Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Sunt Mihai Goțiu și, asistat, ca secretar de ședință, de domnul senator Radu Oprea, declar deschisă sesiunea de declarații politice.

În deschidere, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul senator Adrian Wiener. Deschideți, vă rog, microfonul.

## Dragi colegi,

Prin ratificarea Convenției pentru drepturile persoanelor cu handicap, România și-a asumat protecția drepturilor și a demnității persoanelor cu handicap și dizabilitate. Chiar mai mult, ne-am asumat politici publice proactive care să le asigure acestor persoane accesul la toate sferele vieții publice din România, inclusiv dreptul la muncă.

Convenția propune o schimbare de paradigmă: handicapul nu mai este privit în termen de boală și neputință fizică sau cognitivă, ci mai degrabă ca o inabilitate a societății de a integra aceste persoane, de a crea premisele accesului la viața publică, inclusiv la piața muncii din țara lor.

În continuare, majoritatea instituțiilor publice din România, mijloacele de transport nu sunt accesorizate, intersecțiile nu sunt sonorizate și nici amenajate tactil pentru nevăzători. Puține instituții au rampe de acces public, iar multe dintre acestea sunt formal amenajate, inutilizabile.

Legea nr. 448/2006, ordine și hotărâri de Guvern subsecvente creează instrumente fiscale și administrative pentru inserția profesională a persoanelor cu handicap.

Astfel, se instituie obligația ca fiecare operator economic să angajeze 4% din personal persoane cu handicap. În caz contrar, se instituie o taxă – 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu a angajat persoane cu handicap.

De asemenea, se creează unitățile protejate autorizate, firme care au cel puțin 30% din numărul total de angajați persoane cu handicap încadrate cu contract individual de muncă. Există în România 740 de astfel de unități, care angajează peste 2.000 de persoane cu dizabilități și nevoi speciale.

Sigur, după cum chiar asociațiile și federațiile persoanelor cu handicap atrag atenția, mulți dintre angajatori angajează fictiv persoane cu handicap, pentru a beneficia de scutirea de la plata a acestor sume. Era poate necesară o restrângere a domeniului de activitate al unităților protejate autorizate.

În schimb, pe data de 4 august 2017, Guvernul Tudose emite Ordonanța de urgență nr. 60/2017, care modifică legea sus-menționată.

Pe de o parte, dublează suma datorată de angajatorii care nu ajung la pragul de 4% dintre angajați persoane cu handicap; se suprataxează angajatorul fără nicio minimă predictibilitate, cu efecte potențial dezastruoase pentru

mediul economic, cu efect de la 1 septembrie 2017. Fără transparență, fără consultare, fără studiu de impact. Pur și simplu.

Pe de altă parte, se exclude de la compensare posibilitatea de a achiziționa produse și servicii de la unități protejate autorizate ca alternativă a acestor viramente compensatorii. Această modificare poate împinge la faliment multe unități protejate autorizate și poate lăsa pe drumuri multe persoane cu handicap la care se reușise o inserție profesională decentă, după ce, cu aceeași iresponsabilitate și indiferență, în art. 22 din Legea salarizării unice, intenționase să elimine sporul de 15% de care persoanele cu handicap grav și accentuat angajate beneficiau, păstrându-l doar pentru persoanele cu handicap vizual. Doar la insistențele senatorului USR Florina Presadă, Comisia pentru muncă a Senatului a acceptat ca toate tipurile de handicap grav și accentuat să beneficieze de acest spor.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60 precizează că aceste sume dublate se colectează pentru promovarea și protecția persoanei cu dizabilități. Evident, mergând direct la bugetul de stat, par mai degrabă destinate compensării deficitelor structurale generate de politica fiscală iresponsabilă a PSD–ALDE.

Conducerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități aduce drept argument acestui demers concertat de desființare a unităților autorizate protejate articolul 27 din Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, referitor la munca incluzivă. Sunt halucinante detașarea și cinismul unei asemenea aserțiuni justificative pentru un demers eminamente fiscal.

Piață a muncii incluzivă pentru persoanele cu dizabilități?! Când nici măcar trotuarele nu sunt adecvate pentru persoanele fără handicap? Când nici măcar instituțiile publice nu au rampe de acces sau toalete accesorizate pentru handicap?

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60 se dovedește a fi o palmă – a câta? – dată persoanei cu dizabilități din România. În numele ei, dublați taxele ca să compensați populismul bugetar înspăimântător pe care l-ați instituit, folosind drept justificare o convenție ale cărei prevederi nu fac parte nici măcar formal din preocupările guvernării dumneavoastră.

Mulțumesc.

Îi mulțumesc și eu domnului senator Adrian Wiener, din partea Grupului parlamentar al USR.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Doina Elena Federovici.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice de astăzi: „România trebuie să ocupe locul pe care-l merită în Uniunea Europeană și să fie tratată ca un membru cu statut egal față de celelalte state”.

Distinși colegi,

Referințele președintelui Comisiei Europene la țara noastră în discursul său reprezintă un semnal clar că România trebuie să ocupe locul pe care îl merită în Uniunea Europeană și să fie tratată ca un membru cu statut egal față de celelalte state membre. Partidul Social Democrat consideră că toate forțele politice din România trebuie să depășească pozițiile partizane în această chestiune și să colaboreze pentru a fructifica acest moment important pentru România.

Obiectivul principal este ca în 2019, când România va prelua președinția Uniunii Europene, să fie țară pe deplin egală cu celelalte state membre, cu acces deplin în spațiul Schengen și fără MCV. Acestea sunt principalele două elemente care plasează astăzi România pe un statut de rangul doi în cadrul Uniunii.

PSD va susține orice demers european care aduce beneficii României, chiar dacă o astfel de reușită, inclusiv organizarea summitului european la Sibiu într-un an electoral, cu puțin timp înainte de alegerile europarlamentare și prezidențiale, ar putea aduce beneficii electorale pentru președintele Iohannis și partidul său.

Declarațiile reprezentanților Germaniei, Austriei și Olandei arată, în primul rând, lipsa unui consens privind viitorul Uniunii, care este de natură să ne îngrijoreze. Aceste declarații ne îngrijorează cu atât mai mult cu cât ele nu reflectă realitatea din România, România fiind pregătită de mai mulți ani pentru a intra în spațiul Schengen.

Vom participa activ la dezbaterile privind viitorul european și vom încerca să ne impunem punctele de vedere. Credem că proiectul Juncker este pozitiv și el trebuie să fie urmat de toate statele europene.

Apreciez declarațiile președintelui Juncker, care a făcut un apel public la unitate către vechile țări membre ale Uniunii Europene. Citez: „Dacă ne dorim să întărim protecția la granițele noastre externe, atunci e necesar să deschidem imediat spațiul Schengen de liberă circulație către Bulgaria și România. Este momentul să ne reunim pentru a lua împreună deciziile necesare pentru o Europă mai unită, mai puternică și democratică.”

Îi mulțumesc doamnei senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, îl invit la microfon pe domnul senator Gabi Ionașcu.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața dumneavoastră! Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, din Colegiul nr. 23 Ialomița, este intitulată „România – de la «Guvernul zero» la «Guvernul minus 5»”.

Pe lângă veștile bune fabricate în laboratoarele Guvernului, din care aflăm că am întrecut la creștere economică Franța și Germania la un loc, niște vești ceva mai puțin bune vin de la Bruxelles. Și ni se aduc de o fostă distinsă membră a PSD, doamna comisar european Corina Crețu.

Ne amintim cu toții găselnița de comunicare a PSD, care denumea Guvernul Cioloș „Guvernul zero”, pentru că nu reușise să absoarbă nimic din fondurile europene. Am scăpat de „Guvernul zero”, dar se pare că ne-am ales cu „Guvernul minus 5”. Și iată de ce.

Într-un interviu acordat presei din România, doamna comisar european pentru politică regională ne informează că la nivelul Comisiei Europene se pregătesc scrisori de presuspendare a fondurilor europene pe cinci domenii. Este vorba de transporturi, achiziții publice, deșeuri, infrastructură pentru cercetare și inovare și administrația publică – componenta capacitate administrativă. Comisia consideră că în aceste domenii nu au fost îndeplinite toate condiționalitățile ex-ante negociate, din care cinci dintre acestea n-au fost îndeplinite.

Pentru cele cinci condiționalități, s-au negociat în 2016 planuri de acțiune prioritare, agreate de Comisia Europeană pentru îndeplinirea lor în anul 2017. Cu alte cuvinte, este vorba despre un set de măsuri administrative și legislative pe care Guvernul trebuia să le ia în vederea pregătirii legislației și a instituțiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. Doamna comisar Crețu ne informează că, dacă în termen de două luni de la primirea scrisorilor nu se iau măsurile negociate, fondurile europene pentru cele cinci domenii vor fi suspendate.

Parafrazându-l pe domnul Dragnea, „ar trebui să le spunem oamenilor” că, datorită răfuielilor politice din PSD, incompetenței unor miniștri figuranți din Cabinetul Tudose și datorită faptului că ocupațiunea principală a partidului de guvernământ sunt salariile pentru bugetari, pensiile, rectificarea pozitivă etc., riscăm să ratăm finanțări importante în domenii sensibile, în care niciun guvern n-a făcut prea mare lucru în ultimul sfert de secol.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim domnului senator Gabi Ionașcu, din partea Grupului parlamentar al PMP.

Pentru un drept la replică, s-a înscris domnul senator Radu Oprea.

## **Domnul Ștefan Radu Oprea:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să-i transmit distinsului meu coleg că nu trebuie să moară de grija altuia și că, așa cum au reușit toate autoritățile de management până astăzi să fie acreditate, și celelalte condiționalități ex-ante vor fi rezolvate. Așa că, până la sfârșitul anului, vor fi toate chestiunile legate de fonduri europene rezolvate și ne vom înscrie pe ținta promisă – peste 5 miliarde de euro.

Îi mulțumesc domnului senator Radu Oprea.

Dacă este un răspuns... dacă nu, mergem mai departe și îl invit la microfon pe domnul senator Radu Mihail, din partea Grupului parlamentar al USR.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Diaspora și respingerea «democrației originale»”.

În ultimele zile am fost martorii a două evenimente grave pentru Parlamentul României și pentru democrația românească. Primul a fost nerespectarea cutumelor și încercarea de schimbare a regulamentelor Parlamentului de către PSD, care a refuzat să accepte o propunere a opoziției de președinte de comisie. Apoi a venit violența fizică, pumnii cu care reprezentanți ai PSD au atacat parlamentari. Vicepreședintele Senatului, colegul nostru Mihai Goțiu, a fost una dintre victime.

În acest context, am asistat, mai întâi siderat și apoi dezgustat, la declarația citită de un senator PSD ieri, în plenul Senatului, cu ocazia Zilei internaționale a democrației. După ce vorbește despre cât de mult apreciază democrația, despre cât de multă importanță acordă respectului față de oponenți, PSD dă la o parte orice mască și insistă să apere „democrația originală”, democrația dâmbovițeană, pe care a creat-o și pe care o menține cu disperare în viață de 27 de ani. O „democrație originală”, unde oponenții sunt bătuți sau, în cel mai bun caz, sunt împiedicați să vorbească. O democrație unde violența fizică și verbală, lipsa de respect sunt ridicate la rangul de virtute peste tot în societate, inclusiv în viața politică, inclusiv la nivelul instituției care ar trebui să fie apărătorul principal al democrației – Parlamentul acesta.

Românii din diaspora se uită în fiecare zi la România și pândesc semnale care să le confirme speranța că ne îndreptăm către nivelul de evoluție, nu numai economică, ci și socială și politică, cu care s-au obișnuit în anii de experiență în afara țării. Ce văd deocamdată? O țară în care

doi parlamentari ai opoziției sunt agresați fizic, la interval de câteva zile, de către reprezentanți ai puterii, o țară în care majoritatea PSD tratează opoziția cu aroganță și dispreț.

În democrația românească, lupul este cioban la stână. PSD-ul s-a îmbrăcat cu blana de oaie proaspăt jupuită și face morală și speră, cu multă insistență, că ne va intimida și ne va face să intrăm în rând cu ceilalți actori din balul „democrației originale”.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumesc domnului senator Radu Mihail, din partea Grupului parlamentar al USR.

Pentru un drept la replică, s-a înscris domnul senator Radu Oprea.

## **Domnul Ștefan Radu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru distinsul coleg de la USR, aș vrea să-i transmit că răspândirea de vești false, de știri false, este la fel de periculoasă pentru democrație ca orice altceva și că eu nu-mi permit să generalizez, așa cum ați făcut dumneavoastră.

N-am spus niciodată că USR doarme. Aș putea să o spun, dar nu o fac. Ar însemna să fiu la fel ca dumneavoastră și, în lipsa de idei care vă caracterizează acum, să nu aveți altceva de făcut decât să vă agățați de acest aspect minor, din păcate, și care nu caracterizează PSD-ul.

Pentru un răspuns, îl invit la microfon pe domnul senator Radu Mihail.

A considera că violența fizică este un aspect minor mi se pare de o gravitate extremă. Sperăm totuși că majoritatea parlamentarilor PSD vor fi alături de propunerea USR de a condamna în modul cel mai categoric violența în contextul Parlamentului.

Mulțumesc.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Mulțumesc domnului senator Radu Mihail.

Tot pentru un comentariu, s-a înscris la cuvânt și domnul senator Ion Ganea.

## **Domnul Ion Ganea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dați-mi voie să fac o simplă, o singură apreciere. Achiesez la declarațiile făcute de cei doi distinși senatori, colegi de Senat, însă sunt de părere că spectrul politic românesc trebuie diversificat puțin.

Aș vrea să vă fac o precizare. Sunt la primul mandat. Mă surprinde că ne preocupăm de chestiuni... nu atât de mărunte, dar țara se confruntă cu probleme extrem de grave. Extrem de grave și de importante. Să nu uităm că avem nevoie de apărare, de ordine publică, de siguranță, de stabilitate și să punem accent, așa cum ne cere Comisia Europeană, pe cele mai importante probleme care ne frământă la ora actuală – probleme de migrație și altele.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim domnului senator Ion Ganea.

Pentru o precizare, s-a mai înscris la cuvânt domnul senator Radu Oprea.

## **Domnul Ștefan Radu Oprea:**

Pentru a fi mai bine înțeles, mă refeream la „minor” în contextul ideii de PSD și la faptul că acest lucru nu ne caracterizează.

Altfel, sunt împotriva violenței și cred că rolul nostru ca oameni politici este și acela de a educa. Dacă educația pe care o dăm noi se întâmplă să fie cu violență, plecând din anumite zone, sigur că nu ne putem imagina apoi că în licee sau pe stradă lucrurile vor decurge normal. Deci da, sunt împotriva violenței și, la fel ca mine, marea majoritate a colegilor din PSD.

Îi mulțumesc domnului senator Radu Oprea.

Și, pentru încă un drept la replică, s-a înscris domnul senator Radu Mihail.

Vă mulțumesc.

Aș vrea să vă fac o remarcă, raportat la ce a spus domnul Ganea.

Este absolut adevărat că problemele României sunt multiple, în foarte multe domenii, dar, pentru a putea să le rezolvăm, avem nevoie, în primul rând, de eficiență, claritate

din partea clasei politice. O clasă politică presărată cu persoane de o moralitate cel puțin dubioasă și cu o etică și un comportament necorespunzătoare nu poate duce înainte activitatea României în niciunul din domeniile care au fost menționate și care sunt esențiale.

Mulțumesc.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Mulțumesc domnului senator Radu Mihail.

Și pentru că și declarația mea politică din această dimineață este legată de același subiect, o s-o citesc și eu acum.

Stimate colege și stimați colegi,

Nu cred că e cazul să vă dau detalii suplimentare despre evenimentul neplăcut a cărui victimă am fost săptămâna trecută. Sunt convins că știți cu toții ce s-a întâmplat în studioul televiziunii B1, unde am fost atacat de către fostul purtător de cuvânt al Guvernului Ponta, Mirel Palada.

Vă mărturisesc că, mai mult decât atacul în sine, m-a surprins interpretarea dată de către unii politicieni și unii, teoretic, jurnaliști, conform cărora un pumn aplicat mișelește într-un moment de neatenție a interlocutorului ar fi o dovadă de bărbăție și eroism.

Serios?! Un astfel de gest înseamnă eroism? Ori mai degrabă e definiția de dicționar a lașității?

Stimate colege și stimați colegi, și mai surprinzătoare a fost reacția de ieri a unora dintre dumneavoastră, în special a unora dintre liderii dumneavoastră. Pentru a evita să fiu excesiv de subiectiv, o să citesc mărturia colegului meu de la USR Adrian Wiener, postată pe Facebook.

„Absolut incredibil. În ședința Biroului permanent al Senatului de azi, Claudiu Manda, de la PSD, la aproape fiecare intervenție a senatorului Mihai Goțiu adăuga: «Vezi, de aia s-a întâmplat ce s-a întâmplat la B1 TV.» Să încerci să cauționezi violența, să justifici agresiunea ca fiind legitimă în prelungirea unei controverse verbale e inacceptabil. Am ieșit dezgustat”, a notat colegul meu de la Arad.

În aceeași ședință de ieri a Biroului permanent al Senatului, liderii dumneavoastră – mă refer la PSD și ALDE – au refuzat, sub diferite pretexte, să pună pe ordinea de zi textul unei declarații împotriva violenței. Apoi, în plenul Senatului, au continuat șicanele verbale la adresa mea și a colegilor din USR.

Stimate colege și stimați colegi, îndeosebi din PSD și ALDE,

Înainte de a intra în politică și de a ajunge în Senat, am mai fost agresat fizic și verbal. În timp ce documentam mizeriile de la Roșia Montană, am fost atacat într-o piață publică de către angajații departamentului de pază al companiei miniere și a fost nevoie de intervenția poliției și a jandarmeriei pentru a scăpa fără vătămări. Mașina personală mi-a fost vandalizată de mai multe ori după articole legate de Roșia Montană. Știți care a fost efectul loviturilor primite și al amenințărilor? M-au motivat și mai mult să-mi continui investigațiile legate de uriașul caz de corupție din Munții Apuseni. Stimate colege și stimați colegi, cu precădere cei din coaliția de guvernare,

În continuare, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Ovidiu Cristian Dan Marciu.

## Bună dimineața! Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Evoluția fenomenului migraționist în anul 2017 în zona de responsabilitate a Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu”.

Recent, factori de răspundere din Organizația Internațională pentru Migrație informează că, în încercarea de a ocoli eforturile Uniunii Europene de a reduce migrația prin zona centrală și estică a Mediteranei, au apărut noi rute ale migrației, care trec prin Spania și România, ceea ce demonstrează că traficanții de migranți caută rute alternative pentru a ajunge în țările Uniunii Europene.

Deși numărul celor sosiți pe mare a scăzut față de anul 2015, când s-a înregistrat un număr record de migranți ajunși pe Marea Mediterană – un milion de oameni –, până acum, în 2017, aproape 130.000 de migranți au ajuns pe coastele europene traversând Marea Mediterană.

De asemenea, câteva sute de migranți au sosit în România traversând Marea Neagră în ambarcațiuni. Din cazuistica înregistrată în primele 8 luni ale anului 2017 de către Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, a cărui arie de competență este cuprinsă între Calafat, Călărași și Fetești, incluzând următoarele puncte de frontieră: Calafat,

feroviar și rutier; Bechet, portuar; Turnu Măgurele, portuar; Zimnicea, portuar; Giurgiu, rutier, feroviar și portuar; Oltenița, portuar; Călărași, portuar, rezultă rutele de deplasare a migranților: Irak–Bulgaria–România–Europa Occidentală sau Siria–Turcia–Bulgaria–România–Europa Occidentală.

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu acționează pentru contracararea fenomenului infracționalității transfrontaliere și în scopul aplicării în bune condiții a prevederilor legilor și, în special, a documentelor ce privesc frontiera de stat. Principalele activități au vizat îndeplinirea următoarelor obiective:

– gestionarea eficientă a resurselor, pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, în raport cu evoluția factorilor de risc;

– eficientizarea colaborării interne, internaționale și deschiderea către societatea civilă;

Îi mulțumim domnului senator Ovidiu Cristian Dan Marciu. O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe doamna senator Eleonora Carmen Hărău.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi încearcă să răspundă la întrebarea „Cum faci să ai o țară ca afară?”.

Ne întrebăm de multe ori – și, în calitate de politician, nu ai cum să nu o faci des de tot – cum se face că, deși au trecut aproape trei decenii de la căderea regimului comunist, suntem încă departe de nivelul de dezvoltare al statelor vest-europene.

Cei mai mulți dintre cetățenii care vin la mine în cabinetul parlamentar și reclamă viața rea pe care o duc, neregulile cu care se confruntă nu au la bază, în urma cercetărilor pe care eu le-am făcut – fiindcă am obiceiul să mă aplec cu atenție asupra fiecărei petiții – lipsa normei, lipsa actului normativ sau lipsa lui de onestitate, ci nerespectarea actului normativ.

În România a devenit o cutumă ca legea să nu fie respectată. În momentul în care cauți cauzele, cred că, dacă un sociolog s-ar apleca asupra acestei probleme, ar afla că sunt de vină pentru deciziile noastre străinii, că este de vină pentru faptul că nu trăim la nivelul cetățenilor vest-europeni așezarea noastră geostrategică, că este de vină clasa politică; clasa politică, această perpetuu vinovată entitate,

ca și când clasa politică nu ar fi emanația acestei națiuni. Nu pare să se simtă vinovat de faptul că nu trăiește într-o țară ca afară, evident, nici politicianul leneș sau corupt, și nici ziaristul, pseudojurnalistul care minte de îngheață apele pentru bani, nici funcționarul care pleacă acasă de la birou cu topul de hârtie în geantă, nici muncitorul care se face că lucrează, doar-doar o trece ziua și o curge salariul.

Bun. Suntem o națiune de indisciplinați? Nu știu dacă suntem o națiune de indisciplinați, dar am devenit o națiune de indisciplinați. Și am devenit o națiune de indisciplinați pentru că însele instituțiile care fac norma o calcă adesea. Cetățenii nu vor respecta norma într-un stat în care cei care fac norma o încalcă adesea.

Am fost, vă rog să mă credeți, destul de adesea amărâtă, frustrată când am fost luată la rost de cetățeni în legătură cu diverse acte normative: cum, doamnă deputat – mai apoi doamna senator –, ați votat așa ceva?

Îi mulțumesc doamnei senator Eleonora Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Victorel Lupu.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Organizarea și funcționarea unei bănci agricole în România – obiectiv strategic național”.

România a fost și încă este o țară agricolă. De cele mai multe ori, agricultura și munca agricultorilor plasează România pe locuri fruntașe în rândul țărilor din Uniunea Europeană și în plan internațional.

România este una dintre țările europene cu cel mai ridicat potențial în sectorul agricol, având a șasea cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre țările Uniunii Europene, însă se confruntă cu un randament scăzut al producției agricole, din cauza mai multor factori.

Cu aproape 14 milioane de hectare de suprafață agricolă utilizată, România se află, în ordine, după Franța, Spania, Marea Britanie, Germania și Polonia, dar înainte de Italia, Ungaria și Bulgaria.

România este unul dintre cei mai mari 10 exportatori de cereale din lume, fiind pe locul 9 în lume la exportul de grâu și pe locul 6 în lume la exportul de porumb.

Cu toate aceste realități, ponderea agriculturii în produsul intern brut al României a scăzut constant în ultimul sfert de secol, de la 22,6%, în anul 1993, la sub 5%, în anul 2015.

Cred că a venit momentul unei analize obiective de identificare a tot ce a fost bun în acest domeniu de activitate, precum și momentul prielnic de a vedea ce, cât, cum și cu ce putem face mai bine în agricultură și pentru agricultori.

Așa cum este cunoscut, România are la dispoziție până în anul 2020 fonduri de peste 19 miliarde de euro destinate sectorului agricol. Cum aceste fluxuri financiare presupun, de cele mai multe ori, și un aport propriu de capital, rolul băncilor, din punct de vedere teoretic, precum și practic, este extrem de important. Vorbim de cel puțin 6-7, chiar 8 miliarde de euro care ar trebui să vină la agricultori, sub formă de cofinanțare.

Ce se constată la o simplă analiză obiectivă, zic eu?

Banca Agricolă – SA a fost o bancă în România. Spun că „a fost” pentru că nu mai există o asemenea instituție financiară, înființată cu precădere pentru agricultură, agricultori și industria alimentară.

2. Banca Agricolă – Raiffeisen – SA, în perioada

17 august 2001 – 25 iunie 2002;

Îi mulțumesc domnului senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la microfon pe domnul senator Vlad Alexandrescu.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Mă adresez dumneavoastră și tuturor celor care ne urmăresc și-mi permit să vă întreb astăzi:

Cum vedeți societatea noastră în prezent?

Credeți că mergem într-o direcție bună, că România devine mai deschisă și mai tolerantă? Sau mai degrabă începe să se închidă în sine, mocnind a resentimente, marasm și frustrări? Care este primul lucru care vă apare în minte când spun „România în următorii 5 ani”? Dar „România ultimilor 27 de ani”?

Credeți că societatea noastră își va reveni gradual și va deveni una asemănătoare celor din Occidentul european? Ori că toate progresele realizate cu greu, de la Revoluție încoace, puține, câte sunt, se vor evapora în numai câțiva ani?

Sunt foarte îngrijorat de acest viitor apropiat. Simt această îngrijorare când văd cum colegul meu, senatorul Mihai Goțiu, este bătut cu pumnii și picioarele de un apropiat al puterii chiar în mijlocul unui platou de televiziune, când un alt membru al opoziției este atacat de numărul doi din PSD, senatorul Niculae Bădălău, în timpul unei nunți ori atunci când consilierii noștri USR sunt loviți chiar în timpul unei ședințe a Consiliului General din București sau când colegii mei parlamentari sunt amenințați cu moartea în comisiile permanente ale Camerei Deputaților.

Ce au toate acestea în comun? Partidul de la putere, care simte că puterea îi justifică totul și-i oferă o imunitate totală?

Și, dacă-mi permiteți să atrag atenția asupra trecutului nu prea îndepărtat al țării noastre, mai țineți minte acea nefastă lună iunie 1990, când ortacii lui Iliescu atacau oamenii în plină zi în mijlocul capitalei, iar cei de pe margine îi aplaudau și le aduceau flori? Ori când același președinte Iliescu le-a mulțumit pentru bravul lor act sângeros împotriva bărbaților și a femeilor neînarmate? Eu nu am uitat.

Ce are în comun contextul actual cu evenimentele de atunci? Răspunsul e: același partid de la putere, care folosește presa și violența pentru a-și reduce oponenții la tăcere, fiindcă puterea îi oferă imunitate și-i justifică faptele, iar de fiecare dată – sub ochii îngăduitori ori indiferenți ai populației.

Adevărul e că societatea noastră nu a fost niciodată vindecată de acest flagel. Suntem fruntași continentali când vine vorba de violența domestică – copii și femei –, de violența din școli, de pe stradă, din trafic. Suntem o națiune îngrijorător de tolerantă când vine vorba de corecțiile fizice pentru copii, de bătăile dintre soți ori de violuri. Avem generații întregi ce s-au născut și au trăit în violență. Legea pumnului le este cel mai la îndemână, deasupra legii, deasupra Constituției și deasupra demnității umane.

De ce oare? Priviți ce exemple le sunt oferite de către cei mai înțelepți și curați conducători.

Fac un apel către toți membrii încă raționali ai coaliției PSD–ALDE: nu alegeți această cale a violenței și agresiunii, căci bulgărele pe care-l creați acum se va rostogoli peste toată societatea românească! Alegeți dialogul, alegeți argumentele! Aderați la apelul nostru contra violenței în politică! Dacă vom continua tot așa, niciodată nu vom deveni o democrație modernă și prosperă, iar primii care vor avea de suferit vor fi cetățenii români de pretutindeni.

Într-adevăr, Grupul parlamentar al USR a redactat un proiect de declarație comună, la care dorim să adere toți parlamentarii. Condamnăm în mod public folosirea violenței de limbaj și a agresiunii fizice în politica românească. Noi, parlamentarii, suntem un model pentru societate, iar violența practicată în politică va face violența, în general, acceptabilă pentru societate și o va încuraja în toate sferele sociale – de la violența în familie până la violența în stradă, de la bătaia aplicată în școli până la abuzul asupra copiilor.

Rolul nostru este să descurajăm violența prin exemplul propriu și prin legi care să o combată, și nu să încurajăm nerespectarea normelor sociale și, mai ales, a legilor. Avem responsabilitatea să menținem ordinea în societate și să combatem orice încercare de instaurare a haosului prin violență de orice fel.

Vă mulțumesc.

Senatorul USR de București Vlad Alexandrescu.

Îi mulțumim domnului senator Vlad Alexandrescu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Emilia Arcan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi se intitulează „Dezbatere asupra problemelor din justiția română”. Doamnelor și domnilor senatori,

Pe parcursul acestui an, tema reformei din justiția română a ținut, așa cum se spune, capul de afiș în tot ceea ce înseamnă mass-media din țara noastră.

În ultimul timp, odată cu propunerile de modificare a trei legi, propuneri avansate de ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, s-a intrat în linie dreaptă, respectiv nu mai discutăm subiecte, ci proiecte concrete de lege.

Despre necesitatea și oportunitatea adoptării unor modificări ale Legii privind statutul procurorilor și judecătorilor, ale Legii privind organizarea judiciară și ale celei privind Consiliul Superior al Magistraturii s-a argumentat destul, iar expunerile de motive oferă argumente convingătoare.

Evident este că nu toată lumea este de acord cu propunerile înaintate, iar acest lucru este firesc până la un punct într-o societate liberă, obișnuită cu principiul dialogului și transparenței publice. Ceea ce este mai greu de înțeles este obstinația cu care unii lideri politici, unele partide, ziariști și analiști apără abuzurile săvârșite de unii reprezentanți ai instituțiilor de forță, procurori și ofițeri superiori din servicii, sprijiniți de grupuri de interese și chiar de politicieni de rang înalt.

Din păcate, unii colegi de-ai noștri parlamentari s-au făcut portavocea acestor atitudini de respingere a modificărilor legislative, sub sloganul „noi apărăm independența justiției și lupta împotriva corupției”, așa cum s-a văzut și săptămâna trecută, la dezbaterea și respingerea moțiunii pe justiție a Grupurilor politice PNL și USR. S-a încercat din nou exersarea unor presiuni de stradă, cu scopul intimidării celor care promovează cu adevărat un stat de drept, în care drepturile și libertățile omului sunt apărate și garantate, numai că acțiunile organizate de protest nu le-au reușit și nu au avut amploare.

Eșecul previzibil al forțelor retrograde în raport cu modificările legilor justiției își are explicația în cel puțin trei motive: unul este respectarea procedurilor în promovarea proiectelor legislative, al doilea se referă la declanșarea unui proces amplu de dezbateri cu toate părțile implicate și al treilea ține de motivația temeinică și argumentată a fiecărei propuneri de modificare. Îmi face plăcere să precizez că toate aceste motive de acceptabilitate și convingere sunt legate de competența și profesionalismul domnului ministru al justiției. Vreau să accentuez, fără a leza pe cineva, că guvernele României în ultimii aproape 30 de ani nu au mai avut un ministru al justiției apreciat și admirat precum domnul profesor Toader. Iar colegii noștri din opoziție tocmai Domniei Sale i-au cerut demisia săptămâna trecută, deși, pe de altă parte, ne reproșează că nu am avea oameni competenți la guvernare.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumesc doamnei senator PSD Emilia Arcan.

Pentru un drept la replică, mă înscriu eu.

Stimată doamnă senator,

După cum știți și am afirmat de mai multe ori, inclusiv de la acest pupitru, locul dezbaterii legilor este în Parlament. Reafirm cu această ocazie că îmi mențin afirmațiile și cred că aici trebuie să discutăm modul în care schimbăm legile și modul în care oferim cetățenilor români legi care într-adevăr să fie acceptabile social, pentru că, altfel, nu au nicio șansă să fie aplicate.

Cu toate acestea, nu pot să fiu de acord cu afirmațiile conform cărora o moțiune de cenzură nu face... o moțiune simplă, de fapt, nu o moțiune de cenzură, nu face parte din dezbaterea parlamentară.

Aș putea fi oarecum tendențios dacă aș comenta afirmațiile dumneavoastră legate de foștii miniștri ai justiției, pe care i-ați comparat cu domnul Tudorel Toader, miniștri care în mare măsură au fost din partidul pe care îl reprezentați. Am notat acele afirmații: „În sfârșit avem un ministru al justiției apreciat.”

Dar asta este doar o paranteză, pentru că țin să afirm și de aici că abuzurile unor lucrători din justiție sunt, la rândul lor, condamnabile și fac parte din ceea ce se cheamă stat de drept. La rândul ei, doar justiția poate cerceta, ancheta și finaliza procesele, inclusiv ale celor... ale membrilor justiției care au călcat în afara legii. Nu presa și nu Parlamentul, cum s-a încercat în ultimele luni, încălcând astfel principiul separației puterilor în stat.

N-o să mai lungesc acum dezbaterea. Sper ca această dezbatere să continue fără acuzații și pe un ton normal atunci

când aceste legi vor intra pe deplin în circuitul legislativ, în comisii și, apoi, aici, în plen.

Vă mulțumesc.

În continuarea sesiunii de declarații politice, o invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Liliana Sbîrnea.

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică are obiectul „Problematica numelui de familie în recunoașterea cetățeniei române a copilului minor”.

## Stimați colegi,

Dintotdeauna am crezut în valorile exprimate în Constituția României. Le-am apreciat și le-am apărat. De la consacrarea definiției statului român drept stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil, trecând prin consfințirea modului în care ți se apără dreptul la păstrarea cetățeniei române dobândite prin naștere și ajungând la garantarea și ocrotirea proprietății private, cred că toate punctele cardinale ale ființei noastre naționale sunt prinse într-o colecție de drepturi, libertăți și îndatoriri în legea fundamentală. Cu atât mai mult mi se pare uneori de neînțeles modul labirintic în care sunt aplicate principiile derogatorii de la aceste drepturi fundamentale prin legi speciale și norme metodologice de aplicare a lor.

Spre exemplu, modul în care numele persoanei, în loc să fie subiect de aplicare înțeleaptă a legii, devine involuntar armă cu două tăișuri pentru posesorul lui. Să vedem ce ne spune noul Cod civil despre acest subiect în art. 282: „Alegerea numelui de familie – Viitorii soți pot conveni să-și păstreze numele dinaintea căsătoriei, să ia numele oricăruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un soț poate să își păstreze numele de dinaintea căsătoriei, iar celălalt să poarte numele lor reunite.”

Legat de acest subiect, există unul subsidiar, și anume numele copilului din căsătorie, prevăzut la art. 449: „Copilul din căsătorie ia numele de familie comun al părinților săi. Dacă părinții nu au un nume comun, copilul ia numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. În acest caz, numele copilului se stabilește prin acordul părinților și se declară, odată cu nașterea copilului, la serviciul de stare civilă.”

Până aici, nimic de obiectat. Dar să nu uităm că există, în afara Codului civil, și legi speciale, care, în loc să vină în sprijinul cetățeanului, prin modul prea laborios în care au fost elaborate normele de aplicare a lor, devin, uneori, din păcate, reale piedici în calea recunoașterii unor drepturi. Nu au fost create cu rea-credință, doar că revizuirea lor, conform noilor provocări ale lumii moderne și dinamizării mișcărilor transfrontaliere, bazate pe fenomenul migraționist al forței de muncă, ar trebui să fie iminentă.

Îi mulțumesc doamnei senator Liliana Sbîrnea, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tor din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Lucian Trufin.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică de astăzi are următorul titlu: „Facilitățile fiscale aprobate de Parlamentul României pentru cooperativele agricole acum un an de zile nu se aplică nici până astăzi”.

## Stimați colegi,

Cooperativele agricole reprezintă forma de asociere ce asigură dezvoltarea durabilă, eficientă și sustenabilă a sectorului agricol din România, vizați direct fiind fermierii mici și mijlocii.

Cunoscând importanța asocierii, unul dintre obiectivele asumate în calitate de senator ales în județul Botoșani este acela de a-i informa pe fermieri asupra beneficiilor asocierii în cadrul cooperativelor agricole.

Astfel, anul acesta, am inițiat întâlniri cu fermierii din toată țara și din toate ramurile agriculturii, reușind să-i determin, spre exemplu, pe legumicultorii din arealul de nord-est al județului Botoșani să se organizeze într-o cooperativă. Această cooperativă, vizitată, de altfel, și de domnul ministru al agriculturii, domnul Petre Daea, funcționează și, mai mult de atât, pregătește o cerere de finanțare pe măsura 16.4 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, pentru obținerea unei sume din fonduri europene în vederea recunoașterii și promovării produselor agricole proprii pe piața locală, județeană și națională.

În data de 26 iulie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 564 Legea nr. 164 din 22 iulie 2016 pentru modificarea și completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia.

Această lege vine să impulsioneze asocierea fermierilor în cooperative agricole prin instituirea unor avantaje fiscale, după cum urmează (art. 76):

„a[1] ) scutirea de la plata impozitului pe profit pe primii 5 ani a cooperativelor agricole care procesează produsele agricole;

a[2] ) scutirea de la plata impozitului pe profit pentru 5 ani a cooperativelor agricole prevăzute la art. 6 lit. b)–e), care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 2 milioane de euro, echivalent în lei, cu excepția cooperativelor prevăzute la lit. a[1] );

Mulțumesc domnului senator Lucian Trufin, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

În încheierea sesiunii de declarații politice, dau citire listei senatorilor care au mai depus declarații pe care nu le-au susținut în plen. Sunt declarații depuse în scris:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Niculae Bădălău, Florian Dorel Bodog, Florin Cârciumaru, Cristina Mariana Stocheci, Nicolae Avram, Ioan Narcis Chisăliță,

Tit Liviu Brăiloiu, Elena Lavinia Craioveanu și Emanuel Gabriel Botnariu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Marius Nicoară, Iancu Caracota, Eugen Pîrvulescu, Cornel Popa, Ioan Cristina, Costel Șoptică, Mircea Vasile Cazan, George Cătălin Stângă și Ion Marcel Vela;

– din partea Grupului parlamentar al PMP: Vasile Cristian Lungu și Dorin Valeriu Bădulescu.

Aceasta a fost sesiunea de declarații politice de astăzi. Am fost asistat de domnii secretari Radu Oprea și Ion Ganea.

Ne reauzim în câteva minute, la o nouă sesiune de plen pe proiecte legislative.

O zi cât mai plăcută în continuare!

Bună dimineața, stimați colegi!

Îi rog pe liderii de grup să-și invite colegii în sală, pentru a începe ședința de plen de astăzi.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 19 septembrie 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnul secretar Marian Pavel și domnul senator Ganea.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 87, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ordinea de zi pentru ședința de astăzi a plenului a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi? Nu sunt.

Atunci, o

Nu funcționează.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Observ și eu, dar este a doua oară. Cred că cineva ne boicotează.

Stimați colegi..., stafful tehnic...

Reluăm votul. Să sperăm că merge.

Înțeleg că avem o mică problemă tehnică. Până se remediază problema tehnică, vă supun atenției dumneavoastră să votăm cu vot deschis, cu mâna ridicată.

Atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Cine este pentru?

Rog domnii secretari să mă ajute. Vă mulțumesc. Cine este împotrivă? Cine se abține?

Un vot împotrivă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Cu 86 de voturi pentru și un vot împotrivă, ordinea de zi pentru astăzi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi: între ora 10.30 și 13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru?

Nu sunt.

Atunci,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 25–30 septembrie 2017.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

– luni, 25 septembrie: ora 12.30, ședință pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, Biroul permanent al Senatului; între ora 14.00 și 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 26 septembrie: între ora 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– miercuri și joi – lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru pentru săptămâna viitoare?

Doamna senator Pațurcă, doriți să interveniți?

Vă mulțumesc.

Nu sunt intervenții.

Atunci,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate

și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

Punctul 1, Proiectul de hotărâre privind Propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la taxarea vehiculelor – COM(2017) 276 final.

Dau cuvântul doamnei senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Înainte de a începe vacanța plenului, în iulie, Comisia Europeană a lansat un pachet cu precădere pe transporturi și mobilitate.

În cadrul comisiei noastre, raportor a fost domnul secretar al Senatului Radu Ștefan Oprea, care a lucrat toată vara.

E vorba de opt directive și regulamente. În ședința de astăzi intră în dezbaterea dumneavoastră patru dintre ele.

Propunerile Comisiei Europene au fost discutate în prezența Ministerului Transporturilor, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanțelor Publice, precum și cu participarea patronatelor din transporturi.

Temeiul juridic al directivei despre care e vorba îl reprezintă articolele 71 și 93 din Tratatul Uniunii Europene. Dispozițiile, de asemenea, sunt afectate de art. 113.

Propunerea de directivă are ca scop soluționarea deficiențelor referitoare la taxele pe vehiculele grele de marfă, iar modificarea propusă constă în reducerea treptată a valorilor minime, până la zero. Mai precis, cu 20% din valoarea minimă actuală în fiecare an, timp de 5 ani. Intenția este de a oferi un stimulent pentru trecerea la perceperea de taxe rutiere în funcție de distanță.

Se consideră că propunerea de directivă respectă principiul subsidiarității, deoarece reducerea treptată a valorilor minime existente fixate de Uniune deja poate fi realizată numai de Uniune, la nivel comunitar. În absența unei intervenții comunitare, statele membre ar fi obligate în continuare să aplice taxa minimă pe vehicul, chiar dacă au introdus sau intenționează să introducă un instrument mai adecvat, care este taxa pe distanță.

De asemenea, propunerea de directivă respectă principiul proporționalității, măsura contribuind la atingerea obiectivelor stabilite, în special în aplicarea în mod consecvent a principiului „poluatorul plătește” și a aceluia care-l privește pe utilizator. Și, în linii mari, noi am considerat că nu depășește ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivul.

Am apreciat chiar eforturile depuse de Comisie în vederea reducerii emisiilor și dezvoltării serviciilor de taxare rutieră electronică interoperabile.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Nu merge.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Nu merge din nou. Vă rog să fiți de acord să votăm din nou cu mâna ridicată.

Atunci,

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

O abținere.

O abținere.

Cu 85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Vă rog, domnule senator Vlad Alexandrescu, explicația votului.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Vă rog să-mi dați voie să protestez împotriva faptului că a doua oară în cursul zilei de azi a căzut sistemul de vot electronic.

Mi se pare inadmisibil că în plenul Senatului României se întâmplă acest lucru la 10 minute diferență una de alta. Și, dacă lucrurile continuă, o să ne sesizăm și o să continuăm demersurile.

Mulțumesc.

În Piața Victoriei.

Domnule senator,

Din punctul meu de vedere, v-ați grăbit, pentru că s-ar putea să mai avem câteva încercări, să nu meargă și, atunci, n-or să fie doar de două ori încercări nereușite, ci de mai multe ori. Am crezut că doriți să interveniți la explicația votului, nu neapărat la această chestiune.

Sigur, rog și eu stafful să rezolve această situație, să nu ne mai întâlnim cu ea. Din păcate, nu depinde numai de noi, că mașinăria e mașinărie.

Punctul 2, Proiectul de hotărâre privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind

monitorizarea și raportarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil al vehiculelor grele noi – COM(2017) 279 final.

O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am spus la documentul anterior, această propunere de regulament face parte din același pachet.

Raportor a fost tot domnul Oprea.

Aș dori să subliniez și participarea Comisiei pentru transporturi și energie, a Comisiei economice, industrii și servicii, a Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică la analiza și adoptarea unui punct de vedere asupra documentelor.

Temeiul juridic în acest caz îl reprezintă articolele 191–193 din tratat, iar prezenta propunere pune în aplicare o comunicare din 2014 referitoare la strategia de a reduce consumul de combustibil și emisiile de CO2 la vehiculele grele.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele: consideră că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității, pentru că impactul transfrontalier al schimbărilor climatice și necesitatea de a garanta piețe unice ale combustibililor sunt evidente.

De asemenea, propunerea respectă principiul proporționalității, având în vedere că este necesară, eforturile depuse fiind minime în comparație cu beneficiile potențiale ale transparenței pieței și disponibilitatea, pentru toate părțile interesate, a datelor privind emisiile de CO2 și consumul de combustibil al vehiculelor grele aflate în circulație.

Se apreciază faptul că monitorizarea și raportarea emisiilor de CO 2 pot contribui la reducerea acestora în cadrul transportului rutier.

Se atrage, de asemenea, atenția asupra faptului că:

– prezentul regulament trebuie să aibă ca obiect monitorizarea și raportarea numai a emisiilor, nu și a consumului. Acesta este, de altfel, și domeniul de aplicare pentru celelalte două acte normative: regulamentele nr. 443 și nr. 510;

– domeniul de aplicare trebuie corelat cu Regulamentul privind certificarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil pentru vehiculele grele, care a fost recent adoptat. Domeniul de aplicare respectiv se referă strict la autovehiculele N2 cu masă mai mare de 7.500 de kilograme și autovehiculele N3. Celelalte categorii de vehicule vor trebui eliminate deci din domeniul de aplicare al regulamentului.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim, doamna senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Punctul 3, Proiectul de hotărâre privind Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata taxelor rutiere în cadrul Uniunii (reformare) – COM(2017) 280 final.

Dau cuvântul doamnei Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene, pentru a prezenta raportul. Doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În aceeași componență, cu participarea acelorași instituții, cu același raportor și cu contribuția comisiilor pe care le-am enumerat anterior, s-a formulat prezentul raport, care concluzionează că propunerea de directivă respectă principiul subsidiarității, deoarece privește o aplicare transfrontalieră a dispozițiilor în materie de taxare rutieră.

Dacă am aplica pur interguvernamental, ar trebui să stabilim o serie de tratate de doi luați câte doi egal cu numărul membrilor. Știți mai bine decât mine cum se calculează aranjamente de 28 luate câte două. În aceste condiții, este evident că nu se pune problema încălcării principiului subsidiarității.

Respectă și principiul proporționalității, având în vedere că în cadrul evaluării impactului au fost analizate și au fost respinse măsurile mai puțin proporționale, în speță armonizarea strictă a sistemelor de taxare rutieră.

Se apreciază că inițiativa va promova concurența, permițând noilor operatori să intre pe piețele naționale de colectare electronică a taxelor rutiere, care în trecut erau monopoliste, va reduce sarcinile de reglementare pentru industria transportului rutier, contribuind astfel la creșterea competitivității sale sectoriale, va contribui la atingerea obiectivelor pieței unice digitale și va facilita deplasările transfrontaliere, sprijinind astfel libera circulație a mărfurilor și a persoanelor.

Se solicită Comisiei Europene extinderea termenului de punere în aplicare de la 18 luni la 24 de luni, în cadrul art. 12 alin. (1), precum și eliminarea cuvântului „immediately” din noua dispoziție, care nu își are sensul, și se atrage atenția că acest cuvânt, probabil, este dintr-o eroare tehnică acolo și nu se regăsește în traducerea directivei în limba română.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au decis să formuleze, în baza observațiilor, o opinie către Comisia Europeană, pe care v-o supunem spre dezbatere și aprobare.

Vă mulțumim.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim și noi, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Stimați colegi,

Doresc să vă informez că la balcon se află un grup de vizitatori din județul Dâmbovița, la invitația domnului senator Adrian Țuțuianu, cărora le spunem „bine ați venit!”.

Punctul 4, Proiectul de hotărâre privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 și a Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 în vederea adaptării lor la evoluțiile sectorului – COM(2017) 281 final.

Dau cuvântul doamnei Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

Prezentul regulament face parte din pachetul descris anterior.

O precizare aș vrea să fac. În afară de instituțiile menționate, ministerele și reprezentanții patronatelor din transporturi, care s-au coordonat foarte bine, deplângem lipsa unei poziții explicite a Ministerului Muncii, întrucât pe acest pachet sunt numeroase consecințe asupra condițiilor de muncă ale celor care lucrează în transportul rutier. Și Ministerul Muncii nu a avut... Sperăm ca pentru partea a doua a pachetului, care este mult mai sensibilă din acest punct de vedere, să existe o asemenea apoziție, întrucât suntem într-o situație mai specială, în care șoferii din transportul rutier internațional nu au un sindicat reprezentativ care să le apere interesele.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene consideră că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității, dar are numeroase observații cu privire la proporționalitate. Ele, așa cum am precizat anterior, vin din analiza pe care o fac Ministerul Transporturilor și patronatele din domeniu.

Și anume se solicită Comisiei Europene:

– păstrarea flexibilității unor operațiuni de transport și a condițiilor de acces la ocupație pentru sectorul de sub 3,5 tone;

– de asemenea, o reformulare a textului așa cum este el propus de Comisie privind dovada îndeplinirii cerinței de capacitate financiară, întrucât se consideră că în special operatorii mai mici sunt afectați de această condiție; – eliminarea introducerii unui procent obligatoriu de verificare la cabotajul în trafic, pentru că ar crește nejustificat imobilizarea/timpii de staționare în trafic;

– eliminarea reducerii... deci regulamentul propune o reducere de la 7 zile la 5 zile, împotriva căreia opinia se pronunță;

– de asemenea, se pronunță..., ne pronunțăm în această opinie împotriva introducerii cabotajului și a Directivei detașării lucrătorilor în contextul transportului internațional de mărfuri;

– eliminarea introducerii în registrele electronice naționale, și interconectarea acestora la nivelul Uniunii Europene, a numărului de înmatriculare al vehiculelor, a numărului angajaților și a oricăror altor informații comerciale, sub argumentul că ele ar face ca procedurile administrative să fie o sarcină suplimentară pentru transportatorii rutieri, întrucât aceștia, de regulă, nu au altă activitate decât transportul; dar, în unele situații, pot avea și alte activități.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul ministru Viorel Ilie...

Doamna Presadă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Ce-i cu doamna Presadă?

Vă rog, doamna Presadă.

## **De la prezidiu:**

La dezbateri generale.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Unul dintre inițiatori, că bănuiesc că același lucru susțineți, nu?

## **De la prezidiu:**

La dezbateri.

Nu sunt.

Atunci,

Continuăm.

Capitolul II, propuneri legislative.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor (L93/2.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent; o serie de colegi parlamentari PNL, USR, PMP.

Vă rog, domnule senator Bădulescu.

Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

## Bună ziua!

Susținem acest proiect de lege, în numele inițiatorilor, deoarece este un proiect benefic, încearcă să evite situații precum cea de la Colectiv. Instalarea panourilor de avertizare, prin modificarea acestei Legi privind apărarea contra incendiilor, este un lucru necesar și, cu atât mai mult, este necesară și sancționarea celor care nu ar respecta aceste dispoziții.

Știu că există consens din partea grupurilor parlamentare pe acest proiect de lege și cred că este absolut necesar

O să vă rog să interveniți la dezbateri generale, imediat după ce ascultăm punctul de vedere al Guvernului și al președintelui comisiei.

Revenim.

Domnul Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul. Microfonul 8.

Aveți cuvântul. Vă rog.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii în sarcina beneficiarilor investițiilor în construcții și amenajări a obligației de a realiza și de a amplasa panouri de înștiințare în dreptul intrărilor în spațiile respective astfel:

– până la obținerea autorizației de securitate la incendiu, panourile de înștiințare trebuie să aibă conținutul: „Acest spațiu funcționează fără autorizația de securitate la incendiu.”;

– după obținerea autorizației de securitate la incendiu, panourile de înștiințare trebuie să aibă următorul conținut: „Acest spațiu funcționează cu autorizația de securitate la incendiu numărul... din data de...”.

Totodată, se propune stabilirea cuantumului de amenzi de la 20.000 de RON la 50.000 de RON pentru nerespectarea acestor obligații. Având în vedere toate aceste aspecte, Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

Domnule ministru, am înțeles bine, Guvernul susține, da?

Da.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator Cârciumaru. Microfonul 7. Aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Ca urmare a trimiterii de către plenul Senatului spre reexaminare a propunerii legislative, în ședința din 5 septembrie 2017, membrii comisiei au analizat și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, menținerea raportului de respingere: un vot pentru admitere, 5 abțineri și două voturi împotriva raportului de admitere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de respingere împreună cu propunerea legislativă.

Acum, eu vreau să vă spun că am avut în față raportul de admitere care a venit din partea Comisiei pentru apărare, punctul de vedere al Guvernului, dar, ulterior, noi am primit de la comisie o serie întreagă de observații venite din partea – din punctul meu de vedere –, din partea celei mai autorizate instituții: din partea ISU. Sunt trei pagini de observații și, prin observațiile respective, această instituție nu este de acord cu proiectul legislativ și este pentru respingere.

Am înțeles. Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? O să... dăm întâietate doamnei? Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central. Microfonul central, doamna senator.

## Mulțumesc mult.

Vreau să precizez că eu nu am văzut acest raport la care face referire domnul președinte de comisie. Sunt membru în Comisia pentru administrație publică. Nici nu l-am luat în discuție. Am vrut să fac această precizare.

Nu am înțeles nici până acum de ce membrii comisiei au dat un raport de respingere, până la urmă, acestei inițiative. Această propunere s-a născut în urma incendiilor care au avut loc în ultimii ani în două cluburi din București, evenimente tragice, unul dintre ele soldat cu moartea a zeci de cetățeni români.

Deși există obligația legală de a obține autorizația de securitate la incendiu, multe dintre aceste autorizații nu sunt obținute de către cei responsabili. Această obligație de a securiza localul la incendiu nu se aplică doar clădirilor private, ci și instituțiilor sau clădirilor aflate în subordinea și proprietatea instituțiilor și autorităților publice. Vorbim aici despre spitale, școli sau despre centre sociale.

Așa cum am văzut în ultimele luni, există mii de școli în România care nu au această autorizație de securitate la incendiu. Mi-au scris foarte mulți părinți îngrijorați că ei nu știu dacă școala la care merge copilul lor este securizată la incendiu sau nu. Mi-au spus că nu știu acest lucru deoarece acest lucru nu le este comunicat.

Luând în calcul toate aceste situații, credem că e nevoie de o reglementare care să-i oblige pe cei responsabili pentru obținerea acestei autorizații să informeze publicul despre situația acelui obiectiv, fie că este vorba despre un club privat sau despre o școală. În calitate de consumatori și de contribuabili, avem dreptul să știm. Acest avertisment cerut prin propunerea actuală nu absolvă de responsabilitate pe nimeni, doar instituie în practică un drept al cetățeanului, acela de a fi informat.

Această inițiativă legislativă vine să reglementeze, de altfel, un drept instituit prin legislația privind protecția consumatorilor, conform căreia consumatorii au dreptul de a fi protejați împotriva riscului de a li se presta un serviciu care ar putea să le prejudicieze viața, sănătatea sau securitatea, precum și de a fi informați complet, corect și concis asupra caracteristicilor esențiale ale serviciilor, astfel încât, indiferent de decizia cetățenilor, aceștia să aibă toate premisele unei decizii luate în completă cunoștință de cauză.

Mulțumesc și eu, doamnă senator. Domnule senator Traian Băsescu, aveți cuvântul. Microfonul central, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu voi mai veni cu o argumentație suplimentară legată de necesitatea și utilitatea acestei legi pentru siguranța circulației... pentru siguranța cetățenilor. Vreau însă ca și domnul președinte al comisiei, și toți cei care vă pregătiți să respingeți această inițiativă doar pentru că nu vine de la putere, în condițiile în care are aviz favorabil de la Guvern, să fiți conștienți că vă asumați o mare responsabilitate dacă un nou dezastru, cu pierderi de vieți românești, se va întâmpla.

Din acest motiv, solicit ca raportul să fie respins și legea aprobată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnule senator Cseke Attila, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul UDMR nu face parte din arcul guvernamental și nu este nici inițiatorul acestei legi, dar susține orice reglementare care vine să ajute să nu mai avem situații de genul celor pe care le-am avut..., de genul celor pe care le-am avut la Colectiv.

Legat de această propunere legislativă, dezbaterile au fost foarte intense în Comisia pentru administrație și, sigur, opinia fiecăruia contează. Dar vreau să vă spun câteva considerente care au stat la baza acestui raport, pentru că trebuie să vorbim despre realități. Dacă încercăm să trăim într-o lume paralelă, nu vom rezolva nimic din ceea ce înseamnă realitatea din România de astăzi.

Întrebările care se pun legat de această propunere legislativă sunt cam următoarele: ce dorim să rezolvăm și ce rezolvăm prin aceste panouri de înștiințare? Pentru că aceste panouri de înștiințare se dorește a fi puse pe toate clădirile, nu numai la spațiile comerciale, ci și pe instituții publice, pe clădiri de primării, pe clădiri de școli, pe biserici. Iar aici trebuie să spunem câteva lucruri.

În primul rând, în România sunt mii, zeci de mii de clădiri care adăpostesc biserici, școli, instituții publice, primării care sunt construite acum 50, 100, 150, 200 de ani. Problema rezolvării avizului de securitate la aceste clădiri nu este o problemă ușoară, pentru că, atunci când s-au construit, s-au construit după un anumit studiu, un anumit nivel al sistemului arhitectural din România, iar astăzi avem alte reglementări. Deci trebuie să spunem lucrurilor pe nume, că vor fi întotdeauna clădiri în această țară care nu vor putea să aibă aviz de securitate așa cum există azi în normele care cer emiterea acestui aviz. Dacă ne ascundem după deget și vrem să spunem că o să le rezolvăm pe toate, putem să le rezolvăm într-un singur fel: le închidem, le dărâmăm și construim altele. Dar ce facem până atunci?

Ni s-a spus că această propunere legislativă este o propunere de conștientizare a cetățeanului. Și nu contest această dorință a inițiatorilor. Întrebarea este dacă reușim să rezolvăm ceva și în ceea ce privește răspunderea eventuală pentru un incendiu, pentru o problemă care s-ar putea isca.

Vă mulțumesc. Îl invit la microfon pe domnul Șerban Nicolae. Microfonul central.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Nu am să reiau o bună parte din argumentația domnului senator Cseke. În esență, nu aș fi vrut să fie folosit sub formă speculativă un incident tragic soldat cu foarte mulți morți și foarte mulți răniți. Nu pot să cred că un panou de informare ar fi salvat vieți sau integritatea corporală a celor aflați acolo. Mai mult decât atât, avizul nu avea nicio legătură cu folosirea incorectă – ba poate chiar ilegală, dar nu mă pronunț acum – a unor materiale pirotehnice în interior. Chestiunea este însă foarte importantă, iar această propunere legislativă nu are nimic de-a face cu scopul declarat.

Informarea prealabilă, oricât ar fi de bine intenționată, și sancțiunea amenzii pentru cei care nu pun panouri pe toate clădirile în care există acces public – de aceea am spus că nu reiau argumentele domnului senator Cseke – nu ar ajuta cu nimic, nu ar preveni nimic. Cel mult ar da naștere la alte discuții, ar deschide alte subiecte și controverse și ar continua să inducă o stare tensionată în societatea românească, pentru că se propune ca panourile să fie și pe clădirile care au aviz, și pe clădirile care nu au aviz și autoritățile competente să fie amendate, în cazul în care nu se pun aceste panouri pe clădirile publice, sau proprietarii clădirilor – pe clădirile private.

Un asemenea anunț pus pe o școală, în care se spune că nu are aviz ISU, nu va preveni folosirea incorectă de materiale pirotehnice. Nu va preveni și nu va putea preveni o acțiune aberantă a unei persoane inconștiente sau care nu-și determină cu discernământ consecințele unor fapte reprobabile de același tip. Iar la școli, la biserici, la clădiri publice ar putea duce la blocaje, ar putea duce la refuzul de acces.

Și de aceea eu vă propun să sistăm aici dezbaterile, retrimițând la comisia de specialitate această propunere legislativă, în scopul amendării ei.

Intenția este una corectă și onorabilă, dar soluția găsită, credeți-mă, este profund eronată. Plăcuța nu salvează nimic. Sau panoul. Aș putea spune chiar că va crea alte probleme. Știți că la Timișoara și în zonele din vest afectate de furtună au fost panourile cele care au provocat vătămări corporale grave sau chiar decese.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Avem de-a face cu o propunere de retrimitere la comisie, motiv pentru care sunt obligat să supun la vot această propunere.

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

O precizare.

Domnule senator Traian Băsescu, pentru dumneavoastră facem o excepție.

Vă rog, la microfonul central.

să-mi spună o construcție veche cum o adaptez să rămână funcțională.

Deci aș atenționa comisia și asupra acestui aspect, pentru că multe din clădiri nu mai pot fi modificate. Multe din clădiri, chiar dacă ar fi modificate, ar însemna investiții uriașe. Mai bine construiesc altele noi.

Deci obligația noastră, ca Parlament, este să îi atenționăm pe domnii generali de la ISU să-și pună mintea la contribuție, să-și asume responsabilități și să ne spună cu ce echipamente substituim elementele care nu corespund noilor norme ale ISU. Trebuie să fie variante, pentru că, așa, 90% din construcțiile din România nu mai îndeplinesc condițiile puse de acești funcționari. Deci aș atenționa asupra acestui aspect.

Altfel, fără să fiu șeful grupului, sunt de acord cu amânarea cu două săptămâni și retrimiterea la comisie ca o soluție, pentru că nu este un lucru rău ceea ce se cere prin acest proiect de lege.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenții.

Mai sunt o serie de colegi care doresc să intervină, numai că sunt obligat să supun atenției dumneavoastră retrimiterea la comisie.

Aveam și eu o intervenție... dacă vă referiți la expirarea termenului de adoptare tacită.

## **Domnul Cseke Attila Zoltan**

**:**

Da, da.

## Credeți că e nevoie?

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Cseke. Microfonul 2.

Domnule președinte,

Vă mulțumesc mult pentru statutul de exceptat pe care mi-l acordați astăzi.

Dragi colegi...

Domnule președinte...

...cred că ne îndreptăm către o zonă a erorilor. Și am privit statisticile prezentate, cât de multe școli nu au aviz ISU, spre exemplu, după ce ISU și-a modificat reglementările ca urmare a dramei de la Colectiv.

Oameni buni, cred că suntem în capcana unor funcționari plini de lașitate. În fapt, avem zeci de mii de școli construite înainte de emiterea normelor de după Colectiv. Domnii de la ISU, care sunt specialiști, trebuie să adapteze sistemele de pază împotriva incendiilor la construcțiile existente. Eventual – îmi dau cu părerea –, să vină să spună, într-o școală la care acum spun că nu are hidranți din 10 în 10 metri, să vină să spună: se substituie cu 50 de extinctoare. Sau alte soluții. Dar să meargă pe ideea că orice nu este conform noilor norme nu primește aviz ISU... Asta o fac niște generali din birourile ISU care nu vor să aibă bătăi de cap, dar iresponsabili, pentru că, de fapt, nu-și fac datoria. El trebuie

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Cred că cam toată lumea este de acord cu această retrimitere la comisie. Peste două zile, în schimb, această lege ar trece tacit. Și-atunci, v-aș face propunerea complementară să prelungim termenul de dezbatere de la 45 la 60 de zile și, atunci, are timp și comisia de specialitate să rediscute și să revină cu un raport asupra acestei propuneri legislative.

Altfel, dacă vom retrimite, în două zile va trece tacit în forma inițială. Cred că nu acesta este obiectivul nostru, ci să încercăm să facem o lege bună.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator Cseke. Dacă sunt și alte intervenții?

Sigur că observ colegi, dar o să vă rog să vă referiți doar la procedura de retrimitere la comisie, dacă avem ceva, nu pe fondul problemei, pentru că, dacă nu se va aproba retrimiterea la comisie, sigur că vom continua dezbaterile și votul pentru această propunere legislativă. Din partea Grupului USR mi-aș dori să existe doar unul dintre dumneavoastră care să ia cuvântul. Sunteți trei; mă puneți să aleg.

Aș alege-o pe doamna Presadă, dar să nu vă supărați. Vă rog, doamna senator Presadă, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Colegii mei au ales să spună foarte multe inexactități pentru a justifica respingerea acestei inițiative. Aș fi dorit să fac câteva precizări.

Nu absolvă... Această inițiativă nu propune absolvirea de răspundere pentru nimeni, până la urmă. Nu propunem să demolăm clădiri, nu spunem că...

Doamna senator...

Nu spunem că părinții ar trebui să-și ducă copiii în altă parte.

Doamna senator, am o rugăminte. Mă auziți?

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Da. Eu cred că ar trebui să votăm acum, pe marginea acestui raport de respingere, dacă avem curajul să ne asumăm fiecare dintre noi votul dat pe marginea raportului.

Nu are niciun sens să retrimitem la comisie. Nu are niciun sens să prelungim termenul de dezbatere. Fiecare grup parlamentar și-a exprimat deja opinia. S-au exprimat deja în cadrul comisiilor de specialitate.

Haideți, dacă avem curaj, să ne asumăm un vot acum pe marginea acestui raport!

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Haideți să nu... Vă rog, fără violență. Fără violență. Doamna senator Alina Gorghiu, doriți să interveniți?

Permiteți?

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar dacă nu se supără domnul Șerban Nicolae foarte tare că intervin.

Suntem...

Vă garantez eu că nu se supără. Vă rog.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc.

De plăcere, de plăcere.

Domnule președinte,

Foarte mulți dintre colegii partidului, deputați în Partidul Național Liberal, sunt inițiatori. Am avut o discuție la grupul senatorial pe acest subiect. Să știți că opinia generală este următoarea: chiar dacă, să spunem, exagerăm în anumite reglementări, câteodată sunt necesare. Cred că de data asta trebuie să suflăm și în iaurt ca să fie bine. Motiv pentru care vă asigur că e indicat să dezbatem în plen astăzi această inițiativă, din același motiv pe care l-a invocat Grupul UDMR, că intervine adoptarea tacită.

Și n-aș vrea să cred că toate proiectele relevante din Senat merg și sunt dezbătute la Camera Deputaților, și nu în această Cameră.

Vom susține această inițiativă și vom vota împotriva raportului de respingere și pentru inițiativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Cu voia dumneavoastră, sistăm aici dezbaterile pe fondul problemei și vom discuta doar despre retrimiterea la comisie.

Vreau să vă informez că, în contextul în care vom dezbate astăzi și vom respinge raportul comisiei și vom aproba inițiativa legislativă, vom aproba doar trei articole, în care se spune, la unul dintre ele, că sunt obligați ca în termen de 10 zile să pună panouri și, în celălalt, că se dau amenzi.

Din ce am înțeles, din partea Grupului PSD se dorește retrimiterea la comisie, o discuție mai pe larg și, sigur că, rezolvarea problemei, nu neapărat doar să punem niște panouri.

Vă

Bun, cu 15 zile.

Vă rog să votați.

Cu 76 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și nicio abținere, termenul de adoptare tacită a fost... prelungirea de adoptare tacită a fost aprobată.

A fost solicitată lista de vot.

Vă rog, stafful, să puneți la dispoziția liderilor de grup lista de vot.

Domnule senator Goțiu, înțeleg că doriți cu tot dinadinsul să interveniți.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Pentru a face o propunere scurtă.

Putem vota astăzi legea fără s-o trimitem la comisii și o putem amenda cu un alt proiect de lege, care să completeze în sensul celor spuse de domnul Șerban Nicolae.

Altfel, vreau să vă reamintesc că această lege are mai bine de jumătate de an de când a fost depusă și oricând se pot întâmpla accidente sau dezastre, pe care nu ni le dorim. Nimic nu ne împiedică să aducem completări ulterioare, care să îmbunătățească, dacă este cazul, această lege. Dar, pentru toate aceste tergiversări, dacă, Doamne ferește!, se va întâmpla ceva, o să vă rog să vă asumați răspunderea.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Domnule senator,

Nu știu dacă trebuie să vorbim cine își asumă răspunderea. Ne dorim să facem o lege corectă și o lege care să rezolve problema, nu neapărat să punem doar panouri.

Dar intrăm exact în cele 15 zile.

Termen – două săptămâni.

Vă rog să votați.

Cu 72 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea de retrimitere la comisie, termen – două săptămâni, a fost aprobată.

A fost solicitată lista de vot.

Rog stafful să pună la dispoziția liderilor de grup lista de vot.

Domnule senator Vlad Alexandrescu, vă rog. Înțeleg, explicația votului. Microfonul central.

Grupul senatorilor USR a votat împotriva retrimiterii la comisie, pentru că substanța acestei legi este avertizarea cetățenilor, și nu împiedicarea incendiilor. Toată argumentația dezvoltată până acum de Grupul PSD a fost că legea nu rezolvă împiedicarea incendiilor.

Aș vrea să fac un apel la comisie, care va reexamina această lege, se va pronunța asupra acestei legi.

E vorba ca cetățenii României să fie în cunoștință de cauză când intră în clădiri care nu îndeplinesc normele. Pe de altă parte, e adevărat că legea, așa cum e gândită, pune presiune pe administratorii acestor clădiri. Pentru că știți, ca și mine, foarte bine că românul nu reacționează decât la rușine, da? E rușinat că n-a făcut cât trebuie ca să-și protejeze clădirea. Unii nu pot face cât trebuie, alții nu fac cât trebuie pentru că nu vor să facă cât trebuie, n-au timp să facă cât trebuie, da? Și aceste plăcuțe contribuie la conștientizarea administrației că nu s-a făcut cât trebuie în multe, multe, multe situații.

De aceea, această lege este oportună, necesară și urgentă.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Deneș, microfonul central, explicația votului.

## **Domnul Ioan Deneș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, doar două precizări.

Una – o remarcă a doamnei senator Florina Presadă, care spunea că habar n-are de acest raport.

Îmi pare rău, doamna senator, la acea ședință nu ați fost prezentă, ci v-ați delegat colegul, care, dacă nu v-a informat, este problema dumneavoastră. Nu știu, probabil așa funcționați ca grup.

A doua – o vară întreagă am așteptat, Comisia pentru administrație, să vină inițiatorii și coinițiatorii cu îmbunătățiri la această propunere legislativă. Pentru că, dacă vă aduceți aminte – sau, dacă ați uitat, vă readuc eu aminte –, am mai retrimis-o o dată la comisie, chiar eu am solicitat această retrimitere, pentru a face aceste modificări, astfel încât această inițiativă să fie și una utilă, nu numai una de mesaj pe care-l doriți. Și trebuie să rezolvăm problema cetățeanului nu din punct de vedere politic, cum îl doriți dumneavoastră, ci pe fondul problemei.

Drept urmare, pentru că în această vară n-ați făcut nimic pentru îmbunătățirea acestei propuneri legislative, o să intervenim noi, Comisia pentru administrație, împreună cu specialiștii din ISU, ca să facem o propunere legislativă bună, aplicabilă și utilă, în interesul cetățeanului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Doamna senator Presadă, dreptul la replică. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă anunț că dreptul la replică durează maximum un minut. Vă rog.

Aș vrea să-i răspund colegului, și anume că da, nu am fost la acea ședință de comisie, deoarece eram la altă ședință, care se suprapune peste ședința Comisiei pentru administrație publică. Am cerut președinților celor două comisii, în nenumărate rânduri, să stabilim o altă oră pentru aceste ședințe. Nu am găsit niciodată înțelegere. O formulez și acum.

Și doi, am fost înlocuită la acea comisie de către un coleg, iar acest raport, de altfel, nu a fost discutat în acea ședință a comisiei. El nu a fost niciodată invocat în dezbaterea de la acea ședință.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Stimată colegă,

Dumneavoastră spuneți aici un lucru foarte grav. Dacă-mi spuneți că nu s-a discutat în ședință deloc și avem totuși un raport al comisiei, e un lucru foarte grav. Dacă dumneavoastră nu sunteți în posesia informațiilor despre ce s-a întâmplat acolo, sigur că e un alt lucru.

Faptul că se retrimite la comisie cred că este un lucru foarte bun. Veți putea merge și dumneavoastră acolo și, de aici încolo, o să așteptăm noul raport al comisiei.

## **Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

Acest proiect...

Vă rog, microfonul 2. Microfonul 2. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Mulțumesc.

Acest proiect a fost într-adevăr foarte mult timp pe agenda Comisiei pentru administrație publică. Nu am adus îmbunătățiri pentru că nu consider că are nevoie de îmbunătățiri. Acest proiect trebuie adoptat așa cum este și cum a primit avizul favorabil de la Guvern.

De altfel, știu din experiență și din discuția cu profesori și directori de școli că inspectoratele județene pentru situații de urgență acordă toată asistența necesară pentru autorizarea clădirilor de învățământ din acele județe. Faptul că există directori de școli și primari incompetenți care nu fac tot ce trebuie și tot ce este necesar pentru autorizarea acestor clădiri...

Stimată doamnă...

...este o realitate, iar cetățenii trebuie să fie informați cu privire la acest lucru. Până la urmă, această inițiativă nu face decât să creeze puțină presiune în plus, pentru că se pare că ea e necesară pentru ca primarii și directorii de școli și de alte clădiri publice să facă tot ce trebuie pentru a aduce la normele corecte clădirile respective.

Trimitem a nu știu câta oară la comisie...

Doamna senator! Doamna senator!

...fără niciun fel de motiv...

Vă rog să vă pregătiți să încheiați.

...o inițiativă legislativă care nu face decât să pună în practică un drept la informare pentru cetățenii României.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Foarte succint. Înțeleg că mai avem până la a trece la punctul următor o singură intervenție, din partea domnului senator Costoiu.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## **Domnul Mihnea Cosmin Costoiu:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

E așa de ușor să vorbești de administrație când n-ai condus în viața ta nimic!

E atât de ușor!

Mii de primari incompetenți și mii de directori de școli incompetenți!

Ce ușor vorbim despre lucrurile astea când n-am condus nimic niciodată și n-am încercat niciodată să luăm măcar un aviz pentru o instituție!

Nu sunt incompetenți!

Și este un mesaj pe care îl adresez și Guvernului. ISU nu a dat nici măcar 2% din avize după Colectiv din ce dădea până acum. Este o criză majoră. Nu ne batem joc cu un panou.

Școlile... Instituții autorizate până în acest moment nu mai au autorizații pentru că oamenilor le e frică. Trebuie să schimbăm fundamental lucrurile. Am – vă dau, fac dovada – proiecte avizate în Uniunea Europeană, identice, copiate, care în România nu primesc aviz. Ne batem joc de tot ceea ce facem și aruncăm țara în haos, punând încă un panou cu care să isterizăm lumea.

Inconștiență se cheamă asta! Și mă uit la dumneavoastră!

Vă spune un om în curtea căruia intră 30.000 de oameni în fiecare zi. Și nu facem decât să isterizăm cu tot felul de tâmpenii, ca să nu folosesc altceva, deși, pur și simplu, sunt revoltat de tot felul de aberații pe care le discutăm în Senatul României.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Consider că nu mai sunt alte intervenții aici pentru punctul acesta.

Domnul senator Vela.

Doriți neapărat să interveniți?

Eventual, explicarea votului, din partea Grupului PNL. Nu?

Altfel, explicați în nume personal... Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Dragi colegi,

Au dreptate și unii, și alții, exact ca în bancul cu rabinul. Ce vreau să vă spun este următorul lucru: noi suntem într-o clădire care n-are, de exemplu, sprinklere antiincendiu.

De ce spun acest lucru? Pentru că ISU și toată legislația de protecție împotriva incendiilor au trecut deja într-o extremă care este foarte greu de gestionat la nivelul administrației publice.

Spun și eu, ca membru al Grupului PNL, că nu primarii sunt incompetenți. Vreți să știți cât costă un aviz ISU la o școală pentru o primărie săracă? 80.000 de lei. Vreți să știți cine sunt cei care dau avize ISU? Sunt pensionarii de la ISU care și-au făcut firme private. Există un monopol al celor care dau avize ISU. Și sunt blocate administrația publică, mediul privat, sănătatea, instituțiile. Și, așa cum spuneau și domnul vicepreședinte Goțiu, și domnul lider de grup Șerban Nicolae, și Alina Gorghiu, trebuie, pe această legislație, să gândim împreună, indiferent că suntem din opoziție sau sunteți de la putere, o lege, o legislație care să pună realitatea în care trăim cu toții în rezonanță cu tot ceea ce se întâmplă... într-o legislație stufoasă, poate greșită sau poate, uneori, făcută doar pentru interese politice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Trecem la punctul 2 pe ordinea de zi.

Înainte de a intra în punctul 2, domnul Șerban Nicolae, o intervenție.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Poate că ar fi fost mai bine pentru dezbaterea noastră să fac acest anunț înainte de punctul precedent.

Mâine avem o ședință comună de plen reunit, Camera Deputaților și Senatul, printre altele consacrată adoptării unei declarații privind situația creată în Ucraina în urma adoptării de către Dumă a unei legi a învățământului.

O situație mult mai gravă o au românii din Valea Timocului. Și e vorba de români. În Valea Timocului. Între 250.000 și 300.000 de români.

Astăzi se află în sală... Și ca să transmitem un semnal că această problemă este importantă pentru noi și că nu a uitat Parlamentul României, Senatul, în principal, de problema recunoașterii românilor, pentru că ei nu beneficiază de recunoașterea statutului de români în Serbia, de dreptul de a avea biserică, școală și presă în limba română. Și vă rog să-i salutăm împreună pe preotul Bojan Alexandrović, protopop al Daciei Ripensis și vicar al Timocului _(Aplauze._ ), pe Zavisa Jurj, președintele Asociației Ariadnae Filum

, Firul Ariadnei, care ține întotdeauna legătura cu originea, pe Dușan Prvulovic, directorul Centrului pentru Drepturile Omului și directorul Timoc Press, agenție de presă românească

, și pe medicul Predrag Balasevic, președintele Partidului Neamului Românesc

, medic școlit la Facultatea de Medicină din România.

Vă mulțumesc și mă bucur că sunteți alături de mine să transmitem acest semnal că suntem prieteni ai poporului sârb. România este un partener al Republicii Serbia, dar nu necondiționat. Și acest „nu necondiționat” are, în primul rând, în vedere recunoașterea românilor din Valea Timocului, cu toate drepturile recunoscute de standardele europene.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 1 din Legea nr. 15/9.01.2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală (L145/29.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorilor... inițiatorului, dacă este prezent. Avem un grup de colegi parlamentari... PMP, senatori, deputați...

Vă rog, domnule senator Ionașcu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Necesitatea modificării Legii nr. 15/2003 are la origine evenimente de natură practică. În lege se specifică faptul că din domeniul privat al comunității se pot acorda terenuri

pentru construirea de locuințe. În același timp, primarii motivează, în situația când comunitatea nu dispune de aceste terenuri, că nu pot acorda aceste drepturi.

Proiectul legislativ evident că reglementează situația achiziției sau primirea în donație a unor terenuri pentru astfel de destinații.

În al doilea considerent, petrecut chiar în una din comunitățile teritoriului județean căruia îi aparțin, în cazul extinderii unui cimitir, se pot cumpăra terenuri, iar în cazul întemeierii... pentru întemeierea familiilor lucrul acesta nu este posibil, pentru că nu există o reglementare.

În ceea ce ne privește pe noi, inițiatorii, dincolo de raportul suplimentar de respingere, susținem adoptarea proiectului legislativ în forma în care noi vi l-am prezentat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

O invit la microfon pe doamna Sirma Caraman, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale.

Vă rog, aveți cuvântul, doamna secretar de stat. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați senatori,

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 1 din Legea nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală, în sensul de a da posibilitatea unităților administrativ-teritoriale, în cazul în care nu au terenuri suficiente, să poată achiziționa de la terțe persoane terenuri, să facă schimb și donații.

De asemenea, se stabilesc proceduri de achiziții și se mai propune eliminarea sintagmei „acordarea de terenuri în limita suprafețelor disponibile”.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, considerând că modificările propuse excedează obiectului de reglementare al Legii nr. 15/2003, întrucât, în prezent, conform prevederilor legale, unitățile administrativ-teritoriale pot achiziționa terenuri, pot face schimburi și pot primi donații.

De asemenea, prin eliminarea... procedurile de achiziții sunt stabilite prin legi speciale; facem o dublă reglementare, iar, prin eliminarea acelei sintagme, se propune... devine o obligație, în loc de o posibilitate a unităților administrativteritoriale de a acorda aceste terenuri, ceea ce înseamnă și un impact financiar.

Noi vă mulțumim și vă propunem respingerea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Așa cum spunea și doamna secretar de stat, potrivit legislației în vigoare, nimic nu se opune dobândirii de terenuri de către unitățile administrativ-teritoriale prin schimb, donație sau cumpărare, astfel că nu este necesară încă o prevedere expresă în acest sens.

Noi de asta... În ședința din data de 5 septembrie 2017, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, menținerea raportului de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul suplimentar de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul domnului Florin Cârciumaru, președintele Comisiei pentru administrație. Microfonul 7.

## **Domnul Florin Cârciumaru:**

## Continuăm dezbaterile.

Punctul 3 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2017 pentru modificarea și completarea art. 2 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român (L207/8.08.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

Îl invit la microfon pe domnul Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, precum și ale normelor de aplicare a legii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.214/2001, Regia Autonomă „Administrația Protocolului de Stat” are obligația

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În ședința din 5 septembrie 2017, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

## Domnule președinte,

Dacă îmi permiteți să beneficiez de prezența mea la microfon cu ocazia citirii rapoartelor de pe ordinea de zi, am o rugăminte către domnul ministru pentru relația cu Parlamentul să ne ajute ca reprezentanții Guvernului să fie prezenți la ședințele de comisie, pentru că, ieri, prin discuția pe care am avut-o cu reprezentantul Guvernului, punctul de vedere al Guvernului privind primul proiect legislativ a fost cu totul și cu totul altceva. Și nu este frumos să venim aici, în fața plenului, să ne contrazicem.

## Domnule ministru,

Am rugămintea și am să vă sun personal, când trebuie să aveți reprezentanți la ședință, în ședință, și nu aveți. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte de comisie și pentru raport, și pentru precizări. Sper ca domnul ministru să fi înțeles mesajul Senatului României și ca cei din Guvern să înțeleagă și să vină la comisii.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L204/8.08.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului secretar de stat Teiu Păunescu, de la Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10. Rog stafful. Microfonul 10, am zis bine, da? Vă rog. Microfonul 10.

## Domnule președinte,

## Domnilor senatori,

Munca nedeclarată reprezintă un fenomen de o gravitate crescută cu care se confruntă societatea atât la nivel național, cât și la nivel european, cu consecințe negative atât asupra lucrătorului, care este lipsit de protecția pe care i-o conferă legislația aplicabilă, cât și asupra bugetului de stat, prin neachitarea contribuțiilor aferente salariului, afectând sistemele de asigurare socială și, pe cale de consecință, societatea în întregul său.

Actul normativ fundamental care reglementează raportul juridic de muncă este Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, motiv pentru care considerăm că sunt necesare modificarea și completarea acestuia în regim de urgență, în principal prin reglementarea unei definiții a muncii nedeclarate, în concordanță cu noile realități sociale, din perspectiva formelor sub care se manifestă aceasta, care cuprind atât situațiile de neîncheiere a contractului individual de muncă, cât și pe cele de netransmitere a raportului de muncă în Registrul general de evidență a salariaților sau de prestare a muncii în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractului de muncă cu timp parțial ori în perioada în care salariatul are contractul individual de muncă suspendat.

Ordonanța de urgență înăsprește regimul sancționator al muncii nedeclarate, prin creșterea cuantumului amenzii contravenționale aplicate și sistarea activității locului de muncă supus controlului.

Totodată, s-a instituit posibilitatea achitării a jumătate din amendă în termen de cel mult 48 de ore de la data comunicării.

O noutate pe care ordonanța o aduce este și faptul că se cere să se stabilească obligația angajatorului. Angajatorul este obligat în a păstra la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă și documentele de evidență a timpului de muncă prestat zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit a programului de lucru.

Acest fapt creează posibilitatea verificării în timp real a formei de angajare a persoanelor care desfășoară activitate la locul de muncă verificat, prin confruntarea pe loc a datelor existente în documente cu cele transmise în Registrul general de evidență a salariaților.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Înainte de a da cuvântul președintelui Comisiei pentru

muncă, înțeleg că avem o intervenție din partea Grupului PSD. Vă rog, doamna senator Pațurcă.

Doamna vicelider, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere amendamentele depuse, rog retrimiterea la comisie, pentru punerea de acord asupra unor detalii de ordin tehnic.

Vă mulțumesc.

Termen, două săptămâni.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea făcută de Grupul PSD, retrimiterea la comisie.

Termen, două săptămâni. Chestiuni tehnice.

Punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor (L205/8.08.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Doamna senator, doamna senator Pațurcă, aveți o intervenție și aici?

Nu?

Mulțumesc.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat Teiu Păunescu.

Microfonul 10.

Aveți cuvântul, vă rog.

În prezent, indemnizația pentru creșterea copilului prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 se acordă în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului și nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată.

Această prevedere se aplică de la data de 1 iulie 2016, data intrării în vigoare a Legii nr. 66/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

În vederea utilizării eficiente a resurselor bugetului de stat, inclusiv a resurselor financiare pentru asigurarea plății indemnizației pentru creșterea copilului sau, după caz, a stimulentului de inserție, este necesară reanalizarea cuantumurilor maximale ale indemnizației, astfel încât să fie asigurată echitate în redistribuirea veniturilor bugetului de stat.

Principalele aspecte reglementate de acest proiect sunt următoarele:

– stabilirea unui plafon maxim al cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului la nivelul de 8.500 de lei, luându-se ca model cel mai mare cuantum aplicat în statele membre ale Uniunii Europene;

– de asemenea, se clarifică unele aspecte ce țin de acordarea stimulentului de inserție, în special pentru persoanele care se întorc la activitate profesională cu cel puțin 60 de zile înainte de finalizarea perioadei de concediu pentru creșterea copilului, pentru a nu se mai crea interpretări diferite în aplicarea și stabilirea uniformă la nivel național a acestui drept.

Prevederile propuse se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017, atât în cazul persoanelor aflate în plată, cât și pentru situațiile ulterioare.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, și felicitări pentru modul succint de prezentare a punctului de vedere al Guvernului.

Îl invit la microfon pe domnul Ion Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a luat în discuție acest Proiect de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017, care vizează stabilirea plafonului maxim al cuantumului indemnizației lunare, precum și unele modificări ce țin de acordarea stimulentului de inserție.

Avem avize pozitive de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic și Social, de la Comisia pentru buget, finanțe.

Pe cale de consecință, comisia vă propune un raport de admitere.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, doamna senator Hărău. Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

Noi, liberalii, n-avem cum aproba un astfel de proiect de lege. Și vă amintesc, dragi colegi din arcul guvernamental, că această ordonanță de urgență are în vedere indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. Deci are în vedere creșterea copiilor, proces pe care îl înfăptuiesc familiile, mai ales mamele. Deci această indemnizație este o sumă alocată nu copiilor, ci mamelor lor.

Este normal, în concepție liberală, ca mamele care contribuie mai mult să beneficieze, să aibă beneficii sociale mai mari.

În ceea ce privește egalizarea tratamentului copiilor, vă amintesc din nou că Partidul Național Liberal a avut, în mod repetat, inițiativa de a egaliza alocația de creștere a copilului, care este cu totul și cu totul altceva. Am vrut să ducem acest plafon la 200 RON pentru fiecare copil.

Nu putem fi de acord cu această limitare și, în plus față de asta, vă rog să luați notă de faptul că noi, liberalii, dezavuăm exprimarea cel puțin nefericită, dacă nu pur și simplu nepoliticoasă și contraproductivă, făcută de domnul prim-ministru cu referire la sportiva Halep, în legătură cu eventualitatea că Domnia Sa ar putea avea un copil și ar putea fi remunerată cu acest tip de indemnizație.

Nu suntem de acord cu limitarea acesteia și dezavuăm modul în care se duce discuția... este purtată discuția în zona populistă.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție, doamna senator. Aș fi vrut să văd intervenția dumneavoastră când s-au tăiat pensii și salarii, dar nu e cazul.

Aș fi vrut să vă referiți și la situația în care cineva își vinde apartamentul și toată averea în perioada de sarcină ca, după aceea, să primească 85% din tot ce câștiga în perioada respectivă. Doamna senator Hărău...

Doamna senator Presadă – scuze! –, aveți cuvântul. Microfonul central.

Stimată colegă, microfonul central înseamnă aici, în față. Vă deranjează că vă invit la microfonul central?

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

## Nu mă deranjează.

Și în cazul acestei ordonanțe, ca în cazul altor ordonanțe de urgență venite din partea Guvernului PSD–ALDE, intenția e bună, problema identificată, rezolvarea e proastă. Asta dacă într-adevăr se dorea rezolvarea unei probleme, așa cum susține actualul Guvern, și anume repararea sau îndepărtarea unei anomalii, unei inechități generate de actuala formulă de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului.

În fapt, prin plafonarea acestei indemnizații, se produce o altă inechitate, pentru că ea este calculată în funcție de principiul contributivității. Este deci fals ceea ce ne-a spus doamna ministru în ședința comisiei, că această indemnizație nu are deloc legătură cu contribuția cetățeanului român, care devine beneficiar al acestei indemnizații.

S-a mai spus, de asemenea, în acea ședință de comisie și în urma acelei ședințe, ne-a spus doamna ministru că putea să nu acorde deloc această indemnizație și înțelegem, iată, cum acest ministru, acest Minister al Justiției Sociale înțelege să repare, de fapt, o inechitate: prin aroganță și suficiență.

USR nu susține deloc această ordonanță și va vota împotriva ei. Pentru că, până la urmă, așa cum a spus și domnul reprezentant al Guvernului, această ordonanță nu face decât să aducă bani în plus la buget pentru a repara un deficit din ce în ce mai mare creat de către măsurile populiste ale Guvernului PSD–ALDE.

Vă mulțumesc pentru intervenție, doamna senator. Sigur, am văzut și eu o parte din declarații. Am înțeles că o parte din declarațiile de la comisie au fost scoase din context. Acum văd și cine le-a scos din context.

Intervenție pe procedură, Domnule senator Oprea, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, dumneavoastră vreau să mă adresez.

Să știți că în Senat cutuma este ca președintele de ședință să nu comenteze intervențiile senatorilor, dar, dacă vreți cu tot dinadinsul să o faceți, coborâți la microfonul central.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru atenționare, domnule vicelider de grup. Cutuma este cutumă, eu nu sunt vechi în Senatul României ca să știu care este cutuma. Dacă încalc vreo prevedere a regulamentului, vă rog să-mi spuneți și o să îmi cer scuze. Sau, eventual, să-mi faceți vreo sesizare către Comisia pentru disciplină, imunități.

Din aplauzele pe care le-am văzut în partea stângă a scenei, înțeleg că deranjează. O să am grijă să nu mai deranjez prin comentariile mele.

Dacă sunt alte intervenții la ordinea de zi, la punctul pe care îl aveam pe ordinea de zi?

Vă rog, doamna senator Craioveanu. Aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Noi susținem această prevedere legislativă și considerăm că plafonarea indemnizației pentru creșterea copilului la suma de 8.500 de lei este și justă, și corectă.

Am auzit mai devreme o intervenție care, personal, m-a dezamăgit, că este făcută de către un senator al României. Indemnizația de creștere a copilului este acordată pentru următoarele motive:

– pentru creșterea natalității în România – și știm foarte bine cu toții la ce nivel este natalitatea în acest moment în țara noastră;

– pentru a sprijini mămicile în creșterea copilului; și îmi spuneți dumneavoastră că 8.500 de lei – nu sunt de acord – nu sunt suficienți, nu sunt de ajuns pentru a crește un copil până la 2 ani.

Această măsură își atinge scopul de a sprijini mamele, de a crește natalitatea, cu un cuantum de până la 8.500 de lei și cu o durată de 2 ani, durată care este printre cele mai mari la nivelul Uniunii Europene, fără a pune o povară foarte mare pe bugetul țării de sume fabuloase. Este o măsură pe care noi, social-democrații, o considerăm corectă și pe care o vom vota în această zi.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Sunt alte intervenții, înțeleg. Domnule senator Cîțu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doar o clarificare. Văd că colegii de la PSD nu înțeleg cum funcționează bugetul țării. Acești bani nu sunt ai social-democraților, să-i ofere, nu fac, nu dau o pomană, nu decid ei, sunt banii... Guvernul sau social-democrații care acum sunt la guvernare doar distribuie banii pe care statul îi colectează tot de la noi.

Această cifră de 8.500 poate că este în viziunea celor de la PSD o cifră OK, dar societatea este mult mai mare decât Partidul Social Democrat. Și ce se întâmplă? Acești bani nu sunt ai Partidului Social Democrat, sunt ai tuturor, ai noștri, doar îi distribuie. Atât.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru precizare. Am înțeles din ce spuneți dumneavoastră că banii sunt ai statului și că-i dăm noi, adică nu dumneavoastră, liberalii, ca să precizăm până la capăt. Să nu fie problema asta, după aceea să se înțeleagă altceva. Vă rog, microfonul 2.

Banii sunt ai tuturor, statul doar îi distribuie, atât.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Am înțeles. Doamna senator Alina Gorghiu.

Vă rog. Intervenție.

Mai sunt câțiva colegi și din partea dreaptă a mea, partea stângă a sălii.

O intervenție. Vă rog. Microfonul 2.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Domnule președinte de ședință,

Doamna senator Andronescu dorea să intervină. Dacă doriți să-i dați cuvântul înaintea mea, nu am o problemă.

Mulțumesc.

Voiam să intervin pentru niște date suplimentare, care ar putea să schimbe opțiunea de vot a colegilor din plen astăzi. Și simt nevoia să fac această informare a colegilor cu niște date concrete, pentru că este un moment oportun în care chiar putem să respingem această ordonanță de urgență, pe care eu o găsesc una nepotrivită, ca să nu folosesc cuvinte mai dure.

Haideți să vă dau niște cifre din 2016, an în care populația României a scăzut cu 122.000 de persoane, stimați colegi. Aceeași populație a României este în al 27-lea an de scădere consecutivă. Diferența dintre numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani și numărul tinerilor cu vârstă până în 14 ani, crescând de la an la an, fiind pe data de 1 ianuarie a.c. de 440.000 de persoane în favoarea a... a cui credeți? În favoarea persoanelor vârstnice.

Deci, dacă astăzi ne gândim să votăm această ordonanță și să ne ocupăm, prin tăiere, de indemnizația pentru mame, haideți să ne gândim că vom pune umărul cu toții nu la creșterea natalității, ci la scăderea acesteia.

În opinia mea, este o ordonanță pe care Guvernul a gândit-o superficial. E o politică represivă la adresa familiei și la adresa creșterii natalității. Evident că sunt și argumente de natură constituțională pe care ar trebui să le luați în seamă atunci când veți vota această ordonanță. Nu doar Grupul liberal a sesizat aspectele de neconstituționalitate, sunt foarte mulți cei care le-au sesizat. Din păcate, Avocatul Poporului, prietenul PSD, nu a înaintat sesizarea noastră la Curtea Constituțională, dar, evident, dacă ordonanța va fi votată, va exista o sesizare la Curte și veți constata că am dreptate. N-ar fi prima dată.

Gândiți-vă că sunt afectate indemnizațiile în plată, ceea ce nu este deloc corect. Gândiți-vă, de asemenea, că a fost o ordonanță care nu justifica deloc urgența, dat fiind faptul că spuneți că sunt afectate de această măsură doar câteva sute de persoane.

Deci sunt motive mai mult decât suficiente, dar mai e unul suplimentar, stimați colegi. Eu cred că este o obrăznicie din partea Executivului să tratezi familiile ca pe asistați sociali. Nimeni nu stă nici la ușa PSD, nici la ușa ALDE să ceară

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Doamna senator Andronescu, vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Eu nu am văzut această ordonanță ca fiind o lege care să plafoneze, ci ca fiind o lege care să realizeze o corectitudine în ceea ce privește indemnizația pentru creșterea copilului.

Are dreptate domnul senator că banii nu sunt ai PSD-ului, nu sunt nici ai PNL-ului, dar niciun leu nu se poate distribui decât potrivit legislației pe care Parlamentul României o aprobă. Și această lege asta vine să facă, să corecteze exagerările, să corecteze derapajele în care unii, neînțelegând că este vorba de banii acestui stat, au procedat potrivit legii. Nu este de condamnat.

De aceea, legea, acum, vine să corecteze acele derapaje. Și eu cred că o sumă de 8.500 de lei nu este o sumă mică pe lună pentru creșterea unui copil. Mă gândesc la foarte multe poziții, mă uit la domnul academician și cred că salariul Domniei Sale nu a fost niciodată atât de mare. Și muncea 17 ore pe zi. Dacă ar fi să comparăm multe din situațiile pe care societatea română le are de gestionat și le gestionează prin legislație, cred că această lege vine să facă o corecție în sensul dispariției derapajelor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2. Aveți cuvântul. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Cred că ar trebui să ne întoarcem la sursa problemei și să vedem de unde a plecat această discuție care s-a generalizat și începe să devină una fără sens, pentru că, la un moment dat, prin Ordonanța nr. 111, baza de calcul pentru aceste sume s-a modificat și, pentru a aduce mai mulți bani la buget și a taxa, de fapt, mai multe venituri, lista veniturilor la care se aplică procentele s-a completat cu veniturile din activități independente și veniturile din agricultură. Toate derapajele și toate acele exemple amintite și de premier, și lista celor cu zeci de mii de euro care primeau lunar indemnizații aberante, au ca sursă această modificare din 2011, dacă nu mă înșel, care a fost eronată. Și, la momentul respectiv, am spus că, dacă se introduce acest principiu al contributivității și se lărgește baza, sfera de aplicare, vom ajunge la asemenea sume. Ne-am trezit după câțiva ani că avem indemnizații de mii, zeci de mii de euro. Vorbim aici de parcă salariul mediu din România ar fi undeva la 8.500 de lei sau la câteva mii de euro.

Dragi colegi, această plafonare nu vizează 90% dintre cei care au contribuit. Această plafonare îi vizează pe cei care, fără voia lor, au căzut în această capcană a taxării și impozitării veniturilor din activități independente și venituri agricole. Dacă cineva, pe un PFA, a vândut în 2012 coacăze negre de zeci de mii de euro – și domnul ministru al finanțelor se uită la mine –, știe foarte bine că, la un an după această contribuție, avea dreptul să primească zeci de mii de euro ca indemnizație de creștere a copilului.

Deci vorbim încă o dată aici de parcă salariații din România, după veniturile salariale, ar fi afectați – majoritatea lor – de această plafonare.

Nu exclud, 5%, 10% dintre salariații din România, într-adevăr, au... sunt vizați de această plafonare și o să simtă, poate – o decizie incorectă din punctul lor de vedere –, dar, dacă ne uităm la statistică, vedem că majoritatea lor, 90%, nu sunt afectați. Plafonarea cred că este bine-venită, atâta timp cât păstrăm baza de impozitare. Dacă modificăm sursa problemei și excludem de acolo veniturile agricole și activitățile independente, plafonarea nu mai are niciun rost. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Alte intervenții. Domnule senator Rotaru, vă rog, aveți cuvântul. Ultima intervenție. Trageți concluziile. Microfonul central.

și pe educație, nu numai pe partea de indemnizație de creștere a copilului. Contribuția înseamnă contribuție la pensii, la fondul de risc și așa mai departe, și nu înseamnă contribuție pentru creșterea copilului, să ne înțelegem foarte bine asupra acestui aspect. Celelalte „contribuții”, dacă le numim cu ghilimele, sunt contribuții, impozite la bugetul consolidat al statului.

Eu cred că o indemnizație de 8.500 de lei este o sumă echivalentă cu indemnizația care se acordă astăzi în Germania. Sigur că – revin la ideea inițială – ne-am dori mai mult, dar vorbim de un echilibru, vorbim de a sprijini toate categoriile de persoane care au în creștere și îngrijire un copil și, pe cale de consecință, eu cred că acest act normativ este bine-venit pentru a îndrepta niște erori, pentru a face, până la urmă, ordine și pentru a limita într-o limită superioară rezonabilă această indemnizație care..., repet, 1.800 de euro este la nivelul indemnizației din Germania.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Alte intervenții? Înțeleg că nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Având în vedere că vorbim de o lege cu caracter organic, votul va fi săptămâna viitoare, luni, la ora 17.00.

Continuăm dezbaterile cu punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare (L206/8.08.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere. Domnul secretar de stat Teiu Păunescu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că toți ne-am dori ca această indemnizație pentru creșterea copilului să fie foarte mare. Este o necesitate, dacă ne raportăm la natalitate, la numărul de copii, la situația familiilor sărace și așa mai departe, și trebuie să privim lucrurile și din această perspectivă.

Dacă le privim, așa cum spunea domnul senator Tánczos Barna, din perspectiva bugetului, trebuie însă să avem în vedere o distribuție echilibrată a veniturilor de la buget către toate categoriile de persoane și către toate categoriile de cheltuieli, pentru că, este adevărat, a fost o eroare luarea în calcul a acelor venituri care nu țin de partea salarială, dar haideți să nu uităm faptul că astăzi circa 1.100 de persoane doar, din cei 170.000 de beneficiari, depășesc acest cuantum de 8.500 de lei. Deci despre ce vorbim? Discutăm, până la urmă, de a face dreptate dintr-un punct de vedere și de a lua în calcul faptul că nu discutăm despre o contribuție.

Plata către bugetul de stat a unor impozite pe venit se distribuie pe toate categoriile de cheltuieli: și pe sănătate,

Începând cu data de 1 ianuarie 2010 s-au produs discrepanțe salariale înregistrate la nivelul diferitelor categorii de personal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională față de alte categorii de activitate, în mod deosebit din cauza modalității diferite de stabilire a drepturilor specifice reglementate de legislația specială din domeniul salarizării în vigoare la data de 31.12.2009.

În perioada 1.01.2010 – 30.06.2017 au fost luate mai multe măsuri de eliminare a majorității discrepanțelor salariale – pe principiul funcțiilor similare. Prin Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, au fost aprobate unele măsuri pentru completarea celor deja adoptate pentru eliminarea discrepanțelor salariale până la intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării, fiind majorat cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază, respectiv al soldelor de funcții ale cadrelor militare în activitate, precum și ale soldaților și gradaților voluntari, inclusiv ale personalului civil din MApN și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016.

Respectiva majorare cu 15% nu s-a aplicat polițiștilor din cadrul MAI și personalului civil din acest sistem, aceștia neintrând în categoria cadrelor militare în activitate.

În Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2017 se propune majorarea cu 10% a cuantumului brut al salariilor de funcție ale polițiștilor din MAI și unitățile, respectiv instituțiile, structurile aflate în subordinea sa. Majorarea se va produce începând cu data de 1 octombrie 2017. Se propune, de asemenea, majorarea cu 15% a cuantumului brut al salariilor de bază ale personalului civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, cu excepția personalului civil din MApN și instituțiile aflate în subordinea sa, precum și a celui care a beneficiat deja de majorări. Majorarea se va produce tot începând cu data de 1 octombrie 2017.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține, spre adoptare, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017.

Vă mulțumesc pentru scurta prezentare, domnule secretar de stat.

Aș vrea să aduc în atenție, pe viitor, că rugămintea este ca dumneavoastră să ne spuneți punctul de vedere al Guvernului, să nu ne faceți o descriere a ce s-a întâmplat din 1944 încoace. Ați vorbit despre o ordonanță care are trei articole.

Îl invit la microfon pe președintele comisiei... Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție acest Proiect de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017. Așa cum a prezentat reprezentantul Guvernului, sunt câteva chestiuni care țin de eliminarea unor discrepanțe salariale înregistrate la nivelul diferitelor categorii de personal din cadrul instituțiilor publice și din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

Comisia a avizat favorabil, deci avem un raport de admitere.

Legea este ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Vă rog, doamna senator Hărău. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Noi, liberalii, vom susține această inițiativă legislativă. Cu atâția nori negri, care se adună din toate zările, chiar nu ne putem permite să lăsăm de izbeliște Armata Română.

Aș vrea să fac totuși o precizare. Ar fi fost foarte bine dacă, în cadrul dezbaterilor la Legea salarizării așa-zis unitare, argumentele prezentate în mod repetat, sistematic de către opoziție ar fi avut ecou în votul colegilor din coaliția guvernamentală. Se vede treaba că insistențele noastre au trebuit dublate de reacții, susțineri pe televiziunile naționale susținute de lideri sindicali care s-au exprimat nu tocmai colocvial..., nu în limbaj de multe ori colocvial la adresa PSD și a măsurilor, și a Legii salarizării unitare.

Probabil că în buna regulă de conduită „colegială” socialdemocrată, genul acesta de argumente sunt cu mult mai bine primite și cu mult mai stimulative decât argumentele colegiale legislative privind onestitatea și rigoarea legislativă în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamna senator, pentru intervenții. Dacă sunt și alte intervenții? Vă rog, domnule senator Fălcoi. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Marea majoritate dintre noi suntem de acord cu faptul că pensiile speciale în România au luat-o razna. Suntem de acord, de asemenea, și cu faptul că niciun pensionar nu ar trebui să aibă un salariu mai mare..., un venit mai mare decât un salariu...

al unui angajat.

Cu toate acestea, această ordonanță de urgență va produce o mare nedreptate în rândul pensionarilor militari...

Scuzați-mă, e vreo problemă?!

E alt punct!

A fost o exprimare pe care colegii nu au înțeles-o, dar...

Da. Da.

...bănuiesc că vă refereați la faptul că nu ar putea să fie o pensie mai mare decât salariul pentru aceeași persoană care iese la pensie, da?

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Exact. Exact. Despre asta am avut...

Vă rog să continuați.

E alt punct!

Nu vorbim despre...

Vorbești despre punctul următor!

Vă rog, microfonul 2.

Îmi cer scuze tuturor colegilor, am greșit punctul la care... s-a decalat...

Intervenția era pentru un alt punct de pe ordinea de zi?

Da. Mulțumesc.

E în regulă. Vă rog, dacă sunt alte intervenții? Vă rog, domnule senator Mihail Radu Mihai. Microfonul 2. Aveți cuvântul.

Stimați colegi,

Grupul USR va vota pentru această propunere. Noi considerăm că este necesar să facem corecțiile care se propun și vrem să subliniem că este o nouă demonstrație că discuțiile pe Legea, foarte importantă, a salarizării unitare au fost neproductive și au produs o lege care trebuie peticită, cum facem astăzi și ne așteptăm să o peticim și în continuare.

Mulțumim.

Vă mulțumesc pentru intervenție. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Conform regulamentului, dacă, din partea Guvernului, dorește să intervină domnul secretar de stat, să facă adăugări... adăugiri sau răspunsuri...?

Nu dorește.

Doamna senator Andronescu, vă rog, o intervenție. Microfonul central. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PSD susține această ordonanță și cred că trebuie, într-adevăr, să facem corecțiile.

Vă asigur că avem un respect, pe care nu este cazul să-l comentăm de aici, față de Armata Română și, de câte ori va fi posibil, vom îndrepta aceste lucruri.

De asemenea, vă asigur, doamnă senator, și de onestitatea cu care ne manifestăm în tot ce facem. Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu. Nu mai sunt alte intervenții.

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (L209/8.08.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat Teiu Păunescu.

Vă rog, la fel de succint ca data trecută, ca la punctele anterioare. Microfonul 10.

În prezent, există acte normative cu caracter special care instituie categoria pensiei de serviciu pentru anumite categorii socioprofesionale, cu condiții de acordare și modalitate de determinare a cuantumului acestei pensii total diferite față de determinarea cuantumului pensiei din sistemul public de pensii.

Formula de calcul este aceeași pentru toate pensiile de serviciu și reprezintă 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de înscriere la pensia de serviciu.

Particularitatea tuturor categoriilor pensiilor de serviciu constă în faptul că partea din pensia de serviciu care depășește pensia din sistemul public de pensii este suportată din bugetul de stat. Mai mult, sunt categorii de beneficiari ai pensiei de serviciu care nu îndeplinesc condițiile de acordare a pensiei din sistemul public de pensii, au vârsta mai mică decât vârsta standard de pensionare, situație în care cuantumul pensiei de serviciu este suportat integral din bugetul de stat.

Prin proiectul de ordonanță supus aprobării se propune modificarea prevederilor din actele normative care reglementează pensia de serviciu pentru anumite categorii socioprofesionale sub aspectul măsurii de actualizare, care se propune a se realiza din oficiu, în fiecare an, numai cu rata medie anuală a inflației. Totodată, se propune o reglementare potrivit căreia cuantumul net al pensiei militare de stat nu poate fi mai mare decât media soldelor, respectiv a salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei militare de stat. Proiectul de act normativ propune ca reglementare: cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite de aceste acte normative nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, respectiv al indemnizației pentru limită de vârstă.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține, spre adoptare, proiectul de lege pentru aprobarea acestei Ordonanțe nr. 59/2017.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit la microfon pe președintele Comisiei pentru muncă, domnul senator...

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Domnul senator Rotaru.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Avize favorabile: Consiliul Economic și Social, Comisia pentru buget, finanțe, Comisia pentru ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru transporturi.

Actul normativ urmărește eliminarea unor inechități între categorii de personal, dat fiind faptul că, în prezent, majorarea pensiilor din sistemul public de pensii nu se realizează prin raportarea la majorarea salariilor persoanelor aflate în activitate, acesta fiind, de fapt, fondul problemei.

Comisia a analizat, a luat în discuție, a dezbătut acest proiect de lege de aprobare a ordonanței și a adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise.

În raport cu obiectul de reglementare, este lege organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, doamna senator Hărău... Eleonora Carmen, Circumscripția electorală Hunedoara.

Da. Mulțumesc.

Microfonul 2. Aveți cuvântul.

Mulțumesc pentru precizări, domnule președinte. Onorată că le faceți în plen.

Da, avem în față un nou act normativ care corectează prevederi ale Legii salarizării. Se exprima în legătură cu asta doamna ministru: odată ce am implementat Legea salarizării, ne-am dat seama că există anomalii și bugetul nu poate face față.

În ceea ce ne privește, noi, liberalii, apreciem faptul că prin acest act normativ se procedează la a reduce pensii de serviciu. Pe de altă parte, ne-am exprimat în mod constant – și o să păstrăm această linie – împotriva pensiilor de serviciu. Considerăm că în această materie contributivitatea trebuie repusă în drepturi și trebuie luată drept reper al calculării și remunerării postactivitate a cetățenilor români, așa încât ne vom abține în legătură cu acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamna senator. Alte intervenții? Domnule senator Fălcoi, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

După cum spuneam și anterior, suntem aproape toți de aici de acord că această lege aduce unele corecturi care trebuiau aduse legilor actuale. Suntem cu toții de acord că nicio pensie nu trebuie să fie mai mare decât o soldă în plată la un militar.

Cu toate acestea, una din reglementările din această ordonanță de urgență va face o mare nedreptate în interiorul aceleiași clase sociale, ca să zic așa. Vom avea, nu după foarte mult timp, o situație paradoxală, în care un colonel va avea probabil pensia cât a unui plutonier care doar ce a ieșit la pensie.

Asta nu este normal și cu acest lucru nu sunt eu de acord din această ordonanță de urgență. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Sunt și alte intervenții? Nu.

Avem...

Domnule Goțiu, doriți să interveniți?

M-a sesizat domnul secretar.

Avem un amendament respins.

Se dorește susținerea lui? Nu.

Atunci, fiind vorba de un proiect de lege cu caracter organic, vom avea votul final săptămâna viitoare, luni, la ora 17.00.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L210/8.08.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, și anume domnul Adrian Vlad Chiotan, președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități. Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 9. ## **Domnul Adrian Vlad Chiotan** – _președintele_

_Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**

Mulțumesc.

Prezentul proiect de ordonanță are în vedere următoarele aspecte: creșterea prestației sociale pentru adulți cu aproximativ 43% și pentru copii cu 100% începând de la 1 ianuarie 2018, a doua etapă fiind 1 iulie 2018; suplimentarea sumei pe care autoritățile și instituțiile publice, persoane juridice publice sau private care nu angajează persoane cu handicap o plătesc lunar către bugetul de stat, precum și eliminarea, începând cu 1 septembrie 2017, a posibilității pentru autoritățile și instituțiile publice și private de a opta pentru achiziționarea de produse sau servicii de la unitățile protejate autorizate și menținerea doar a obligației de a plăti la bugetul de stat în situația neangajării persoanelor cu handicap.

Guvernul susține adoptarea proiectului de ordonanță. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

Îl invit la microfon pe președintele Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a luat în discuție acest Proiect de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2017.

Și avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic și Social, de asemenea, de la Comisia pentru sănătate publică, unde am avut și un amendament admis.

Este un raport de admitere, cu amendamente respinse.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Vă rog, doamna senator Presadă. Aveți cuvântul. Microfonul 2. La dezbateri generale, da?

Da, da. Sigur.

Vă rog.

În România, situația persoanelor cu dizabilități este extrem de dificilă. Aceste persoane se confruntă cu situații de discriminare și excluziune la tot pasul, inclusiv în relația cu autoritățile și instituțiile publice, cele mai multe dintre ele inaccesibile acestor persoane, cetățeni români cu drepturi depline. Rata ocupării în rândul persoanelor cu dizabilități este de 15% în România, mult sub media europeană, de 50%.

O problemă reală, care afectează oameni reali, care necesită o atenție sporită din partea noastră. Dar această problemă nu se rezolvă prin desființarea unităților protejate din mediul privat în care erau angajate o parte dintre aceste persoane, peste 2.000. Această problemă nu se rezolvă prin instituirea unor obligații imposibil de îndeplinit de către companii și instituții și dublând taxa datorată pentru neconformare la nivelul unui salariu minim brut pe țară pentru fiecare persoană cu dizabilități neangajată.

Doamna ministru a justificat desființarea unităților protejate prin existența unor fraude și practici ilegale în sistem. Acest lucru l-au reclamat și ONG-urile care aveau unități protejate autorizate, deoarece se confruntau cu o concurență neloială. Dar nu rezolvăm aceste situații și practici ilegale prin desființarea întregului sistem de unități protejate. Adoptând această măsură, ministrul justiției sociale nu a făcut decât să trateze toți angajatorii și angajații acestor unități protejate drept hoți, extinzând prezumția de fraudă asupra tuturor celor 2.000 de persoane cu dizabilități.

Am propus, în Comisia pentru muncă, o serie de amendamente care ar repara efectele produse de această ordonanță. Ele au fost respinse, așa că am să mă văd nevoită să le reiau aici, cu rugămintea de a cântări bine la efectele respingerii lor. Există deja procese intentate împotriva statului român de către persoanele cu dizabilități afectate de către această ordonanță prin care, de fapt, li se îngrădește dreptul la muncă.

Vă mulțumesc. Doamna senator Hărău.

Microfonul 2.

Dezbateri generale.

Doamna senator Presadă, după ce vom încheia dezbaterile generale, îi vom invita să susțină amendamentele pe cei care au amendamente respinse.

Da.

Vă rog, doamna senator Hărău.

Textul de lege care ni se propune pare a fi unul generos, unul care are în vedere creșterea indemnizației pentru persoanele cu handicap, dar iadul e pavat cu bune intenții.

Nu este așa ceva! Textul de lege nu este așa ceva, pentru că până și membrii coaliției de guvernare ai comisiei recunosc faptul că neactualizarea indicelui social de referință, în funcție de care se calculează aceste indemnizații, în prezent în valoare de 500 de lei, neactualizat din 2010, nu are nicio legătură cu realitatea și cu nevoile unei persoane cu handicap, de la alimentația specifică a acestora până la echipamentele medicale necesare supraviețuirii.

Din punctul nostru de vedere, al liberalilor, am avut numeroase propuneri legislative. Parte dintre ele au fost discutate în 31 august în Camera Deputaților, proiecte de lege asumate sub semnătură inclusiv de unii dintre colegii de la PSD și ALDE.

Doream o indemnizație pentru persoana cu handicap grav la valoarea salariului minim brut garantat în plată, indemnizație pentru handicap accentuat – 50% din valoarea salariului minim brut garantat în plată, indemnizație pentru handicap mediu – 25% din valoarea salariului minim brut garantat în plată.

Mai mult decât atât, ne-am propus și am insistat pentru întărirea capacității de angajare, pentru întărirea șansei de incluziune socială a persoanelor cu handicap. Toate ONG-urile cu care ne-am consultat și care desfășoară activități în acest domeniu ne-au informat că există nici mai mult, nici mai puțin, la momentul acesta, de 2.000 de șomeri persoane cu handicap aflate în situație de șomaj din cauza consecințelor acestei ordonanțe.

Nu vom susține în forma aceasta Ordonanța nr. 60, ca Partid Național Liberal. Mulțumesc frumos.

## Mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionuț Chisăliță. Microfonul 4.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este foarte ușor să citești niște date statistice, este mult mai greu însă să vezi această problemă dintr-un scaun rulant. E adevărat că problemele persoanelor cu dizabilități sunt multe și extrem de complexe, însă atâta timp nu s-a făcut nimic, iar acum, în momentul în care Guvernul vine cu un proiect de lege care să reglementeze într-o anumită măsură, sigur, nu în totalitate, inclusiv creșterea prestației sociale pentru persoanele cu dizabilități și inclusiv cu anumite măsuri pentru a stimula angajarea persoanelor cu dizabilități, venim și ne opunem unui asemenea proiect.

E clar că mai trebuie luate multe măsuri pentru a sprijini aceste persoane, însă este un prim pas și eu sunt convins că este o măsură... sau că acest proiect are măsuri foarte bune. Mulțumesc mult.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bădulescu. Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 2.

Vreau să vă atenționez că mai avem câteva minute până la ora 13.00 și măcar să reușim să încheiem dezbaterile generale.

## Stimați colegi,

Ca persoană cu dizabilități, credeți-mă că înțeleg cât se poate de bine situația în care se găsesc foarte multe din... dintre persoanele care astăzi suferă..., pot suferi de pe urma acestei ordonanțe.

Cred că soluția cea mai bună în acest moment, datorită faptului că, pe de o parte, această ordonanță creează un anumit cadru favorabil, dar, pe de altă parte, creează și anumite disfuncționalități prin eliminarea unităților protejate, soluția cea mai bună în acest moment este de a retrimite la comisie această ordonanță, pentru a îndrepta, cel puțin în acest moment, această chestiune cu unitățile protejate.

Din punctul meu de vedere, trebuie regândită măsura, astfel încât să nu fim nevoiți o parte dintre cei care vedem că... există și măsuri bune aici, să fim obligați să votăm împotriva unei astfel de ordonanțe.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Vreau să vă întreb foarte clar: solicitarea dumneavoastră este de retrimitere la comisie?

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Termen?

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Două săptămâni.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Două săptămâni.

Cu 32 de voturi împotrivă, propunerea domnului senator, de retrimitere la comisie, nu a întrunit numărul necesar de voturi.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Nu mai e cvorum.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă rog să citiți Regulamentul Senatului să vedeți dacă putem să desfășurăm activitatea în lipsă de cvorum.

Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale?

Stimați colegi, mai sunt intervenții la dezbateri generale? Doriți să interveniți la dezbateri generale? Poftiți?

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule lider de grup, haideți să nu dialogăm în acest context. Cu 30 la 32, nu a îndeplinit solicitarea dumneavoastră numărul de voturi. De aici încolo, dacă dumneavoastră considerați că nu putem să desfășurăm activitatea într-un număr de 62 de voturi, nu neapărat 62 de persoane, putem să discutăm chestiunea asta la Biroul permanent.

Dacă nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale, ne oprim aici și vom relua activitatea săptămâna viitoare, cu discuția despre amendamente. Măcar am încheiat capitolul de dezbateri generale. Amendamentele respinse, colegii care le-au prezentat le pot susține.

Fiind ora 13.00, încheiem lucrările plenului Senatului.

Reluăm activitatea conform programului aprobat de plenul Senatului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Trebuie reluat votul, în condițiile în care sunt 62 de voturi.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|083849]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 129/28.IX.2017 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei