Punctul de plecare ce ˛ine de starea justi˛iei l-a constituit, cum era ∫i firesc, reforma sistemului judiciar ∫i, Ón str‚ns„ leg„tur„ cu aceasta, efectuarea unei analize, din punct de vedere cantitativ ∫i calitativ, a realiz„rii actului de justi˛ie.
De asemenea, raportul cuprinde un capitol destinat analizei leg„turilor dintre autoritatea judec„toreasc„ ∫i celelalte autorit„˛i ale statului, precum ∫i dintre autoritatea judec„toreasc„ ∫i societatea civil„.
Am s„ trec direct la analiza de sistem.
Œn capitolul care este afectat analizei de sistem, am parcurs aspectele cantitative ale sistemului judiciar, c‚t ∫i aspectele calitative.
Œn ce prive∫te aspectul cantitativ al volumului de activitate, doresc s„ informez plenul Camerelor c„ Ón anul 2005 instan˛ele judec„tore∫ti, la toate cele 3 nivele, au solu˛ionat 1.908.047 cauze, dintre care 1.255.671 cauze la judec„torii. Celelalte cauze au fost solu˛ionate la tribunale ∫i cur˛ile de apel.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006
Un indicator foarte important Ón leg„tur„ cu solu˛ionarea acestui volum foarte mare de cauze Ól reprezint„ operativitatea de solu˛ionare a cauzelor, care a fost la nivelul anului 2005 de 84,7%, aproximativ 85%, Ón sensul c„ au fost solu˛ionate 1.547.655 cauze.
Referitor la analiza calitativ„ a activit„˛ii justi˛iei.
Adoptarea Legii nr. 247/2005 face parte din m„surile necesare acceler„rii reformei propriet„˛ii ∫i justi˛iei, a c„rei finalitate o constituie garantarea dreptului de proprietate ∫i, respectiv, realizarea unui sistem judiciar independent, impar˛ial ∫i eficient.
Cadrul acestei legi permite o asigurare a transparen˛ei actului decizional la nivelul conducerii instan˛elor. De asemenea, permite sporirea credibilit„˛ii magistra˛ilor, pentru c„ s-a realizat obliga˛ia de a depune declara˛ii privind apartenen˛a sau neapartenen˛a ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poli˛ie politic„, apartenen˛a sau neapartenen˛a acestora ca lucr„tori operativi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de Informa˛ii, declara˛ii privind func˛iile juridice ori de investigare sau cercetare penal„ exercitate de so˛ ∫i rude sau afini, p‚n„ la gradul IV inclusiv, declara˛ii de interese, precum ∫i declara˛ii de avere.
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar„ a dat o nou„ dimensiune, mai conturat„ ∫i mai bine structurat„ specializ„rii judec„torilor Ón cadrul sec˛iilor sau completelor specializate pe diferite materii.
Referitor la reforma propriet„˛ii, poate c„ v„ ve˛i Óntreba ce caut„ un asemenea capitol Ón raportul privind starea justi˛iei... Explica˛ia pe care eu pot s„ o dau acum, Ón mod direct, este aceea c„ Ón decizia C.E.D.O. care prive∫te cauza îP„duraru contra Rom‚niei“ s-au stabilit obliga˛ii pentru toate autorit„˛ile statului, inclusiv pentru Parlamentul Rom‚niei, organul legiuitor, pentru a se crea un cadru coerent de reglementare Ón ceea ce prive∫te proprietatea.
Pentru justi˛ie s-a impus obligativitatea unific„rii practicii judiciare, iar pentru organele administra˛iei de stat s-a stabilit sarcina ca acestea s„ respecte Óntru totul ∫i Ón mod imperativ termenele pe care legea le impune, mai cu seam„ Ón emiterea titlurilor de proprietate.
Cu privire la termenele de solu˛ionare a cauzelor.
Analiza cauzelor care au condus la Ónt‚rzierea solu˛ion„rii pricinilor plaseaz„ responsabilitatea unei atari situa˛ii at‚t Ón sarcina instan˛elor ∫i parchetelor, c‚t ∫i Ón sarcina p„r˛ilor ∫i a celorlal˛i participan˛i la proces, inclusiv a auxiliarilor justi˛iei.
Verific„rile Óntreprinse de Consiliul Superior al Magistraturii prin intermediul inspec˛iei judiciare au confirmat existen˛a mai multor motive de am‚nare.
Noi monitoriz„m acele motive pe care le putem aprecia ca fiind imputabile judec„torului. ™i am trecut la un sistem foarte eficient, Ón sensul ca magistratul, judec„torul ∫i procurorul s„-∫i autoevalueze modul Ón care solu˛ioneaz„ Ón termen cauzele. Sigur c„ pre∫edintele de sec˛ie sau pre∫edintele instan˛ei intervine doar Ón plan administrativ Ón acest proces, de aceea nu este afectat„ independen˛a judec„torului sau procurorului.
Credem c„ sub aspectul operativit„˛ii, celerit„˛ii solu˛ion„rii cauzelor este necesar„ ∫i o interven˛ie legislativ„ ∫i sunt informat c„ Ón elaborarea Codurilor de procedur„ penal„ ∫i civil„ exist„ preocupare sub acest aspect ∫i sper s„ fie dus„ la bun sf‚r∫it.
Am dat aici exemple Ón leg„tur„ cu modul Ón care func˛ioneaz„ celeritatea la instan˛e. Nu cred c„ este cazul s„ prezint cifre, sunt chestiuni prea tehnice. A∫ vrea s„ trec peste acestea...
Œn leg„tur„ cu indicii de calitate, puterea judec„toreasc„ are misiunea de a Ónf„ptui actul de justi˛ie, respectiv de a asigura preponderen˛a dreptului.
Calitatea actului de justi˛ie este influen˛at„ at‚t de factorii obiectivi, sens Ón care amintim legisla˛ia stufoas„ Óntr-o permanent„ modificare, volumul mare de activitate, insuficien˛a condi˛iilor materiale necesare desf„∫ur„rii activit„˛ii, c‚t ∫i de multipli factori subiectivi, care ˛in de responsabilitatea judec„torului ∫i procurorului.
Œntre ace∫ti factori, cunoa∫te˛i foarte bine, sunt unii lega˛i de preg„tirea profesional„ deficitar„ la unele instan˛e. Apoi factorii subiectivi sunt lega˛i de modul Ón care judec„torii ∫i procurorii responsabilizeaz„ actul de justi˛ie, de foarte multe ori num„rul foarte mare de cauze nepermi˛‚ndu-le s„ studieze cu temeinicie procesele pe care le au de judecat.
Œn pofida tuturor greut„˛ilor Ónt‚mpinate, situa˛iile statistice relev„ faptul c„ Ón cadrul instan˛elor s-au depus eforturi pentru Ónf„ptuirea calitativ„ a actului de justi˛ie.
Vreau s„ dau c‚teva cifre ∫i s„ facem un raport, s„ vede˛i c„ ceea ce este obiectiv Ón a aprecia calitatea actului de justi˛ie nu este niciodat„ relevat de pres„ sau de alte mijloace de informare.
Din totalul de 1.028.315 hot„r‚ri pronun˛ate la judec„torii, au fost desfiin˛ate Ón c„ile de atac 48.896, ceea ce reprezint„ un procent de 4,8%. Aceasta Ónseamn„ c„ 95,2% dintre hot„r‚ri au devenit definitive ∫i irevocabile, f„r„ s„ fie exercitate c„ile de atac.
Prin urmare, Óncrederea Ón actul de justi˛ie a participan˛ilor la proces este suficient de consistent„. Problema este c„ societatea Ónc„ nu are o Óncredere deplin„ ∫i de aceea trebuie s„ facem eforturi pentru a credibiliza actul de justi˛ie.
Una din principalele cauze care afecteaz„ negativ calitatea actului de justi˛ie este practica neunitar„, a∫a cum am spus. Am tratat Ón cel„lalt raport practica neunitar„.
Aici am dezvoltat problema unific„rii practicii judiciare prin proiectul de lege pe care noi l-am elaborat Ómpreun„ cu judec„torii Œnaltei Cur˛i ∫i l-am trimis Ministerului Justi˛iei, pentru a fi urmat„ procedura de elaborare a legii, dac„ se va Ónsu∫i punctul nostru de vedere.
Raporturile Rom‚niei cu C.E.D.O. reprezint„ o foarte important„ problem„, pe care societatea o percepe a∫a cum este ea prezentat„ ∫i cum este, Ón mod real, prezentat„.
La Curtea European„ a Drepturilor Omului erau Ónregistrate atunci c‚nd a fost elaborat proiectul de raport ∫i c‚nd a fost votat Ón plen 9.245 de cereri Ómpotriva Rom‚niei, ceea ce reprezint„ 18% din num„rul cererilor depuse de 46 state membre. Dintre aceste cauze, 6.000 au fost deja repartizate unui complet de judecat„.
Num„rul cazurilor comunicate Ón ultimii ani de C.E.D.O. agentului guvernamental din Rom‚nia este Ón continu„ cre∫tere. 53 de cauze au fost comunicate Ón anul 2003, 70 cauze au fost comunicate Ón anul 2004 ∫i 137 cauze Ón anul 2005.
Cazuistica recent„ a Rom‚niei la C.E.D.O. este structurat„ pe proprietate, cele mai multe cazuri, ∫i de aceea am ∫i introdus Ón raportul meu acea institu˛ie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006
deosebit de important„ pentru democra˛ie, proprietatea. De asemenea, C.E.D.O. repro∫eaz„ statului rom‚n adoptarea unor acte legat de proprietate.
Statul rom‚n a fost deja condamnat Ón cauze av‚nd ca obiect Ónc„lcarea art. 6 din Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului, care se refer„ la dreptul la un proces echitabil, ca urmare a neexecut„rii unor hot„r‚ri judec„tore∫ti.
De asemenea, pe rolul C.E.D.O. s-au aflat ∫i se afl„ Ón continuare cauze av‚nd ca obiect exercitarea de violen˛e asupra unor comunit„˛i de etnie rom„, statului rom‚n imput‚ndu-i-se faptul c„ nu a Óntreprins m„suri legale pentru prevenirea unor astfel de violen˛e. Mai exist„ pe rolul Cur˛ii Europene procese prin care Biserica Greco-Catolic„ revendic„ l„ca∫urile de cult. De asemenea, mai sunt procese Ón care ca obiect exist„ relele tratamente aplicate minorilor.
Vulnerabilit„˛i ale sistemului judiciar.
Modific„rile legislative survenite Ón materia competen˛elor instan˛elor judiciare, intervenite prin Legea nr. 219/1998 ∫i Legea nr. 247/2005, afecteaz„ Ón acela∫i timp ∫i solu˛ionarea cauzelor.
Deci sunt probleme care sunt legate de modul Ón care trebuie interpretat„ succesiunea Ón timp a legilor. Œn condi˛iile Ón care, prin lege, nu sunt norme tranzitorii, judec„torii pot da solu˛ii contradictorii, care afecteaz„ cu siguran˛„ imaginea sistemului judiciar.
Controalele efectuate la instan˛e, cu referire la respectarea dispozi˛iilor procedurale ∫i solu˛ionarea cauzelor Óntr-un termen rezonabil, relev„ faptul c„ am‚narea solu˛ion„rii cauzelor a fost determinat„ Ón numeroase situa˛ii de aspecte culpabile judec„torilor ∫i procurorilor, dar ∫i de exercitarea abuziv„ a drepturilor procesuale de c„tre p„r˛ile din proces, de neefectuarea rapoartelor de expertiz„, de dificult„˛i Ónt‚mpinate Ón Óndeplinirea procedurilor.
Vulnerabilit„˛i ale sistemului judiciar datorate Ónc„lc„rii legii de c„tre magistra˛i.
Problema este legat„ de sanc˛ionarea disciplinar„ a magistra˛ilor, judec„torilor ∫i procurorilor ∫i de situa˛iile Ón care judec„torii ∫i procurorii sunt trimi∫i Ón judecat„ pentru s„v‚r∫irea de acte de corup˛ie, Óndeosebi pentru acte de corup˛ie.
Ceea ce vreau s„ subliniez este c„ Ón anul 2005 au fost exercitate 19 ac˛iuni disciplinare. Dintre acestea, 16 au fost solu˛ionate prin hot„r‚ri ale sec˛iilor, dintre care 9 solu˛ii definitive ∫i irevocabile, 5 solu˛ii aflate Ón recurs la Œnalta Curte, iar dou„ se aflau pe rolul sec˛iei pentru judec„tori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Œn 12 cazuri sec˛iile au pronun˛at solu˛ii de admitere a ac˛iunii disciplinare, 4 cazuri cu avertisment, 4 cazuri cu diminuarea indemniza˛iei, dou„ cazuri cu mutarea disciplinar„ la alt„ instan˛„ pentru o perioad„ de 3 luni, iar Ón dou„ cazuri s-a dispus excluderea din magistratur„.
Dup„ ce au fost constituite comisiile de disciplin„ la nivelul sec˛iilor, s-au promovat ac˛iuni disciplinare doar la nivelul sec˛iei pentru judec„tori. Sec˛ia pentru procurori nu a promovat Ón anul 2005 nici o ac˛iune disciplinar„.
Œn leg„tur„ cu r„spunderea penal„ a magistra˛ilor, am ar„tat Ón raport c„ au fost trimi∫i Ón judecat„ 10 magistra˛i, judec„tori ∫i procurori. P‚n„ la data elabor„rii raportului nu aveam comunicate solu˛iile definitive Ón materie penal„ ∫i de aceea nu am f„cut preciz„ri Ón acest sens. De asemenea, Ón urm„rirea
penal„ existau 7 judec„tori, pentru 4 dintre ace∫tia d‚ndu-se solu˛ia de scoatere de sub urm„rire penal„.
Eu cred c„ Ón expunerea pe care am f„cut-o au fost prezentate, chiar dac„ succint, principalele ∫i cele mai importante aspecte din activitatea sistemului judiciar, a Consiliului Superior ∫i a instan˛elor ∫i parchetelor care intereseaz„ activitatea Parlamentului ∫i Ón general societatea rom‚neasc„.
Ceea ce vreau s„ subliniez este c„ numai printr-o conlucrare direct„ ∫i eficient„ Óntre autorit„˛ile statului se poate realiza un sistem judiciar coerent, independent ∫i eficient, a∫a cum credem c„ trebuie s„ fie sistemul rom‚nesc judiciar.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie ∫i v„ doresc toate bune!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.