ ii Nucleare.

Este procedur„ de urgen ˛ „, domnule pre∫edinte, propune ˛ i timpii de dezbatere. Asta trebuie s„ aprob„m.

Valer Dorneanu

#196046

Ruga ˛ i-l pe colegul dumneavoastr„ care r„spunde de recuzit„ din partea partidului s„ v„ ajute.

2. Proiectul de Lege privind Legea muzeelor ∫i colec ˛ iilor publice. Se voteaz„ conform art. 74 alin. (1) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc. Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab ˛ ineri? 4 ab ˛ ineri.

Sunt 270 voturi pentru.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 24/2003 pentru suspendarea pl„ ˛ ii taxei pe valoarea ad„ugat„ la organele vamale pentru echipamente din import destinate Ónzestr„rii Serviciului de Informa ˛ ii Externe ∫i Serviciului de Telecomunica ˛ ii Speciale. Se voteaz„ conform art. 74 alin. (2) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab ˛ ineri?

Unanimitatea celor prezen ˛ i.

4. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin ˛ area comunei Co∫ula, jude ˛ ul Boto∫ani. Se voteaz„ conform art. 74 alin. (1) din Constitu ˛ ie.

- Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc. Voturi Ómpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„.

- Ab ˛ ineri?

Sunt 273 voturi pentru ∫i o ab ˛ inere.

5. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin ˛ area comunei

C‚nde∫ti, jude ˛ ul Boto∫ani. Se voteaz„ conform art. 74 alin. (1) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc.

Voturi Ómpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„.

V„ rog frumos, vota ˛ i to ˛ i deodat„, nu Ón scar„. Cu 272 de voturi pentru, 3 Ómpotriv„ ∫i nici o ab ˛ inere s-a votat.

6. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin ˛ area comunei Dim„cheni, jude ˛ ul Boto∫ani. Se voteaz„ conform art. 74 alin. (1) din Constitu ˛ ie.

- Cine este pentru? Sunt 271 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 5 voturi Ómpotriv„.

Ab ˛ ineri? Nu sunt.

7. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin ˛ area comunei Lozna, jude ˛ ul Boto∫ani. Se voteaz„ conform art. 74 alin. (1) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? 270 de voturi pentru. V„ mul ˛ umesc.

Voturi Ómpotriv„? 4 voturi Ómpotriv„. Ab ˛ ineri? Nu sunt.

8. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin ˛ area comunei

Nenciule∫ti, jude ˛ ul Teleorman. Se voteaz„ conform art. 74 alin. (1) din Constitu ˛ ie.

- Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate.

9. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin ˛ area comunei

Ruginoasa, jude ˛ ul Neam ˛ . Se voteaz„ conform art. 74 alin. (1) din Constitu ˛ ie.

- Cine este pentru? Sunt 270 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 5 voturi Ómpotriv„. Ab ˛ ineri? Nu sunt.

10. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin ˛ area comunei F‚nt‚na Mare, jude ˛ ul Suceava. Se voteaz„ conform art. 74 alin. (1) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc. Voturi Ómpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„.

Ab ˛ ineri?

Sunt 270 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab ˛ inere.

11. Propunerea legislativ„ privind instituirea registrului de interese ale deputa ˛ ilor ∫i senatorilor. Se propune respingerea acestei propuneri.

Cine este pentru? 256 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 18 voturi Ómpotriv„.

Ab ˛ ineri? Nu sunt.

Domnul Boc dore∫te s„ explice votul pentru. Mai exact, Ómpotriva respingerii. Votul pentru propunere.

Valer Dorneanu

#202307

## **Domnul Valer Dorneanu:**

12. Propunerea legislativ„ privind simplificarea procedurii Ómp„r ˛ irii terenurilor agricole Óntre coproprietari. Se propune respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu ˛ ie? 246 de voturi pentru. V„ mul ˛ umesc.

Voturi Ómpotriv„? 22 de voturi contra.

Ab ˛ ineri? Nu sunt.

13. Propunerea legislativ„ privind dublarea produc ˛ iei de energie electric„ produs„ Ón centrale hidroelectrice de p‚n„ la 25 MW. Se propune respingerea.

- Cine este pentru? 265 de voturi pentru.

- Voturi Ómpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„.

- Ab ˛ ineri? O ab ˛ inere.

14. Propunerea legislativ„ privind colectarea, depozitarea ∫i prelucrarea cauciucurilor uzate de autovehicule Ón vederea ob ˛ inerii de granule pentru autostr„zi. Se propune respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu ˛ ie? 256 de voturi pentru.

V„ mul ˛ umesc.

Voturi Ómpotriv„? 6 voturi Ómpotriv„.

Ab ˛ ineri? Nu sunt.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 110/1999 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea ∫i utilizarea Fondului special al drumurilor publice. Se propune, de asemenea, de c„tre comisie respingerea ordonan ˛ ei.

Cine este pentru? 253 de voturi pentru. V„ mul ˛ umesc.

Voturi Ómpotriv„? 4 voturi Ómpotriv„.

Ab ˛ ineri? Nu sunt.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 10/2001 pentru modificarea art. 4 al Legii nr. 118/1996 privind constituirea ∫i utilizarea Fondului special al drumurilor publice. Comisia propune respingerea ordonan ˛ ei.

Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri?

Sunt 260 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, nici o ab ˛ inere.

17. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind serviciul universal ∫i drepturile utilizatorilor cu privire la re ˛ elele ∫i serviciile de comunica ˛ ii electronice. Se voteaz„ conform art. 74 alin. (2) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab ˛ ineri? Nu sunt.

Œn unanimitatea celor prezen ˛ i.

18. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru preg„tirea economiei na ˛ ionale ∫i a teritoriului pentru ap„rare. Se voteaz„ conform art. 74, alin. (1) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? Mul ˛ umesc. Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitatea celor prezen ˛ i.

19. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 176/2002 pentru stabilirea unor m„suri privind Strategia de dezvoltare socioeconomic„ a Bazinului carbonifer al V„ii Jiului. Se voteaz„ conform art. 74, alin. (2) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? Mul ˛ umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri?

Unanimitatea celor prezen ˛ i.

20. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 32/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munc„. Se voteaz„ conform art. 74 alin. (2) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? Mul ˛ umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri?

Unanimitatea celor prezen ˛ i.

21. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputa ˛ ilor ∫i Senatului. Se voteaz„ conform art. 74, alin. (1) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? Mul ˛ umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitatea celor prezen ˛ i.

22. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 202/2002 privind gospod„rirea integrat„ a zonei costiere. Se voteaz„ conform art. 74, alin. (1) din Constitu ˛ ie. Cine este pentru? 280 voturi pentru. Mul ˛ umesc. Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab ˛ ineri?

23. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ∫i combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Se voteaz„ conform art. 74 alin. (2) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitatea celor prezen ˛ i.

24. Proiectul de Lege privind organizarea pie ˛ ei plantelor ornamentale ∫i produselor din floricultur„ pe principiile comunitare de pia ˛ „. Se voteaz„ conform art. 74 alin. (2) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? Mul ˛ umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab ˛ ineri? Nu sunt. Unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/13.VI.2003 25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 19/2003 privind organizarea ∫i func ˛ ionarea Corpului consilierilor de integrare. Se voteaz„ conform art. 74 alin. (2) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? Mul ˛ umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitatea celor prezen ˛ i.

26. Propunerea legislativ„ privind finan ˛ area activit„ ˛ ilor ocazionate de s„rb„torirea Ón Rom‚nia a Zilei Interna ˛ ionale a V‚rstnicilor prin alocarea de fonduri de la bugetul Ministerului Muncii ∫i Solidarit„ ˛ ii Sociale. Se voteaz„ conform art. 74 alin. (2) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? 279 voturi pentru. Mul ˛ umesc. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab ˛ ineri?

27. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin ˛ area comunei Chibed din jude ˛ ul Mure∫. Se voteaz„ conform art. 74 alin. (1) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? 279 voturi pentru. Mul ˛ umesc. Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab ˛ ineri?

28. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat ∫i a de∫eurilor radioactive, inclusiv depozitarea final„. Se voteaz„ conform art. 74 alin. (2) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? Mul ˛ umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitatea celor prezen ˛ i.

29. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 7/2003 privind utilizarea Ón scopuri exclusiv pa∫nice a energiei nucleare. Se voteaz„ conform art. 74 alin. (2) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? Mul ˛ umesc.

Œmpotriv„? Ab ˛ ineri?

Unanimitate.

30. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 20/2003 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantit„ ˛ i de combustibil pentru Regia Autonom„ pentru Activit„ ˛ i Nucleare. Se voteaz„ conform art. 74 alin. (2) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? Mul ˛ umesc.

Œmpotriv„? Ab ˛ ineri?

Unanimitatea celor prezen ˛ i.

Cu aceasta, am Óncheiat lista votului final.

V„ mul ˛ umesc pentru prezen ˛ „ ∫i v„ doresc succes Ón comisii, dup„-amiaz„, ca ∫i m‚ine.

Ne vedem Ón plen, joi.

Cuprins

Stenograma

Ședința