Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 1 noiembrie 2004 · monitorul.ai

V„ mul˛umesc.

Veteranii de r„zboi Ónc„ Ón via˛„, atunci Ón floarea v‚rstei, azi la apus de soare, am participat, trup ∫i suflet, la aceste izb‚nzi pentru ap„rarea gliei str„mo∫e∫ti, a fiin˛ei noastre na˛ionale, la care noi am r„spuns, f„r„ ∫ov„ire, prezent, fiind m‚ndri c„ f„ceam parte din armata rom‚n„.

Publius Ovidius Naso Ón îHeroides“ spunea: îFinis coronat opus“ (îSf‚r∫itul Óncununeaz„ opera“)∫i acest lucru s-a Ómplinit pentru Rom‚nia la 25 octombrie 1944, c‚nd bornele frontierelor str„mo∫e∫ti din Apus au fost definitiv Ónfipte Ón locul lor istoric.

Œn aceste condi˛ii, poporul nostru, ast„zi, poate tr„i, cu drepturi depline ∫i egale, Ón marea familie a ˛„rilor libere din lume. Toate cele expuse reprezint„ tot at‚tea nestemate ce se adaug„ la milenara noastr„ istorie, ce se vor Ónscrie cu litere de aur pentru posteritate Ón procesul de consolidare a noii Rom‚nii.

## Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Armata noastr„, mo∫tenitoare a tradi˛iilor str„bune, lupt„toare neÓnfricat„, genetic dotat„ cu o verticalitate de invidiat, bine cunoscut„ ∫i apreciat„ de marile puteri, azi, dup„ Reform„, este f„uritoare de pace ∫i securitate Ón zonele fierbin˛i ale lumii, ca membru cu drepturi depline Ón cadrul NATO.

Astfel, Rom‚nia este plasat„ sub umbrela de securitate a unei alian˛e politico-militare puternice, Ón m„sur„ s„ apere interesele fundamentale ale statului rom‚n, fapt realizat de actuala conducere.

Œn Óncheiere, ca slujitor al lui Hipocrat, ˛in s„ adresez din inim„ — organul simbolic al vie˛ii, pe care l-am servit, Ón cariera mea de chirurg cardiovascular, cu d„ruire ∫i abnega˛ie — ∫i, totodat„, ca veteran de r„zboi, s„ transmit un c„lduros omagiu de pre˛uire glorioasei noastre armate rom‚ne, pentru care exprim salutul nostru academic îVivat, crescat, floreat et nondum pereat!“ Doamne, ocrote∫te Rom‚nia!

Dumitru Codreanu

#9386

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn nume personal, permite˛i-mi ∫i mie, Ón calitatea pe care o am, de senator ce reprezint jude˛ul Boto∫ani, s„ transmit armatei rom‚ne un g‚nd frumos pentru rezultatele deosebite ob˛inute at‚t Ón integrarea Ón NATO, ∫i pentru toat„ restructurarea ∫i calitatea Armatei rom‚ne. S„ le dea Dumnezeu g‚nduri bune ∫i s„-i fereasc„ de primejdii!

™i, Ónc„ o dat„, un g‚nd bun ∫i la mul˛i ani! Declara˛ia mea politic„ de ast„zi, permite˛i-mi, domnule pre∫edinte, s„-i dau citire:

Stimate domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Dup„ cum se ∫tie, ziua de 4 mai 2005 Ónseamn„, totodat„, Ziua comemor„rii marelui muzician rom‚n George Enescu, o glorie a poporului nostru ∫i a culturii rom‚ne, de la a c„rui moarte se Ómplinesc 50 de ani.

George Enescu a fost cel care a f„cut s„ vibreze muzica rom‚neasc„ Ón spa˛iul european ∫i universal, f„c‚ndu-ne neamul rom‚nesc cunoscut ∫i recunoscut Ón Europa ∫i Ón Óntreaga lume, f„c‚nd din plin dovada geniului ∫i voca˛iei creatoare ale poporului nostru.

Pentru fiara de Sus a Moldovei, pentru Boto∫ani ∫i boto∫„neni, George Enescu, Luceaf„rul muzicii rom‚ne∫ti, are o semnifica˛ie aparte, specific„, el fiind fiul acestor meleaguri, a∫a cum sunt ∫i Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, ™tefan Luchian, Gheorghe Antipa, nume sonore ale culturii ∫i ∫tiin˛ei rom‚ne∫ti, nume nemuritoare.

N„scut Ón Liveni-V‚rnav, Ón fostul jude˛ Dorohoi, ast„zi jude˛ul Boto∫ani, la 19 august 1881, George Enescu a avut, aici, primele revela˛ii ale copil„riei ∫i, Ón general, ale vie˛ii, primele bucurii ale muzicii populare, dar ∫i ale celei culte, precum ∫i ale crea˛iei proprii, iar locurile acestea se constituie Óntr-o salb„ biografic„ de nepre˛uit„ valoare. Ele se numesc Liveni, Cracalia, Furd„reni, Mih„ileni, Dorohoi, Boto∫ani, dar ∫i Zvori∫tea, Ad‚ncata din jude˛ele Dorohoi, fostul jude˛ Dorohoi, ast„zi Ón jude˛ul limitrof, Suceava. Era o lume...

Emanoil Ciomag, biograf ∫i apropiat al marelui muzician, avea s„ o descrie, citez: îCe popula˛ie vioaie ∫i dens„, cu at‚ta Ónlesnire la comunica˛ie ∫i comunicare. O deosebire ∫i Ón fire, ∫i Ón Ónf„˛i∫area oamenilor, mai bl‚nd„, mai molcom„, mai dulce ∫i sf„toas„ ∫i parc„ mai Óndestulat„ fa˛„ de a acelora din sud. Acolo, izolarea iernilor geroase, Ón s„lb„ticie, singur„tate ∫i s„r„cie mut„ a c„tunelor, a∫a de dep„rtate unul de altul, ad„postite ad‚nc sub o muchie de deal uscat, cu drumuri mizerabile, ce urc„ ∫i coboar„ mereu dinspre Asfin˛it spre a∫a-numitul Soare-r„sare, ai adesea priveli∫tea unei Ónf„˛i∫„ri de pustiu, Óncremenite parc„ de mii de veacuri“.

Acolo, aici dar, s-au dep„nat primele impresii din copil„ria marelui muzician George Enescu. Sunt locuri pe care ar trebui s„ le calce tot rom‚nul, c„ci dac„ sau poate ∫i de aceea fizionomia lor s-a schimbat mult Ón zilele noastre, sunt satele lui George Enescu, aici, atunci,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/1.XI.2004 Ón anii copil„riei sale, citez: îB„tr‚nul scripcar moldovan Ói zicea din dibla lui, c‚nd la poarta unei case, c‚nd la vreo petrecere, nunt„, botez, aniversare, c‚nd pe drumul mare ce str„b„tea satul, Ón fa˛a c‚rciumii, pentru foc de Ónveselire sau de inim„ albastr„“.

îContactul lui Eminescu cu un asemenea personaj tradi˛ional al satului de aici, din fiara de Sus, ∫i-a pus — cum, de altfel?! — amprenta asupra precocit„˛ii sale muzicale. La v‚rsta lui, cei mai mari — Beethoven, Wagner — abia Óncepeau“, consemna Emanoil Ciomag.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, comemor„m Ón 2005, a∫a dup„ cum am mai spus, 50 de ani de la moartea marelui muzician rom‚n George Enescu. Guvernul Rom‚niei a emis o hot„r‚re ce prevede ac˛iuni ∫i fondurile necesare ce vor fi alocate pentru acest simbolic eveniment.

Œn asemenea condi˛ii, Ministerul Culturii ∫i Cultelor, condus de ministrul R„zvan Theodorescu, deocamdat„, care, Ón copil„rie, a c„lcat p„m‚nturile boto∫„nene ∫i dorohoiene, este rugat s„ pun„ la dispozi˛ie, din timp, fondurile necesare acestei comemor„ri at‚t de pline de rezonan˛„. Stabilirea fondurilor din timp este necesar„ pentru a lua toate m„surile premerg„toare unei preg„tiri ∫i organiz„ri tematice, de criterii adecvate, Ón m„sur„ s„ eviden˛ieze leg„turile trainice ale marelui muzician cu aceste locuri ale Dorohoiului ∫i Boto∫anilor ∫i s„ ofere vizitatorilor din ˛ar„ ∫i str„in„tate suportul necesar comunic„rii cu biografia ∫i crea˛ia marelui muzician rom‚n.

Un asemenea eveniment poate fi marginalizat prin repartizarea insuficient„ a finan˛„rii ministeriale, a∫a cum s-a Ónt‚mplat, din p„cate, cu fondurile destinate ctitoriei lui ™tefan cel Mare, M‚n„stirea Popoiu˛ din Boto∫ani, unde, cu ocazia comemor„rii celor 500 de ani de la moartea binecredinciosului voievod ™tefan cel Mare ∫i Sf‚nt, nu au fost alocate nici un fel de fonduri. M‚n„stirea Popoiu˛ este amenin˛at„, ast„zi, cu deteriorarea, Ón totalitate, de∫i sf‚ntul loca∫ al lui ™tefan cel Mare ∫i Sf‚nt a fost inclus Ón r‚ndul monumentelor istorice de valoare na˛ional„ excep˛ional„.

De ce s„ investim banii Ministerului Culturii ∫i Cultelor pentru reamplasarea ∫i Ón„l˛area unor monumente la Arad, care evoc„ rom‚nilor genocidul la care au fost supu∫i Ónainta∫ii lor de c„tre armata ungar„, a∫a-zis revolu˛ionar„, Ón anii 1849, c‚nd putem s„ men˛inem monumentele rom‚ne∫ti frumoase ∫i reprezentative?!

Personal consider c„ nu ar fi r„u, cu acest prilej, dac„ prin Ministerul Culturii ∫i Cultelor ∫i Ministerul Afacerilor Externe s-ar face toate demersurile necesare pentru aducerea Ón ˛ar„ a osemintelor marelui compozitor ∫i violonist George Enescu.

Œn speran˛a c„ acestui eveniment i se va acorda aten˛ia cuvenit„, v„ invit, a∫adar, dragi colegi, domnule ministru al culturii, s„ v„ purta˛i pa∫ii spre locurile at‚t de semnificative pentru Boto∫ani, pentru toat„ ˛ara. Prezen˛a dumneavoastr„, fi˛i convin∫i, va fi omagiul firesc, pe care Ól a∫tept„m Ón formele lui cele mai cuvenite.

Personal v„ lansez o atare invita˛ie, fiind convins c„ o ve˛i onora.

V„ mul˛umesc.

Aurel Pan„

#15534

## **Domnul Aurel Pan„:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Nu aveam Ón inten˛ie s„ vin ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ dac„ bunul meu prieten, domnul T„r„cil„, Ón ∫edin˛a precedent„, nu mi-ar fi atras aten˛ia c„ este zi de joi, ∫i nu zi de luni. ™i pentru c„ de joi p‚n„ luni sunt, totu∫i, c‚teva zile, vineri s-a produs — a∫a cum spunea îsinistra“ — ∫i dovada la ceea ce eu am Óncercat s„ v„ spun Ón momentul Ón care se Óncerca s„ se resping„ o propunere legislativ„ a colegilor no∫tri prin care se dorea o sus˛inere a zonelor cu foarte pu˛ini enoria∫i.

Despre ce este vorba. Dup„ cum ∫ti˛i, am Óncercat s„ facem o dezbatere general„ ∫i apoi s„ supunem la vot o propunere legislativ„ prin care s„ se acorde mult-discutata pensie de v„duvie. ™i aduceam la cuno∫tin˛a dumneavoastr„ c„ exist„ inten˛ia domnului Adrian N„stase ca, Ón calitatea sa de candidat la pre∫edin˛ie, pe drumurile Rom‚niei, s„ Ónceap„ s„ fac„ tot felul de promisiuni care nu pot fi acoperite din punct de vedere bugetar.

Spuneam, cu acel prilej, c„ ne a∫tept„m la o for˛are a colegului Németh Csaba s„ Ó∫i retrag„ propunerea legislativ„, iar Guvernul s„ vin„ cu ordonan˛„ guvernamental„ de urgen˛„ sau cu un proiect de lege care, eventual, s„ fie examinat Ón procedur„ de urgen˛„. C„ va fi sau nu va fi examinat Ón procedur„ de urgen˛„ urmeaz„ s„ afl„m Ón zilele urm„toare sau s„ se bazeze pe acea perioad„ pe care o prevede Constitu˛ia, de adoptare din oficiu.

Iat„ ce spunea domnul Adrian N„stase, Ón luna august, Ón leg„tur„ cu propunerea legislativ„ — pentru c„ suntem Ón mare dilem„ ∫i noi, ∫i cu at‚t mai mult cei aproape un milion de viitori beneficiari, cum spune d‚nsul — ast„zi, Ón leg„tur„ cu aceast„ pensie de v„duvie; Domnia sa, sub semn„tur„, cu ∫tampil„, spune: îApreciem c„ m„surile preconizate prin aceast„ ini˛iativ„, Ón sensul reglementarii dreptului so˛ului supravie˛uitor de a cumula pensia proprie cu un anumit procent din pensia pentru limit„ de v‚rst„ a so˛ului decedat, sunt Ón v„dit„ discordan˛„ cu principiul contributivit„˛ii, instituit de art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000. Astfel, sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, ca orice sistem redistributiv, are la baz„ principiul contribu˛iei ∫i reparti˛iei. Pe de alt„ parte, ra˛iunea este aceea — aten˛ie, c‚t„ demagogie ∫i c‚t cinism! — prin deces costurile vie˛ii pe care cei doi le-au avut se reduc la jum„tate — c‚t cinism la îmarele“ Adrian N„stase —, legal nejustific‚ndu-se acordarea, cumulativ, at‚t a pensiei proprii, c‚t ∫i a unei pensii complementare de v„duvie.

Iac„t„ c„, Ón drum spre moa∫tele Sfintei Parascheva, la Vaslui, vine iluminarea lui Adrian N„stase ∫i, pe data

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/1.XI.2004 de 22 octombrie 2004, supune spre adoptare Senatului Rom‚niei proiectul de Lege privind acordarea unui ajutor lunar pentru so˛ul supravie˛uitor.

™i iat„ ce spune acum — probabil s-a iluminat îb„iatul“ — Ón octombrie, fa˛„ de august: îŒn urma decesului partenerului de via˛„“ — c„ruia atunci spunea c„ i se majoreaz„, i se dubleaz„ veniturile prin decesul so˛ului — îso˛ul pensionar supravie˛uitor se confrunt„ cu probleme deosebite Ón ceea ce prive∫te acoperirea cheltuielilor de Óntre˛inere ce r„m‚n aproape neschimbate, cuantumul acestora suferind foarte mici reduceri. So˛ul pensionar supravie˛uitor trebuie s„ fac„ fa˛„, dintr-un venit Ónjum„t„˛it, aproximativ acelora∫i cheltuieli pe care anterior le suportau ambii so˛i, din dou„ pensii. Ajutorul urmeaz„ a fi acordat so˛ului supravie˛uitor care are calitatea de pensionar Ón sistemul public“.

™i p‚n„ unde merge cu aceast„ propunere nesim˛irea unui candidat la pre∫edin˛ie: se propune ca m„sura s„ fie aplicat„ dup„ finalizarea procesului de recalculare a pensiilor din sistemul public, estim‚ndu-se un efort financiar pentru primul an de aplicare de circa 6.050 miliarde lei, pentru un num„r de circa un milion de beneficiari, sumele urm‚nd a fi suportate de la bugetul de stat.

Deci, dup„ anun˛ul c„ recalcularea pensiilor se demareaz„ acum ∫i urmeaz„ s„ se finalizeze Ón anul 2008, deci pentru anul 2008 Domnia sa preconizeaz„ c„ din familii de pensionari cu so˛-so˛ie, un milion dintre ace∫tia vor disp„rea Ón anul 2008, ca s„ poat„ s„ beneficieze de aceste prevederi.

™i acum st„m ∫i ne Óntreb„m c‚nd domnul Adrian N„stase a fost un om serios sau a condus un Guvern serios, atunci c‚nd, la propunerea colegului nostru de la U.D.M.R., a spus ce a spus sau acum, c‚nd, Ón plin„ campanie electoral„, pentru c„ este, totu∫i, campanie electoral„, transmite aceast„ expunere de motive ∫i cu proiectul de lege, la Senat?!

V„ mul˛umesc.

Szabó Károly Ferenc

#20318

## **Domnul Szabó Károly Ferenc:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ast„zi este Ziua Armatei Rom‚ne ∫i m„ al„tur ∫i eu acelora care ureaz„ mult„ s„n„tate veteranilor Ón via˛„ ∫i m„ al„tur celor care Ó∫i aduc omagiul acelora care nu mai sunt.

M-am Ónscris la cuv‚nt pentru a sublinia c‚teva aspecte care se cer a fi, cred eu, aduse Óntr-un context mai larg, cu acest prilej.

Ast„zi, la 60 de ani dup„ evenimentele care au marcat sf‚r∫itul r„zboiului, m„ rog, era pe cale de a marca, pentru c„ la anul se vor Ómplini 60 de ani, altele sunt datele problemei ∫i cei care au luptat unii Ómpotriva altora azi sunt colegi Ón cadrul aceleia∫i alian˛e sau, dup„ caz, sunt Ón parteneriat.

Ast„zi a intrat Ón obicei ca cimitirele solda˛ilor c„zu˛i Ón lupte, afla˛i, la vremea respectiv„, Ón partea opus„, Ón calitate de inamici, s„ fie Óntre˛inute — mai Ónt‚i recunoscute ∫i apoi Óntre˛inute — de c„tre statul pe al c„rui teritoriu se g„sesc.

Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale a Óncheiat un num„r de acorduri bilaterale Ón aceast„ chestiune, dar mai trebuie lucrat Ón continuare la acest capitol, pentru ca cinstirea acelora care s-au luptat unii Ómpotriva altora, Ón condi˛iile Ón care modul de purtare a r„zboiului din vremea respectiv„ le reclamau, respect‚nd ni∫te reguli care azi nu se mai respect„ nic„ieri Ón lume, deci se poart„ ∫i respectul Ónvinsului, dup„ caz. Dar nici nu este important cine este Ónvins ∫i cine este Ónving„tor, ci faptul c„ au c„zut to˛i la datorie.

Spun c„ mai trebuie f„cut Ónc„ Ón aceast„ direc˛ie, p‚n„ c‚nd se va ajunge la o situa˛ie optim„, a∫ spune eu, ∫i de dorit.

Eu m„ num„r printre aceia care au ˛inut cont de faptul c„ Ón sondajele de opinie public„, Armata, dintre institu˛iile statului, se afl„ la o cot„ de simpatie Ón r‚ndurile popula˛iei, de prestigiu, care este demn„ de toat„ lauda ∫i ale c„rei ra˛iuni sunt destul de bine cunoscute.

Œn raport cu Armata, Parlamentul se afl„ la o cot„ extrem de nesatisf„c„toare Ón ceea ce prive∫te prestigiul ∫i popularitatea. Œn ceea ce m„ prive∫te, nu cred c„ aceast„ rela˛ie s-a aflat la originea neinvit„rii parlamentarilor la manifest„rile de la Carei, din jude˛ul Satu Mare, de ieri, care au fost exclusiv ermetice, ale organizatorilor.

Prin urmare, Parlamentul ca o institu˛ie care, Ón afara faptului c„ voteaz„ bugetul ap„r„rii ∫i, prin Constitu˛ie, are atribu˛iuni de control asupra institu˛iilor din sfera securit„˛ii ∫i a ap„r„rii, iar Ón felul acesta ∫i a armatei, a fost, Óntruc‚tva, uitat.

Cred c„ nu este Ón leg„tur„ cu aceast„ diferen˛„ Óntre cota de popularitate a Parlamentului fa˛„ de Armat„, pentru anul care urmeaz„, dup„ c‚te ∫tiu, Guvernul preconizeaz„ pentru cheltuieli pentru ap„rare circa 70.000 miliarde lei, adic„ mai mult de 2 miliarde dolari.

Acest lucru trebuie s„ ne fac„ s„ privim cu foarte mare discern„m‚nt chestiunea finan˛„rii ap„r„rii, Ón contextul necesit„˛ii de a ne Óndeplini obliga˛iile pe care ni le-am asumat, ca membri ai NATO, dar, Ón acela∫i timp, Ón contextul Ón care avem r„spunderea pentru banul public, pentru c„ reprezent„m cet„˛eanul, ∫i aici vreau s„ punctez, cu ocazia Zilei Armatei, Ón leg„tur„ cu neÓndeplinirea de c„tre Parlament a obliga˛iilor sale, cel pu˛in p‚n„ acum, Ón leg„tur„ cu controlul asupra mecanismului militar ∫i sub aspectul modului Ón care se cheltuiesc banii Ón aceast„ institu˛ie.

Ghiorghi Pris„caru

#23887

## **Domnul Ghiorghi Pris„caru:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Doamnelor ∫i domnilor,

Scurta mea declara˛ie, Ón numele Grupului parlamentar P.S.D. din Senat, prive∫te unele lu„ri de pozi˛ie de dat„ recent„ ale candidatului la pre∫edin˛ie al Alian˛ei D.A., domnul Traian B„sescu.

Am Ón vedere, Óndeosebi, aprecierile jignitoare ale candidatului alian˛ei la adresa Fran˛ei, rostite cu prilejul vizitei Ón Rom‚nia a premierului Jean Pierre Raffarin, dar nu numai at‚t.

Se ∫tie prea bine c„, Ón drumul ei spre Uniunea European„, Rom‚nia a beneficiat de un sprijin larg din partea comunit„˛ii interna˛ionale ∫i, Óndeosebi, a ˛„rilor membre ale Uniunii. Pe aceast„ baz„, societatea rom‚neasc„ este foarte aproape de realizarea obiectivului s„u de integrare. Aceasta a Ónsemnat un efort conjugat al tuturor for˛elor politice democratice rom‚ne∫ti, al societ„˛ii civile, dar ∫i un suport interna˛ional adecvat.

Dup„ cum se ∫tie, Fran˛a — spre meritul ei — este una dintre ˛„rile care au sprijinit ∫i sprijin„ cel mai activ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. Acest sprijin a fost exprimat la cel mai Ónalt nivel de pre∫edintele Jacques Chirac, de premierul Raffarin, dar ∫i de alte personalit„˛i franceze, din Óntregul spectru politic.

S„ reamintim ∫i faptul c„ noul raportor pentru Rom‚nia al Parlamentului European este europarlamentarul socialist francez Pierre Moscovici sau, cum pronun˛„ francezii, Pierre Moscovisi, fost ministru pentru probleme europene Ón Guvernul Lionel Josepin ∫i care, Ónt‚mpl„tor, este de origine rom‚n„.

Sunt, a∫adar, suficiente motive pentru a avea cu Fran˛a o rela˛ie privilegiat„, de str‚ns„ conlucrare Ón plan politic ∫i economic, f„r„ a ne abate de la normele europene.

Vizita premierului francez Ón Rom‚nia nu s-a vrut nicidecum a fi o sus˛inere a P.S.D.-ului Ón viitoarele alegeri, cum a l„sat s„ se Ón˛eleag„ candidatul alian˛ei, ci o sus˛inere a Rom‚niei Óntr-o perioad„ crucial„ pentru destinul s„u european: Óncheierea, p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an, a negocierilor de aderare, semnarea Tratatului de aderare Ón prim„vara anului viitor, ∫i aderarea efectiv„ a Rom‚niei Ón 2007.

Atuurile P.S.D.-ului Ón viitoarele alegeri decurg din Óntreaga politic„ promovat„ de Guvernul N„stase, de societatea rom‚neasc„, inclusiv Ón privin˛a eforturilor de aderare la Uniunea European„. De aceea, mi se par stranii ∫i total neavenite preten˛iile domnului B„sescu de a fi informat ∫i a i se cere acordul de c„tre premierul Raffarin Ón leg„tur„ cu diverse proiecte care privesc dezvoltarea rela˛iilor economice rom‚no-franceze. De altfel, Ambasada Fran˛ei la Bucure∫ti a r„spuns punct cu punct acuza˛iilor total nefondate ale candidatului alian˛ei.

Noi, cei din Grupul P.S.D. din Senat suntem preocupa˛i mai ales de faptul c„ domnul B„sescu a ar„tat c„ nu are statura na˛ional„ pentru un candidat la Pre∫edin˛ia Rom‚niei. Limbajul neadecvat Ón rela˛iile

interna˛ionale nu-∫i are locul Ón discursul public al unui candidat la Pre∫edin˛ia Rom‚niei. Domniei sale Ói sunt str„ine normele de rela˛ii interna˛ionale, comportament care aduce atingere demnit„˛ii noastre na˛ionale ∫i intereselor pe termen lung ale rela˛iilor Rom‚niei cu alte state.

De altfel, aceste acuze nu sunt simple afirma˛ii retorice, ci prin repetare reprezint„ un mod de g‚ndire neconform cu interesele Rom‚niei. Candidatul alian˛ei ∫i-a permis s„ aduc„ acuza˛ii asem„n„toare nu numai la adresa Fran˛ei, dar ∫i a Statelor Unite, a Germaniei ∫i Italiei. De aceea, credem, stima˛i colegi, c„ domnul Traian B„sescu are obliga˛ia de onoare de a-∫i cere scuze Ón mod public pentru jignirile aduse.

V„ mul˛umesc.

Iosif Balint

#27869

## **Domnul Iosif Balint:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Acelea∫i elogii ca ∫i antevorbitorii mei Armatei Rom‚ne din partea jude˛ului Neam˛ pe care-l reprezint.

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îIredenti∫tii maghiari continu„ s„ sufoce Moldova“ ∫i din context v„ ve˛i da seama despre ce este vorba.

Nu m-a∫ fi aplecat asupra acestui subiect, dac„ nu a∫ fi intrat de cur‚nd Ón posesia unui ziar local din jude˛ul Bac„u ∫i care Óntr-un articol de fond avea titlul îEduca˛ie maghiar„ pentru copiii din Cleja ∫i Pustiana“. Acest articol citeaz„ dintr-un cotidian mure∫ean, îCuv‚ntul liber“, publicat nu cu mult timp Ón urm„, Ón care se arat„ c„ mai mul˛i copii din satele b„c„uane Cleja ∫i Pustiana au fost Óntr-o tab„r„ Ón satul P„dureni — Mure∫, unde au fost educa˛i Ón cel mai pur stil maghiar de un preot din sat. Autorul articolului se Óntreab„, pe bun„ dreptate, dac„ este vorba de iluminarea sufletului sau Óntunecarea min˛ii. Am s„ citez unele fraze din acest articol pentru a nu fi acuzat de subiectivism Ón cele ce voi relata Ón continuare.

Se afirm„ c„ nu cu pu˛in timp Ón urm„ preotul reformat Molnar Károly — ∫i am s„-mi cer scuze de la colegii de la U.D.M.R. dac„ nu voi pronun˛a uneori corect unele nume sau expresii —, din comuna Bogata de Mure∫, administrator al centrului de copii orfani din localitate, f„cea îfurori“ prin mass-media, acuzat fiind de practici care s-ar fi potrivit perfect Ón peisajul celebrelor gale de îK 1“, nicidecum Ón modul de comportare a unui propov„duitor al preceptelor biblice. Or, dac„ corec˛ia fizic„ aplicat„ poate da roade Ón unele cazuri, pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/1.XI.2004 moment, prin corec˛ia psihic„ pe care al˛i slujitori ai Domnului o pun Ón practic„ Ón taberele destinate copiilor ceang„i, se urm„resc lucruri cu b„taie lung„ Ón timp. Œn fiecare var„, la Centrul pentru Conferin˛e ∫i Tineret din localitatea P„dureni — a∫ezare cu 500 de suflete, Ón totalitate de etnie maghiar„ — preotul reformat Lukacsi Szilamer Óncearc„ s„ organizeze o serie de activit„˛i prin care copiii ceang„ilor din localit„˛ile b„c„uane mai sus amintite, ∫i nu numai, primesc o educa˛ie Ón cel mai pur stil maghiar, Ómpotriva voin˛ei acestora.

De ce Ómpotriva voin˛ei acestora? Simplu!

Œn primul r‚nd, a∫a-zi∫ii ceang„i sunt de religie romano-catolic„, a∫a c„ de unde p‚n„ unde un preot reformat s„ le Óndrume pa∫ii? Acest fapt nu ar fi p‚n„ la urma-urmei strig„tor la cer, Óns„ ce este de condamnat este faptul c„ propaganda maghiar„ ac˛ioneaz„ constant ∫i cu bun„ ∫tiin˛„ c„tre acreditarea ideii de apartenen˛„ a ceang„ilor la îmarea na˛iune maghiar„“, de∫i Ón cadrul acestei tabere copiii refuz„ sistematic s„ Ónve˛e limba maghiar„, precum refuz„ copiii rom‚ni din Transnistria s„ renun˛e la limba matern„.

Din ceea ce se face acolo, ∫i nu numai acolo, din c‚te ∫tiu eu, sun„ a asimilare Ón toat„ puterea cuv‚ntului.

De∫i l„ca∫ul de cult se cam afl„ Ón paragin„, prelatului Lukacsi Szilamer i se pare mai important„ cheltuirea banilor, proveni˛i ∫tim noi de unde, Ón scopul organiz„rii de adev„rate campanii de Óndoctrinare a tinerilor ceang„i, sub forma unor nevinovate tabere de var„. Se pare Óns„ c„ Ón acest an cei asupra c„rora ma∫ina propagandistic„ maghiar„ inten˛iona s„-∫i reverse tolba cu pove∫ti despre Ónchipuita istorie comun„ a ceang„ilor ∫i maghiarilor nu a avut parte de un tratament îde salon“, av‚nd Ón vedere c„ unul dintre prela˛ii care aveau datoria s„-i lumineze Ól slujea pe Bachus cu mai mult„ ardoare dec‚t cea admis„ de legea preo˛easc„, iar ie∫irile sale necontrolate au cam stricat îfirma“ lui Szilamer ∫i a centrului pe care Ól conduce. ™i tot ca o g„selni˛„, mul˛i dintre locuitorii satului beneficiaz„ de legitima˛ie de maghiar, dar la ce le folose∫te nu ∫tie nimeni...

Pornind de la aceste aspecte, av‚nd Ón vedere c„ personal sunt implicat sentimental ∫i moral, voi c„uta Ón continuare s„ demontez ideile conform c„rora ceang„ii ar fi maghiari, ba, mai mult, s„ demonstrez c„ ace∫ti oameni sunt sut„ la sut„ rom‚ni de religie romanocatolic„ ∫i sunt mult mai na˛ionali∫ti, Ón sensul bun al cuv‚ntului, dec‚t mul˛i dintre aceia care se dau rom‚ni de vi˛„ veche.

Pentru aceasta, m„ voi folosi Ón continuare de con˛inutul a dou„ c„r˛i, de foarte mare importan˛„, pentru a Ónt„ri cele spuse mai Ónainte. Prima, scris„ de preotul dr. Iosif Petru M. Pal, se nume∫te îOriginea ceang„ilor din Moldova ∫i franciscanii, p„storii lor de veacuri“, editat„ Ón anul 1942, iar a doua, scris„ de profesorul Dumitru M„rtina∫, se nume∫te îOriginea ceang„ilor din Moldova“, editat„, aten˛ie, Ón timpul regimului comunist, Ón anul 1985.

Œn ambele c„r˛i se poate constata c„ autorii au f„cut un studiu foarte profund at‚t din punct de vedere istoric, c‚t ∫i lingvistic, folosindu-se de peste trei sute de lucr„ri,

studii ∫i articole scrise de-a lungul timpului de al˛i autori, italieni, unguri, austrieci, germani ∫i rom‚ni.

Se cunoa∫te c„ dup„ luarea Ón st„p‚nire a Transilvaniei statul maghiar a Ómpins la r„s„ritul Carpa˛ilor, p‚n„ Ón Valea Siretului, o serie de colonii maghiaro-secuie∫ti ∫i s„se∫ti, de confesiune catolic„, cu anumite rosturi politice, spre a supraveghea mi∫c„rile semin˛iilor migratoare din r„s„rit. Aceste infiltr„ri au fost destul de numeroase, cu deosebire Ón Moldova. Numeroase elemente maghiaro-secuie∫ti au venit peste mun˛i ca meseria∫i, negustori sau muncitori Ón mine. Aceste lucruri sunt bine cunoscute de c„tre istorici. Ceea ce a r„mas Ónc„ necunoscut este faptul c„ a∫ez„rile catolice din Moldova nu erau locuite de ceang„ii de ast„zi, ci de rom‚ni.

Denumirea de ceang„i era necunoscut„ Ón acea epoc„. Œn 1646, nici Bandinus ∫i nici Paul Beke, secretarul s„u, care era maghiar, nu cuno∫teau aceast„ denumire. Apari˛ia documentar„ t‚rzie a denumirii de ceang„i nu este Ónt‚mpl„toare. Ea este legat„ de rostirea alterat„ a graiului unguresc de c„tre rom‚nii secuiza˛i. Aceast„ denumire a fost atribuit„ idiomului lor unguresc amestecat, numit îcsángó beszéd“, adic„ îvorbire corcit„“, de la verbul secuiesc îcsangoni“, care Ónseamn„ a se corci. De la graiul lor amestecat, denumirea a fost extins„ ∫i asupra vorbitorilor acestui grai, denumi˛i ∫i ei îcsángók“. Faptul nu este greu de Ón˛eles: ceang„ii, rom‚ni fiind, nu puteau rosti unele sunete ale limbii maghiare, de aceea le Ónlocuiau cu unele sunete rom‚ne∫ti apropiate, care sunau nepl„cut pentru urechea secuilor. Graiul unguresc al ceang„ilor a ap„rut Ón decursul procesului de secuizare din sud-estul Transilvaniei, ∫i nu Ón Moldova. Aici a fost adus de vorbitorii lui numai Ón secolul al XVIII-lea, cu ocazia valurilor de emigr„ri de peste Carpa˛i.

Se ridic„ Óntrebarea: cum trebuie s„ interpret„m faptul c„ ceang„ii, îmaghiari“, abia veni˛i din secuime, folosesc Ón familie limba rom‚n„? Ar fi fost de a∫teptat ca ei, dac„ erau Óntr-adev„r unguri, s„ vorbeasc„ acas„ ungure∫te. Cauza aparentei anomalii este urm„toarea: maghiarii misionarului Zäld erau, de fapt, rom‚ni, ∫i numai dup„ confesiunea lor catolic„ erau considera˛i ∫i numi˛i unguri. Dup„ neam ∫i dup„ limba lor matern„ erau rom‚ni. Œn Transilvania, pe atunci, trecerea la una dintre confesiunile recepte conferea cet„˛eanului calitatea oficial„ de maghiar. Œn mod practic, Óns„, ace∫ti îmaghiari“ continuau a tr„i dup„ limba, tradi˛iile ∫i obiceiurile lor. Dup„ a∫ezarea lor Ón Moldova, Ón ciuda denumirii de unguri ce li se d„dea aici, ceang„ii tr„iau dup„ coordonatele lor etnice str„bune: limba, portul, obiceiurile, tradi˛iile ∫i modul de via˛„. Din aceste motive ei sunt Ón mod obiectiv de na˛ionalitate ∫i origine etnic„ rom‚n„, cu toate c„, datorit„ Ómprejur„rilor istorice, mul˛i au cunoscut un proces mai profund sau mai superficial de secuizare. Concluzia este faptul c„ ei sunt ∫i ei Ón∫i∫i se consider„ rom‚ni.

Ar trebui aici s„ amintesc o afirma˛ie a preotului M„rtina∫, fratele profesorului Dumitru M„rtina∫, f„cut„ Óntr-un studiu Ón anul 1942, care spune: îAr fi timpul s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/1.XI.2004 nu mai nesocotim istoria ∫i realit„˛ile ∫i s„ d„m catolicilor moldoveni dreptul de a se numi ∫i de a fi adev„ra˛i rom‚ni. S-ar cuveni s„ nu mai fie insultat„ dragostea lor de neam ∫i ˛ar„, s„ nu mai fie ar„ta˛i prin viu grai ∫i manuale de ∫coal„ ca unguri ∫i str„ini, s„ nu li se mai arunce nepl„cuta porecl„ de ceang„i, pentru c„ ceang„ii nu exist„, ci exist„ rom‚ni de religie catolic„“.

Catolicii nu sunt minoritari, ci adev„ra˛i rom‚ni, pe picior de egalitate cu to˛i ceilal˛i, buni rom‚ni, av‚nd r„d„cini ad‚nci Ón p„m‚ntul ˛„rii noastre, ad‚nci at‚t c‚t de ad‚nc sunt Óngropa˛i p„rin˛ii no∫tri ∫i lungi c‚t de lung este ∫irul veacurilor pe care le num„r„ genera˛iile str„mo∫ilor no∫tri.

Œn concluzie, Ói sf„tuiesc pe iredenti∫tii unguri, c‚t ∫i pe activi∫tii U.D.M.R.-ului s„ nu mai Óncerce s„ Ó∫i caute prozeli˛i Ón r‚ndul catolicilor din Moldova, pentru c„ vor fi alunga˛i de c„tre ace∫tia peste Carpa˛i sau, de ce nu, peste Tisa.

V„ mul˛umesc.

Radu Alexandru Feldman

#37015

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Stima˛i colegi,

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, m-am Ónscris pe lista celor care urmau ast„zi s„ prezinte o declara˛ie politic„ Ón plenul Senatului. Subiectul asupra c„ruia voiam s„ m„ opresc ˛inea at‚t de declara˛ia domnului Traian B„sescu, legat„ de vizita premierului Raffarin, c‚t ∫i de comentariile care au urmat declara˛iei domnului B„sescu, f„cute de domnul Adrian N„stase ∫i de ministrul de externe, domnul Mircea Geoan„.

Declara˛iile ulterioare, at‚t ale domnului B„sescu, c‚t ∫i ale domnului C„lin Popescu T„riceanu, doi dintre liderii Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, ca ∫i declara˛ia de ast„zi, rostit„ la Palatul Parlamentului de candidatul Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ la Pre∫edin˛ia Rom‚niei, Traian B„sescu, mi s-au p„rut ca au adus toate elementele pentru a se Ón˛elege sensul precis al declara˛iei despre care se vorbe∫te at‚ta, motiv pentru care, venind la Senat, am cerut s„ nu mai fiu prezent pe lista declara˛iilor politice.

Dac„ vin, totu∫i, acum la microfonul Senatului, Ón fa˛a dumneavoastr„, este pentru c„, Ón urm„ cu pu˛ine minute, un foarte distins coleg ∫i un profesionist de m‚na Ónt‚i Ón domeniul afacerilor externe, domnul Pris„caru, pre∫edintele Comisiei pentru politic„ extern„, a g„sit cu cale s„ fac„ un comentariu care mi se pare c„ p„c„tuie∫te prin abordarea extrem de defectuoas„ a unei chestiuni de maxim interes, a unei chestiuni de interes na˛ional. Regret nespus c„ domnul senator Pris„caru nu a putut s„ r„m‚n„ Ón sal„, ∫tia c„ vin la microfon tocmai pentru a comenta spusele Domniei sale, regret ∫i n„d„jduiesc c„ va avea r„gazul s„ vad„ stenograma ∫i

Ón felul acesta s„ cunoasc„ ceea ce spun ∫i ceea ce supun aten˛iei dumneavoastr„, repet‚ndu-i o chestiune de maxim„ importan˛„.

Are dreptul un om politic responsabil, un om politic rom‚n responsabil s„ fac„ afirma˛ii de felul celor pe care le-a f„cut domnul Traian B„sescu? Are dreptul, cu at‚t mai mult, un candidat la Pre∫edin˛ia Rom‚niei s„ abordeze, Ón felul Ón care a abordat Traian B„sescu, chestiunea rela˛iei, ast„zi, Óntre Rom‚nia ∫i Fran˛a?

Radu Alexandru Feldman

#39190

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Consider c„ da. ™i consider nu numai c„ are dreptul, ci are datoria. ™i consider acest lucru nu pentru c„ fac parte din Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“, ci pentru ni∫te motive pe care le supun aten˛iei dumneavoastr„ ∫i sper c„ partidul din care face˛i parte nu v„ Ómpiedic„ s„ vede˛i lucrurile Ón adev„rul lor. Este un adev„r dureros ∫i un adev„r care trebuie s„ ne dea de g‚ndit.

Rom‚nia, de 4 ani de zile, ofer„, Ón ceea ce prive∫te politica extern„, spectacolul dezagreabil al unei flagrante lipse de coeren˛„ ∫i a unei pozi˛ion„ri Ón permanen˛„ dictate de interese de moment. Dou„ au fost obiectivele na˛ionale care trebuiau s„-∫i g„seasc„ o rezolvare pe parcursul ultimilor ani.

Primul obiectiv a fost aderarea la NATO. Aminti˛i-v„ care era pozi˛ia Rom‚niei Ón rela˛ia cu Washingtonul, aminti˛i-v„ suita de ploconeli pe care Bucure∫tiul le-a f„cut doar pentru a fi pe placul Washingtonului. V„ dau doar dou„ exemple.

Unul este votul pentru ini˛iativa american„ privind Curtea Penal„ Interna˛ional„. Rom‚nia a fost a doua ˛ar„ din lume, din cele patru ˛„ri din lume care au sus˛inut ini˛iativa american„, o ini˛iativ„ american„ care a fost respins„ de Óntreaga Uniune European„, o ini˛iativ„ american„ care l-a f„cut pe pre∫edintele Fran˛ei s„ declare: îRom‚nia a pierdut ocazia s„ tac„“, o ini˛iativ„ american„ care trebuia oferit„, pentru c„ ∫tim bine, din p„cate, nici c‚nd a fost vorba de aderarea la NATO ∫i nici c‚nd este vorba ast„zi de Uniunea European„, performan˛ele noastre reale, obiective, nu sunt la nivelul standardelor ∫i atunci Óncerc„m s„ le suplinim prin gesturi de felul celor despre care vorbesc, fie Ón plan politic, cum a fost rela˛ia cu S.U.A., fie Ón plan economic, cum este rela˛ia ast„zi cu ˛„rile Uniunii Europene.

Curtea Penal„ Interna˛ional„, un dosar care a r„mas Ón litigiu, ∫i de ce spun c„ a r„mas Ón litigiu? Declara˛ia Guvernului de sprijin a ini˛iativei americane trebuia s„ fie urmat„ de votul Parlamentului ∫i pentru c„ momentul de aderare ∫i pentru c„ summit-ul de la Praga a trecut, Parlamentul nu a mai fost invitat s„ se exprime prin vot.

Un alt punct sensibil a fost cel al adop˛iilor interna˛ionale. Aminti˛i-v„ c‚te repro∫uri s-au f„cut la adresa Rom‚niei pentru adop˛iile interna˛ionale ∫i pentru sutele de copii care au luat drumul Americii, Óntr-un moment Ón care trebuia s„ facem lucrul acesta. Aminti˛i-v„ de Ordonan˛a de urgen˛„ privind holocaustul,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/1.XI.2004 o ordonan˛„ de urgen˛„ care nu a intrat Ón votul Parlamentului. Toate acestea nu au fost dec‚t ilustrarea felului Ón care politica extern„ a Rom‚niei d„dea clar senza˛ia sau d„dea clar imaginea unei politici Ón care interlocutorul nostru nu este partenerul nostru, ci este st„p‚nul nostru.

A trecut momentul NATO. Suntem ast„zi Ón cursa pentru Uniunea European„ ∫i fie c„ este vorba de Suedia, fa˛„ de care ne achit„m Óntr-un mod dintr-o dat„ surprinz„tor de rapid de o datorie care dateaz„ de decenii, fie c„ este vorba de o bun„ rela˛ie cu Italia ∫i o bun„ rela˛ie personal„ Óntre premierul N„stase ∫i premierul Berlusconi ∫i se tranzac˛ioneaz„ liste de sute de copii pentru adop˛iile interna˛ionale.

Aminti˛i-v„ c„ este vorba de rela˛ia cu Germania, de contracte Óncheiate f„r„ licita˛ii interna˛ionale, amendate de Uniunea European„. Aminti˛i-v„ c„ este vorba de rela˛iile cu Fran˛a, cu contracte Óncheiate f„r„ licita˛ii interna˛ionale, amendate de Uniunea European„. Nu Ón felul acesta se ap„r„ interesul na˛ional. Nu Ón felul „sta ne impunem ca un partener Óntr-adev„r demn de respect.

C‚nd Traian B„sescu a vorbit de tainul pe care premierul Rafarin a venit s„-l ia din Fran˛a, ∫ti˛i bine — ∫i ∫tim bine fiecare dintre noi — c„ nu a vorbit de un plic care a fost b„gat Ón buzunarul premierului. Nu. Premierul Fran˛ei ∫i-a f„cut datoria; a ap„rat cu succes interesele economice ale Fran˛ei ∫i noi suntem datori s„ ap„r„m interesele politice ∫i economice ale Rom‚niei, cu demnitate, coeren˛i ∫i fideli, Óntr-adev„r, unui crez. ™i acest crez nu poate fi condi˛ionat, clip„ de clip„, de un acord, de o aderare, de o admitere.

Nici una dintre celelalte ˛„ri candidate, fie c‚nd a fost vorba de NATO, fie c‚nd este vorba de Uniunea European„, nu a f„cut proba unei asemenea disponibilit„˛i care Óncalc„ legea, cum o face ast„zi Rom‚nia.

Mihail Lupoi

#49225

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am s„ Óncerc s„ fiu scurt. M„ al„tur ∫i eu celor care aduc omagiul Armatei Rom‚ne ca fost membru al ei — actualmente Ón rezerv„ — at‚t celor care au c„zut pe c‚mpul de lupt„, dar mai ales celor care Óndur„ chinul tranzi˛iei, tranzi˛ie care nu se mai termin„, mai ales Ón armat„, care tr„iesc Ón condi˛ii de nedescris, care cad cu avioanele pentru c„ nu au ore de antrenament, care se duc Irak s„ lupte nu se ∫tie pentru ce, Ón numele unor angajamente luate de politicieni, care se duc Ón Afganistan ∫i lupt„ pentru o cauz„ pierdut„ ∫i care Ó∫i cresc copiii din garnizoan„ Ón garnizoan„, Ón locuin˛e insalubre, pe lefuri de nimic.

Aduc omagiu acestor oameni pentru t„ria de a-∫i urma idealul Ón via˛„ ∫i de a servi uniforma militar„.

™i acum a∫ trece la alt subiect foarte dezb„tut ast„zi, aici, la acest microfon, referitor la declara˛iile unor oameni politici. Eu m„ feresc s„ citez nume, pentru c„ se Ónt‚mpl„ ∫i altora. Ca membru al Comisiei pentru politic„ extern„ a Senatului, vreau s„ atrag aten˛ia c„ nu este prost cine cere, e prost cine d„. Prin urmare, dac„ facem apel la inteligen˛a popular„, avem de criticat Guvernul Rom‚niei, ∫i mai ales ministrul de externe, ∫i nu diver∫ii demnitari care vin Ón mod normal s„ ia, dac„ pro∫tii dau.

A∫ aduce aminte, Ón primul r‚nd, entuziasta declara˛ie, Ón perioada 1996—2000, c„ interven˛ia ∫i bombardamentele din Iugoslavia sunt minunate ∫i justificate. Timpul ne-a dovedit c‚t de justificate au fost. Aceia∫i militari rom‚ni erau pe punctul s„ intre ∫i Ón acest conflict, trimi∫i, de incon∫tien˛i, la o lupt„ care nu le apar˛inea.

Tot a∫a, ast„zi v„d c„ e o sintagm„ nou„: îoamenii politici responsabili“. Deci exist„ o îopozi˛ie democratic„“ ∫i exist„, Ón acela∫i Parlament, democratic aleas„, o îopozi˛ie nedemocratic„“. Exist„ oameni politici responsabili ∫i probabil c„ unii dintre noi, pe cale de consecin˛„, sunt iresponsabili. Aici avem o mare problem„: cine sunt cei responsabili?

Adrian P„unescu

#52701

Sunt, domnilor colegi, momente pe care a∫ prefera s„ le ocolesc, mai ales c„ perioada pe care o tr„im este compus„ din tot felul de provoc„ri ∫i c„ r„spunsurile noastre sunt, Ón genere, previzibile. Se cam ∫tie cum vor deveni lucrurile, cum ne vom Ónc„iera, cum ne vom

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/1.XI.2004 spurca ∫i, de aceea, refuz‚nd noroiul, parc„ n-a∫ vrea s„ intru Ón polemici cu nici unul dintre colegii mei, ci a∫ prefera s„ exprim mai ales op˛iunile de fond, acum, c‚nd mai sunt doar 4-5 s„pt„m‚ni p‚n„ la alegeri. Din p„cate, nu pot s„ trec neimplicat pe l‚ng„ ni∫te lucruri care jignesc ∫i partidul din care fac parte, ∫i jignesc ∫i ideile Ón care eu cred.

De aceea, f„r„ a face din discursul meu un prilej s‚ngeros de r„zbunare, m„ voi delimita de c‚teva lucruri care s-au spus aici ∫i, Ón primul r‚nd, m„ voi delimita de Óncercarea unor lideri din acest Senat de a acapara opinia public„ ∫i mass-media prin tot felul de trucuri. Am s„ v„ dau un exemplu. S„pt„m‚na trecut„, am g‚ndit un apel al Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ c„tre Biroul permanent al Senatului pentru rezolvarea problemei acredit„rii ziari∫tilor de la îRom‚nia liber„“.

Nimeni nu m„ poate b„nui de simpatii ascunse pentru unul dintre ziarele care m-au atacat cu consecven˛„ Ón ace∫ti ani. Dimpotriv„, poate a∫ fi Óndrept„˛it s„ fiu cel pu˛in indiferent, dac„ nu sup„rat pe acest fapt, mai ales c„, fa˛„ de liderii ziarului, am avut, Ón momente grele, o atitudine de solidaritate, care nu se putea m„rgini la un acord formal. C‚nd Petre Mihai B„canu a fost Ónchis, eu am protestat la unul dintre liderii Partidului Comunist Rom‚n, omul de mare bine ™tefan Andrei, rug‚ndu-l s„ re˛in„ Óngrijorarea mea c„ s-a ajuns la trimiterea ziari∫tilor Ón pu∫c„rie.

Dar lucrurile sunt cum sunt, ∫i nu a∫ fi eu cel care, din motive personale, s„ cear„ dreptul îRom‚niei libere“ de a-∫i trimite ziari∫tii la Senat. Totu∫i, am f„cut-o, ∫i mi s-a asociat colegul meu, Grigore Zanc, Óntr-o urgent„ epistol„ pe care am trimis-o c„tre Biroul permanent. Am fost invitat Ón Biroul permanent ∫i mi-am pledat cauza, am pledat — cred eu — ∫i cauza Senatului, care nu se poate sup„ra pe ziari∫ti, chiar dac„ unii dintre ei fac erori, chiar dac„ au uit„ri, chiar dac„ obtureaz„ o anumit„ zon„ a politicului ∫i inventeaz„ sau presupun. Totu∫i, spre surprinderea mea, dup„ ce eu am ∫i avut anumite Óncord„ri cu pre∫edintele Senatului, Ón Biroul permanent, Óncord„ri la care au participat destui oameni, am citit Ón tot felul de ziare c„ doamna senator Petre, de la P.D., ∫i domnul senator P„curaru, de la P.N.L., ar fi ridicat aceast„ problem„. Or, nu este adev„rat. Eu nu neg faptul c„ dumnealor au exprimat, la un moment dat, o opinie diferit„ de cea pe care Biroul permanent, Ón unanimitate, o exprimase, dar nu au ridicat d‚n∫ii problema. Eu am ridicat problema.

Mi se pare at‚t de absurd ca nici chestiunile elementare, care pot fi verificate, s„ nu fie mediatizate corect, Ónc‚t leg aceast„ situa˛ie de prezen˛a unui coleg, tot din opozi˛ie, Ón fa˛a ziari∫tilor, Ón timp ce Biroul permanent Ó∫i desf„∫ura lucr„rile. Este vorba de colegul Nicolae-Vlad Popa, care vorbea cu ziari∫tii Ón timp ce noi eram Ónc„ Ón ∫edin˛„, ∫i care — cred — trebuie s„ fi avut un rol Ón felul cum au ajuns la ziari∫ti aceste adev„ruri trunchiate.

Eu propun ca, m„car pe perioada care urmeaz„, nimeni s„ nu aib„ dreptul de a vorbi Ón numele unui

Óntreg conclav, care este format din partide diferite, din grupuri parlamentare diferite, ∫i, Ón schimb, s„ existe obliga˛ia oficial„ a celor ce pot exprima punctul de vedere al Óntregului Birou permanent de a se Ónt‚lni cu ziari∫tii, nu pe fug„, nu dispre˛uindu-i, nu l„s‚ndu-i pe coridoare, ci s„ se Ónt‚lneasc„ Ón mod solemn ∫i deschis cu ziari∫tii, pentru a le spune ce anume s-a Ónt‚mplat ∫i pentru a le pune la dispozi˛ie adev„rurile netrucate ale ∫edin˛elor de Birou permanent, pentru c„, din aproape Ón aproape, se ajunge la situa˛ia pe care au creat-o unele publica˛ii, ast„zi, s„ Ónceap„ s„ acuze pe deputatul P.S.D. de Hunedoara, Ioan Timi∫, care a avut nenorocita inspira˛ie de a prezenta ni∫te fapte din jude˛ul Hunedoara, fapte cu privire la ceea ce el a numit îmita electoral„“.

Se putea discuta Ón termeni reali despre fiecare dintre lucrurile pe care le-a spus, dar s„ spui c„ problem„ nu este ce s-a Ónt‚mplat acolo, Ón diverse localit„˛i Ón care a ap„rut ideea de mit„ electoral„, ci de ce a pl„tit deputatul Timi∫ 20 de milioane — cum a afirmat el, probabil, ca s„ scape de Óntreb„ri — unui f„c„tor de filme, care a muncit pentru ceea ce avea de dovedit. Nu a inventat Timi∫ realitatea. Dar astea sunt diversiuni tipice: îA, dar ce pantofi ro∫ii ai tu! Nemernicule! Unde ˛i-ai f„cut ∫coala primar„? La gr„dini˛„, nu cumva ai fost la Aeroportul Vnukovo?“ ∫i a∫a mai departe.

Mi se pare absurd ∫i mi se pare c„, Óntr-o perioad„ at‚t de complicat„, cum e perioada preelectoral„ ∫i electoral„, orice gest conteaz„, orice punct se pune. Nu mai e timp s„ ne Óntoarcem, s„ zicem, s„ facem recurs. De aceea, eu fac apel la oamenii de pres„, la oamenii de con∫tiin˛„ din pres„, s„ nu fac„ altceva dec‚t s„ respecte adev„rul.

Am asistat aici la un rechizitoriu, pe care un coleg liberal — de altfel, foarte talentat la cuv‚nt — l-a f„cut Rom‚niei pentru c„ a reu∫it c‚teva mari ac˛iuni de politic„ extern„.

Dac„ ajungem ∫i la acest refuz al realit„˛ii ∫i ne complic„m cu nuan˛e, explic„m ∫mecher ∫i diverse prostii care se spun. Pentru c„ asta cu îFran˛a a venit s„-∫i ia tainul“ este o t‚mpenie. Nu e nimic de explicat. E ceva de retras. Eu am o p„rere nuan˛at„ despre liderul Traian B„sescu ∫i cred c„ e un om de∫tept, ∫i nu l-am Ónjurat niciodat„, nici acum n-am s-o fac, pentru c„ sper s„-∫i fac„ un proces de con∫tiin˛„ ∫i s„ retrag„ aceast„ aiureal„, care ne complic„ ∫i ne scufund„ pe to˛i. Nu avem nici un motiv s„ spunem c„ Fran˛a a venit s„-∫i ia tainul. Dac„ domnul coleg voia s„ salveze, trebuia s„ g„seasc„ o fraz„ Ón care maximum s„ spun„: îRom‚nia l-a invitat pe primul-ministru francez s„-i ofere tainul“. Dar c‚nd spui c„ el a venit s„-∫i ia tainul Ónseamn„ c„ el, Ón mod con∫tient, umbl„ dup„ tainuri.

Adrian P„unescu

#59948

Da, asta cu îBombonel“, iar„∫i e penibil„. Asta merge c‚nd juca˛i ∫otronul sau juca˛i îbila Ón gaur„“, dar nu la nivelul unei discu˛ii despre un prim-ministru. E p„cat! Adic„?

Iar„∫i, cu domnul senator Pan„ am ni∫te raporturi cordiale, dar nu pot s„ trec mai departe f„r„ a-l amenda. Totu∫i, eu sunt membru al partidului pe care dumnealui Ól consider„ c„ Ól conduce un nesim˛it. Protestez ∫i refuz mizeria.

Domnule, eu nu pot s„-mi permit s„ spun despre liderul partidului Ón care e∫ti dumneata acum c„ e sim˛it sau nesim˛it ∫i nu e treaba mea. Vorbesc de fapte. ™i eu aici am adus Ón discu˛ie un fapt. Œl cred, a∫a cum am spus-o de nenum„rate ori, pe respectivul om politic, un om politic valabil, cu felul lui de a fi, dar nu cred c„ e dreptul meu, c„ e obliga˛ia mea s„ m„ refer la felul cum Ói zburle∫te p„rul pe m‚ini, dac„ e sim˛it sau nesim˛it, dac„ se g‚dil„ sau nu. Cred c„ e nedrept ∫i intr„m Óntr-un teritoriu Ón care fiecare poate emite orice enormitate despre oricine — ∫i aici sunt de acord cu senatorul P.R.M., Lupoi. Nu se poate. ™i chestiunea asta cu partidele democratice. Noi am lansat-o, str„in„tatea o preia, pentru c„ nu are timp s„ analizeze cum stau lucrurile aici ∫i mereu avem refrenul c„ sunt unele partide nedemocratice. Democratic este raportul dintre oameni ∫i ale∫i, democratic este raportul dintre partide. Nu exist„ partid antidemocratic, ca ideologie. Pentru c„ el nu ar putea fi acreditat. ™i atunci punem Ón cauz„ Óntreaga societate rom‚neasc„. A∫a este u∫or. Elimin„m pe cine nu ne convine, mai ales atunci c‚nd acela ∫i exist„. Iar„∫i, nu m„ pute˛i b„nui c„ am eu prietenii cu Rom‚nia Mare. ™ti˛i de c‚te ori m„ Ónjur„ liderul Partidului Rom‚nia Mare. Eu Ói doresc succes Ón via˛„, peste hotare, ∫i s„n„tate.

Dar, aia este una, ∫i aia Ól calific„ pe el, iar ceea ce m„ calific„ pe mine este recunoa∫terea onest„ a faptului c„ exist„ partide democratice pe e∫ichierul politic rom‚nesc ∫i ele sunt cele reprezentate Ón Parlament ∫i cele care m‚ine vor fi reprezentate Ón Parlament. Dar mi se pare c„ marele impas al democra˛iei rom‚ne∫ti este cantonarea discu˛iei de fond Óntr-o discu˛ie Óntre noi ∫i noi, ∫i nu raportarea noastr„ la realitate, raportarea noastr„ la dramele realit„˛ii care nu sunt noi, nu sunt nici toate numai vechi.

A∫ vrea, domnilor colegi, s„ m„rturisesc aici c„ lucrul pe care Ól ceream Óntr-un poem politic din 1987, ∫i anume m„ adresam genera˛iilor viitoare, ∫i credeam c„ e necesar s„ nu comit„ erorile noastre, lucrul acela chiar se Ónt‚mpl„. Se comit acelea∫i erori, intr„m Ón acela∫i impas, e previzibil ceea ce vom face ∫i, din p„cate, din acest cerc vicios nu s-ar putea ie∫i dec‚t printr-un examen de con∫tiin˛„ ∫i printr-un moratoriu de con∫tiin˛„ al tuturor liderilor partidelor care se exprim„ pe pia˛a public„.

Eu a∫ cere acest moratoriu. A∫ cere s„ nu ne spurc„m, pentru c„ spurca˛i ne vor considera oamenii. A∫ cere s„ nu ne omor‚m, pentru c„ nu se poate face via˛„ politic„ numai cu legende. A∫ cere s„ g„sim solu˛ia de a nu ne ataca dec‚t Ón punctele Ón care avem mare nevoie s„ exprim„m ideile noastre. Nu acolo unde de dragul de a compromite pe adversarii no∫tri ajungem cum a ajuns domnul senator liberal, s„ neg„m lucruri evidente. Dumnealui ne-a Ónf„˛i∫at aici un tablou idilic al unei vie˛i planetare care e cum vrem noi, care ar fi cum am vrea noi. Sigur c„ nu e bun„ nici slug„rnicia, dar nu e bun„ nici Ón˛epeneala.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ la cutremur — s-a constatat — au c„zut dou„ tipuri de zidiri. Cele prea rigide ∫i cele prea moi. Cele care au avut elasticitate, cele care au avut spa˛iu Ón care s„ se manifeste atunci c‚nd au fost Ón pericol au rezistat. Rom‚nia trebuie s„ fie o asemenea zidire.

™i eu a∫ vrea ca marile probleme ale lumii s„ se rezolve la Bucure∫ti. ™i eu a∫ vrea s„ fim centrul universului. Numai c„ nu se poate. ™i nici nu cred c„ e bun„ aceast„ doz„ de na˛ionalism conven˛ional de ultim„ or„. Na˛ionalism curat ∫i eficient ar fi s„ recunoa∫tem realitatea ∫i s„ ne manifest„m Ón func˛ie de ea. Noi putem s„ facem pe nebunii c‚t vrem. ™i aici, Ón sala asta, ∫i la Guvern, ∫i la sindicate, unde vrem. Problema este c„ nu ne bag„ nimeni Ón seam„. ™i noi trebuie s„ ne cucerim sau s„ ne recucerim, dar Ón mare m„sur„ s„ ne cucerim dreptul nostru Ón lume ∫i asta nu este o re˛et„ veche. Este o re˛et„ mereu nou„. Œn func˛ie de evenimente, s„ ne manifest„m ∫i s„ g„sim solu˛ia pentru a face pe mai departe ceea ce acest Guvern a f„cut cu str„lucire. Nu a f„cut politic„ intern„ at‚ta c‚t„ politic„ extern„ a f„cut. E foarte mult de f„cut pentru repunerea vie˛ii interioare a Rom‚niei pe bazele pe care a pus-o acest Guvern, Ónjurat, v„d, ∫i pentru asta, Ón politica extern„. Pentru a avea dreptul ca Rom‚nia s„ fie prezent„ la toate mesele tratativelor care vor urma at‚t pentru hotare, c‚t ∫i pentru dezvoltare, c‚t ∫i pentru alocare de fonduri, s„-∫i spun„ punctul de vedere ∫i s„ fac„ ∫i pe acea cale eforturile pe care le are de f„cut, prin reprezentan˛ii s„i, pentru acest popor.

Iuliu P„curariu

#65213

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Mul˛i dintre dumneavoastr„ a˛i fost senatori Ón perioada 1996—2000, ∫i a∫ vrea s„ v„ reamintesc o declara˛ie a aceluia care este ast„zi pre∫edintele Rom‚niei, pe atunci senatorul Ion Iliescu.

Œn aceast„ sal„, Ón aceast„ aul„ a Parlamentului Rom‚niei, Domnia sa a exprimat un punct de vedere contrar pozi˛iei oficiale a Guvernului Rom‚niei de atunci privind ac˛iunea NATO Ón Iugoslavia. Sigur, ast„zi, post factum, putem s„ ne punem ni∫te Óntreb„ri: dac„ ar fi avut loc vizita pre∫edintelui Clinton la Bucure∫ti, dac„ nu aveam aceea∫i pozi˛ie, dac„ ar fi avut loc acest calendar NATO pe care Ól ∫tim cu to˛ii c„ s-a finalizat prin admiterea Rom‚niei Ón NATO.

Deci, atunci c‚nd venim ∫i acuz„m un lider politic, care este angrenat Ón b„t„lia pentru Rom‚nia, v-a∫ ruga s„ v„ aduce˛i aminte tot ce a˛i spus dumnevoastr„ Ón trecut.

Pe de alt„ parte, revenind la fondul lucrurilor, a∫ vrea s„ v„ reamintesc c„ modul cum a fost, cum s-a produs acordarea construirii autostr„zii Bra∫ov—Bor∫ firmei Bechtel a atras Ón consecin˛„ faptul c„ Banca Mondial„ a refuzat s„ finan˛eze orice lucrare legat„ de aceast„ autostrad„, consecin˛a faptului fiind c„ Rom‚nia va trebui s„ ia credite de pe pia˛a liber„ ∫i consecin˛a este c„ dob‚nzile la credite vor fi duble dec‚t cele pe care le-a creat Banca Mondial„. De la o dob‚nd„ de 2,7—3%, Rom‚nia va ajunge la dob‚nzi Óntre 5—6%. Cine pl„te∫te diferen˛a asta, stima˛i colegi? ™i acest lucru poate fi spus despre toate contractele acordate f„r„ licita˛ie. Comisia European„ a criticat foarte dur faptul c„ nu respect„m procedurile europene legate de acordarea acestor contracte de valori foarte mari. ™i asta este Óntrebarea: dac„ un om politic are dreptul s„ pun„ aceast„ Óntrebare ∫i s„ arate care sunt consecin˛ele acestei politici Ón plan financiar, cine va pl„ti diferen˛ele de costuri?

Mul˛umesc.

Gheorghe Acatrinei

#78690

## **Domnul Gheorghe Acatrinei:**

## Domnule pre∫edinte,

Noi am p„r„sit o parte sala datorit„ situa˛iei create, c„ doar noi suntem Ón plen, oamenii revin Ónapoi pe locuri. Trebuie st„p‚nite ni∫te treburi ∫i avem o ordine de zi foarte Ónc„rcat„.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/1.XI.2004

|**Domnul Marin Dinu:**|Buza Tiberiu Simion|prezent| |---|---|---| |V„ rug„m s„ face˛i demersurile necesare ca s„-∫i reia urile Ón sal„ colegii no∫tri senatori.|Buzatu Gheorghe Cauti∫ Vasile C‚rciumaru Ion|absent prezent absent| |**Domnul Gheorghe Acatrinei:**|Ciocan Maria|absent„| |Eu a∫ mai ruga un lucru, domnule pre∫edinte, pentru tot am ie∫it la microfon, s„ facem chiar ∫i apelul minal, ca s„ vedem ce se Ónt‚mpl„. Noi avem ∫i legi organice, trebuie aprobate, unii stau birou ∫i noi Ón plen? Nu e bine treaba aceasta! V„ foarte mult.|Ciocan Valentin Cioc‚rlie Alin Theodor Codreanu Dumitru Constantinescu Eugen Marius Cozm‚nc„ Octav Cr„ciun Avram Cristolovean Ioan|prezent prezent absent prezent absent absent absent| |**Domnul Marin Dinu:**|Dan Dumitru|prezent| |Œl rog pe domnul Antonie Iorgovan s„ fac„ prezen˛a.|Dina Carol Dinescu Valentin|absent prezent| |**Domnul Antonie Iorgovan:**|Dinu Marin|prezent| |Domnule pre∫edinte, Œnainte de a-mi exercita atribu˛iile de secretar, v-a∫ a s„-mi permite˛i, Ón calitate de senator, la program s„ erez urm„toarea formul„ ∫i eventual s„ ne pronun˛„m prin lu„rile de cuv‚nt ale liderilor grupurilor lamentare. Este ora 17,25, dup„ ceasul meu. Dac„ este s„ ne „m pe programul care ni se sugereaz„ de Biroul manent, la ora 18,00 Óncep Óntreb„rile ∫i interpel„rile, inea de zi este cea care este... deci propunerea mea e urm„toarea: s„ trecem la punctul Óntreb„ri ∫i rpel„ri dup„ ce epuiz„m partea legat„ de programul islativ care mi se pare c„ este esen˛ial„ ∫i nu putem o am‚n„m. Este o propunere spre reflec˛ie.|Dobrescu Maria Antoaneta Dumitrescu Viorel Du˛„ Vasile Eckstein Kovács Péter F„ni˛„ Tri˛„ Feldman Radu Alexandru Filipa∫ Avram Filipescu Cornel Florescu Eugeniu Constantin Flutur Gheorghe Frunda György G„ucan Constantin Gogoi Ion Guga Ioan Hanganu Romeo Octavian|absent„ prezent prezent absent absent prezent absent prezent prezent absent prezent absent prezent absent absent| |**Din sal„:**|HÓr∫u Ion|prezent| |Sunt transmise la Radio.|Hoha Gheorghe Honcescu Ion|prezent prezent| |**Domnul Antonie Iorgovan:** ™i care este problema? Radioul nu poate s„ transmit„ baterile?

Gheorghe Acatrinei

#81376

V„ rug„m s„ face˛i demersurile necesare ca s„-∫i reia locurile Ón sal„ colegii no∫tri senatori.

Eu a∫ mai ruga un lucru, domnule pre∫edinte, pentru c„ tot am ie∫it la microfon, s„ facem chiar ∫i apelul nominal, ca s„ vedem ce se Ónt‚mpl„.

Noi avem ∫i legi organice, trebuie aprobate, unii stau Ón birou ∫i noi Ón plen? Nu e bine treaba aceasta! V„ rog foarte mult.

Œnainte de a-mi exercita atribu˛iile de secretar, v-a∫ ruga s„-mi permite˛i, Ón calitate de senator, la program s„ sugerez urm„toarea formul„ ∫i eventual s„ ne pronun˛„m ∫i prin lu„rile de cuv‚nt ale liderilor grupurilor parlamentare.

Este ora 17,25, dup„ ceasul meu. Dac„ este s„ ne uit„m pe programul care ni se sugereaz„ de Biroul permanent, la ora 18,00 Óncep Óntreb„rile ∫i interpel„rile, ordinea de zi este cea care este... deci propunerea mea este urm„toarea: s„ trecem la punctul Óntreb„ri ∫i interpel„ri dup„ ce epuiz„m partea legat„ de programul legislativ care mi se pare c„ este esen˛ial„ ∫i nu putem s„ o am‚n„m. Este o propunere spre reflec˛ie.

™i care este problema? Radioul nu poate s„ transmit„ dezbaterile?

Din sal„

#91386

||Horga Vasile Hri˛cu Florin Ila∫cu Ilie Iliescu Ion|prezent prezent prezent absent| |**Din sal„:**||Ionescu-Quintus Mircea|prezent| |P„curariu.||Iorga Nicolae Marian Iorgovan Antonie|absent prezent| |**Domnul Iuliu P„curariu:**||Iustian Mircea Teodor|absent| |Acatrinei Gheorghe Alexandru Ionel Andrei Victor Apostolache Victor Athanasiu Alexandru Avram Dan Balcan Viorel Balint Iosif B„lan Angela Mihaela Bela∫cu Aron Belu Ioan Bindea Liviu-Doru|prezent prezent prezent absent absent prezent prezent absent absent„ prezent absent prezent|Kereskenyi Alexandru Leca Aureliu Lupoi Mihail Marcu Ion Marinescu Simona Markó Béla Matei Vintil„ Matei Viorel M„rgineanu ™tefan Gheorghe Mih„ilescu Ion Mihordea Mircea Mocanu Vasile Munteanu Tudor Marius|prezent prezent prezent absent absent„ absent prezent prezent absent prezent absent prezent absent| |BÓciu Constantin Br„di∫teanu ™erban Alexandru Bucur Dionisie|prezent absent absent|Nedelcu Mircea Németh Csaba Nica Dumitru|prezent prezent absent| |Bunea Doina Buza Tiberiu Simion Buzatu Gheorghe|absent„ prezent absent|Nicolaescu Ioan Nicolaescu Sergiu Florin Nicolai Norica|prezent absent absent„| |Cauti∫ Vasile C‚rciumaru Ion Ciocan Maria|prezent absent absent„|Novolan Traian Ofileanu Vasile Onaca Dorel-Constantin|prezent prezent absent| |Ciocan Valentin Cioc‚rlie Alin Theodor|prezent prezent|Oprescu Sorin Mircea Otiman P„un-Ion|absent absent| |Codreanu Dumitru|prezent|Paleologu Alexandru|absent| |Constantinescu Eugen Marius|absent|Pan„ Aurel|prezent| |Cozm‚nc„ Octav|absent|Pan„ Viorel Marian|prezent| |Cr„ciun Avram|prezent|Pa∫tiu Ioan|absent| |Cristolovean Ioan|absent|P„curariu Iuliu|prezent| |Dan Dumitru|prezent|P„curaru Nicolae Paul Anton|absent| |Dina Carol|prezent|P„unescu Adrian|prezent| |Dinescu Valentin|prezent|Penciuc Corin|absent| |Dinu Marin|prezent|Pete ™tefan|absent| |Dobrescu Maria Antoaneta|absent„|Petre Maria|prezent„| |Dumitrescu Viorel|absent|Petrescu Ilie|absent| |Du˛„ Vasile|prezent|Pl„tic„-Vidovici Ilie|prezent| |Eckstein Kovács Péter|absent|Pop Dumitru Petru|absent| |F„ni˛„ Tri˛„|absent|Pop de Popa Ioan|absent| |Feldman Radu Alexandru|prezent|Popa Nicolae-Vlad|prezent| |Filipa∫ Avram|absent|Popescu Dan-Mircea|absent|

Domnule pre∫edinte, tot a∫a putem s„ cerem ∫i noi s„-∫i ridice m‚inile, s„ nu pun„ m‚na nici unul dintre colegii de la P.S.D. pe tabela electronic„, ca s„ voteze. De aceea au fost 63. V„ spun Ónc„ o dat„: nu suntem ast„zi mas„ de manevr„.

Sunt Ón sal„ 68 de colegi senatori, ave˛i 5 minute s„ aduce˛i Ónc„ 3 s„ facem cvorumul. Altfel, nu particip„m la lucr„ri.

Marin Dinu

#95512

## **Domnul Marin Dinu:**

P‚n„ c‚nd se face num„r„toarea, da˛i-mi voie s„ v„ anun˛ faptul c„, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, la secretariatul general al Senatului au fost depuse mai multe legi. Vi le prezint, pentru a v„ exercita dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul str„inilor Ón Rom‚nia;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 75/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice;

— Lege privind Codul de conduit„ a personalului contractual din autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2004 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative Ón vederea stabilirii cadrului organizatoric ∫i func˛ional corespunz„tor desf„∫ur„rii activit„˛ilor de eliberare ∫i eviden˛„ a c„r˛ilor de identitate, actelor de stare civil„, pa∫apoartelor simple, permiselor de conducere ∫i certificatelor de Ónmatriculare a vehiculelor;

— Lege privind realizarea Catedralei M‚ntuirii Neamului;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedur„ civil„;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004 privind acordarea Ón anul agricol 2004—2005 a unui sprijin direct al statului de 2,5 milioane lei/hectar produc„torilor agricoli pentru suprafe˛e de teren arabil de p‚n„ la 5 hectare inclusiv.

Deci, au r„spuns prezent un num„r de 74 de senatori. Ne afl„m Ón cvorumul de ∫edin˛„.

Œntruc‚t avem ∫i Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri, care sunt radiodifuzate, ar trebui s„ aprob„m ordinea de zi, pentru a putea s„ intr„m Ón emisie.

V„ supun aprob„rii ordinea de zi pe care a˛i primit-o ast„zi.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 94 de voturi pentru ∫i dou„ voturi Ómpotriv„, ordinea de zi a fost aprobat„.

S-a f„cut propunerea de c„tre liderul Grupului parlamentar al P.S.D. ca Ón Comisia pentru privatizare s„ fie ales domnul senator Nicolae Rovinaru, pentru a completa num„rul de locuri rezervat Partidului Social Democrat Ón aceast„ comisie.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ aceast„ propunere. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 92 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, a fost aprobat„ propunerea ca domnul Nicolae Rovinaru s„ fac„ parte din Comisia pentru privatizare.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

Gheorghe Acatrinei

#103063

Œn aceea∫i calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare adresez urm„toarea interpelare domnului primministru Adrian N„stase.

Agen˛ia Na˛ional„ SAPARD a reziliat mai multe contracte de finan˛are a Proiectului SAPARD. Localit„˛ile respective nu mai pot primi finan˛are din cauza neÓncadr„rii Ón grafice. Œnsu∫i directorul general al agen˛iei, Gheorghi˛„ Corbu, a recunoscut c„ conflictele de interese au dus la Ónt‚rzierea Ónceperii lucr„rilor cu p‚n„ la 4 luni. Astfel, comunit„˛ile Ón cauz„, care nu au nici o vin„, pierd oportunitatea unic„ de reabilitare a infrastructurilor rurale. ™tiut este faptul c„ Uniunea European„ ne-a repro∫at mereu incapacitatea de absorb˛ie a fondurilor comunitare, iar acum se pare c„ are dreptate, din moment ce, odat„ am‚nate p‚n„ la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/1.XI.2004 finele lunii octombrie, mai multe lucr„ri au ∫ansa s„ fie deplasate p‚n„ la sf‚r∫itul anului. Toate aceste ezit„ri c‚nt„resc enorm Ón ceea ce prive∫te seriozitatea ∫i intransigen˛a cu care autorit„˛ile rom‚ne∫ti urm„resc asimilarea ∫i cheltuirea eficient„ a banilor europeni. Mai ales Ón perspectiva preg„tirii ader„rii efective, Ónspre ˛ara noastr„ se vor Óndrepta fonduri structurale de miliarde de euro. Toate aceste demersuri ∫i proceduri risc„ s„ fie compromise de func˛ionarii rom‚ni pu∫i pe c„p„tuial„, care pur ∫i simplu, Ón stil autohton, au Óncercat s„ profite c‚t mai mult Ónc„lc‚nd cu bun„ ∫tiin˛„ prevederile legale. Œn aceste condi˛ii, m„ adresez primului-ministru Adrian N„stase solicit‚nd tragerea la r„spundere a celor ce se fac vinova˛i de perpetuarea acestor disfunc˛ionalit„˛i. De asemenea, consider c„ trebuie luate m„suri legislative pentru ca Ón viitor astfel de situa˛ii s„ nu mai fie posibile. Solicit r„spuns Ón scris.

V„ mul˛umesc.

Marin Dinu

#104900

Mul˛umim domnului senator Acatrinei.

Œnainte de a da cuv‚ntul urm„torului domn senator care dore∫te s„ formuleze Óntreb„ri, a∫ ruga s„ fi˛i de acord s„ d„m posibilitatea domnului secretar de stat Mircea Alexandru s„ formuleze r„spunsul la Óntrebarea anterioar„, a domnului senator Gheorghe Zl„vog, Óntruc‚t se afl„ Ón program ∫i la Camera Deputa˛ilor.

## **Domnul Alexandru Mircea** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Domnului senator Gheorghe Zl„vog.

Stimate domnule senator,

Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i declan∫area unei anchete care s„ constate dac„ prim„ria ∫i Consiliul Local al Comunei V„d„stri˛a, jude˛ul Olt, au respectat legile Ón vigoare privind Ónchirierea spa˛iilor aflate Ón patrimoniul propriu, am onoarea s„ v„ comunic urm„toarele:

Ministrul administra˛iei ∫i internelor nu are competen˛a de a dispune o anchet„ prin care s„ constate dac„ autorit„˛ile publice locale, citez: îau respectat legile Ón vigoare privind modalit„˛ile de Ónchiriere a spa˛iilor aflate Ón patrimoniul acestora“, deoarece, pe de o parte, Ónchirierea este un raport juridic civil, iar, pe de alt„ parte, Óntre administra˛ia public„ central„ ∫i autorit„˛ile publice locale nu exist„ raporturi de subordonare, potrivit principiului autonomiei locale, prev„zut de dispozi˛iile art. 120 ∫i 121 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i ale art. 2 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„. Totu∫i, din verific„rile efectuate au rezultat urm„toarele: la data de 20 mai 2002, Óntre Consiliul Local al Comunei V„d„stri˛a ∫i S.C. APROD — S.A. a fost Óncheiat Contractul de Ónchiriere nr. 1138, av‚nd ca obiect Ónchirierea unui spa˛iu comercial Ón suprafa˛„ de 22,7 metri p„tra˛i, destinat pentru comercializarea materialelor de construc˛ii, spa˛iu aflat la data respectiv„ Ón patrimoniul prim„riei comunei.

P„r˛ile contractante au convenit, la art. 11 din contractul de Ónchiriere, cuantumul chiriei, preciz‚ndu-se faptul c„ neplata acesteia timp de 2 luni consecutiv poate duce la rezilierea de drept a contractului.

Din eviden˛ele contabile ale prim„riei comunei V„d„stri˛a rezult„ faptul c„ aceast„ Ónchiriere a fost pl„tit„ la zi p‚n„ la nivelul lunii februarie 2004, iar pentru perioada martie — august 2004, perioad„ pentru care n-a fost pl„tit„ chiria, prim„ria comunei a emis o factur„, nr. 0398210, Ón sum„ de 1.800.000 lei, care, Óns„, n-a fost achitat„ nici p‚n„ Ón prezent de S.C. APROD — S.A. Slatina.

Œn luna februarie 2004, doamna Ghigeanu Lavinia a depus la prim„rie o cerere prin care solicita acordul, Ón numele S.C. APROD — S.A. Slatina, pentru repartizarea unui spa˛iu Ón care s„ func˛ioneze un magazin de comercializare a materialelor de construc˛ie ∫i Óngr„∫„minte chimice, cerere Ón care se men˛iona c„ este angajata S.C. APROD — S.A. Ini˛ial, primarul comunei a eliberat un acord de func˛ionare pentru S.C. APROD — S.A. pentru comercializarea materialelor de construc˛ii. Ulterior, Óns„, acesta a constatat c„ doamna Ghigeanu nu este angajata firmei, respectiv a S.C. APROD — S.A., c„ S.C. APROD — S.A. nu pl„tise chiria din luna februarie 2004, nerespect‚nd clauza ini˛ial„ contractual„, ∫i nu au fost prezentate la prim„rie avizele ob˛inute pentru comercializarea de Óngr„∫„minte chimice de c„tre S.C. APROD — S.A.

Œn baza acestor constat„ri ∫i a faptului c„ imobilul Ón care func˛iona magazinul a fost atribuit, prin Sentin˛a civil„ nr. 66/20.II.2004, emis„ de Tribunalul Olt, fostului proprietar, care, de altfel, a ∫i fost pus Ón posesie prin executor judec„toresc, primarul a procedat la retragerea acordului de func˛ionare Ón luna august 2004. Rezult„ c„ prin retragerea acordului de func˛ionare primarul Oprea Stelian a intrat Ón legalitate, realiz‚nd eroarea de a fi eliberat acordul de func˛ionare Ón beneficiul S.C. APROD — S.A. Slatina unei persoane care nu se afla la acea dat„ Ón nici un raport de munc„ cu societatea comercial„.

Preciz„m, totodat„, c„, Ón baza dispozi˛iilor alin. (1) art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, orice persoan„ fizic„ sau juridic„ dac„ se consider„ v„t„mat„ Ón drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorit„˛i administrative de a-i rezolva cererea, referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instan˛ei judec„tore∫ti competente pentru anularea actului, recunoa∫terea dreptului pretins ∫i repararea pagubei ce a fost cauzat„.

V„ mul˛umesc.

Ionel Alexandru

#110035

Domnule pre∫edinte,

Prima Óntrebare se adreseaz„ domnului ministru Miron Mitrea ∫i sun„ Ón felul urm„tor:

Domnule ministru,

V„ rog s„-mi r„spunde˛i dac„ s-au g„sit sursele de finan˛are pentru construc˛ia podului peste Dun„re, de la Br„ila ∫i, Ón caz afirmativ, c‚nd vor fi demarate lucr„rile la acest obiectiv? Este de notorietate public„ faptul c„ acest pod a fost trecut Ón programul de guvernare al P.S.D.-ului pentru a fi realizat Ón etapa 2000—2004, iar dumneavoastr„ a˛i declarat Ón repetate r‚nduri c„ lucr„rile vor fi demarate Ón aceast„ var„, ceea ce Ónc„ nu s-a realizat.

Œn privin˛a interpel„rii, domnule pre∫edinte, aceasta se adreseaz„ domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Domnule prim-ministru,

V„ rog s„-mi comunica˛i motivele pentru care s-a acceptat semnarea contractului cu firma american„ BECHTEL privind construirea autostr„zii Bra∫ov—Bor∫, Ón condi˛iile Ón care s-a constatat faptul c„ pre˛ul pe kilometru de autostrad„, practicat de aceast„ firm„, este cel mai scump din Europa. Se cunoa∫te ∫i faptul c„ Fondul Monetar Interna˛ional a solicitat Guvernului un audit independent de aceast„ problem„ ∫i din datele din care dispun ∫tiu c„ firma BECHTEL ∫i-a calculat singur„ pre˛ul pe kilometru la aceast„ autostrad„, acesta ajung‚nd la 5,4 milioane euro.

Autostrada Bucure∫ti—Constan˛a a avut un pre˛ pe kilometru de 1,5 milioane euro, iar cea de la Bucure∫ti la Bra∫ov urmeaz„ s„ aib„ un pre˛ de aproximativ 2 milioane euro. Men˛ionez c„ pentru alt„ autostrad„ construit„ de aceea∫i firm„ BECHTEL Ón Croa˛ia pre˛ul pe kilometru a fost de 4,1 milioane euro.

De aceea, v„ rog s„-mi explica˛i motivele care au condus la un pre˛ at‚t de ridicat, c‚t ∫i pe cele pentru care contractul cu aceast„ firm„ este ˛inut secret, cu toate c„ finan˛area se va asigura de la bugetul de stat. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nicolae-Vlad Popa

#115018

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn calitatea mea de senator P.N.L. am adresat aceast„ interpelare Ministerului Tehnologiei ∫i Informa˛iei.

Œn conformitate cu prevederile art. 67 din Legea audiovizualului, Consiliul Na˛ional al Audiovizualului avea obliga˛ia de a elabora ∫i de a Ónainta ministerului, Ón termen de 6 luni de la intrarea Ón vigoare a legii, strategia de acoperire a teritoriului na˛ional cu servicii, programe audiovizuale, fapt petrecut la Ónceputul anului 2003.

Œn urm„toarele 6 luni, conform art. 69 din aceast„ lege, Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iilor avea obliga˛ia s„ elaboreze Planul na˛ional al frecven˛elor radioelectrice care trebuia s„ cuprind„ toate frecven˛ele ∫i caracteristicile tehnice asociate pentru difuzarea serviciilor de programe audiovizuale destinate publicului.

Din c‚te cunoa∫tem, ministerul nu ∫i-a Óndeplinit aceast„ obliga˛ie fundamental„ ∫i nici aceea de a publica planul sus-men˛ionat Ón îMonitorul Oficial“, Ónc„lc‚nd deci aceste prevederi.

Se abuzeaz„, totodat„, anun˛‚ndu-se periodic, Ón func˛ie de interesele clientelei politice a partidului de guvern„m‚nt noi frecven˛e de emisie oferite ulterior unor radiodifuzori care beneficiaz„ de sprijin politic guvernamental prin intermediul C.N.A. Aceste repartiz„ri de frecven˛e sunt ilegale ∫i trebuiau anulate.

Av‚nd Ón vedere concentrarea aproape exclusiv„, f„r„ precedent, a propriet„˛ii asupra mijloacelor de comunicare Ón mas„ Ón m‚inile unor oameni sau grupuri de interese ale partidului de guvern„m‚nt, precum ∫i dezechilibrele grave produse Ón teritoriu Ón privin˛a inform„rii corecte ∫i pluraliste a publicului, ca ∫i faptul c„ resursele de frecven˛e de emisie radio-tv sunt pe sf‚r∫ite, v„ rog, doamn„ ministru, s„ ne prezenta˛i m„surile urgente pe care Ón˛elege˛i s„ le Óntreprinde˛i pentru revenirea la legalitate.

Pentru Ónc„lcarea normelor legale, v„ solicit„m insistent s„ dispune˛i retragerea imediat„ a frecven˛elor acordate C.N.A. pentru a fi scoase la concurs Ón aceast„ s„pt„m‚n„ ∫i, totodat„, s„ sista˛i acordarea oric„ror avize tehnice sau licen˛e de emisie p‚n„ c‚nd se va intra Ón legalitate prin publicarea Ón îMonitorul Oficial“ a Planului na˛ional al frecven˛elor radioelectrice.

Eugen Marius Constantinescu

#119032

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului ministru Alexandru Athanasiu, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.

Domnule ministru, Ón numele a peste 1.000 de cercet„tori ∫tiin˛ifici ∫i ingineri de dezvoltare tehnologic„ din alte institu˛ii dec‚t institu˛iile Ónv„˛„m‚nt superior, care au depus de mai bine de 1 an dosarele pentru confirmarea rezultatelor concursurilor de acordare a gradelor profesionale ∫i Óncadrarea pe func˛ii, promovate conform prevederilor art. 16 din Legea nr. 319/2003, v„ Óntreb:

C‚nd ve˛i semna ordinul pentru promovarea criteriilor ∫i ve˛i asigura func˛ionarea comisiilor de specialitate ale Consiliului Na˛ional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ∫i Certificatelor Universitare care trebuie s„ confirme dosarele respective?

V„ reamintesc, domnule ministru, c„ art. 17 alin. (3) din Legea nr. 319/2003, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 530 din 23 iulie 2003, dat„ la care legea a intrat Ón vigoare, prevede expres:

îComponen˛a ∫i condi˛iile de numire a CNATDCU, a comisiilor sale de specialitate, precum ∫i regulamentul de organizare ∫i func˛ionare a acestora vor fi revizuite ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/1.XI.2004 completate prin ordin al ministrului, Ón termen de 90 de zile de la intrarea Ón vigoare a legii.“

Termenul prev„zut a expirat la data de 23 octombrie 2003, dar nici p‚n„ ast„zi, 25 octombrie 2004, comisiile de specialitate, respectiv CNATDCU, nu au confirmat m„car un singur dosar al vreunui cercet„tor ∫tiin˛ific sau inginer de dezvoltare tehnologic„ din vreo alt„ institu˛ie dec‚t unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt superior.

Prin aceast„ Ónc„lcare a prevederilor legale, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii aduce grave prejudicii personalului de cercetare-dezvoltare ∫i activit„˛ii creative din institu˛iile ∫i unit„˛ile de profil din ˛ar„, prejudicii de care sunte˛i r„spunz„tor, domnule ministru.

De aceea, v„ Óntreb: c‚nd v„ ve˛i Óndeplini Óndatoririle legale ∫i ve˛i asigura func˛ionarea comisiilor de specialitate ale CNATDCU ∫i, mai exact, c‚nd vor fi confirmate dosare de acordare a gradelor profesionale ∫i Óncadrarea pe func˛ie a cercet„torilor ∫tiin˛ifici ∫i inginerilor de dezvoltare tehnologic„ din alte institu˛ii dec‚t unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt universitar?

V„ mul˛umesc.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

Marin Dinu

#121755

Am epuizat lista Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor. Trecem la formularea r„spunsurilor.

O invit pe doamna secretar de stat Irinel Chiran s„ formuleze r„spunsurile la Óntreb„rile primite anterior.

V„ rog s„ formula˛i r„spunsul pentru domnul senator Valentin Ciocan.

## **Doamna Irinel Chiran** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

Da. Este vorba de un r„spuns care are drept obiect plata comisiilor pentru testele na˛ionale, examenul de bacalaureat ∫i concursurile de absolvire ale Ónv„˛„m‚ntului profesional ∫i postliceal din anul 2004.

Prin Ordonan˛a Guvernului nr. 91/26 august 2004 cu privire la rectificarea bugetului, s-au suplimentat fonduri pentru deplas„rile cadrelor didactice ∫i a∫ vrea s„ m„ refer ∫i la o alt„ baz„ legislativ„, ∫i anume art. 9 al Ordinului ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii nr. 3986/2004 privind salarizarea prin plata cu ora a cadrelor didactice care fac parte din comisiile pentru testele na˛ionale, examenele de bacalaureat ∫i absolvire a Ónv„˛„m‚ntului profesional ∫i postliceal, Ón care se stipuleaz„:

îCheltuielile de deplasare Ón afara localit„˛ii, ocazionate de participarea cadrelor didactice Ón comisiile pentru

testare na˛ional„, respectiv Ón comisiile de bacalaureat, vor fi suportate de inspectoratele ∫colare jude˛ene, respectiv al municipiului Bucure∫ti, Ón conformitate cu Hot„r‚rea Guvernului nr. 543/1995, cu modific„rile ulterioare.“ Este vorba de punctul 44 din anexa 1, capitolul 7.

Œn leg„tur„ cu jude˛ul V‚lcea, deci cu plata aferent„ examenelor desf„∫urate Ón jude˛ul V‚lcea, din informa˛iile transmise de Inspectoratul ™colar al Jude˛ului V‚lcea rezult„ c„ drepturile salariale ale cadrelor didactice din acest jude˛, aferente particip„rii la examenele men˛ionate, au fost achitate p‚n„ la data de 3 august 2004, iar Ón cursul lunii septembrie 2004 s-au pl„tit ∫i drepturile cuvenite deplas„rilor Ón afara localit„˛ii, ca urmare a rectific„rii bugetare pe 2004.

Este vorba de dou„ momente Ón care s-au f„cut aceste pl„˛i.

Dumitru Codreanu

#131868

Stimat„ doamn„ secretar de stat, eu nu v-am oprit c‚nd dumneavoastr„ a˛i vorbit, da?

Nu ∫tiu cine a organizat aceste licita˛ii ∫i care a fost interesul lor. Boto∫ani este un ora∫ care a ren„scut din nimic, cu acei constructori boto∫„neni, cu oamenii care ∫tiu s„ fac„ blocuri, ∫tiu s„ fac„ ∫coli, ∫tiu s„ fac„ construc˛ii, Ón general. Ace∫tia au fost Ónl„tura˛i, au venit cu al˛i constructori, din afar„, probabil, s-au dat sub antrepriz„ constructorilor boto∫„neni, ace∫tia ∫i-au luat banii ∫i au plecat Ón Bucure∫ti sau de unde sunt ei, iar construc˛iile, din dorin˛a de a se executa c‚t mai multe ∫i s„ ne Óncadr„m Ón planul pentru aceste construc˛ii ∫i s„li de sport, s-au dat peste cap.

La ora aceasta, v„ informez c„ Ón jude˛ul Boto∫ani ∫i, probabil nu numai Ón jude˛ul Boto∫ani, sunt ∫coli unde cade varul de pe pere˛i, ∫coli noi, sunt ∫coli la care grupurile sanitare nu func˛ioneaz„, sunt ∫coli Ón care cade tavanul ∫i a∫a mai departe. Nu am Ón˛eles de ce se construiesc ∫coli noi la sate, iar pe elevii din ∫colile vechi Ói lu„m ∫i Ói ducem Ón alt„ parte. Probabil c„ r„spunsul dumneavoastr„ va fi acela c„ Óntr-un sat se nasc mai mul˛i copii, iar Ón altul se nasc mai pu˛ini copii.

Nu am Ón˛eles de ce exist„ av‚ntul acesta de a construi ∫coli noi la sate ∫i s„ le l„s„m pe cele Óncepute Ón paragin„. ™i v„ dau dou„ exemple din jude˛ul Boto∫ani: un liceu la care am Ónv„˛at ∫i eu, Liceul ™endriceni, este Ónceput de 7—8 ani de zile. Pentru reabilitarea acestui liceu nu s-a mi∫cat absolut nimic. S-a construit internatul, s-a terminat internatul ∫i cantina, nu sunt bani pentru liceul ca atare. De acum a Ónceput s„ se d„r‚me cantina ∫i internatul, ∫i se lucreaz„ la liceu. Este un haos total.

Extinderea Liceului îAugust Treboniu Laurian“, din Boto∫ani, un liceu cu renume, un liceu care a dat multe valori culturii rom‚ne∫ti, este Ónceput de aproximativ 7 ani. A∫a st„. Cum zice moldoveanul nostru, î˛ap„n„“. Nu se mi∫c„ absolut nimic, din lips„ de fonduri. Ba c„-i al ora∫ului Boto∫ani, ba c„ Liceul ™endriceni este al comunei ™endriceni ∫i a∫a mai departe, iar noi facem acele... Sunt bune, sunt foarte bune. Programul cu ∫colile este foarte bun, acele ∫coli micu˛e, parc„-s ni∫te c„prioare, foarte frumoase ∫i ar„toase, dar nu sunt, pe undeva, ocupate Ón totalitate.

Iar despre cealalt„ Óntrebare, doamna ministru, v-am rugat Ón leg„tur„ cu aceste autobuze, Óntruc‚t v-am dat ∫i c‚teva exemple din jude˛ul Boto∫ani. La noi sunt multe exemple de acest fel. Av‚nd Ón vedere acele condi˛ii climatice din nordul ˛„rii, pe care nu v-a∫ dori s„ le suporta˛i dumneavoastr„, iarna — minus 28, minus 30 de grade —, s„ iei un copil de m‚n„, dac„ Ól duce de m‚n„ mama sau tata, c„ ei au alt„ treab„, sau Ói punem Óntr-o sanie, s„ mearg„ 7—8 kilometri p‚n„ la ∫coal„, ∫i s„ vin„ 7—8 kilometri Ónapoi, este foarte greu.

De aceea, eu am s„ v„ rog pe dumneavoastr„, Ómpreun„ cu domnul ministru, ∫i Ómpreun„ cu Inspectoratul ™colar Boto∫ani, s„ g„sim o posibilitate, la nivel de minister, ca pentru la anul s„ putem dota aceste ∫coli cu microbuze.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/1.XI.2004

Ionel Alexandru

#136924

Corect.

**Domnul Traian Panait** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Domnule senator,

Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ adresat„ ministrului Miron Mitrea, Ón leg„tur„ cu podul de peste Dun„re, v„ pot comunica urm„toarele.

Proiectul va avea finan˛are Ón regim de parteneriat public privat. Procedura parteneriat public privat de selectare a unui investitor a fost demarat„ Ón luna martie a.c. Œn momentul de fa˛„ exist„ semnat un acord de proiect cu firma chinez„ îChina Road and Bridge“ ∫i se negociaz„ contractul de parteneriat public privat. Este prognozat, ca dat„ de Óncepere a lucr„rilor, anul 2005.

Dorim s„ men˛ion„m doar faptul c„ Ón cazul proiectelor Ón regim de parteneriat public privat durata negocierilor cu investitorii este de minimum un an.

Referitor la cea de-a doua Óntrebare a dumneavoastr„, cu pre˛ul pe kilometru la autostrada Bra∫ov—Bor∫, vreau s„ v„ dau c‚teva date.

La compararea pre˛ului de construc˛ie pe kilometru cu alte proiecte de autostrad„ trebuie ˛inut cont de caracteristicile privind geologia, morfologia ∫i topografia terenului, hidrologia zonei, elementele de traseu, lucr„rile de art„, anul execu˛iei, Ón vederea actualiz„rii costului.

Œn acest sens, este de remarcat faptul c„ autostrada Bra∫ov—Bor∫ str„bate o varietate de unit„˛i morfologice distincte, cum ar fi Depresiunea Bra∫ovului, Mun˛ii Per∫ani, Depresiunea F„g„ra∫ului, Lunca Oltului, Lunca Oltului—C‚mpia Mure∫ului, Depresiunea Transilvaniei, Podi∫ul Some∫an, Mun˛ii Meze∫, Dealurile Silvaniei, Dealurile Barc„ului.

Œn acest sens, am s„ v„ dau c‚teva pre˛uri medii pe kilometru, la c‚teva ˛„ri din Europa:

Fran˛a — autostrada 19, Ón zon„ de c‚mpie, 6,5 milioane euro/kilometru;

Fran˛a — autostrada 41 — 26 milioane euro/kilometru, zon„ de munte;

Irlanda — zon„ de c‚mpie, 9,3 milioane euro;

Irlanda — autostrada M3 — 6,3 milioane euro, zon„ de c‚mpie;

Irlanda — 13 milioane euro, zon„ de munte;

Polonia — zon„ de c‚mpie, 7,2 milioane euro;

Polonia — zon„ de c‚mpie, 3,4 milioane euro.

Din datele prezentate — ∫i f„r„ a actualiza costurile — reiese faptul c„ la autostrada Transilvania Bra∫ov—Bor∫ costul de 5,4 milioane euro/kilometru este competitiv pe plan interna˛ional.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/1.XI.2004

Dumitru Codreanu

#146062

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Era de a∫teptat acest r„spuns de la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale. Nu este de vin„ domnul secretar de stat. S-a intervenit asupra, vreau s„ aten˛ionez aici ∫i probabil m„ vor auzi cei interesa˛i Ón buna func˛ionare a acestei legi la care, noi, Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ at‚t din Senat, c‚t ∫i din Camera Deputa˛ilor, am lucrat, cred, o lun„ de zile, Ómpreun„ cu cei din minister, pentru a scoate o lege bun„, o lege func˛ional„, o lege care s„ reglementeze, Óntr-un fel sau altul, pre˛ul produselor agricole din pia˛a rom‚neasc„, cele care intr„, cele care ies ∫i a∫a mai departe, deci, repet, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ s-au abrogat trei articole dintr-o lege organic„.

Nu este pentru prima dat„ o asemenea practic„ la dispozi˛ia Guvernului N„stase. Nu cred c„ este corect ∫i nu este legic ca printr-o ordonan˛„ s„ se abroge articole dintr-o lege organic„. Abrogarea acestor trei articole din Legea pie˛elor produselor agricole a f„cut ca aceast„ lege s„ nu func˛ioneze ∫i domnul secretar de stat nu vrea s„ recunoasc„ acest lucru.

Œn teritoriu nu se cunoa∫te func˛ionarea sau nu se simte func˛ionarea acestei legi pentru produsele agricole, ceea ce a determinat ca pre˛urile la gr‚u s„ fie a∫a cum sunt ele. Pre˛urile la porumb, la ora actual„, s„ fie a∫a cum este el, de 2.500 lei/kg boabe. Eu nu ∫tiu cum s„ v„ spun, dar e o b„taie de joc. Eu Ós ˛„ran de originea mea, dar este o b„taie de joc a celor care muncesc zi de zi cu soarele Ón cap.

Domnule ministru, mul˛umesc, totu∫i, pentru acest r„spuns.

Doresc s„-l primesc ∫i scris. Eu am s„ public acest r„spuns al dumneavoastr„, ca speciali∫tii s„ ∫tie despre ce este vorba, vizavi de aceast„ lege a pie˛ei produselor agricole.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Marin Dinu

#148151

™i eu v„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Œl invit pe domnul secretar de stat Eugen Dogariu, pentru a r„spunde interpel„rii formulate de domnul senator Nicolae Vlad Popa. **Domnul Eugen Dogariu** _— secretar de stat Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Urmare interpel„rii formulate de domnul senator Nicolae-Vlad Popa, dorim s„ v„ comunic„m urm„toarele.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/1.XI.2004 Radiodifuziunea audio cu modula˛ii Ón frecven˛„ a fost planificat„ Ón anul 1984 Ón cadrul Conferin˛ei de la Geneva Ón urma c„reia Rom‚nia, Ómpreun„ cu celelalte ˛„ri semnatare, beneficiaz„ de un plan na˛ional alc„tuit din frecven˛e de putere mare. Pentru Rom‚nia, acest plan este alc„tuit dintr-un num„r de patru re˛ele na˛ionale ∫i un num„r de sta˛ii de putere mare, situate Ón diverse amplasamente. Dintre acestea, dou„ re˛ele na˛ionale apar˛in Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune, pentru difuzarea programelor Radio-actualit„˛i ∫i Radio Rom‚nia Cultural, re˛eaua regional„ care apar˛ine Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune pentru difuzarea programelor regionale ∫i dou„ re˛ele na˛ionale care apar˛in radiodifuziunilor private. Una dintre acestea a fost licen˛iat„ Ón 1999, iar cea de-a doua Ón anul 2004. La aceste frecven˛e de putere mare se adaug„ o serie de frecven˛e locale de putere mic„, suplimentare planului de la Geneva din 1984. Identificarea acestora s-a realizat Ón urma solicit„rilor ∫i Ón func˛ie de posibilit„˛ile tehnice.

Œn ceea ce prive∫te radiodifuziunea video, televiziunea, aceasta a fost planificat„ Ón 1961, Ón cadrul Conferin˛ei de la Stockholm, Ón urma c„reia Rom‚nia, Ómpreun„ cu celelalte ˛„ri semnatare, beneficiaz„ de un plan na˛ional alc„tuit dintr-un num„r de trei re˛ele na˛ionale situate Ón diverse amplasamente. Dintre acestea, dou„ re˛ele na˛ionale apar˛in Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune pentru difuzarea programelor TVR1 ∫i TVR2, iar o re˛ea na˛ional„ a fost rezervat„, Ónc„ din anul 2001, Ón vederea introducerii televiziunii videodigitale. La aceste canale de televiziune de putere mare se adaug„ o serie de canale locale de putere mic„, suplimentarea acestui plan de la Stockholm din 1961. Ca ∫i Ón cazul radiodifuziunii MF, identificarea acestora s-a realizat Ón func˛ie de solicit„rile ∫i de posibilit„˛ile tehnice.

Prin adoptarea tabelului na˛ional de atribuire a benzilor de frecven˛„, armonizat cu tabelul ECA, recomandat de Uniunea European„, au fost stabilite benzile de frecven˛„ pentru serviciile de radiodifuziune ∫i televiziune valabile pe teritoriul Rom‚niei. Ordinul ministrului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iilor nr. 232/2003, publicat Ón Monitorul Oficial nr. 641 bis din 9 septembrie 2003, atribuie pentru radiodifuziune banda 87,5 p‚n„ la 108 megahertzi, iar pentru televiziune benzile 170 p‚n„ la 230 megahertzi ∫i 470 p‚n„ la 790 megahertzi. Alocarea frecven˛elor se realizeaz„ Ón func˛ie de condi˛iile specifice, fiind necesar ca, Ón momentul Ón care exist„ o solicitare de identificare a unui frecven˛e sau canal pentru o localitate, s„ fie f„cute calculele necesare Ón vederea stabilirii disponibilit„˛ii spectrale Ón conformitate cu prevederile acordurilor interna˛ionale la care Rom‚nia este parte. Aceste calcule au Ón vedere valoarea c‚mpului Ón amplasamentul Ón care se dore∫te identificarea frecven˛ei sau canalului.

Œn cazul Ón care a fost posibil„ din punct de vedere tehnic identificarea unei frecven˛e sau canal, acesta este transmis c„tre C.N.A. Ón vederea scoaterii la concurs. Pentru identificarea unei frecven˛e se iau Ón calcul toate frecven˛ele planificate ∫i identificate anterior, indiferent dac„ acestea sunt sau nu sunt Ón func˛iune. Dac„ s-a

identificat o frecven˛„ Óntr-o localitate, f„r„ s„ existe o cerere Ón acest sens, aceasta ar putea avea ca efect aglomerarea inutil„ a spectrului Ón zona respectiv„, conduc‚nd la imposibilitatea identific„rii ulterioare a unei frecven˛e Ón localit„˛ile Ónvecinate, dac„ s-ar Ónregistra ulterior solicit„ri.

Din acest motiv, identificarea se face numai Ón urma solicit„rilor primite, ca unic indiciu privind necesitatea de posturi locale de radio ∫i televiziune.

Toate aceste liste de frecven˛„ ∫i canale transmise c„tre C.N.A. Ón vederea scoaterii la concurs, pot fi consultate pe site-ul Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei, www.mcti.ro, la sec˛iunea comunica˛ii, subsec˛iunea frecven˛„, scoas„ la concurs. Tot pe site-ul Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei, sec˛iunea activitate, subsec˛iunea licen˛e, se g„se∫te lista tuturor de˛in„torilor de licen˛„ pentru posturile private de radiodifuziune ∫i televiziune. Deoarece spectrul este o resurs„ limitat„, frecven˛ele destinate comunica˛iei audiovizuale sunt acordate prin concurs organizat de c„tre Consiliul Na˛ional al Audiovizualului celui care demonstreaz„ prin dosarul depus pentru concurs care e cea mai bun„ ofert„.

Toate frecven˛ele sau canalele identificate Ón urma cererilor sunt transmise periodic c„tre C.N.A. Ón vederea scoaterii la concurs. Atribu˛iile Ministerului Comunica˛iilor Tehnologiei ∫i Informa˛iilor Ón cadrul acestui proces sunt de natur„ strict tehnic„ privind identificarea de frecven˛e ∫i verificarea documenta˛iei de natur„ tehnic„, Ón conformitate cu Ordinul ministrului nr. 365/2002.

Œn ceea ce prive∫te aglomerarea de frecven˛„ de care se vorbea, Ón perioada 1996—2000 au fost realizate ∫ase concursuri pentru atribuirea de frecven˛e, Ón timp ce Ón perioada 2000—2001 au fost realizate doar trei concursuri de acest fel.

R„spunsul scris pu˛in detaliat Ól voi da domnului senator.

V„ mul˛umesc.

Cuprins

Stenograma

Ședința