Teiu Păunescu

## Domnule președinte,

## Domnilor senatori,

Munca nedeclarată reprezintă un fenomen de o gravitate crescută cu care se confruntă societatea atât la nivel național, cât și la nivel european, cu consecințe negative atât asupra lucrătorului, care este lipsit de protecția pe care i-o conferă legislația aplicabilă, cât și asupra bugetului de stat, prin neachitarea contribuțiilor aferente salariului, afectând sistemele de asigurare socială și, pe cale de consecință, societatea în întregul său.

Actul normativ fundamental care reglementează raportul juridic de muncă este Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, motiv pentru care considerăm că sunt necesare modificarea și completarea acestuia în regim de urgență, în principal prin reglementarea unei definiții a muncii nedeclarate, în concordanță cu noile realități sociale, din perspectiva formelor sub care se manifestă aceasta, care cuprind atât situațiile de neîncheiere a contractului individual de muncă, cât și pe cele de netransmitere a raportului de muncă în Registrul general de evidență a salariaților sau de prestare a muncii în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractului de muncă cu timp parțial ori în perioada în care salariatul are contractul individual de muncă suspendat.

Ordonanța de urgență înăsprește regimul sancționator al muncii nedeclarate, prin creșterea cuantumului amenzii contravenționale aplicate și sistarea activității locului de muncă supus controlului.

Totodată, s-a instituit posibilitatea achitării a jumătate din amendă în termen de cel mult 48 de ore de la data comunicării.

O noutate pe care ordonanța o aduce este și faptul că se cere să se stabilească obligația angajatorului. Angajatorul este obligat în a păstra la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă și documentele de evidență a timpului de muncă prestat zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit a programului de lucru.

Acest fapt creează posibilitatea verificării în timp real a formei de angajare a persoanelor care desfășoară activitate la locul de muncă verificat, prin confruntarea pe loc a datelor existente în documente cu cele transmise în Registrul general de evidență a salariaților.

În amendamentele aduse la comisie s-a făcut o definire mult mai clară și precisă a noțiunii de „loc de muncă”.

Ordonanța de urgență stabilește și obligația de a se încheia actele adiționale de modificare a contractului individual de muncă anterior producerii modificării, și nu în 20 de zile lucrătoare după producerea acesteia, atât din considerentul de natură juridică al neretroactivității efectelor actului, cât și pentru a preveni și combate situațiile în care salariatul cu contract de muncă pe durată determinată continuă să presteze activitate pentru același angajator, după expirarea contractului.