Kerekes Károly

## **Domnul Kerekes Károly:**

Domnilor pre∫edin˛i, Doamn„ ministru, Domnule ministru, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Da˛i-mi voie s„ Óncep prin prezentarea succint„ a unor date macroeconomice generale pe care s-a fundamentat construc˛ia proiectelor bugetelor asigur„rilor sociale de stat ∫i al asigur„rilor de ∫omaj: cre∫terea economic„ de 5,5%, performan˛„ redutabil„ Ón condi˛iile recesiunii economice manifestate Ón ˛„rile europene, o rat„ medie anual„ a infla˛iei de 9% ∫i un deficit bugetar de 3%. Totodat„, Guvernul afirm„ cu hot„r‚re voin˛a de a continua procesul de reformare structural„ a economiei ∫i de cre∫tere a capacit„˛ii competitive a acesteia.

Procesul de ajustare structural„ a industriei presupune modernizarea agen˛ilor economici, av‚nd poten˛ial de Ónfruntare a mediului concuren˛ial extern, reorientarea activit„˛ii, Ónchiderea par˛ial„ sau integral„ a celor care nu se dovedesc a fi viabili Óntr-o economie construit„ pe legit„˛ile unei economii de pia˛„.

Pe fondul cre∫terii economice prognozate, aceste dou„ tendin˛e sunt contradictorii Ón ceea ce prive∫te efectele asupra pie˛ei for˛ei de munc„. Pe de o parte, cre∫terea economic„ presupune dezvoltarea afacerilor ∫i, implicit, sporirea num„rului locurilor de munc„. Pe de alt„ parte, lichidarea unor capacit„˛i de produc˛ie atrage dup„ sine disponibilizarea de personal.

Rata ∫omajului estimat„ de Guvern pentru anul 2004 se situeaz„ la un nivel de sub 8%, Ón condi˛iile Ón care Ón ˛„rile Ón curs de aderare la Uniunea European„ ∫i ale c„ror economii se afl„ Ón stadiul postrestructurare ∫omajul Ónregistreaz„ o valoare medie de 14,9% Ón 2003, cu varia˛ii Óntre 7% Ón Cehia ∫i 20,1% Ón Polonia.

Nu doresc s„ intru Ón detalii legate de avansul pe care aceste ˛„ri Ól Ónregistreaz„ fa˛„ de Rom‚nia, dar m„ Óntreb, totu∫i, ce relevan˛„ are o rat„ a ∫omajului at‚t de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/4.XII.2003 ambi˛ioas„ asupra imaginii de ansamblu asupra situa˛iei ocup„rii for˛ei de munc„, Ón condi˛iile Ón care asist„m la un fenomen din ce Ón ce mai accentuat al migra˛iei, oficiale sau nu, a for˛ei de munc„ spre ˛„rile occidentale ∫i a men˛inerii la cote alarmante a a∫a-numitei munci la negru.

Œn aceste condi˛ii, o preocupare distinct„ trebuie s-o constituie aplicarea m„surilor de reorientare a for˛ei de munc„, precum ∫i a programelor de formare continu„ a adul˛ilor, ambele orient„ri av‚nd impact semnificativ asupra sporirii calit„˛ii for˛ei de munc„ ∫i a ∫anselor de integrare-reintegrare pe pia˛a for˛ei de munc„ sau men˛inere a locurilor de munc„.

De asemenea, este necesar„ o mai accentuat„ consecven˛„ Ón aplicarea m„surilor care au efect asupra gradului de ocupare a for˛ei de munc„, printre care amintesc relaxarea fiscalit„˛ii ∫i crearea unui mediu propice al afacerilor, prin eliminarea barierelor birocratice ∫i a corup˛iei de la nivelul administra˛iei publice.