Acelea∫i elogii ca ∫i antevorbitorii mei Armatei Rom‚ne din partea jude˛ului Neam˛ pe care-l reprezint.
Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îIredenti∫tii maghiari continu„ s„ sufoce Moldova“ ∫i din context v„ ve˛i da seama despre ce este vorba.
Nu m-a∫ fi aplecat asupra acestui subiect, dac„ nu a∫ fi intrat de cur‚nd Ón posesia unui ziar local din jude˛ul Bac„u ∫i care Óntr-un articol de fond avea titlul îEduca˛ie maghiar„ pentru copiii din Cleja ∫i Pustiana“. Acest articol citeaz„ dintr-un cotidian mure∫ean, îCuv‚ntul liber“, publicat nu cu mult timp Ón urm„, Ón care se arat„ c„ mai mul˛i copii din satele b„c„uane Cleja ∫i Pustiana au fost Óntr-o tab„r„ Ón satul P„dureni — Mure∫, unde au fost educa˛i Ón cel mai pur stil maghiar de un preot din sat. Autorul articolului se Óntreab„, pe bun„ dreptate, dac„ este vorba de iluminarea sufletului sau Óntunecarea min˛ii. Am s„ citez unele fraze din acest articol pentru a nu fi acuzat de subiectivism Ón cele ce voi relata Ón continuare.
Se afirm„ c„ nu cu pu˛in timp Ón urm„ preotul reformat Molnar Károly — ∫i am s„-mi cer scuze de la colegii de la U.D.M.R. dac„ nu voi pronun˛a uneori corect unele nume sau expresii —, din comuna Bogata de Mure∫, administrator al centrului de copii orfani din localitate, f„cea îfurori“ prin mass-media, acuzat fiind de practici care s-ar fi potrivit perfect Ón peisajul celebrelor gale de îK 1“, nicidecum Ón modul de comportare a unui propov„duitor al preceptelor biblice. Or, dac„ corec˛ia fizic„ aplicat„ poate da roade Ón unele cazuri, pe
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/1.XI.2004
moment, prin corec˛ia psihic„ pe care al˛i slujitori ai Domnului o pun Ón practic„ Ón taberele destinate copiilor ceang„i, se urm„resc lucruri cu b„taie lung„ Ón timp. Œn fiecare var„, la Centrul pentru Conferin˛e ∫i Tineret din localitatea P„dureni — a∫ezare cu 500 de suflete, Ón totalitate de etnie maghiar„ — preotul reformat Lukacsi Szilamer Óncearc„ s„ organizeze o serie de activit„˛i prin care copiii ceang„ilor din localit„˛ile b„c„uane mai sus amintite, ∫i nu numai, primesc o educa˛ie Ón cel mai pur stil maghiar, Ómpotriva voin˛ei acestora.
De ce Ómpotriva voin˛ei acestora? Simplu!
Œn primul r‚nd, a∫a-zi∫ii ceang„i sunt de religie romano-catolic„, a∫a c„ de unde p‚n„ unde un preot reformat s„ le Óndrume pa∫ii? Acest fapt nu ar fi p‚n„ la urma-urmei strig„tor la cer, Óns„ ce este de condamnat este faptul c„ propaganda maghiar„ ac˛ioneaz„ constant ∫i cu bun„ ∫tiin˛„ c„tre acreditarea ideii de apartenen˛„ a ceang„ilor la îmarea na˛iune maghiar„“, de∫i Ón cadrul acestei tabere copiii refuz„ sistematic s„ Ónve˛e limba maghiar„, precum refuz„ copiii rom‚ni din Transnistria s„ renun˛e la limba matern„.
Din ceea ce se face acolo, ∫i nu numai acolo, din c‚te ∫tiu eu, sun„ a asimilare Ón toat„ puterea cuv‚ntului.
De∫i l„ca∫ul de cult se cam afl„ Ón paragin„, prelatului Lukacsi Szilamer i se pare mai important„ cheltuirea banilor, proveni˛i ∫tim noi de unde, Ón scopul organiz„rii de adev„rate campanii de Óndoctrinare a tinerilor ceang„i, sub forma unor nevinovate tabere de var„. Se pare Óns„ c„ Ón acest an cei asupra c„rora ma∫ina propagandistic„ maghiar„ inten˛iona s„-∫i reverse tolba cu pove∫ti despre Ónchipuita istorie comun„ a ceang„ilor ∫i maghiarilor nu a avut parte de un tratament îde salon“, av‚nd Ón vedere c„ unul dintre prela˛ii care aveau datoria s„-i lumineze Ól slujea pe Bachus cu mai mult„ ardoare dec‚t cea admis„ de legea preo˛easc„, iar ie∫irile sale necontrolate au cam stricat îfirma“ lui Szilamer ∫i a centrului pe care Ól conduce. ™i tot ca o g„selni˛„, mul˛i dintre locuitorii satului beneficiaz„ de legitima˛ie de maghiar, dar la ce le folose∫te nu ∫tie nimeni...
Pornind de la aceste aspecte, av‚nd Ón vedere c„ personal sunt implicat sentimental ∫i moral, voi c„uta Ón continuare s„ demontez ideile conform c„rora ceang„ii ar fi maghiari, ba, mai mult, s„ demonstrez c„ ace∫ti oameni sunt sut„ la sut„ rom‚ni de religie romanocatolic„ ∫i sunt mult mai na˛ionali∫ti, Ón sensul bun al cuv‚ntului, dec‚t mul˛i dintre aceia care se dau rom‚ni de vi˛„ veche.
Pentru aceasta, m„ voi folosi Ón continuare de con˛inutul a dou„ c„r˛i, de foarte mare importan˛„, pentru a Ónt„ri cele spuse mai Ónainte. Prima, scris„ de preotul dr. Iosif Petru M. Pal, se nume∫te îOriginea ceang„ilor din Moldova ∫i franciscanii, p„storii lor de veacuri“, editat„ Ón anul 1942, iar a doua, scris„ de profesorul Dumitru M„rtina∫, se nume∫te îOriginea ceang„ilor din Moldova“, editat„, aten˛ie, Ón timpul regimului comunist, Ón anul 1985.
Œn ambele c„r˛i se poate constata c„ autorii au f„cut un studiu foarte profund at‚t din punct de vedere istoric, c‚t ∫i lingvistic, folosindu-se de peste trei sute de lucr„ri,
studii ∫i articole scrise de-a lungul timpului de al˛i autori, italieni, unguri, austrieci, germani ∫i rom‚ni.
Se cunoa∫te c„ dup„ luarea Ón st„p‚nire a Transilvaniei statul maghiar a Ómpins la r„s„ritul Carpa˛ilor, p‚n„ Ón Valea Siretului, o serie de colonii maghiaro-secuie∫ti ∫i s„se∫ti, de confesiune catolic„, cu anumite rosturi politice, spre a supraveghea mi∫c„rile semin˛iilor migratoare din r„s„rit. Aceste infiltr„ri au fost destul de numeroase, cu deosebire Ón Moldova. Numeroase elemente maghiaro-secuie∫ti au venit peste mun˛i ca meseria∫i, negustori sau muncitori Ón mine. Aceste lucruri sunt bine cunoscute de c„tre istorici. Ceea ce a r„mas Ónc„ necunoscut este faptul c„ a∫ez„rile catolice din Moldova nu erau locuite de ceang„ii de ast„zi, ci de rom‚ni.
Denumirea de ceang„i era necunoscut„ Ón acea epoc„. Œn 1646, nici Bandinus ∫i nici Paul Beke, secretarul s„u, care era maghiar, nu cuno∫teau aceast„ denumire. Apari˛ia documentar„ t‚rzie a denumirii de ceang„i nu este Ónt‚mpl„toare. Ea este legat„ de rostirea alterat„ a graiului unguresc de c„tre rom‚nii secuiza˛i. Aceast„ denumire a fost atribuit„ idiomului lor unguresc amestecat, numit îcsángó beszéd“, adic„ îvorbire corcit„“, de la verbul secuiesc îcsangoni“, care Ónseamn„ a se corci. De la graiul lor amestecat, denumirea a fost extins„ ∫i asupra vorbitorilor acestui grai, denumi˛i ∫i ei îcsángók“. Faptul nu este greu de Ón˛eles: ceang„ii, rom‚ni fiind, nu puteau rosti unele sunete ale limbii maghiare, de aceea le Ónlocuiau cu unele sunete rom‚ne∫ti apropiate, care sunau nepl„cut pentru urechea secuilor. Graiul unguresc al ceang„ilor a ap„rut Ón decursul procesului de secuizare din sud-estul Transilvaniei, ∫i nu Ón Moldova. Aici a fost adus de vorbitorii lui numai Ón secolul al XVIII-lea, cu ocazia valurilor de emigr„ri de peste Carpa˛i.
Se ridic„ Óntrebarea: cum trebuie s„ interpret„m faptul c„ ceang„ii, îmaghiari“, abia veni˛i din secuime, folosesc Ón familie limba rom‚n„? Ar fi fost de a∫teptat ca ei, dac„ erau Óntr-adev„r unguri, s„ vorbeasc„ acas„ ungure∫te. Cauza aparentei anomalii este urm„toarea: maghiarii misionarului Zäld erau, de fapt, rom‚ni, ∫i numai dup„ confesiunea lor catolic„ erau considera˛i ∫i numi˛i unguri. Dup„ neam ∫i dup„ limba lor matern„ erau rom‚ni. Œn Transilvania, pe atunci, trecerea la una dintre confesiunile recepte conferea cet„˛eanului calitatea oficial„ de maghiar. Œn mod practic, Óns„, ace∫ti îmaghiari“ continuau a tr„i dup„ limba, tradi˛iile ∫i obiceiurile lor. Dup„ a∫ezarea lor Ón Moldova, Ón ciuda denumirii de unguri ce li se d„dea aici, ceang„ii tr„iau dup„ coordonatele lor etnice str„bune: limba, portul, obiceiurile, tradi˛iile ∫i modul de via˛„. Din aceste motive ei sunt Ón mod obiectiv de na˛ionalitate ∫i origine etnic„ rom‚n„, cu toate c„, datorit„ Ómprejur„rilor istorice, mul˛i au cunoscut un proces mai profund sau mai superficial de secuizare. Concluzia este faptul c„ ei sunt ∫i ei Ón∫i∫i se consider„ rom‚ni.
Ar trebui aici s„ amintesc o afirma˛ie a preotului M„rtina∫, fratele profesorului Dumitru M„rtina∫, f„cut„ Óntr-un studiu Ón anul 1942, care spune: îAr fi timpul s„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/1.XI.2004
nu mai nesocotim istoria ∫i realit„˛ile ∫i s„ d„m catolicilor moldoveni dreptul de a se numi ∫i de a fi adev„ra˛i rom‚ni. S-ar cuveni s„ nu mai fie insultat„ dragostea lor de neam ∫i ˛ar„, s„ nu mai fie ar„ta˛i prin viu grai ∫i manuale de ∫coal„ ca unguri ∫i str„ini, s„ nu li se mai arunce nepl„cuta porecl„ de ceang„i, pentru c„ ceang„ii nu exist„, ci exist„ rom‚ni de religie catolic„“.
Catolicii nu sunt minoritari, ci adev„ra˛i rom‚ni, pe picior de egalitate cu to˛i ceilal˛i, buni rom‚ni, av‚nd r„d„cini ad‚nci Ón p„m‚ntul ˛„rii noastre, ad‚nci at‚t c‚t de ad‚nc sunt Óngropa˛i p„rin˛ii no∫tri ∫i lungi c‚t de lung este ∫irul veacurilor pe care le num„r„ genera˛iile str„mo∫ilor no∫tri.
Œn concluzie, Ói sf„tuiesc pe iredenti∫tii unguri, c‚t ∫i pe activi∫tii U.D.M.R.-ului s„ nu mai Óncerce s„ Ó∫i caute prozeli˛i Ón r‚ndul catolicilor din Moldova, pentru c„ vor fi alunga˛i de c„tre ace∫tia peste Carpa˛i sau, de ce nu, peste Tisa.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.