Stenogramă plen

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori, Declar deschis„ ∫edin˛a comun„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului ∫i v„ informez c„, din totalul celor 468 de deputa˛i ∫i senatori, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 361. Sunt absen˛i 107.

Cvorumul legal de ∫edin˛„ este Óndeplinit.

Birourile permanente ale celor dou„ Camere ale Parlamentului au adoptat proiectul ordinii de zi ∫i proiectul programului de lucru pentru ∫edin˛a comun„ de ast„zi, Ón forma Ón care au fost distribuite tuturor deputa˛ilor ∫i senatorilor.

Dat fiind c„ punctul 11 nu a fost Ónc„ solu˛ionat Óntre liderii de grupuri, v„ propunem ca acest punct s„ fie retras de pe ordinea de zi, urm‚nd a fi introdus pe ordinea de zi a unei ∫edin˛e ulterioare.

Dac„ exist„ observa˛ii la ordinea de zi cu aceast„ propunere? Nu exist„ observa˛ii sau comentarii.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ ordinea de zi, cu eliminarea punctului 11.

Cine este pentru?

Da. V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Cu unanimitate de voturi, s-a aprobat ordinea de zi, cu scoaterea punctului 11.

La programul de lucru pe care vi l-am comunicat exist„ observa˛ii, comentarii? Nu sunt observa˛ii, comentarii.

prem„ de control financiar ulterior extern, are ca principal„ atribu˛ie verificarea modului de formare, administrare ∫i Óntrebuin˛are a resurselor financiare ale statului ∫i ale sectorului public, precum ∫i a modului de gestionare a patrimoniului public ∫i privat al statului ∫i al unit„˛ilor administrativ-teritoriale.

Curtea de Conturi are, potrivit legii, independen˛„ func˛ional„, organizatoric„, opera˛ional„ ∫i financiar„ ∫i este Ómputernicit„, Ón conformitate cu prevederile constitu˛ionale, cu cele ale Declara˛iei de la Lima privind liniile directoare de control ale finan˛elor publice ∫i cele ale legii sale de organizare ∫i func˛ionare, s„ verifice toate autorit„˛ile publice sau alte organisme care administreaz„, de˛in sau folosesc fonduri apar˛in‚nd statului sau unit„˛ilor administrativ-teritoriale.

Obiectivul primordial al Cur˛ii de Conturi este Ón viziunea sa acela de a furniza Parlamentului informa˛ii reale ∫i independente cu privire la respectarea legii Ón leg„tur„ cu resursele materiale ∫i b„ne∫ti ale statului ∫i dac„ banii publici au fost primi˛i ∫i utiliza˛i, respectiv cheltui˛i economic, eficient ∫i eficace. Toate aceste informa˛ii ar„tate Ón cuprinsul Raportului public al Cur˛ii de Conturi stau la baza dezbaterilor Ón Parlament, Ón vederea aprob„rii legilor anuale de execu˛ie a bugetelor publice. Misiunea Cur˛ii de Conturi este de a ajuta la promovarea responsabilit„˛ii, a corectitudinii ∫i a celor mai bune practici Ón opera˛iunile efectuate Ón leg„tur„ cu fondurile publice.

Œn vederea Óndeplinirii unor obliga˛ii ce revin Rom‚niei Ón procesul de integrare european„, la recomandarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006 Uniunii Europene, Ón anul 2005, pe l‚ng„ Curtea de Conturi s-a constituit ∫i-∫i desf„∫oar„ activitatea Autoritatea de Audit pentru fondurile acordate Rom‚niei de Uniunea European„ prin programele I.S.P.A. ∫i SAPARD, c‚t ∫i pentru fondurile ce vor fi acordate Ón perioada postaderare. Au fost realizate de asemenea multe misiuni de audit financiar cu sprijinul exper˛ilor str„ini Ón cadrul Conven˛iei de Tunning ∫i a proiectului DCID, iar Ón prezent Curtea de Conturi a Rom‚niei particip„ la efectuarea unui audit comun pe tema îAuditul facilit„˛ilor fiscale“ Ómpreun„ cu institu˛iile supreme de audit din Germania, Elve˛ia, Danemarca, Marea Britanie, Polonia, Slovacia, Cehia, Olanda, Ungaria ∫i Lituania.

2. O a doua constatare mare a Cur˛ii de Conturi: Ónc„lcarea prevederilor legale la efectuarea cheltuielilor a condus la diminuarea nejustificat„ a resurselor financiare ale statului ∫i ale sectorului public ∫i/sau la prejudicierea patrimoniului public ∫i privat al statului cu suma de 907.529 milioane lei, pentru care s-au calculat dob‚nzi, foloase nerealizate, de 52.354 milioane lei, din care Ón timpul controlului s-a recuperat operativ suma de 168.825 milioane lei.

Concluziona˛i, v„ rog.

Concluzionez.

Œn concluzie, activitatea Cur˛ii de Conturi pe 2005, care se reflect„ Ón controalele efectuate pentru contul de execu˛ie bugetar„ pe 2004, este o activitate Ón care ∫i-a Óndeplinit toate atribu˛iile produse prin planul de control. ™i s-a reu∫it ca aceste constat„ri s„ fie valorificate prin completele Cur˛ii de Conturi ∫i au fost Ónaintate spre valorificare: dac„ au fost r„spunderi civile, la nivel de instan˛e judec„tore∫ti, sau, dac„ au fost infrac˛iuni, la parchete.

Œn finalul Raportului public pe 2004 exist„ ∫i un capitol foarte interesant cu ni∫te propuneri pe care Curtea le face vizavi de ni∫te acte normative care sunt Ón vigoare ∫i care prezint„ unele clarific„ri ∫i unele, poate, abord„ri. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ a˛i abordat ∫i alte chestiuni care se aflau pe ordinea de zi ∫i lu„m act de faptul c„ le-a˛i prezentat la punctele 7 ∫i 8.

Pentru raportul comisiilor, v„ rog, domnul pre∫edinte T„n„sescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Bun„ diminea˛a, doamnelor ∫i domnilor colegi!

Potrivit Legii nr. 94/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii de Conturi, s-a aprobat prin Hot„r‚rea Parlamentului, adoptat„ Ón Camera Deputa˛ilor ∫i Senat Ón martie 2005, hot„r‚rea de constituire a unei comisii pentru controlul execu˛iei bugetului Cur˛ii de Conturi pe anul 2003.

Am s„ fac deci c‚teva referiri la punctul 2 de pe ordinea de zi, ∫i anume la Raportul asupra execu˛iei bugetului Cur˛ii de Conturi.

Comisia a fost condus„ de domnul Eugen Nicol„escu ∫i de mine, Ón calitate de vicepre∫edinte. Deci raportul comisiei noastre se leag„ de execu˛ia bugetului de venituri ∫i cheltuieli ∫i a∫ vrea s„ punctez c‚teva elemente.

Œn primul r‚nd, prin Legea bugetului de stat din anul 2003, Cur˛ii de Conturi i-a fost aprobat un volum total de credite bugetare Ón sum„ de 577.505.196 mii lei. Prevederile bugetare aprobate prin Legea bugetului de stat au fost modificate Ón cursul anului prin Ordonan˛a nr. 87 ∫i prin Ordonan˛a nr. 117/2003, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.372/2003. Urmare a acestor acte normative, creditele bugetare aprobate Cur˛ii de Conturi au fost Ón sum„ total„ de 588.957.875 mii lei. Din analiza datelor prezentate, rezult„ c„ Ón cursul anului 2003 bugetul Cur˛ii de Conturi a fost modificat pe total prevederi bugetare, conform celor prezentate mai sus,

aceasta fiind necesar pentru completarea unor sume de bani aferente activit„˛ii Cur˛ii de Conturi.

Referitor la respectarea normelor legale privind structura, forma, contul de execu˛ii al Cur˛ii de Conturi pentru activitatea anului financiar 2003, s-a re˛inut c„ acestea au fost prezentate potrivit structurii prev„zute de Legea nr. 500/2002 privind finan˛ele publice locale.

Totodat„, organizarea ∫i conducerea eviden˛ei operative ∫i contabile s-a desf„∫urat Ón conformitate cu legea. Totodat„, institu˛ia a efectuat inventarierea la termenul prev„zut de lege ∫i a valorificat rezultatele acestei opera˛iuni.

A∫ vrea s„ concluzionez, spun‚ndu-v„ c„, din analiza execu˛iei bugetului de venituri ∫i cheltuieli al Cur˛ii de Conturi pe anul 2003, s-a constatat c„ aceasta s-a f„cut potrivit legii ∫i de aceea, doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, v„ propunem spre aprobare proiectul de Hot„r‚re care urmeaz„ s„ fie aprobat de c„tre cele dou„ Camere privind aprobarea execu˛iei bugetului Cur˛ii de Conturi pe anul 2003.

V„ rog, ∫i pe anul 2004.

Deci aceasta a fost prezentarea raportului pentru 2003.

La punctul urm„tor de pe ordinea de zi este execu˛ia bugetului Cur˛ii de Conturi pe anul 2004.

Ea a fost aprobat„ prin Legea bugetului din 2004, Legea nr. 507/2004, ∫i au fost repartizate sume Ón valoare de 687.855.452 mii lei. De asemenea, Ón decursul anului 2004 au intervenit unele acte normative care au f„cut suplimentarea acestor sume, actele normative respective duc‚nd creditele bugetare aprobate Cur˛ii de Conturi la 914.433.802 mii lei.

Analiza execu˛iei bugetare ne arat„ de asemenea c„ au fost respectate legile, respectiv Legea finan˛elor publice nr. 500/2002. S-a organizat ∫i s-a condus eviden˛a operativ ∫i contabil„, conform legisla˛iei Ón vigoare, s-a efectuat inventarierea la termenul prev„zut de lege, s-au angajat ∫i s-au ordonat la plat„ toate cheltuielile care au fost avute Ón vedere prin bugetul de venituri ∫i cheltuieli ∫i, Ón general, comisia desemnat„ de c„tre dumneavoastr„ poate s„ concluzioneze c„ aceast„ execu˛ie a bugetului Cur˛ii de Conturi pe anul 2004 s-a Óncadrat cu respectarea dispozi˛iilor legale, inclusiv cu legea proprie de func˛ionare a Cur˛ii de Conturi, Legea nr. 94/1992.

De aceea, doamnelor ∫i domnilor senatori, deputa˛i, v„ propunem spre aprobare Hot„r‚rea privind aprobarea execu˛iei bugetului Cur˛ii de Conturi pe anul 2004, care se g„se∫te Ón anex„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri...

Domnul deputat S„punaru dore∫te s„ intervin„ la dezbateri.

Ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006

Ar fi fost totu∫i indicat s„ vin„ la dezbatere — a∫a a fost Óntotdeauna! — pre∫edintele Cur˛ii de Conturi sau un vicepre∫edinte al Cur˛ii de Conturi. Totu∫i este vorba de Camerele reunite. Ne-am adunat ast„zi ca s„ decidem asupra raportului ∫i ar fi fost normal, zic eu, s„ vin„ pre∫edintele Cur˛ii de Conturi sau un vicepre∫edinte.

V„ mul˛umesc. Dac„ exist„ alte interven˛ii? Domnul deputat Mocanu.

Domnilor pre∫edin˛i, Stimate colege, Stima˛i colegi,

Nu am o interven˛ie specific„ Ón leg„tur„ cu execu˛ia bugetului Cur˛ii de Conturi.

A∫ vrea s„ profit de ocazie c„ este totu∫i cineva din conducerea Cur˛ii de Conturi aici pentru a aduce la cuno∫tin˛„ unele aspecte care consider c„ trebuie Óndreptate Ón ceea ce prive∫te activitatea controlorilor financiari ai Cur˛ii de Conturi.

Mult prea adesea Ónt‚lnim Ón procesele-verbale ale controlorilor financiari expresii de genul: îs-au Ónc„lcat prevederile Legii nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„“, îvinovat de Ónc„lcarea legii se face primarul X sau consiliul local Y“. ™i Ón continuare se face men˛iunea c„ pentru fapta respectiv„ legea nu prevede sanc˛iuni.

Este posibil ca Legea nr. 215/2001 sau alt„ lege s„ nu prevad„ sanc˛iuni pentru faptele respective, Óns„, Ón ceea ce prive∫te interesul Cur˛ii de Conturi Ón a valorifica toate procesele-verbale, reamintesc distinsei conduceri a Cur˛ii de Conturi c„ exist„ ∫i alte legi. Mai avem ∫i Codul penal ∫i eu cred c„ este obliga˛ia Cur˛ii de Conturi s„ trimit„ de Óndat„ toate aceste procese-verbale pentru a fi investigate ∫i a vedea Ón ce m„sur„ Ónc„lc„rile de lege s-au f„cut din neglijen˛„, din ne∫tiin˛„ sau chiar cu bun„ ∫tiin˛„.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Ghi∫e.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate doamne ∫i stima˛i domni,

Œn continuarea celor spuse de domnul deputat Mocanu, doresc s„ aduc Ón aten˛ie un fenomen care are, s„ spun a∫a, deja tradi˛ie ∫i care creeaz„ multe situa˛ii nefericite Ón mediul politic rom‚nesc.

Este vorba de faptul c„, Ón mod constant, Ón rapoartele inspectorilor Cur˛ii de Conturi, Óntr-un mod, dup„ p„rerea mea, superficial, nu se face distinc˛ie Óntre responsabilit„˛ile individuale ale diferitelor persoane care ocup„ func˛ii de autoritate executiv„, respectiv de func˛ionar public cu func˛ie de conducere. Mai concret, rapoartele Cur˛ii de Conturi Ón general trec Óntr-o list„ de responsabilit„˛i un num„r considerabil de persoane din cadrul unei institu˛ii a autorit„˛ii publice locale — c„ e vorba de consiliu jude˛ean, c„ e vorba de prim„rie —,

f„r„ a face distinc˛ie Óntre responsabilit„˛ile, atribu˛iile ∫i competen˛ele specifice fiec„rei func˛ii.

Care este efectul acestui fenomen ∫i al faptului c„ nu se face aceast„ diferen˛iere? Efectul este c„ rapoartele Cur˛ii de Conturi se mediatizeaz„ intens, Ón presa scris„, Ón mod special, ∫i lumea percepe ca responsabili, vinova˛i ∫i jefuitori ∫i slabi administratori pe to˛i care sunt men˛iona˛i Ón anex„ ca fiind responsabili.

Numai c„ exist„ legi speciale care se refer„ la controlul financiar, responsabilit„˛i explicite pentru legalitate, regularitate ∫i Óncadrarea Ón bugetele aprobate de autorit„˛ile deliberative, consilii jude˛ene sau consilii locale. Exist„ Ón mod explicitat responsabilit„˛i individuale pentru conduc„torii compartimentelor financiare. De cele mai multe ori, conduc„torii autorit„˛ilor executive locale — pre∫edin˛i de consilii jude˛ene, respectiv primari — nu sunt persoane care s„ aib„ competen˛e specifice economice sau juridice, Ón unele cazuri.

™i atunci ce se petrece? Nu ∫tiu dac„ din comand„ politic„ sau nu, rapoartele Cur˛ii de Conturi Ói responsabilizeaz„ pe ∫efii autorit„˛ilor, care de regul„ sunt persoane politice, ∫i atunci se creeaz„ o culpabilizarea general„, f„r„ a face, cum spuneam, distinc˛ia Óntre cei care sunt profesioni∫ti ∫i responsabili prin lege pentru respectarea legalit„˛ii ∫i regularit„˛ii utiliz„rii sumelor de la bugetul public de stat, sau jude˛ean, sau local. ™i atunci aceast„ confuzie general„ face s„ creasc„ neÓncrederea cet„˛enilor Ón autorit„˛ile publice.

Domnule deputat ∫i stima˛i colegi care mai interveni˛i, Suntem la execu˛ia bugetului Cur˛ii de Conturi, nu la raportul de activitate. O s„ v„ rog s„ v„ referi˛i la acest subiect.

Deci trebuie f„cut„… ™i m„ opresc, domnule pre∫edinte, Ómi cer scuze, ave˛i dreptate.

Din partea Cur˛ii de Conturi trebuie dat„ — nu ∫tiu dac„ pot s„ spun chiar a∫a, dar cred c„ merge — o norm„ metodologic„ asupra modului cum aceste controale s„ se desf„∫oare Óntr-un mod competent, pentru c„ altfel nu facem dec‚t s„ cre„m o confuzie general„. ™i responsabilitatea revine aici inspectorilor Cur˛ii de Conturi, care, din dou„, una: ori sunt incompeten˛i Ón a executa controlul, ori fac aceste controale cu rea-credin˛„ ∫i la comand„ politic„.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Are cuv‚ntul domnul senator Funar. Doresc s„ v„ reamintesc tuturor c„ discut„m despre execu˛ia bugetului Cur˛ii de Conturi, ∫i nu despre raportul de activitate.

V„ mul˛umesc, domnilor pre∫edin˛i. Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

f n s„-i mul˛umesc Ón mod deosebit pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor, care mi-a amintit punctul de pe ordinea de zi.

Eu credeam c„ Domnia sa este mai bine informat dec‚t mul˛i din sal„ ∫i ∫tie c„ ast„zi are loc execu˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006 Cur˛ii de Conturi, pentru c„ ast„zi, Ón ∫edin˛„ de Guvern, prin ordonan˛„ de Guvern, va fi modificat„ Legea Cur˛ii de Conturi. Deci discut„m la timpul trecut despre execu˛ia bugetului Cur˛ii de Conturi.

Trist este faptul c„ din nou este sfidat Parlamentul Rom‚niei ∫i Guvernul execut„ ast„zi Curtea de Conturi. Mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri? Nu mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri.

Trecem la cele dou„ hot„r‚ri de aprobare a execu˛iei bugetului Cur˛ii de Conturi.

Œncepem cu Hot„r‚rea privind aprobarea execu˛iei bugetului Cur˛ii de Conturi pe anul 2003.

Titlul.

Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Supun aprob„rii titlul. Voturi pentru? Da. Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Articolul unic. Observa˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? Da. V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. S-a adoptat Ón unanimitate. Anexa.

Observa˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? Da. Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

## **Doamna Gabriela Victoria Anghelache** _— pre∫edintele Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

V„ rog s„-mi permite˛i ca, foarte succint, s„ prezint principalele repere ale activit„˛ii Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare Ón anii 2004 ∫i 2005. Cer permisiunea dumneavoastr„ de a face aceast„ prezentare Ómpreun„ pentru cei doi ani, ∫i nu Ón mod distinct, pentru c„, Ón fond, activitatea ∫i problemele sunt acelea∫i.

Anul 2004 a fost anul Ón care pia˛a de capital a Ónregistrat cele mai favorabile rezultate, concretizate Ón principalii indicatori ai pie˛ei, dar ∫i Ón activitatea de reglementare ∫i supraveghere. Anul 2004 a fost anul Ón care a fost adoptat„ Legea pie˛ei de capital — Legea nr. 297/2004, care implementeaz„ directivele Uniunii Europene Ón domeniu, iar finalizarea acestei legi ∫i faptul c„ ea a intrat Ón vigoare la 1 iulie 2004 a reprezentat un punct important Ón Óncheierea negocierilor pe Capitolul III — îLibera circula˛ie a serviciilor“.

De asemenea, Ón ceea ce prive∫te reglementarea activit„˛ii pe pia˛a de capital, intrarea Ón vigoare a acestei legi a generat elaborarea unui cadru normativ foarte amplu, prin care s„ se detalieze prevederile acquis-ului comunitar, fapt pentru care, tot Ón anul 2004, au fost elaborate 6 regulamente Ón aplicarea acestei legi, iar Ón anul 2005 aceste regulamente au fost revizuite dup„ o anumit„ perioad„ de timp de la intrarea lor Ón vigoare, av‚nd Ón vedere caracteristicile pie˛ei noastre. Totodat„, Ón anul 2005 activitatea de reglementare a continuat cu elaborarea altor regulamente ∫i instruc˛iuni, care vizeaz„ aspecte foarte importante, cum ar fi: supravegherea, reglementarea conflictelor pe pia˛„, activitatea de autorizare a noilor intermediari ∫i a∫a mai departe.

Al doilea domeniu important este supravegherea pie˛ei, supraveghere care se realizeaz„ pe dou„ paliere, ∫i anume prin intermediul raport„rilor ∫i prin intermediul supravegherii electronice Ón timp real.

Activitatea de supraveghere constituie elementul primordial pentru conducerea Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare, mai ales pentru a preveni anumite fenomene negative care pot avea impact asupra celorlalte segmente ale pie˛ei financiare sau asupra economiei Ón ansamblul ei. Prin alertele pe care sistemul electronic de supraveghere le furnizeaz„ se pot adopta m„suri ∫i se pot declan∫a investiga˛ii, controale, Ón baza c„rora s„ se aplice sanc˛iuni ∫i, de asemenea, s„ se poat„ adopta o

Doamna pre∫edinte, la concluzie, dac„ se poate!

Nu am spus nimic despre buget.

Concluziona˛i, v„ rog.

Da. Dou„ cuvinte despre bugetul de venituri ∫i cheltuieli.

Œn cei doi ani pe care i-am raportat, indicatorii de venituri s-au Ónregistrat cu excedent, iar la indicatorii de cheltuieli am Ónregistrat economii.

Avem un excedent la nivelul anului 2005 pe care Ól gestion„m foarte atent, deoarece avem un mare obiectiv, ∫i anume acela de a rezolva definitiv problema sediului Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare. Deci, prin folosirea acelui excedent ∫i a resurselor pe care le vom avea anul acesta, eventual pentru Ónceperea construc˛iei unui sediu al Autorit„˛ii Pie˛ei de Capital.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna pre∫edinte. Din partea comisiilor, domnul pre∫edinte Mihai T„n„sescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am s„ Óncep cu raportul celor dou„ comisii vizavi de activitatea anului 2004, dup„ care am s„ prezint ∫i pe cea a anului 2005.

Comisiile permanente ale celor dou„ Camere au analizat, comparativ cu anii preceden˛i, progresele realizate Ón domeniul pie˛ei valorilor mobiliare.

Acest raport cuprinde o analiz„ a Bursei de Valori Bucure∫ti, pe parcursul anului 2004 Ónregistr‚ndu-se plusuri fa˛„ de anul precedent. De asemenea, cre∫terile substan˛iale Ónregistrate de Bursa Electronic„ RASDAQ, activitatea Bursei Monetar-Financiare de M„rfuri Sibiu, care a tranzac˛ionat Ón anul 2004 peste 64 de mii de contracte _futures_ , cu o valoare de aproximativ 807 miliarde lei vechi. Totodat„, analiza raportului se refer„ ∫i la Casa Rom‚n„ de Compensa˛ie, la organismele de plasament colectiv ∫i la fondurile deschise de investi˛ii.

Un punct distinct al raportului este legat de societ„˛ile de investi˛ii financiare, de S.I.F.-uri, c„ci Ón anul 2004 ac˛iunile celor 5 societ„˛i de investi˛ii financiare au fost intens tranzac˛ionate pe bursa de valori ∫i au avut randamente mari, peste infla˛ie, aproximativ 9,3%.

Totodat„, comisiile permanente ale celor dou„ Camere apreciaz„ c„ Ón raport s-au prezentat eforturile din anul 2004 ale Comisiei Na˛ionale de Valori Mobiliare Ón ceea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006 ce prive∫te reglementarea, fiind publicate mai multe acte normative, Ón concordan˛„ cu acquis-ul comunitar, vizavi de acest segment de activitate.

Totodat„, Ón ceea ce prive∫te activitatea de supraveghere, putem s„ men˛ion„m c„ ea este Ómbun„t„˛it„ ∫i continu„ acest trend de Ómbun„t„˛ire pentru perioada anului 2004. ™i am s„ fac referire ∫i la anul 2005, av‚nd Ón vedere c„ pia˛a cre∫te ∫i, sigur, elementele de cre∫tere calitativ„ sunt vizibile.

Œn ceea ce prive∫te execu˛ia bugetului de venituri ∫i cheltuieli pe anul 2004, a∫a cum a prezentat ∫i doamna pre∫edinte Anghelache, vedem o cre∫tere de venituri fa˛„ de prevederile anuale de 17%, Ón plus, cu o Óncadrare Ón cheltuielile care au fost prev„zute, chiar cu o diminuare vizavi de aceste prevederi.

Da. V„ mul˛umesc.

La dezbateri generale s-a Ónscris doamna deputat Gra˛iela Iordache.

Bun„ diminea˛a! Mul˛umesc, domnilor pre∫edin˛i. Stima˛i colegi,

Am ˛inut s„ iau cuv‚ntul vizavi de raportul de activitate prezentat de Comisia Na˛ional„ de Valori Mobiliare, av‚nd Ón vedere c„ am fost singurul membru

al comisiilor reunite din Camer„ ∫i Senat care a votat Ómpotriva raportului de activitate al acestei institu˛ii pe anul 2004 ∫i anul 2005.

Consider c„ este necesar, stima˛i colegi, s„ transform„m aceast„, s„ spunem, activitate de aprobare a unor rapoarte de activitate, dintr-o simpl„ formalitate, Óntr-un control parlamentar efectiv.

Categoric au fost eforturi, eforturi constante din partea Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare ∫i Ón anul 2004, ∫i Ón anul 2005. Din p„cate, aceste eforturi au fost viciate. ™i poate c„ unul dintre principalele motive pentru care exist„ aceste vicii Ón func˛ionarea Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare Ól reprezint„ modul de organizare a echipei de conducere a Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare. Faptul c„ exist„ o r„spundere colectiv„, ∫i nu r„spunderi ∫i responsabilit„˛i individuale, determin„ ∫i lipsa de implicare a tuturor membrilor Ón activitatea Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare. Fac aceast„ referire pentru a se Ón˛elege foarte clar c„ repro∫urile pe care le aduc se refer„ la un colectiv de conducere, ∫i nu la o persoan„.

Votul meu Ómpotriva activit„˛ii desf„∫urate de Comisia Na˛ional„ a Valorilor Mobiliare Ón anul 2004 ∫i Ón anul 2005 se bazeaz„, Ón principal, pe lipsa de rezultate Ón ceea ce prive∫te dezvoltarea pie˛ei de capital, pe supravegherea ineficient„ a emiten˛ilor, pe faptul c„ activitatea de reglementare, de∫i mult„ ∫i stufoas„, a fost deseori haotic„, cu dese reveniri, cu revenire ∫i cu schimbarea schimb„rii.

De ce? Pentru c„ de fapt a lipsit un dialog cu pia˛a! Iar dac„ a fost, acesta a fost doar un dialog mimat, f„r„ ca opiniile pie˛ei ∫i reprezentan˛ilor pie˛ei s„ fie luate Ón considerare. Rezultatul: evolu˛ia negativ„ a pie˛ei de capital! Cel mai recent exemplu Ól reprezint„ delistarea sau dispunerea de m„suri a Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare privind delist„rile de pe pia˛a de capital. Rezultatul se vede acum, ast„zi, Ón modul Ón care pia˛a de capital evolueaz„.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Alte interven˛ii? Nu mai sunt alte interven˛ii.

Œn acest caz, trecem la dezbaterea ∫i adoptarea celor dou„ rapoarte.

Dac„ la raportul comun al comisiilor asupra Raportului Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2004 exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ acest raport.

Num„ra˛i, v„ rog frumos!

Cu 14 voturi Ómpotriv„ ∫i f„r„ nici o ab˛inere, s-a aprobat raportul pe 2004.

Œn ce prive∫te raportul pe anul 2005, raportul comun al comisiilor, bineÓn˛eles, dac„ exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ acest raport.

V„ rog s„ num„ra˛i!

Cu 10 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, s-a aprobat raportul pe anul 2005.

Trecem la punctul 6 de pe ordinea de zi: Raportul Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii privind activitatea desf„∫urat„ Ón anul 2005.

V„ rog foarte mult, pentru prezentarea raportului. Domnul consilier Medar.

**Domnul Sergiu Tudor Medar** _— consilier preziden˛ial, coordonator al Departamentului Securit„˛ii Na˛ionale din cadrul Administra˛iei Preziden˛iale, ∫eful Comunit„˛ii Na˛ionale de Informa˛ii_ **:**

## Doamnelor ∫i domnilor,

Conform atributelor conferite de Constitu˛ie, de la preluarea mandatului pre∫edintele Consiliului a impus un sistem de lucru care s„ asigure analiza permanent„ ∫i prompt„ a componentelor importante ale securit„˛ii na˛ionale, Ón scopul adopt„rii de hot„r‚ri cu m„suri obligatorii, ferme ∫i clare pentru autorit„˛ile administra˛iei publice ∫i institu˛iile cu atribu˛ii Ón domeniile vizate.

Œn anul 2005 Consiliul a ac˛ionat Ón interesul asigur„rii securit„˛ii na˛ionale, urm„rind consolidarea institu˛iilor statului de drept, afirmarea identit„˛ii na˛ionale ∫i a prezen˛ei active a Rom‚niei pe arena interna˛ional„, ca factor de stabilitate, de garantare a drepturilor ∫i libert„˛ilor democratice fundamentale, asigurare a bun„st„rii, siguran˛ei ∫i protec˛ia cet„˛enilor.

Coordonarea unitar„ a activit„˛ilor referitoare la securitatea na˛ional„ a vizat valorificarea pozi˛iei noastre geostrategice, dezvoltarea infrastructurii teritoriale, optimizarea capacit„˛ii de reac˛ie Ón conformitate cu cerin˛ele NATO, continuarea reformei institu˛ionale, participarea la ac˛iunile de cooperare interna˛ional„ pentru combaterea terorismului ∫i a crimei organizate transfrontaliere.

V„ mul˛umesc, domnule consilier preziden˛ial.

Pentru raportul comun al Comisiilor pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, domnul pre∫edinte St„ni∫oar„.

V„ rog, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raport comun privind activitatea desf„∫urat„ de C.S.A.T. Ón anul 2005.

Comisiile pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului au analizat Raportul C.S.A.T. privind activitatea desf„∫urat„ Ón anul 2005 ∫i au re˛inut, Ón sintez„, principalele aspecte ∫i concluzii.

Potrivit prevederilor constitu˛ionale ∫i Ón conformitate cu atribu˛iile stabilite prin lege, C.S.A.T. a ac˛ionat pentru asigurarea securit„˛ii na˛ionale, consolidarea institu˛iilor statului, afirmarea identit„˛ii na˛ionale, intensificarea eforturilor de consolidare a rela˛iei transatlantice, a politicii europene de securitate ∫i ap„rare, a rela˛iilor de bun„ vecin„tate ∫i a cooper„rii regionale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006 A ini˛iat de asemenea m„suri adecvate pentru reducerea vulnerabilit„˛ilor interne, referitoare la dificult„˛ile de natur„ economic„, financiar„, social„, pentru eficientizarea cooper„rii dintre institu˛iile angajate Ón lupta Ómpotriva corup˛iei, fraudei ∫i sp„l„rii banilor, precum ∫i pentru Ónl„turarea sau diminuarea efectelor unor dezastre naturale, tehnologice, ecologice sau complexe ∫i de degradare a mediului Ónconjur„tor.

Nu a fost finalizat la termenul stabilit proiectul Strategiei de Securitate Na˛ional„ a Rom‚niei, deoarece, Ón primul r‚nd, a fost necesar„ analizarea Óntregului cadru legislativ actual referitor la domeniul securit„˛ii na˛ionale, iar pentru adaptarea acestuia potrivit pozi˛iei Rom‚niei de membru al Alian˛ei Nord-Atlantice ∫i de viitor membru al Uniunii Europene a fost constituit un grup de lucru Ón cadrul Departamentului Securit„˛ii Na˛ionale.

Œn anul 2005, activit„˛ile desf„∫urate de C.S.A.T. au fost deja prezentate de c„tre domnul Sergiu Medar, a∫a c„ v„ voi ruga s„-mi permite˛i s„ nu le mai citesc, pentru c„ ar lua destul de mult timp.

Pentru anul 2006, C.S.A.T. a prev„zut Ón programul s„u de activitate o serie de m„suri Ón scopul asigur„rii direc˛iilor de ac˛iune pentru participarea activ„ a institu˛iilor statului la Ónf„ptuirea securit„˛ii, prin promovarea democra˛iei, lupta Ómpotriva terorismului interna˛ional, abordarea cuprinz„toare ∫i adecvat„ a problematicii securit„˛ii interne, buna guvernare ∫i capacitatea de gestionare eficient„ a crizelor, precum ∫i modernizarea ∫i protec˛ia infrastructurii strategice.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Interven˛ii? Domnul deputat S„niu˛„. V„ rog, domnule deputat.

## **Domnul Marian Florian S„niu˛„:**

Domnilor pre∫edin˛i, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Doamnelor ∫i domnilor invita˛i, Doamnelor ∫i domnilor,

Œn conformitate cu prevederile art. 65 lit. f) din Constitu˛ia Rom‚niei, ast„zi Senatul ∫i Camera

Deputa˛ilor, reunite Ón ∫edin˛a comun„, examineaz„ Raportul C.S.A.T. privind activitatea desf„∫urat„ Ón anul 2005.

Baza legal„ a Óntocmirii acestui raport de activitate o constituie prevederile art. 2 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea C.S.A.T., potrivit c„ruia, citez: îAnual, nu mai t‚rziu de primul trimestru al anului urm„tor, C.S.A.T. prezint„ Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului raportul asupra activit„˛ii desf„∫urate.“

Œnc„ de la Ónceput ne d„m seama c„ anul 2005 a fost unul cu adev„rat special, Óntruc‚t raportul asupra activit„˛ii desf„∫urate de aceast„ autoritate administrativ„ autonom„, Ónvestit„, conform Constitu˛iei, cu organizarea ∫i func˛ionarea unitar„ a activit„˛ilor ce privesc ap„rarea ˛„rii ∫i siguran˛a na˛ional„, a fost Ónaintat pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor abia Ón data de 20 aprilie 2006.

Œn aceste condi˛ii, nu putem s„ nu ne Óntreb„m dac„ prevederile art. 1 punctul 5 din Constitu˛ia Rom‚niei, potrivit c„ruia îÓn Rom‚nia respectarea Constitu˛iei, a suprema˛iei sale ∫i a legilor este obligatorie“, mai are vreo semnifica˛ie. Ca s„ nu mai amintesc de art. 16 punctul 2 din legea fundamental„, care stipuleaz„ clar c„ nimeni nu este Ón Rom‚nia mai presus de lege.

Con˛inutul raportului prezentat este unul tehnic, sintetic, care reliefeaz„ Ón mod obiectiv activitatea desf„∫urat„ de C.S.A.T. Ón 2005, Ómplinirile ∫i liniile de ac˛iune. ™i aici a∫ aminti solu˛ionarea corect„ a crizei ostaticilor, dar ∫i neÓmplinirile Ónregistrate, cum ar fi nefinalizarea ∫i promovarea Strategiei de Securitate Na˛ional„ a Rom‚niei.

Este momentul ∫i locul s„ solicit„m speciali∫tilor Ón domeniu punerea de acord a prevederilor constitu˛ionale, respectiv art. 65 lit. f), potrivit c„reia Camera Deputa˛ilor ∫i Senatul, reunite Ón ∫edin˛„ comun„, trebuie s„ aprobe îstrategia na˛ional„ de ap„rare a ˛„rii“ ∫i nu îstrategia de securitate na˛ional„ a Rom‚niei“ sau îstrategia militar„ a Rom‚niei“, cum prevede Ón acest moment Legea nr. 415/2002.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Tiberiu Toró.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onora˛i membri ai Guvernului,

Stima˛i colegi senatori ∫i deputa˛i,

Apreciind caracterul sintetic ∫i tehnic al raportului prezentat de domnul general al C.S.A.T., ca autoritate administrativ„ autonom„, Ónvestit„ cu organizarea ∫i

coordonarea unitar„ a activit„˛ilor care privesc ap„rarea ∫i siguran˛a na˛ional„ a ˛„rii, a∫ dori, pe scurt, s„ m„ refer la dou„ aspecte ale activit„˛ii acestei autorit„˛i, cu caracter critic.

™i anume, a∫ dori s„ m„ refer la o problem„ care nu face obiectul acestui raport, de∫i ar trebui s„-l fac„, ∫i a doua problem„ este Ón raport ∫i a∫ dori s„ aduc critica de rigoare.

Nu figureaz„ Ón cadrul acestui raport, de∫i ar trebui s„ fac„ parte din bilan˛ul Óncheiat, prezentarea acelor activit„˛i ale C.S.A.T. care privesc aprobarea ∫i avizarea strategiei na˛ionale de ap„rare, cu alt„ terminologie folosit„ pe vechea legislatur„, îstrategia na˛ional„ de securitate“.

De unde se trage aceast„ confuzie Ón terminologie, confuzie care p‚n„ la urm„ nu a fost rezolvat„ de acest organism, C.S.A.T.?

Probabil cunoa∫te˛i ∫i dumneavoastr„ c„ Ón Legea nr. 415/2002, care se refer„ la organizarea ∫i structura C.S.A.T., lege care a Ónlocuit vechea Lege nr. 39/1990, Óntr-un articol se stipuleaz„: îAcest consiliu analizeaz„ ∫i propune, potrivit legii, promovarea strategiei de securitate na˛ional„.“ Aceast„ lege este Ón vigoare, deci, pe undeva, este Óndrept„˛it s„ folosim aceast„ terminologie.

Totodat„, Ón 2003, dup„ un an de la adoptarea acestei legi de c„tre Parlamentul Rom‚niei, s-a modificat Constitu˛ia Rom‚niei ∫i acolo se vorbe∫te despre îaprobarea strategiei na˛ionale de ap„rare a ˛„rii“, nu se vorbe∫te despre îstrategia de securitate na˛ional„“.

Ba chiar mai mult, Ón Legea nr. 473/2004, care se refer„ la planificarea ap„r„rii, se define∫te aceast„ strategie na˛ional„ de ap„rare ∫i se identific„ cele 4 componente:

- definirea intereselor ∫i obiectivelor de securitate

- na˛ional„;

- evaluarea mediului intern ∫i interna˛ional;

- evaluarea riscurilor, amenin˛„rilor ∫i vulnerabilit„˛ilor;

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii? Doamna senator Norica Nicolai.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Domnilor pre∫edin˛i, Stima˛i colegi,

Vreau s„-i mul˛umesc unuia dintre antevorbitorii mei care a pus aceast„ dezbatere cu privire la C.S.A.T. sub semnul unui discurs celebru al lui Br„tianu. Un discurs pe care ni l-a adus ast„zi Ón memorie, cu c‚teva luni Ónaintea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

A∫a este, stimate coleg. Dac„ vrem s„ fim buni europeni, trebuie s„ fim buni rom‚ni. Dar va trebui s„ Ón˛elegem ∫i s„ Ónv„˛„m ce Ónseamn„ s„ fim buni rom‚ni. Respectul fa˛„ de institu˛iile fundamentale ale statului este o condi˛ie primordial„, dar, Ón egal„ m„sur„, respectul fa˛„ de procedurile care guverneaz„ func˛ionarea acestor institu˛ii este o obliga˛ie ∫i un tip de conduit„ european.

Suntem sesiza˛i ast„zi, cu nerespectarea termenului prev„zut de lege, cu o dezbatere cu privire la func˛ionarea C.S.A.T. Ceea ce voi spune ast„zi va fi f„cut prin unghiul a dou„ priviri: una care ˛ine de suportul constitu˛ional, obligatoriu pentru oricine este ast„zi prezent Ón via˛a public„ Óntr-una din structurile statului, ∫i dintr-un al doilea punct de vedere, care vizeaz„ suportul legislativ.

Nu avem ce repro∫a din punct de vedere tehnic acestei institu˛ii. Aceast„ institu˛ie are o serie de prevederi ∫i atribu˛ii prev„zute Ón Legea nr. 415/2002, pe care ∫i le-a Óndeplinit corect, ∫i raportul relev„ aceast„ chestiune.

Avem ce repro∫a acestei institu˛ii pentru c„ nu a prezentat plenului Parlamentului o viziune cu privire la ap„rarea na˛ional„. A∫teptam o viziune, a∫teptam o doctrin„, a∫teptam un concept, a∫teptam o pozi˛ie aproape de viziunea noastr„ european„ cu privire la securitatea na˛ional„. Din p„cate, nici Ón acest moment nu o avem.

Cred c„ acest an ne va obliga ca p‚n„ la 1 ianuarie 2007 s„ prezent„m Parlamentului Rom‚niei viziunea noastr„ european„ cu privire la strategia de ap„rare, securitate na˛ional„. Aceasta este o prim„ critic„ pe care o fac raportului.

Am analizat cu foarte mare aten˛ie comportamentul institu˛ional ∫i, f„r„ Óndoial„, aici este locul integrator al politicilor de securitate. Credem Óns„ c„ acest raport trebuia s„ eviden˛ieze Ón mod am„nun˛it riscurile

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, doamna senator.

Mai sunt alte interven˛ii la dezbateri? Nu mai sunt. Conform procedurii, lu„m act de prezentarea raportului ∫i de dezbaterile care au avut loc.

Mul˛umim domnului consilier preziden˛ial.

La urm„torul punct de pe ordinea de zi, punctul 7, este Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execu˛ie a bugetului de stat, a contului de execu˛ie a bugetului Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate ∫i a contului general al datoriei publice, aferente anului 2004, ∫i Raportul public pe anul 2004 al Cur˛ii de Conturi.

Œn˛eleg c„ din partea Cur˛ii de Conturi am primit deja punctul de vedere.

Dau cuv‚ntul domnului ministru al finan˛elor Sebastian Vl„descu.

™i domnul Ponta a dat cuv‚ntul domnului ministru de finan˛e... Acum avem ∫i puterea, ∫i opozi˛ia aceea∫i p„rere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006 ## _—_ **Domnul Sebastian Teodor Gheorghe Vl„descu** _ministrul finan˛elor publice_ **:**

## Bun„ ziua!

M„ bucur c„ apari˛ia mea genereaz„ veselie Ón sal„. Am s„ fiu scurt, ca de obicei.

Nu discut„m ast„zi nici de Codul fiscal, nu discut„m ast„zi nici de meciurile Rom‚niei la Campionatul Mondial, la care nu a mers, discut„m ast„zi despre dou„ subiecte Ón acest moment: raportul privind execu˛ia bugetului general consolidat ∫i a bugetului asigur„rilor sociale de stat, a∫a cum v-au fost ele prezentate.

Sper ca aprobarea Parlamentului s„ fie dat„ pe cele dou„ rapoarte Ón forma Ón care au fost prezentate. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Din partea comisiilor, domnul pre∫edinte Varujan Vosganian.

## Domnule pre∫edinte,

Raportul comun la proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execu˛ie a bugetului de stat, a contului de execu˛ie a bugetului Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate ∫i a contului general al datoriei publice, aferente anului 2004, a fost prezentat colegilor no∫tri.

Sunt convins c„ lectura aprofundat„ a acestui raport a fost agreabil„ pentru colegii mei ∫i, mul˛umindu-le pentru aten˛ia cu care au citit textul, nu mai fac referire la el.

Doresc numai s„ v„ spun c„, Ón urma dezbaterilor, comisiile au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte raport de admitere, Ón forma prezentat„ de Guvern.

Œn ceea ce prive∫te cel de-al doilea raport comun, la proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execu˛ie a bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2004, precum ∫i a contului general anual de execu˛ie a bugetului asigur„rilor pentru ∫omaj pe anul 2004, sunt convins c„ a continuat delectarea lecturii pentru colegii no∫tri ∫i le mul˛umesc de asemenea, pentru c„ deja au parcurs acest text ∫i nu mai insist asupra lui.

Tot ce doresc s„ v„ spun este c„ cele dou„ comisii au examinat proiectul de lege ∫i au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte raport de admitere.

Ave˛i de asemenea, Ón anex„, o sum„ de amendamente respinse.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Invit grupurile parlamentare s„ participe la dezbateri generale.

Nu exist„ dezbateri generale. V„ mul˛umesc.

Trecem atunci la dezbaterea pe articole asupra proiectului de lege.

Dac„ Ón leg„tur„ cu titlul legii exist„ obiec˛ii sau observa˛ii? Nu exist„.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 32/2006 a fost ordonan˛a prin care s-a efectuat prima rectificare bugetar„ Ón anul 2006.

Au existat 3 motive majore pentru care a fost efectuat„ aceast„ rectificare.

Primul este legat de faptul c„ Rom‚nia va deveni membr„ a Comunit„˛ii Europene la 1 ianuarie 2007, ceea ce necesit„ crearea proiectelor ∫i finan˛area proiectelor necesare pentru ca Ón anul 2007 capacitatea noastr„ de absorb˛ie s„ fie suficient de ridicat„.

Al doilea a ˛inut de respectarea acordului cu Ónv„˛„m‚ntul ∫i alocarea primelor sume din respectivul acord.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006 Iar cel de-al treilea domeniu la care am intervenit a fost s„n„tatea, unde s-au alocat sume suplimentare, Ón special pentru medicamente compensate.

Prin aceast„ ordonan˛„ s-a aprobat majorarea veniturilor bugetului consolidat cu 2.052,7 milioane lei, respectiv 0,6% din produsul intern brut, a cheltuielilor cu 3.337 milioane lei, respectiv 1% din produsul intern brut, ∫i a deficitului de la 0,5% din produsul intern brut la 0,9%. Men˛ionez c„ aceast„ majorare a deficitului a fost f„cut„ Ón special Ón zona cheltuielilor de capital.

Motiv‚nd Ón acest fel proiectul de lege, sus˛in proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ privind rectificarea bugetului de stat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Din partea comisiilor, domnul pre∫edinte Varujan Vosganian.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Av‚nd Ón vedere argumenta˛ia pe care Guvernul a prezentat-o ∫i Ón fa˛a celor dou„ comisii, ∫i Ón fa˛a dumneavoastr„, Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci au examinat proiectul de lege Ón ∫edin˛a comun„ din 6 iunie 2006 ∫i au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte raport de admitere.

Œn consecin˛„, supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului Parlamentului raportul de admitere ∫i proiectul de lege.

Œn anex„ am inclus ∫i o seam„ de amendamente respinse.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dac„ exist„ dezbateri generale? Domnul deputat Mihai T„n„sescu, v„ rog.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am sim˛it nevoia s„ iau cuv‚ntul la acest punct de pe ordinea de zi, animat de discursul premierului T„riceanu din urm„ cu c‚teva luni, c‚nd, exact de la acest microfon, spunea ∫i accentua foarte puternic faptul c„ bugetul anului 2006 trebuie s„ fie un buget str‚ns, trebuie s„ fie un buget cu un deficit foarte mic, care s„ reprezinte un instrument foarte important pentru procesul de dezinfla˛ie Ón anul acesta.

Atunci marea majoritate a colegilor deputa˛i ∫i senatori au crezut acest lucru ∫i au votat proiec˛ia de buget propus„ de Guvern.

La fel de bine Ómi aduc aminte cum, Ón timpul dezbaterilor, opozi˛ia prezent„ a subliniat Ón nenum„rate r‚nduri faptul c„ bugetul anului 2006, a∫a cum era el prezentat, este unul ireal, este unul care nu poate s„ duc„ anul 2006 Ón spate f„r„ modific„ri ∫i f„r„ a conduce la unele derapaje macroeconomice.

™i vedem cum, numai dup„ c‚teva luni de zile, Ón luna aprilie, Guvernul vine ∫i modific„ radical g‚ndirea avut„ Ón luna decembrie a anului 2005.

C„ se schimb„ lucrurile nu este o nenorocire, dar faptul c„ ele se schimb„ Ón r„u este o nenorocire pe termen lung. Vreau s„ v„ spun c„ Ón momentul de fa˛„, a∫a cum rectificarea ne este prezentat„ nou„ ast„zi, vine ∫i aduce un plus de deficit de la 0,5%, a∫a cum a fost el aprobat, la 0,9% din produsul intern brut.

Este foarte clar c„ aceast„ m„sur„, argumentat„ de c„tre ministrul finan˛elor Ón fa˛a dumneavoastr„, va avea Ón perioada urm„toare un recul important Ón ceea ce prive∫te infla˛ia anului 2006.

Deja aceast„ problem„ a infla˛iei a fost abandonat„ de Guvernul T„riceanu. Este o problem„ secund„, nu mai intereseaz„ pe nimeni acest lucru. Doar Banca Na˛ional„ mai Óncearc„, prin diverse metode monetariste, s„ ˛in„ Ón fr‚u aceast„ infla˛ie a anului 2006.

Dac„ facem o analiz„ Óns„ a modului de comportament guvernamental din perioada 1 ianuarie ∫i p‚n„ Ón prezent, observ„m c„ actele normative emise de c„tre Guvern fac ca deficitul bugetar, care nu este cuprins Ón rectificarea bugetar„, s„ creasc„ cu Ónc„ aproape 1% din produsul intern brut. Deci exist„ acte normative elaborate ∫i necuprinse Ón proiectul bugetului din acest an.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale? Domnul senator Gheorghe Funar, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Guvernul condus de premierul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu a preg„tit cadrul legal pentru noi acte de corup˛ie pe seama bugetului de stat ∫i mai ales pe seama fondurilor europene.

Prin Programul de guvernare 2005—2008, premierul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu s-a angajat la toleran˛„ zero la fenomenul corup˛iei. De asemenea, comisarii europeni Ón timpul procesului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ au solicitat Guvernului ˛„rii noastre s„ nu faciliteze, inclusiv prin noile acte normative, acte de corup˛ie.

Printre principalele m„suri anticorup˛ie pe care s-a angajat Guvernul T„riceanu s„ le ia Ón scopul Ómbun„t„˛irii mediului de afaceri se num„r„ ∫i eliminarea procedurilor economice preferen˛iale.

Acestea sunt aspectele teoretice. Cele practice se situeaz„ la polul opus. Œn continuare, v„ voi prezenta doar dou„ exemple.

Prin Legea nr. 379/2005, Legea bugetului de stat, la art. 33 se prevede c„: îLa o posibil„ rectificare a bugetului de stat pe anul 2006 din eventualele surse suplimentare, se vor aloca, cu prioritate, fonduri pentru autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice cu atribu˛ii Ón realizarea planului de ac˛iune pentru implementarea Strategiei Na˛ionale Anticorup˛ie pe perioada 2005—2007 ∫i a planului de ac˛iune pentru implementarea strategiei de reform„ a sistemului judiciar pentru aceea∫i perioad„, 2005—2007, ca urmare a angajamentelor asumate Ón cadrul negocierilor cu Uniunea European„.“

Guvernul T„riceanu a Ónc„lcat at‚t Constitu˛ia Rom‚niei, c‚t ∫i prevederile Legii nr. 379/2005, art. 33, ∫i Ón data de 19 aprilie 2006 a aprobat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 32 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe acest an, f„r„ a acorda fondurile necesare pentru autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice care s„ realizeze cele dou„ planuri de ac˛iune, pentru implementarea Strategiei Na˛ionale Anticorup˛ie ∫i pentru strategia de reform„ a sistemului judiciar. De altfel, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 32/2006 s-a suplimentat cu cea mai mic„ sum„ bugetul Ministerului Justi˛iei.

Subliniem c„ din 1990 p‚n„ Ón prezent niciodat„ Guvernul Rom‚niei nu a ac˛ionat pentru rectificarea bugetului de stat dup„ primul trimestru.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Alte interven˛ii la dezbateri generale?

Sigur c„ domnul ministru va r„spunde la sf‚r∫it. Dac„ mai exist„ alte interven˛ii din partea grupurilor? Nu mai exist„.

Œl rog atunci pe domnul ministru, dac„ dore∫te, s„ intervin„ Ón Óncheierea dezbaterilor ∫i, sigur, s„ dea ∫i r„spunsuri la Óntreb„rile care s-au formulat.

Aloca˛ie pentru s„n„tate: 62 milioane RON, 620 miliarde lei vechi, Ón bugetul Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate. Sunt u∫or de g„sit, domnule senator.

Am rectificat bugetul Ón luna aprilie, Óntr-adev„r, ceva nemaipomenit, nemaif„cut Ón Rom‚nia. ™i am rectificat bugetul prin ordonan˛„, un lucru absolut obi∫nuit Ón Rom‚nia, pe care l-au f„cut toate guvernele Ón fiecare an.

Deci, vizavi de Ónc„lcarea Legii nr. 500/2002, trebuie v„zut efectiv dac„ acest lucru s-a produs Ón 2001, 2002, 2003, 2004 etc. ™i cred c„ fostul meu coleg v„ poate da r„spuns la aceast„ Óntrebare, dac„ procedura este sau nu legal„.

Pentru celelalte Óntreb„ri ale domnului senator Funar am dat r„spuns Ón prezentare de ce am f„cut rectificarea bugetar„ ∫i de ce am majorat veniturile ∫i cheltuielile.

Vizavi de pericolul pentru macrostabilitatea economic„ pe care Ól reprezint„ majorarea deficitului bugetar Ón acest moment ∫i o eventual„ majorare a deficitului ∫i vizavi de declara˛iile de la realizarea bugetului anului 2006, prezentat Ón Parlament, la sf‚r∫itul anului trecut.

Aloc„m bani pentru ceva legat de Uniunea European„. Aloc„m bani, Ón mod dinamic, pentru un proces pe care Guvernul T„riceanu Anton Constantin... — m„ bucur c„ numele Ói este cunoscut Ón integralitate, C„lin Ói spun prietenii —, aloc„m bani pentru ceva ce acest Guvern Óncepe s„ duc„ la bun sf‚r∫it: integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Este un proces care, din p„cate, la un moment dat a fost aproape abandonat.

Guvernul T„riceanu Óncepe s„ rezolve toate problemele care au existat vizavi de aderarea Rom‚niei

la Uniunea European„ ∫i trebuie Ón acest moment s„ ne comport„m ca o ˛ar„ care este membr„ a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. Acest lucru este ast„zi cert, era cert pentru noi din luna aprilie, este evident pentru Ministerul Finan˛elor Publice, care construie∫te bugetul anului 2007 — ∫i aici am s„-i r„spund domnului deputat T„n„sescu — Ón parametrii criteriilor de convergen˛„ nominal„, 3% maximum deficit bugetar.

Deci este o rectificare a bugetului f„cut„ pentru ca Rom‚nia s„ poat„ fi o ˛ar„ european„ care absoarbe fonduri europene. Nu trebuie s„ fim doar o ˛ar„ european„ care face pl„˛i. ™i acest proces de absorb˛ie a fondurilor europene este un proces complicat ∫i un proces care trebuie — ∫i aici sunt de acord cu domnul senator — s„ fie un proces transparent, un proces curat, un proces Ón care ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón anii anteriori s„ nu se mai Ónt‚mple vizavi de utilizarea fondurilor bugetare, indiferent c„ ele sunt de la contribuabilul rom‚n sau de la contribuabilul european.

V„ mul˛umesc, domnule ministru. Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii de aprobare a ordonan˛ei. Dac„ exist„ observa˛ii sau comentarii? Domnul senator Funar.

La titlul legii de aprobare a ordonan˛ei de urgen˛„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am un amendament, doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, la titlul legii.

Amendamentul a fost respins la comisii ∫i el vizeaz„ urm„torul titlu: îLege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 32/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006“.

Este obligatoriu, doamnelor ∫i domnilor parlamentari, s„ vota˛i acest amendament. A˛i depus un jur„m‚nt s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006 respecta˛i legea, s„ respecta˛i Constitu˛ia Rom‚niei. La fel am depus ∫i eu.

V„ reamintesc textul din Legea nr. 500/2002 privind finan˛ele publice locale, art. 6. La art. 6, textul spune foarte clar: îLegile bugetare anuale pot fi modificate Ón cursul exerci˛iului bugetar prin legi de rectificare. Legilor de rectificare li se vor aplica acelea∫i proceduri ca ∫i legilor bugetare anuale ini˛iale“.

Fiind Ónc„lcat acest articol din Legea nr. 500/2002, nu ave˛i dreptul, doamnelor ∫i domnilor parlamentari, s„ Ónc„lca˛i jur„m‚ntul depus. Legea trebuie respectat„.

Nu este nici o dificultate pentru Guvern. Dup„ respingerea ordonan˛ei, va veni Ón fa˛a Parlamentului cu un proiect de lege de rectificare a bugetului, a∫a cum cere legea.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bodgan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Avem o propunere de supunere la vot a unui amendament respins.

Articolul unic.

Dac„ exist„ observa˛ii sau comentarii la articolul unic al legii? Nu exist„.

Ordonan˛a de urgen˛„. Titlul.

Obiec˛ii sau observa˛ii, dac„ sunt? Nu sunt.

##

V„ mul˛umesc.

Art. 1.

Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? 214 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 152 de voturi Ómpotriv„. S-a adoptat. Art. 2, v„ rog. Obiec˛ii, observa˛ii nu sunt. Voturi pentru? La fel, 214 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 152 voturi Ómpotriv„. S-a adoptat. Art. 3. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Voturi pentru, v„ rog? 214 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 152 voturi Ómpotriv„. S-a adoptat. Art. 4. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Voturi pentru, v„ rog? 214 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 152 voturi Ómpotriv„. V„ mul˛umesc. S-a adoptat. Art. 5. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Voturi pentru, v„ rog? V„ mul˛umesc. 214 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 152 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 3 ab˛ineri. S-a adoptat. Art. 6. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Voturi pentru, v„ rog? Mul˛umesc. 215 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 151 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 4 ab˛ineri. S-a adoptat. Art. 7. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? 214 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 154 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. S-a adoptat. Art. 8. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Voturi pentru, v„ rog? 216 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 151 voturi. Ab˛ineri? O ab˛inere. S-a adoptat. Art. 9. Voturi pentru? 215 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 152 voturi. Ab˛ineri? O ab˛inere. V„ mul˛umesc. S-a adoptat. Art. 10 Voturi pentru? V„ mul˛umesc. 216 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 152 voturi. Ab˛ineri? Nu sunt. S-a adoptat. Art. 11. Voturi pentru? 216 voturi. Voturi Ómpotriv„? 152 voturi. Ab˛ineri? Nu sunt. V„ mul˛umesc. S-a adoptat. Art. 12. Voturi pentru? 216 voturi. V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? 152 voturi. Ab˛ineri? Nu sunt. S-a adoptat. Art. 13. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006

Voturi pentru? 216 voturi. Voturi Ómpotriv„? 153 voturi. Ab˛ineri? Nu sunt. S-a adoptat. Art. 14. Voturi pentru? 216 voturi. Voturi Ómpotriv„? 152 voturi. Ab˛ineri? Nu sunt. S-a adoptat. Art. 15. Voturi pentru? 216 voturi. Voturi Ómpotriv„? 154 de voturi. Ab˛ineri? Nu sunt. S-a adoptat. Art. 16. Voturi pentru? 216 voturi. Voturi Ómpotriv„? 154 de voturi. Ab˛ineri? Nu sunt. S-a adoptat. Art. 17. Voturi pentru? 217 voturi. Voturi Ómpotriv„? 154 de voturi. Ab˛ineri? Nu sunt. S-a adoptat. Anexele de la 1 la 6. Voturi pentru? 217 de voturi. Voturi Ómpotriv„? 155 de voturi. Ab˛ineri? Nu sunt. S-a adoptat.

al Magistraturii pe perioada 12 ianuarie 2005—11 ianuarie 2006.

Are cuv‚ntul domnul judec„tor Iulian G‚lc„, pre∫edintele Consiliului Superior al Magistraturii, pentru prezentarea celor dou„ rapoarte.

Domnul judec„tor va prezenta rapoartele, dup„ care vor urma prezent„rile pozi˛iilor din partea grupurilor parlamentare ∫i a doamnei ministru. **Domnul Iulian G‚lc„** _— pre∫edintele Consiliului Superior al Magistraturii_ **:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Doamnelor ∫i domnilor,

Pentru justi˛ia din Rom‚nia, ziua de 14 iunie 2006 este o zi de referin˛„.

Spun acest lucru pentru c„ este pentru prima dat„ c‚nd Consiliul Superior al Magistraturii, care este reprezentat Ón aceast„ zi de pre∫edintele Consiliului Superior, prezint„ Ón fa˛a Camerelor reunite cele dou„ rapoarte de activitate, Raportul de activitate al Consiliului ∫i Raportul privind starea justi˛iei.

Spun c„ este un moment deosebit pentru c„ Ón acest cadru se vor fixa, sper eu, pentru viitor, coordonatele Ón care puterea judec„toreasc„ va conlucra cu autoritatea legislativ„ din statul nostru, Ón a∫a fel Ónc‚t reforma Ón materia justi˛iei ∫i reforma structural„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti s„ fie una efectiv„, Ón sensul principiilor europene, Ón sensul principiilor fundamentale ale drepturilor cet„˛eanului.

Am s„ prezint mai Ónt‚i raportul privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru c„ aceasta este ∫i ordinea Ón care ele au fost prezentate Ón plenul Consiliului.

A∫a dup„ cum rezult„ din raportul pe care Consiliul Superior al Magistraturii l-a trimis Parlamentului, Ón perioada de referin˛„ activitatea Consiliului Superior al Magistraturii a fost concentrat„ pe necesitatea realiz„rii ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006 consolid„rii unui sistem judiciar independent, impar˛ial ∫i eficient, f„r„ de care nu se poate vorbi de Ónf„ptuirea principiilor constitu˛ionale privind suprema˛ia legii ∫i separa˛ia puterilor Ón stat.

Implementarea legilor reformei justi˛iei, al„turi de realizarea, potrivit competen˛elor, a angajamentelor asumate de Rom‚nia pentru integrarea Ón Uniunea European„, astfel cum au fost cuprinse Ón documentul de pozi˛ie comun„, precum ∫i a obiectivelor ∫i a m„surilor stabilite prin planul de ac˛iune pentru implementarea strategiei de reform„ a sistemului judiciar Ón perioada 2005—2007...

**:**

V„ sup„ra˛i dac„ v„ rug„m s„ ascult„m totu∫i raportul? E totu∫i vorba de C.S.M...

V„ rog, dac„ dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul pe procedur„, domnule deputat, s„-l lua˛i Ón timpul Ón care vi se acord„, da?

V„ rog, domnule judec„tor.

## **Domnul Iulian G‚lc„:**

…au constituit priorit„˛i ale Consiliului Superior al Magistraturii.

Œn acest cadru, pentru garantarea efectiv„ a independen˛ei justi˛iei, au fost Óndeplinite urm„toarele m„suri.

Consiliul Superior al Magistraturii, Ón calitate de garant al independen˛ei justi˛iei, a dob‚ndit competen˛e exclusive privind cariera magistra˛ilor ∫i organizarea instan˛elor ∫i parchetelor.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii s-a preocupat de implementarea unor practici manageriale obiective ∫i transparente la nivelul Óntregului sistem judiciar.

A∫ dori aici s„ subliniez faptul c„, datorit„ neocup„rii unor posturi la instan˛ele mai mici, nu s-a putut constitui la aceste instan˛e colegiul de conducere, care este principalul organ de conducere Ón prezent la nivelul instan˛elor.

Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor. Acest sistem este binevenit Ón structura instan˛elor, mai cu seam„ pentru c„ la parchete func˛ioneaz„ un sistem de repartizare obiectiv„ a cauzelor. Acest sistem este func˛ional. Va fi Ómbun„t„˛it odat„ cu implementarea noului program de informatizare, Programul ECRIS, care este un program integrat.

De asemenea, componen˛a completelor de judecat„ este stabilit„ de colegiile de conducere la instan˛e, ∫i nu de pre∫edintele acestora.

Stabilirea criteriilor obiective de distribuire a dosarelor la parchete a fost stabilit„ cu titlu de excep˛ie Ón cazurile Ón care ∫eful Parchetului poate redistribui dosarele repartizate ini˛ial.

S-a introdus controlul instan˛ei de judecat„ cu privire la actele de infirmare ale procurorului care efectueaz„ urm„rirea penal„.

S-a adoptat ∫i implementat codul deontologic al judec„torilor ∫i procurorilor. ™i aici mai sunt multe lucruri de f„cut, exist„ preocupare din partea Consiliului, s-au organizat foarte multe Ónt‚lniri cu magistra˛ii, judec„torii ∫i procurorii, pentru ca normele codului deontologic, care sunt norme de conduit„ ideal„ pentru un magistrat, s„ fie Ónsu∫ite ∫i, nu numai at‚t, s„ fie respectate Óntru totul.

S-a preocupat Ón mod deosebit Consiliul Superior al Magistraturii ∫i de repararea reputa˛iei profesionale a judec„torilor ∫i procurorilor, la solicitarea acestora.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Iulian G‚lc„:**

Punctul de plecare ce ˛ine de starea justi˛iei l-a constituit, cum era ∫i firesc, reforma sistemului judiciar ∫i, Ón str‚ns„ leg„tur„ cu aceasta, efectuarea unei analize, din punct de vedere cantitativ ∫i calitativ, a realiz„rii actului de justi˛ie.

De asemenea, raportul cuprinde un capitol destinat analizei leg„turilor dintre autoritatea judec„toreasc„ ∫i celelalte autorit„˛i ale statului, precum ∫i dintre autoritatea judec„toreasc„ ∫i societatea civil„.

Am s„ trec direct la analiza de sistem.

Œn capitolul care este afectat analizei de sistem, am parcurs aspectele cantitative ale sistemului judiciar, c‚t ∫i aspectele calitative.

Œn ce prive∫te aspectul cantitativ al volumului de activitate, doresc s„ informez plenul Camerelor c„ Ón anul 2005 instan˛ele judec„tore∫ti, la toate cele 3 nivele, au solu˛ionat 1.908.047 cauze, dintre care 1.255.671 cauze la judec„torii. Celelalte cauze au fost solu˛ionate la tribunale ∫i cur˛ile de apel.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006 Un indicator foarte important Ón leg„tur„ cu solu˛ionarea acestui volum foarte mare de cauze Ól reprezint„ operativitatea de solu˛ionare a cauzelor, care a fost la nivelul anului 2005 de 84,7%, aproximativ 85%, Ón sensul c„ au fost solu˛ionate 1.547.655 cauze.

Referitor la analiza calitativ„ a activit„˛ii justi˛iei.

Adoptarea Legii nr. 247/2005 face parte din m„surile necesare acceler„rii reformei propriet„˛ii ∫i justi˛iei, a c„rei finalitate o constituie garantarea dreptului de proprietate ∫i, respectiv, realizarea unui sistem judiciar independent, impar˛ial ∫i eficient.

Cadrul acestei legi permite o asigurare a transparen˛ei actului decizional la nivelul conducerii instan˛elor. De asemenea, permite sporirea credibilit„˛ii magistra˛ilor, pentru c„ s-a realizat obliga˛ia de a depune declara˛ii privind apartenen˛a sau neapartenen˛a ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poli˛ie politic„, apartenen˛a sau neapartenen˛a acestora ca lucr„tori operativi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de Informa˛ii, declara˛ii privind func˛iile juridice ori de investigare sau cercetare penal„ exercitate de so˛ ∫i rude sau afini, p‚n„ la gradul IV inclusiv, declara˛ii de interese, precum ∫i declara˛ii de avere.

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„ ∫i

s„ asigur„m pu˛in„ lini∫te. V„ rog foarte mult.

V„ rog, domnule Giurescu!

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.

Domnule S‚rbu Marian, v„ rog!

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„.

Domnule Cuta∫, poate l„sa˛i colegul s„ ocupe locul. V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnule Stanciu, ne da˛i o m‚n„ de ajutor pentru a lucra Ón mod civilizat? V„ rog foarte mult. Stima˛i colegi,

Birourile permanente v„ propun Ón continuare urm„toarea procedur„.

Sigur, Ón conformitate cu prevederile legii pe care noi am adoptat-o, pre∫edintele Consiliului Superior al Magistraturii vine anual ∫i ne prezint„ raportul de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii ∫i raportul privind starea justi˛iei pe anul respectiv, o prezentare ∫i at‚t. S-a considerat c„ nu este suficient ∫i s-a mers pe formula ca fiecare grup politic din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor, Ónsumat, s„ aib„ la dispozi˛ie 10 minute pentru a-∫i expune un punct de vedere vizavi de rapoartele prezentate.

De asemenea, doresc s„ v„ informez c„ doamna ministru Monica Macovei ∫i-a exprimat dorin˛a de a lua cuv‚ntul, sigur, cu acceptul plenului.

Dac„ sunt obiec˛ii, v„ rog, la aceast„ procedur„? Domnule deputat Ponta, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este foarte bine c„ discut„m ∫i este foarte bine ∫i dac„ invita˛i ai no∫tri doresc s„ ia cuv‚ntul.

Fac Óns„ un apel aici, ∫i regulamentar, dincolo de decizia comisiilor ∫i a Birourilor permanente, de a vorbi numai grupurile parlamentare. Dar fac un apel ∫i c„tre doamna ministru Macovei de a da dovad„ de echilibru ∫i respect fa˛„ de Consiliul Superior al Magistraturii.

Cred c„ pozi˛ia d‚nsei, pe care o anticip„m u∫or, o pozi˛ie, evident, de critic„ Ón Ónfierarea Consiliului Superior al Magistraturii, ar accentua ideea c„ acest Consiliul Superior al Magistraturii se afl„ sub puterea Ministerului Justi˛iei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006 Eu cred c„ spa˛iul parlamentar este un spa˛iu de dezbatere Óntre grupurile politice ∫i, a∫a cum Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat Ó∫i va expune opinia, Ó∫i va expune ∫i Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal. Nu este un spa˛iu Ón care s„ se certe ministrul justi˛iei sau s„-i certe pe cei din Consiliul Superior al Magistraturii.

Œmi doresc foarte mult s„ mai preciz„m un lucru. Ministrul justi˛iei este membru al Consiliului Superior al Magistraturii. A participat, sper, nu ∫tiu, sper c„ nu a luat indemniza˛ia f„r„ s„ participe la dezbaterile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ∫i ∫i-a expus punctul de vedere acolo. Nu poate s„ fie ∫i membru Ón Consiliul Superior al Magistraturii, s„ participe acolo, aici particip„ Ón calitate de ministru. Centreaz„, d„ cu capul, este ∫i juc„tor ∫i arbitru!

Cred c„ am ascultat cu to˛ii pozi˛ia pre∫edintelui Consiliului Superior al Magistraturii. Cred c„, a∫a cum este normal Ón practica parlamentar„, toate grupurile Ó∫i vor spune punctul de vedere. ™i a˛i v„zut c„ de aceast„ dat„ nu am aplicat cutuma ca fiecare grup s„ aib„ un timp de dezbatere Ón func˛ie de num„rul membrilor s„i, ci un num„r egal: 10 minute pentru fiecare grup.

Pre∫edintele Consiliului Superior al Magistraturii nu va r„spunde eventual la pozi˛iile noastre. Oricum nu poate s„ fac„ acest lucru ∫i cred c„, Ón m„sura Ón care ministrul justi˛iei va lua acum cuv‚ntul — m„ rog, este decizia d‚nsei, sigur, eu doresc s„ o ascult de fiecare dat„, dar cred c„ va lua acum cuv‚ntul —, va face ceea ce ∫tim cu to˛ii, va ataca acest Consiliu Superior al Magistraturii. ™i vom transforma o discu˛ie, care cred c„ era necesar„, Óntre Parlament, care Ói nume∫te pe membrii Consiliului Superior al Magistraturii, ∫i un organism absolut independent, care este chiar garantul justi˛iei, Óntr-o dezbatere politic„ Óntre un ministru — sigur, sus˛inut de Partidul Democrat, foarte bine — ∫i celelalte grupuri parlamentare, iar Consiliul Superior al Magistraturii va fi iar„∫i un sac de b„taie pentru ministru.

V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Eu cred c„ doamna ar da dovad„ de echilibru ∫i respect fa˛„ de Consiliul Superior al Magistraturii dac„ cel pu˛in ast„zi ar prefera s„ asculte pozi˛iile Consiliului Superior al Magistraturii ∫i ale grupurilor ∫i, sigur, va critica disear„ la televizor Consiliul Superior al Magistraturii.

Mul˛umesc foarte mult.

Rug„mintea este, stima˛i colegi, nu anticipa˛i ce vrea s„ spun„ un coleg senator, deputat sau un ministru. Domnul deputat Bolca∫, v„ rog.

O s„ m„ disociez de punctul de vedere al t‚n„rului meu coleg, Ón primul r‚nd pentru c„ ne afl„m Ón Parlamentul Rom‚niei, care este un for esen˛ialmente democratic.

Nu concep o dezbatere despre starea justi˛iei f„r„ cuv‚ntul, punctul de vedere al ministrului justi˛iei Ónf„˛i∫at Ón fa˛a Parlamentului. Ar fi o absurditate!

Dac„ am acceptat ideea unor lu„ri de pozi˛ie, nu a unor dezbateri, atunci este normal s„ fie prezentat ∫i punctul de vedere al ministrului justi˛iei, Ón forma Ón care Domnia sa Ón˛elege s„ o fac„.

Este un lucru absolut cunoscut c„ Ón persoana doamnei Monica Macovei, ca ministru al justi˛iei, exist„ multe aspecte de intoleran˛„ ∫i, s„-i spunem eufemistic, intransigen˛„ Ón raport cu cei care nu-i Ómp„rt„∫esc punctele de vedere.

Eu a∫ vrea s„-i d„m dovad„ de democra˛ie adev„rat„ ∫i s„ o ascult„m Ón aceste cadre democratice. Nu vreau s„ fie o lec˛ie, ar fi prea mult, vreau s„ fie numai un exemplu!

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

V„ rog foarte mult s„ Óncerc„m s„ scurt„m aceast„ problem„ de procedur„.

Este ora 12,30 ∫i obligatoriu trebuie s„ facem Ónc„ cel pu˛in un punct, ∫i m„ refer la numirea membrilor Ón Consiliul de Supraveghere a Pensiilor Private, care Ónseamn„ vot cu bile.

O s„ continu„m s„ dezbatem acest punct, dup„ care v„ rog s„ fi˛i de acord s„ d„m votul secret cu bile, ca apoi s„ Óncheiem programul.

Asta Ónseamn„ c„ prelungim programul p‚n„ facem cele dou„ puncte, probabil Ónc„ o or„, o or„ ∫i un sfert.

- V„ consult cine este pentru? V„ mul˛umesc.

- Voturi Ómpotriv„?

- Ab˛ineri?

Mul˛umesc.

- S-a aprobat.

Domnule deputat R„dulescu, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Constitu˛ia Rom‚niei, atunci c‚nd vorbe∫te de Consiliul Superior al Magistraturii, se refer„ doar la atribu˛iile sale generale ∫i Óncepe prin a spune c„ acesta este garantul independen˛ei justi˛iei. Mai departe nu spune cum se rela˛ioneaz„ acest Consiliu cu Parlamentul.

Legea Óns„ arat„ c„ este necesar„ prezentarea unui raport de activitate ∫i, mai mult dec‚t at‚t, prezentarea unui raport asupra st„rii justi˛iei. Nu exist„ Ón aceast„ privin˛„ prevedere Ón liter„ de lege, dar poate s„ se creeze o cutum„.

Biroul permanent, atunci c‚nd a luat Ón discu˛ie aceast„ chestiune, a considerat, pe bun„ dreptate, c„ subiectul este prea important — starea justi˛iei Ón Rom‚nia zilei de ast„zi — ca s„ nu suscite, dac„ nu neap„rat o dezbatere politic„, Ón sensul Ón care suntem noi obi∫nui˛i, m„car o prezentare a punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare fa˛„ de aceast„ tem„ ∫i a hot„r‚t, pe bun„ dreptate — salut ∫i sus˛in aceast„ hot„r‚re — s„ propun„ Camerelor ca fiecare grup s„ aib„ un timp egal la dispozi˛ie, nu dup„ algoritm, ∫i asta spune ceva, pentru prezentarea punctelor de vedere.

Cum ar fi aceast„ prezentare de puncte de vedere fa˛„ de starea justi˛iei Ón Rom‚nia anului 2006 f„r„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006 prezentarea unui punct de vedere din partea Ministerului Justi˛iei, care este chiar beneficiarul acestui raport care a fost prezentat Ón fa˛a dumneavoastr„?

Mi s-ar p„rea un lucru absolut Ómpotriva firii!

Deci este un lucru mai natural ca Ministerul Justi˛iei, prim-ministrul s„ Ó∫i prezinte aici un punct de vedere, chiar dac„ grupurile parlamentare or s„ se exprime asupra acestui lucru.

Asta vroiam s„ spun ∫i nici n-a∫ considera necesar s„ facem un vot pe aceast„ tem„.

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi, n-a˛i vrea s„ ne oprim aici? Bine.

Domnul senator ™erban Nicolae.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Dac„ legiuitorul ar fi vrut ca raportul C.S.M. ∫i Raportul privind starea justi˛iei s„ se desf„∫oare cu ascultarea punctului de vedere al ministrului justi˛iei, ar fi trecut Ón mod expres o astfel de dispozi˛ie Ón lege.

Absen˛a unei astfel de dispozi˛ii se bazeaz„ pe o chestiune de bun-sim˛, ∫i anume faptul c„ ministrul justi˛iei este membru de drept al C.S.M. De ce s„ ascult„m punctul de vedere al ministrului justi˛iei ∫i s„ nu ascult„m, s„ zicem, ∫i punctul de vedere al pre∫edintelui Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, pentru c„ exist„ o dispozi˛ie care spune c„ justi˛ia Ón Rom‚nia se organizeaz„ prin Œnalta Curte ∫i instan˛ele subordonate?

Deci, din acest punct de vedere, ar Ónsemna s„ accept„m o cutum„ care ascunde un mare viciu, ∫i anume acela c„ un membru al C.S.M. prezint„ opinie separat„, lucru care nu a fost prev„zut Ón lege ∫i nici n-a fost dorit Ón lege. Oricare din membrii C.S.M., Ón condi˛iile astea, ar putea s„ solicite s„ prezinte un punct de vedere separat de raportul C.S.M.

De aceea, eu fac apel totu∫i la ra˛iune, la memorie, Ón ceea ce prive∫te legea referitoare la C.S.M. ∫i v„ rog s„ fi˛i de acord c„ tocmai pentru aceste motive, pentru un echilibru, s-a solicitat. Pentru c„ nu e vorba de un vot pe raportul C.S.M. ∫i nici pe cel privind starea justi˛iei ca partidele, grupurile parlamentare reprezentate Ón Parlament s„-∫i prezinte un punct de vedere Óntr-un interval egal de timp.

Fac apel la dumneavoastr„ s„ accept„m acest lucru. Pe baza celor spuse de pre∫edintele G‚lc„ privind activitatea C.S.M. ∫i starea justi˛iei, grupurile politice s„ prezent„m punctul de vedere ∫i s„ Ónchidem aici dezbaterile, a∫a cum spune legea ∫i a∫a cum era normal.

Altminteri, am accepta un precedent deosebit de periculos ∫i am discrimina Óntre membrii C.S.M. V„ rog s„ fi˛i de acord c„ nu putem s„ accept„m acest lucru. V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Doamna Monica Macovei are o dubl„ calitate ast„zi aici: ministru al justi˛iei ∫i membru Ón C.S.M.

Dorin˛a Domniei sale de a face lumin„ ∫i de a interveni Ón terenul celor dou„ Camere este salutar„ din partea Partidului Conservator, deoarece ni se pare absolut firesc s„ discut„m deschis, s„ discut„m orice Ón plenul Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, astfel Ónc‚t s„ nu mai existe dubii c„ ar fi disfunc˛ionalit„˛i Óntre Ministerul Justi˛iei ∫i C.S.M., de∫i ele, suntem convin∫i, ∫tim cu to˛ii c„ exist„.

S„ nu mai fim pu∫i Ón situa˛ia de a ne plimba noi, parlamentarii, c‚nd avem anumite probleme de la Ministerul Justi˛iei la C.S.M. ™i aici dau exemplu o problem„ pe care eu am invocat-o, cea legat„ de Ónfiin˛area Judec„toriei din C‚mpia Turzii.

A∫adar, salut‚nd buna inten˛ie a doamnei ministru Macovei de a lua cuv‚ntul, grupul nostru parlamentar sus˛ine aceast„ solicitare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, mai sunt interven˛ii? Nu mai sunt.

Œn˛eleg c„ practic toate grupurile ar fi de acord s„ intr„m pe aceast„ procedur„ ∫i aceast„ excep˛ie. N-am s„ supun la vot aceast„ inten˛ie.

Rug„mintea mea este Óns„ ca to˛i vorbitorii s„ se Óncadreze Ón maximum 10 minute, a∫a cum am stabilit, ∫i v„ rog s„ fi˛i de acord s„ o invit pe doamna ministru Macovei s„ ia cuv‚ntul.

Domnul Ponta a spus... Domnul ™erban Nicolae a fost mai vehement, dar Ón general celelalte grupuri sunt de acord.

Haide˛i s„ nu dezvolt„m un subiect inutil! Interesul este s„ afl„m c‚t mai multe lucruri pe l‚ng„ cele spuse Ón cele dou„ rapoarte pe care le ave˛i Ón fa˛a dumneavoastr„.

Doamna ministru, ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Monica Luisa Macovei** _— ministrul justi˛iei_ **:**

## V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc pentru posibilitatea de a vorbi Ón fa˛a Camerelor reunite.

Œnt‚i a∫ vrea s„ spun c‚teva cuvinte despre cum Ómi imaginam Ón naivitatea mea aceast„ discu˛ie. Poate p‚n„ la urm„ a∫a va avea loc.

™i anume, Ón fa˛a dumneavoastr„, to˛i actorii implica˛i Ón actul de justi˛ie s„ vin„ ∫i s„ vorbeasc„, iar dumneavoastr„, evident, s„ veni˛i ∫i cu ceea ce sim˛i˛i, cu informa˛iile ∫i opiniile din teritoriu, de la oamenii pe care-i reprezenta˛i.

Adic„ o dat„ pe an, f„r„ dispute politice ∫i f„r„ Óncr‚ncenare politic„, s„ facem o discu˛ie public„ Ón interesul oamenilor acestei ˛„ri despre îfiara justi˛iei“ ∫i s„ Óntreb„m pe toat„ lumea implicat„ ce crede c„ nu merge, pentru c„ numai a∫a putem Ómpreun„ s„ corect„m ceea ce nu merge. Sigur, legea n-o s„ scrie pe cine s„ invite Parlamentul, dar eu personal cred, de exemplu, c„ ar fi fost bine s„ invita˛i reprezentan˛ii avoca˛ilor, pe pre∫edintele Œnaltei Cur˛i, pe notari, pe executori, pe to˛i cei care particip„ la actul de justi˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006 Œn mod evident, eu voi vorbi ca ministru al justi˛iei ∫i o s„ Óncep prin a mul˛umi celor din justi˛ie care muncesc corect, mult ∫i bine, ∫i-∫i fac treaba.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult. Mul˛umesc, doamna ministru.

Stima˛i colegi,

Am Ónscrierile la cuv‚nt.

Rug„mintea mea este urm„toarea: fiecare grup politic are 10 minute la dispozi˛ie, sunt c‚te doi de fiecare grup Ónscri∫i ∫i v-a∫ ruga s„ Óncerca˛i s„ v„ Óncadra˛i Ón timp. Invit la microfon pe domnul deputat Ioan Oltean, din partea Grupului parlamentar P.D.

Urmeaz„ domnul deputat Ponta.

V„ rog.

™tiu, ∫tiu c„ n-ave˛i nimic Ómpotriv„, domnule deputat Oltean! V„ rog, v-am invitat la microfon. V„ rog s„ vorbi˛i.

N-am luat-o neap„rat Ón ordinea...

Domnul Ponta este fericit s„ v„ asculte.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Da, domnule pre∫edinte.

M„ bucur c„ prea t‚n„rul nostru coleg Victor Ponta m„ va asculta cu aten˛ie. Sunt convins c„ acela∫i lucru am s„-l fac ∫i eu c‚nd va vorbi d‚nsul.

Domnule pre∫edinte,

Doamna ministru,

Domnule pre∫edinte al Consiliului Superior al Magistraturii,

Raportul privind starea justi˛iei Óntocmit de c„tre Consiliul Superior al Magistraturii ∫i prezentarea lui ast„zi Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei subliniaz„ Ón mod indubitabil importan˛a acestei institu˛ii din sistemul judiciar rom‚nesc ∫i se constituie Óntr-un moment special al raportului dintre dou„ puteri: cea legislativ„ ∫i cea judec„toreasc„.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Starea actual„ a justi˛iei ∫i reforma Ón acest domeniu de maxim„ importan˛„ reprezint„ o preocupare de larg interes public, fapt pentru care Ón cadrul procesului de disecare a tuturor etapelor procesului de reformare nu trebuie ignorate aspectele cele mai spinoase ∫i care Ónc„ pot genera probleme, cu 6 luni Ónainte de data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Procesul de implementare a strategiilor de reformare a Óntregului sistem judiciar trebuie accelerat, astfel Ónc‚t eforturile depuse p‚n„ la momentul actual s„ nu fie z„d„rnicite.

Lupta Ómpotriva corup˛iei r„m‚ne Ón continuare factorul decisiv Ón procesul de integrare al Rom‚niei Ón Uniunea European„, corup˛ia constituind de altfel principala vulnerabilitate Ón realizarea reformei Ón sistemul judiciar rom‚nesc.

Trebuie s„ recunoa∫tem Ón mod onest faptul c„ mai exist„ Ónc„ multe probleme de rezolvat pentru ca strategiile de modernizare a justi˛iei s„ fie finalizate cu succes, iar eforturile depuse Ón acest sens s„ fie recunoscute prin aderarea Rom‚niei la 1 ianuarie 2007 la Uniunea European„.

De∫i Ón teorie anumite obiective apar ca fiind Óndeplinite, practica ne demonstreaz„ Ónc„ o dat„ faptul c„ implementarea acestora este un proces mult mai dificil dec‚t pare la prima vedere. Durata prea lung„ a proceselor, costurile mari pe care le implic„ derularea unui proces, precum ∫i solu˛ionarea uneori superficial„ a cauzelor aflate pe rol, datorit„ volumului prea mare de dosare repartizate unui judec„tor, reprezint„ cele mai importante probleme Ónt‚mpinate de cet„˛enii implica˛i direct Ón actul de justi˛ie. Pentru toate aceste obstacole exist„ solu˛ii eficiente ∫i care Ónc„ n-au fost implementate. Œnc„rc„tura prea mare de dosare pe judec„tor contrasteaz„ Ón mod evident cu dorin˛a de cre∫tere continu„ a operativit„˛ii la nivelul instan˛elor.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul deputat Ponta, din partea Grupului Social Democrat.

Urmeaz„ domnul deputat Bolca∫. Mul˛umesc.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule Ponta.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cred c„ a fost totu∫i o decizie bun„ s-o ascult„m ∫i pe doamna ministru. Sper s„ fie la fel de moderat„ ∫i la televizor c‚nd va merge disear„.

L-am ascultat cu pl„cere pe colegul meu, domnul deputat Olltean, ∫i cred c„ dup„ 16 ani de c‚nd este parlamentar oricine i se pare prea t‚n„r. Am r„spuns la polite˛ea domnului Oltean, cred c„ nu v„ deranjeaz„ lucrul acesta.

Voiam s„ spun Ón c‚teva minute, pentru c„ sunt convins c„ ∫i colegul meu vrea s„ adauge c‚teva lucruri importante, c„, din punctul nostru de vedere, activitatea C.S.M. a fost at‚t de bun„ c‚t se putea.

C‚t se putea Óntr-un context de presiune politic„, care s-a exercitat, sigur, Ón ultimii 16 ani, dar mai mult ca niciodat„ anul trecut ∫i anul acesta, din partea unui ministru care a vrut s„-∫i subordoneze ∫i C.S.M.-ul. Nu putem s„ a∫tept„m mai mult, ∫i-mi doresc ca Ón continuare s„ reziste la aceast„ presiune ∫i s„ asigure ceea ce Óntr-adev„r cere Constitu˛ia, ∫i anume independen˛a justi˛iei.

M„ uitam numai zilele acestea... Am v„zut c„ fostul pre∫edinte, domnul Dan Lupa∫cu, unul din cei mai respecta˛i magistra˛i, spunea c„ suntem critica˛i noi, care avem zilnic grupuri de lucru la C.S.M., Ón timp ce doamna ministru trece doar s„-∫i ia indemniza˛ia de membru. E vremea Ón care lumea e p„c„lit„ cu televizorul, asta spunea fostul pre∫edinte. Sigur, faptul c„ doamna ministru trece s„-∫i ia indemniza˛ia nu-i r„u. E r„u c„ nu particip„ la lucr„rile C.S.M. ∫i nu Óncearc„ acolo s„ fie la fel de incisiv„ ca Ón media.

De asemenea, spunea doamna ministru despre Raportul Comisiei Europene. Am ∫i eu Ón fa˛„ acest raport. E Ón englez„, o s„-mi permit s„-l traduc.

îR„spunderea disciplinar„ sub jurisdic˛ia Consiliului Superior al Magistraturii s-a Ómbun„t„˛it semnificativ Ón 12 cazuri, sanc˛iunile fiind aplicate pentru nerespectarea obliga˛iilor profesionale ∫i 4 magistra˛i au fost exclu∫i din magistratur„“.

Asta spune Comisia European„. Acum, nu ∫tiu! Poate doamna Macovei are alte informa˛ii dec‚t Raportul Comisiei Europene din 22 mai 2006. Dac„ nu, Ónseamn„ c„ una se spune la Bruxelles, ∫i alta ne traduce nou„ doamna ministru c‚nd vrea s„ ne arate c„ nu e bun C.S.M.-ul. Eu a∫a v„d c„ scrie aici ∫i mi-a∫ dori ca ∫i ceilal˛i colegi s„ citeasc„ foarte clar.

Œncheia˛i, v„ rog!

Acum Ónchei, domnule pre∫edinte.

Mai ave˛i 3 minute ∫i jum„tate. Dac„ vre˛i s„-i l„sa˛i colegului, Ói l„sa˛i, dac„ nu, nu!

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Da, domnule pre∫edinte.

M„ bucur c„ avem un pre∫edinte de la grupul nostru parlamentar, c„ m„ ajut„ Ón expunere.

Vreau doar s„ spun, ∫i cred c„ era interesant ∫i o s„ aib„ timp ∫i colegul meu s„ spun„ lucrurile astea, c„ pur ∫i simplu s-a creat, ad-hoc, Óntr-un mod nea∫teptat — O.N.G.-uri, parlamentari — o coali˛ie pentru o justi˛ie independent„.

Œmpotriva cui? Œmpotriva unui ministru care vrea s„ ajung„ Óntr-o func˛ie important„, care vrea s„ nu apar„ un Cod penal, numai pentru c„ se nume∫te Diaconescu sau St„noiu, s„ se numeasc„ Macovei, care nu vrea Legea privind Ónfiin˛area Agen˛iei pentru Integritate, pentru c„ a fost for˛at„ de Amnesty International.

R„m‚nem cu Coduri penale ∫i proceduri din 1968 dup„ mandatul doamnei Macovei. R„m‚nem cu o legisla˛ie mutilat„. Anul trecut ∫i-a asumat Guvernul r„spunderea pe Legile justi˛iei ∫i se doresc 160 de modific„ri la ceea ce ∫i-a asumat anul trecut!

R„m‚nem cu un C.S.M. care nu se ocup„ dec‚t cum s„ se apere de atacurile ministrului justi˛iei ∫i r„m‚nem cu o medie de procese pe judec„tori de 50 ∫i cu un proces care dureaz„ 3, 4, 5 ani, trec‚nd, evident, pe primul loc Ón Europa la procesele pe care le avem la Curtea European„ a Drepturilor Omului.

Œmi pare r„u! M„ a∫teptam la mult mai mult ∫i m„ a∫teptam s„ r„spund„ to˛i, nu numai cei care nu-i plac doamnei ministru.

™i am un ultim apel c„tre C.S.M. ∫i c„tre to˛i membri C.S.M.-ului ∫i Ól rog pe domnul pre∫edinte G‚lc„ s„ transmit„ acest apel. Politica nu va vrea niciodat„ cu adev„rat independen˛a justi˛iei! Trebuie s„ v„ c‚∫tiga˛i aceast„ independen˛„, a∫a cum la Ónceputul anilor 1990 Ón Italia, acolo unde un C.S.M. ∫i o justi˛ie cu adev„rat independent„ s-au opus ∫efului de atunci, pre∫edintelui, care a b„gat carabinierii Ón sala C.S.M. s„-i scoat„ afar„! Poate c„ ∫i doamna ministru Macovei va b„ga Jandarmeria peste dumneavoastr„...

C‚∫tiga˛i-v„ independen˛a ∫i poate de la vorbe frumoase ajungem s„ vedem c„ un om Ón sala de judecat„ chiar simte c„ i se face dreptate.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

- Grupul parlamentar al P.S.D. mai are la dispozi˛ie

- 2 minute.

Invit pe domnul deputat Ungureanu, da? Am Ón˛eles c„ s-a Ónscris la cuv‚nt.

Nu, scuza˛i-m„! Œmi cer scuze, domnule Ungureanu! Domnul deputat Bolca∫, dup„ care domnul deputat Ungureanu.

Deci Ómi cer scuze, eu am gre∫it!

Domnul deputat Bolca∫, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., dup„ care urmeaz„ domnul deputat Ungureanu.

Scuze Ónc„ o dat„!

Domnilor pre∫edin˛i,

Respect‚nd dorin˛a colegei mele, doamna senator Verginia Vedina∫, ∫i eu Ói voi l„sa din minutele alocate. V„ rog s„ contabiliza˛i!

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Am f„cut un act poate lipsit de polite˛e atunci c‚nd mi-am permis s„-l Óntrerup pe domnul pre∫edinte al Consiliului Superior al Magistraturii, ce dorea s„ rezume

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006 starea justi˛iei, Óntreb‚ndu-l dac„ poate s-o fac„ Óntr-un cuv‚nt! Nu a fost dorin˛a unei lipse de polite˛e, nu a fost o Óntrebare adresat„ direct Domniei sale sau activit„˛ii Consiliului Superior al Magistraturii, ci a fost dorin˛a de a chema to˛i factorii responsabili la realitate.

™i rezum„m Óntr-un cuv‚nt: starea justi˛iei acum ∫i Ónainte a fost ∫i este proast„. De la aceste realit„˛i trebuie s„ pornim dac„ vrem s„ facem ceva constructiv.

Suntem Óntruni˛i aici 3 factori esen˛iali care decid, practic, soarta justi˛iei! Este forul Legislativului, care poart„ Ón primul r‚nd responsabilitatea. Noi purt„m Ón primul r‚nd responsabilitatea cu privire la soarta justi˛iei. Este aici Consiliul Superior al Magistraturii, care este garantul independen˛ei sale. ™i este reprezentantul Executivului, care nu trebuia s„ lipseasc„ ∫i este bine c„ este aici, care este direct implicat Ón rezolvarea problemelor justi˛iei.

Din partea Parlamentului, din partea Consiliului Superior al Magistraturii, din partea doamnei ministru ni s-a spus, ni s-a repetat un cuv‚nt: reform„, reform„, reform„! A devenit un loc comun, a devenit o lozinc„, a devenit un cuv‚nt lipsit de con˛inut ∫i a∫a sunt ∫i rapoartele Consiliului Superior al Magistraturii care vorbesc despre reform„.

Desigur, se vorbe∫te despre ceea ce s-a f„cut Ón limitele competen˛elor pentru realizarea acestei reforme, dar Ón ce const„ ea? Care este sensul ei profund Ón justi˛ie nu Óndr„zne∫te nimeni s„ defineasc„! ™i aceasta este problema de baz„ a conducerii justi˛iei. Œncotro ne Óndrept„m?

Pentru c„ actualul Consiliu Superior al Magistraturii lucreaz„, mai Ónt‚i ∫i Ónt‚i, pe un teren de nisipuri mi∫c„toare, Ón condi˛iile unei instabilit„˛i legislative care a ajuns la un paroxism ∫i de care noi, Parlamentul, suntem vinova˛i ∫i trebuie s„ ne asum„m aceast„ vin„.

Nu mai este cazul. A˛i vorbit 11 minute! V„ mul˛umesc, domnule deputat Bolca∫.

Œi cer scuze colegei mele!

32 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006

S„n„tate v„ doresc ∫i numai bine!

Invit la microfon pe domnul deputat Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., ∫i urmeaz„ domnul senator Eckstein Kovács.

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor pre∫edin˛i, Domnule pre∫edinte al C.S.M., Doamn„ ministru, Stima˛i colegi,

îDac„ cineva m-ar opri pe strad„ ∫i mi-ar cere ceasul, a∫ refuza s„ i-l dau. Dac„ acela∫i ar Óncerca s„ mi-l ia, b„g‚ndu-mi m‚na Ón buzunar cu for˛a, m-a∫ lupta cu el, de∫i nu sunt un b„t„u∫. Dac„ Óns„ cineva ar Óncerca s„mi spun„ c„, pentru a-mi lua ceasul, urmeaz„ s„ m„ dea Ón judecat„, l-a∫ scoate din buzunar ∫i i l-a∫ da, cu sentimentul…, a∫ avea sigur sentimentul c„ am sc„pat ieftin.“

Nu este un citat din propria-mi biografie. Am doar 25 de ani de avocatur„. Este un citat din celebra pies„ îTrei pe dou„ biciclete“ a lui Jerome K. Jerome.

Trebuie s„ ne referim acum ∫i la ceea ce s-a Ónt‚mplat ast„zi. Nu Ónt‚mpl„tor sau poate Ónt‚mpl„tor, iat„, Ón ziua de 14 iunie 2006 noi discut„m pentru prima dat„, a∫a cum bine a relevat domnul pre∫edinte G‚lc„, starea justi˛iei din Rom‚nia.

De ce 14 iunie? A∫a au dat zarurile! Œns„ este ziua neagr„ a justi˛iei, pentru c„, iat„, dup„ at‚˛ia ani, justi˛ia nu a reu∫it s„ dea un r„spuns la ce s-a Ónt‚mplat pe 14 iunie acum c‚˛iva ani. ™i aceasta spune totul.

Trebuie s„ salut„m totu∫i inten˛ia ultimelor guverne, mai ales din 1997 Óncoace, de a face tot ce este posibil ca justi˛ia s„ devin„ independent„. Lucrul acesta s-a f„cut ∫i este incontestabil ∫i oricine b‚rfe∫te pe aceast„ tem„ p„c„tuie∫te. S-a Ónceput, sigur, cu salarizarea magistra˛ilor, s-a Ónceput cu investi˛iile Ón instan˛e, cu toate celelalte drepturi care au fost acordate ∫i personalului auxiliar.

Œns„ este aproape sigur c„ justi˛ia, cu toate aceste eforturi f„cute pentru ea, nu a devenit independent„.

Vreau s„ v„ spun c„ sunt absolut de acord cu toate criticile formulate aici, sigur, critici obiective, critici izvor‚te mai ales din experien˛„ ∫i din Ón˛elepciunea anilor petrecu˛i Ón instan˛e. M„ disociez total Óns„ de p„rerile unor fal∫i epigoni, ai unor mari b„rba˛i politici ai na˛iei, care, sigur, f„r„ experien˛„, dar cu mult tupeu, critic„ ceea ce ar avea inten˛ia s„ fac„ unii, f„r„ s„ vad„ ce s-a f„cut r„u ∫i s„ analizeze ce s-a f„cut r„u Ón perioada Ón care au diriguit aceast„ institu˛ie.

Mul˛umesc foarte mult.

## Stima˛i colegi,

Ascult‚ndu-v„ apropo de starea justi˛iei, m„ g‚ndeam ce ar Ónsemna m‚ine s„ dezbatem starea Parlamentului ∫i s„ punem s„ ia cuv‚ntul Guvernul, C.S.M.-ul ∫i ceilal˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006 Are cuv‚ntul domnul senator Eckstein Kovács, din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia, ∫i urmeaz„ domnul deputat Nicu Popa.

## **Domnul Eckstein Kovács Péter:**

Mul˛umesc.

Institu˛iile europene cer de la noi reform„ Ón justi˛ie ∫i lupt„ Ómpotriva corup˛iei. Nu este un lucru nou. Din acest punct de vedere, sunt Ón profund dezacord cu domnul deputat Bolca∫.

De ce ni se cere reform„? Ca s„ schimb„m mersul lucrurilor. Asta Ónseamn„ reform„! Desigur, cele mai importante legi s-au adoptat Ón 2004. Poate atunci a fost anul reformei. Dar este vorba de o reform„ prin care eu personal Ón˛eleg un ∫ir de m„suri care s„ curme situa˛iile nepl„cute din justi˛ie.

™i aici, a fost eviden˛iat de mai mul˛i vorbitori, exist„ o neÓncredere fa˛„ de actul de justi˛ie. Numai noi, Parlamentul, st„m mai prost ∫i partidele politice la capitolul îÓncrederea popula˛iei“. Este vorba de o lupt„ de corup˛ie. Se manifest„ aceast„ corup˛ie Ón justi˛ie? Sunt ni∫te Óntreb„ri la care trebuie s„ r„spundem.

Acest raport a relevat c‚teva puncte c‚∫tigate Ón mod evident: este vorba de repartizarea aleatorie a dosarelor; este vorba de informatizarea instan˛elor ∫i a parchetelor; este vorba de o transparen˛„ mai mare Ón cariera, dac„ vre˛i, a magistra˛ilor, prin informa˛iile cerute de la C.N.S.A.S., declara˛ii de avere ∫i asemenea.

Sunt c‚teva probleme cronice. ™i aici am citit datele din raport, Ón care este relevat c„ o m‚n„ de oameni au fost trimi∫i Ón judecat„ dintre magistra˛i ∫i procurori. Aceast„ cifr„ este mult mai mic„ dec‚t datele similare din Ungaria, care este o ˛ar„ c‚t jum„tate de Rom‚nie, cu magistra˛i mult mai pu˛ini ∫i cu un nivel, cum s„ zic, de percepere mult mai pozitiv dec‚t regimul nostru. Acest lucru nu a fost, cred, Ón raport suficient relevat.

Este vorba de celeritatea judec„rii cauzei ∫i de num„rul foarte mare de dosare cu care intr„ un judec„tor. Cum s„ zic? Este inuman s„ intri cu c‚te 50, 80 de cauze Óntr-o zi de ∫edin˛„. Aici este foarte important ca procesul de reÓnnoire a magistra˛ilor s„ fie de calitate ∫i s„ fie f„cut Ón asemenea mod ca judec„torii s„ fie desc„rca˛i de acest volum imens de munc„.

Este vorba, ∫i corect s-a relevat Ón material, de lipsa unei practici consecvente. ™i deciziile de la Curtea European„ sunt o consecin˛„ clar„, practic„ a acestei decizii unitare.

Invit pe domnul deputat Nicu Popa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, ∫i urmeaz„, pentru dou„ minute, domnul ™erban Nicolae. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor pre∫edin˛i, Doamna ministru, Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Eu a∫ Óncepe prin a spune c„ numai cineva r„u inten˛ionat nu ar recunoa∫te c„ Ón justi˛ie lucrurile s-au mi∫cat din loc, c„ s-a schimbat ceva ∫i c„ suntem pe drumul cel bun.

Sigur c„ nu s-a f„cut tot ceea ce trebuie ∫i, bineÓn˛eles, conform recomand„rilor ∫i condi˛iilor impuse de Uniunea European„. Dar c„ suntem pe drumul cel bun, trebuie s„ recunoa∫tem acest lucru.

De asemenea, trebuie s„ spunem c„ s-a Ómbun„t„˛it foarte mult activitatea C.S.M.-ului, activitatea celorlalte institu˛ii judec„tore∫ti. ™i acest lucru se demonstreaz„ printr-un barometru al opiniei publice, care spunea, nu de mult, c„ Óncrederea Ón aceste institu˛ii a crescut de la 20% la 40% ∫i, sigur, c„ trendul este ascendent. Un lucru extraordinar ∫i sigur c„ trebuie s„-l urm„rim cu foarte mare aten˛ie, pentru c„ C.S.M.-ul este singurul garant, dac„ vre˛i, al independen˛ei magistra˛ilor fa˛„ de imixtiunile politice, fa˛„ de alte imixtiuni care au loc Ón societatea rom‚neasc„.

BineÓn˛eles c„ trebuie s„ avem Ón vedere c„ C.S.M.-ul a sus˛inut ∫i va sus˛ine Ón continuare ca Ministerul Justi˛iei s„ aib„ o implicare c‚t mai redus„ Ón ceea ce prive∫te numirea conducerilor de parchete, Ón spe˛„ a procurorului general, ∫i, bineÓn˛eles, s„ sus˛in„ demersurile acestei institu˛ii.

Iat„ c„ am avut o prob„ ast„zi ∫i regret„m acest lucru. Doamna ministru Macovei a venit s„ contrazic„, Óntr-o oarecare m„sur„, ∫i s„ critice activitatea C.S.M.-ului, ceea ce nu mi se pare corect, pentru c„ Óntre cele dou„ institu˛ii trebuie s„ existe o armonie perfect„, dac„ vrem s„ intr„m ∫i s„ ne atingem obiectivul pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Nu prin critici ∫i numai prin contradic˛ii se pot rezolva problemele. Problemele se rezolv„ prin colaborare, prin cooperare, prin Ón˛elegere. Numai a∫a putem s„ mergem spre progres. Altminteri, vom avea surprize foarte mari atunci c‚nd vom discuta despre integrarea Rom‚niei la 1 ianuarie 2007, unde justi˛ia are un rol ∫i un cuv‚nt foarte greu de spus Ón ceea ce prive∫te aderarea Rom‚niei.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Au mai r„mas 5 minute pentru grupul dumneavoastr„ parlamentar.

Urmeaz„ domnul senator ™erban Nicolae, din partea Grupurilor parlamentare P.S.D.

Domnul senator, mai ave˛i dou„ minute.

pat„ destul de mare, negativ„, asupra st„rii justi˛iei Ón Rom‚nia. Œnc„ o dat„ s-a dovedit c„ îexist„ dreptate, dar nu pentru c„˛ei“.

Or, Ón aceste condi˛ii, mie mi se pare c„ ar fi mai important ca doamna Macovei s„ revin„ la ceea ce sus˛inea atunci c‚nd reprezenta societatea civil„. Pentru c„ la Cotroceni s-a cerut un acord politic pentru a trece ordonan˛a prin care P.N.A. a fost transformat Ón D.N.A. Acolo doamna ministru ∫i-a luat angajamentul — indirect, c„ nu a fost prezent„ — c„ va sprijini modificarea legii, astfel Ónc‚t procurorul general al acestei structuri s„ fie numit de pre∫edintele Rom‚niei la propunerea C.S.M. Nici p‚n„ Ón ziua de ast„zi acest lucru nu s-a Ónt‚mplat ∫i nici nu exist„ vreun semn c„ s-ar Ónt‚mpla.

Astea sunt de fapt problemele justi˛iei, amplificate de modul Ón care actualul ministru al justi˛iei a Ón˛eles s„ submineze, sub pretextul reformei, activitatea justi˛iei Ón Rom‚nia.

Vreau s„ v„ spun urm„torul lucru. Ast„zi la Strasbourg, Ón Parlamentul European, se dezbate o rezolu˛ie care prive∫te ∫i justi˛ia din Rom‚nia. Œn mod cu totul surprinz„tor, fac, fa˛„ de unul dintre antevorbitorii mei, o altfel de paralel„ Óntre ziua de ast„zi, referitoare la activitatea justi˛iei, dec‚t cea pe care a f„cut-o Domnia sa, probabil din motive personale.

Domnule senator, v„ rog s„ sintetiza˛i, dac„ binevoi˛i.

BineÓn˛eles c„ am s„ sintetizez ∫i am s„ spun c„ acolo se cere transparen˛„, eficien˛„ ∫i independen˛„ pentru justi˛ie.

Or, Ón condi˛iile Ón care Ministerul Justi˛iei nu sprijin„ C.S.M.-ul, Ministerul Justi˛iei nu sprijin„ instan˛ele, ci, din contr„, g„se∫te surse de critici, surse de probleme, nu vom avea un C.S.M. eficient.

Œnchei, spun‚nd un lucru. Un antevorbitor se declara fericit...

## Domnule pre∫edinte,

Dac„ Ómi mai spune˛i ∫i dumneavoastr„ de dou„, trei ori c„ mai am dou„ minute, Óncep s„ le cumulez.

A∫a cum am putut constata, Ón ceea ce prive∫te starea justi˛iei Ón Rom‚nia sunt Ónc„ suficiente probleme. Ele existau ∫i Ónainte de 2004 sau de 2005, dar continu„ s„ existe ∫i s-au agravat.

Din p„cate, activitatea ministrului justi˛iei, mai ales Ón raport cu C.S.M.-ul, este furnizoare de probleme suplimentare. ™i v„ aduc aminte c„ Ónc„ de la instalare actualul ministru al justi˛iei a criticat unii membri ai C.S.M.-ului, mai ales pe cei ale∫i de corpurile profesionale, ceea ce este foarte grav ∫i inadmisibil.

Practic, pe baza legilor, C.S.M.-ul din 2004 nu a fost l„sat s„ lucreze, nu a fost l„sat s„ arate dac„ este capabil sau nu s„-∫i Óndeplineasc„ menirea constitu˛ional„ de garant al independen˛ei justi˛iei.

A urmat ∫i acel raport de audit f„cut de Freedeom House, iar un scandal, Ón care poate c„ D.N.A.-ul ar trebui s„ intre ceva mai atent s„ vedem totu∫i ce s-a Ónt‚mplat cu auditul respectiv ∫i s„ vedem dac„ nu cumva exist„ corup˛ie chiar la cei care strig„ c„ lupt„ cu corup˛ia.

A urmat ∫i dosarul p„rin˛ilor ministrului justi˛iei, unde scandalul a fost de asemenea amplificat ∫i a aruncat o

Domnule senator, v„ rog frumos s„ trece˛i la concluzii.

## Domnule pre∫edinte,

Dac„ era˛i o secund„ atent, a∫a cum nu era˛i c‚nd se prezenta raportul C.S.M., atunci a˛i fi auzit c„ am spus îÓn Óncheiere“. Œn Óncheiere Ónseamn„ c„ Ónchei.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul ™erban Nicolae:**

Deci, Ón Óncheiere, spun c„ un antevorbitor s-a declarat fericit c„ C.S.M.-ul ∫i-a Ónsu∫it sugestiile ∫i propunerile pe care parlamentarii le-au f„cut.

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ transmite˛i ∫i colegilor dumneavoastr„ s„ nu ˛ine˛i cont de asemenea sugestii. Separa˛ia puterilor Ón stat ∫i independen˛a justi˛iei Ónseamn„ s„ supune˛i dezbaterii publice problemele justi˛iei, s„ prelua˛i observa˛ii ∫i informa˛ii din toate mediile societ„˛ii rom‚ne∫ti, dar s„ nu v„ supune˛i sugestiilor ∫i propunerilor care vi le fac politicienii, c„ atunci nu mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006 avem independen˛a justi˛iei.

Asta Ónseamn„ independen˛„, asta Ónseamn„ separa˛ia puterilor Ón stat. ™i eu v„ rog s„ ˛ine˛i cont de lege ∫i de respectul pentru profesie. Acest lucru v„ va ajuta inclusiv Ón rela˛ia cu Ministerul Justi˛iei.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

V„ mul˛umesc ∫i Ón numele domnului pre∫edinte.

Din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., domnul senator Márton Arpád.

## **Din sal„:**

Deputat!

Deputat, deocamdat„.

Deocamdat„? ™ti˛i ceva?

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Nu am inten˛ia de a deveni senator.

Eu cred c„, Ón mare, Ón leg„tur„ cu activitatea ∫i raportul pe care l-am auzit, domnul senator Eckstein Kovács Péter v-a expus punctul nostru de vedere legat de activitatea C.S.M., activitatea care rezult„ din acest raport al justi˛iei rom‚ne∫ti, incluz‚nd aici ∫i observa˛iile noastre legate de deficien˛ele acestei activit„˛i.

Totodat„, dac„ este o dezbatere parlamentar„ pe aceast„ tem„, trebuie s„ ne asum„m ∫i noi, parlamentarii, anumite promisiuni pentru a eficientiza aceast„ activitate. Pentru c„ activitatea noastr„ este cea legislativ„, trebuie s„ avem grij„ ca Óntr-adev„r s„ d„m un mijloc prin care s„ se poat„ aplica justi˛ia Ón Rom‚nia.

Noi, dup„ cum ∫ti˛i, avem ni∫te temeri legate de un mijloc tocmai votat ∫i ave˛i o promisiune din partea noastr„ c„, dac„ vom constata c„ prin aplicarea procedurii penale pe care tocmai am votat-o se constat„ grave Ónc„lc„ri ale drepturilor omului ∫i se pot constata eventuale procese c‚∫tigate la C.E.D.O. pe aceast„ tem„, s„ propunem ini˛iativ„ de modificare a legii.

Tot a∫a cum ne-am propus ca, Ón ideea independen˛ei justi˛iei, s„ depunem un proiect de lege — depus de domnul Frunda György — care asigur„ Óntr-adev„r o independen˛„ total„ a justi˛iei, privind numirea procurorilor ∫i a conduc„torilor procuraturilor.

Noi credem c„ aceste propuneri care vizeaz„ viitorul, ∫i nicidecum schimbarea actualelor persoane, ci numai la momentul Ón care mandatul actual ia sf‚r∫it, vor putea fi sus˛inute ∫i de Ministerul Justi˛iei, ∫i de c„tre Óntreaga clas„ politic„, ∫i vom intra cu toate drepturile Ón r‚ndul ˛„rilor care func˛ioneaz„ Ón statul de drept.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. V-a˛i Óncadrat perfect Ón timpul pe care l-a˛i avut la dispozi˛ie.

Domnul senator Gavril„ Vasilescu, din partea Grupului parlamentar P.C.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Am s„ Óncerc s„ m„ Óncadrez Ón cele 3 minute pe care le am la dispozi˛ie.

Œn primul r‚nd, vreau s„ v„ spun c„-mi manifest satisfac˛ia fa˛„ de o situa˛ie care de fapt s-a Ónt‚mplat ∫i care, Óntr-o prim„ faz„, era prev„zut s„ se desf„∫oare altfel. Am s„ v„ explic imediat despre ce este vorba ∫i este bine s„ ˛inem minte pentru ceea ce Ónseamn„ a doua edi˛ie sau anul 2007, atunci c‚nd vom discuta despre cele dou„ rapoarte pe care C.S.M. le prezint„.

Pentru c„, fiind pentru prima dat„ c‚nd se discut„ acest lucru, trebuie s„ recunoa∫tem c„ Ón Comisiile juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri am avut probleme. Cum le discut„m, cum facem? Ascult„m doar rapoartele sau o prezentare a lor ∫i at‚ta tot? Faptul c„ s-au repartizat timpi pentru ca grupurile parlamentare s„-∫i spun„ cuv‚ntul asupra acestor lucruri este un lucru c‚t se poate de bun.

S-ar putea ca data viitoare, atunci c‚nd trebuie s„ discut„m despre starea justi˛iei — ∫i acum m„ refer la o problem„ la care v„ rog s„ fi˛i aten˛i —, trebuie s„ discut„m cu foarte mult„ aten˛ie, pentru c„ starea justi˛iei este un lucru... Deci este al doilea raport care ni s-a prezentat, care intereseaz„ pe toat„ lumea.

Mai avem ∫i cel„lalt raport, care Ón realitate — ∫i va trebui, probabil, s„ amend„m legea — de fapt reprezint„ o informare privind activitatea desf„∫urat„ de C.S.M. Legea vorbe∫te de raport. Œn realitate, nu este vorba de un raport, ci este vorba de o informare.

Asupra acestui lucru, Parlamentul Rom‚niei poate s„ ia act. Dar asupra st„rii justi˛iei, ∫i m„ bucur c„ aici s-a discutat, va trebui ca Ón anul urm„tor c‚nd vom analiza acest lucru s„ o facem poate Ón 2-3 zile de discu˛ii Ón cadrul Parlamentului, pentru c„ este un lucru c‚t se poate de important, chiar dac„ vom fi Ón Uniunea European„ sau cu at‚t mai mult cu c‚t vom fi Ón Uniunea European„.

S-a discutat ∫i foarte mul˛i dintre noi sau foarte mul˛i dintre cei care ne ascult„ spun urm„torul lucru: îPrin justi˛ie Ón˛eleg judec„tor, procuror, avocat“. Nu este adev„rat! Œn sens larg, justi˛ia Ónseamn„ mult mai mult, profesii care concur„ la realizarea actului de justi˛ie. G‚ndi˛i-v„ ce Ónseamn„ s„ ai o hot„r‚re judec„toreasc„ r„mas„ definitiv„ ∫i irevocabil„ ∫i s„ nu ai un corp al executorilor judec„tore∫ti foarte bine pus la punct!

Domnule senator, v„ rog s„ sintetiza˛i.

...ca un creditor s„-∫i poat„ angaja executor judec„toresc. Este Ómpotriva principiului. O hot„r‚re judec„toreasc„ este Ónvestit„ cu titlu de executor Ón numele pre∫edintelui Rom‚niei. Executorul judec„toresc exercit„ o profesie de interes public ∫i cu autoritate. Un angajat al unui creditor nu poate face acest lucru.

G‚ndi˛i-v„ ce Ónseamn„ corpul exper˛ilor judiciari, Ón care o hot„r‚re judec„toreasc„ poate s„ Ónsemne pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/23.VI.2006 pronun˛area unei hot„r‚ri judec„tore∫ti 60-70% din ceea ce l-a convins pe judec„tor s„ dea acea hot„r‚re...

Domnule senator, v„ rog s„ concluziona˛i.

## Am s„ concluzionez.

Ceea ce vreau s„ spun este c„ atunci c‚nd vorbim despre justi˛ie trebuie s„ ne referim la un cadru mult mai larg. S-a discutat, dar foarte pu˛in. Sper ca anul urm„tor s„ putem avea o discu˛ie Ón care s„ atingem absolut tot ∫i toate profesiile ∫i pe to˛i cei care concur„ la Ónf„ptuirea actului de justi˛ie.

Un lucru vreau s„ mai spun ∫i Ónchei.

C.S.M. nu Ónf„ptuie∫te justi˛ia. C.S.M. este garantul independen˛ei justi˛iei, are atribu˛iuni Ón organizare. Justi˛ia o Ónf„ptuiesc ceilal˛i, despre care la anul sper s„ putem vorbi mai mult ∫i s„ Ói a∫ez„m acolo unde le este locul.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

S-a Óncheiat ∫irul lu„rilor de cuv‚nt.

Parlamentul Rom‚niei ia act de Raportul anual al C.S.M. privind starea justi˛iei ∫i de Raportul de activitate al C.S.M.

V„ mul˛umim, domnule pre∫edinte, pentru aceast„ premier„ Ón istoria justi˛iei din Rom‚nia ∫i a Parlamentului rom‚n.

Este foarte important pentru noi to˛i s„ Ónv„˛„m s„ respect„m independen˛a justi˛iei, ∫i c‚nd suntem Ón opozi˛ie, ∫i c‚nd suntem la putere, ∫i sunt convins c„ prezentarea ∫i dezbaterea de azi au fost un important pas Ónainte pe aceast„ cale. Suntem pe un drum ireversibil Ón ceea ce prive∫te dob‚ndirea independen˛ei justi˛iei ∫i sunt convins c„ pot vorbi ∫i Ón numele colegilor mei Ón a v„ ura succes.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Dat fiind c„ suntem foarte aproape de finalul programului de lucru ∫i dat fiind c„ urmeaz„ proceduri suficient de lungi, v-a∫ propune ca urm„toarele puncte de pe ordinea de zi s„ fie abordate Ón ∫edin˛a Camerelor reunite de luni, dup„ discursul pre∫edintelui Rom‚niei.

™edin˛a va Óncepe la ora 17,30 ∫i dup„ discurs nu exist„ dezbateri sau comentarii ∫i se poate trece direct la urm„toarele puncte de pe ordinea de zi.

Ne putem, Ón acest mod, ∫i Óncadra Ón programul de lucru.

Œn aceste condi˛ii, declar ∫edin˛a Ónchis„.

Prin consensul membrilor Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor, ∫edin˛a de Birou se am‚n„ pentru luni.

Ne vom vedea luni.

De asemenea, m‚ine la Camera Deputa˛ilor, ∫edin˛„ de plen la ora 9,00.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|124103]&

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 101/23.VI.2006 con˛ine 36 de pagini.** Pre˛ul: 7,56 lei noi/75.600 lei vechi