Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 4 decembrie 2003 · monitorul.ai

## **Doamna Elena Dumitru** — _ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei_ **:**

## Domnilor pre∫edin˛i,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari, Stima˛i invita˛i,

Contextul macroeconomic Ón cadrul c„ruia s-au prognozat ˛intele macroeconomice pentru anul 2004 dovede∫te angajamentul asumat de Guvern, prin programul de guvernare, pentru politicile de dezvoltare economic„ ∫i social„ s„n„toas„ ∫i management fiscal prudent.

Œn ultimii ani, Rom‚nia a f„cut mari progrese Ón Ómbun„t„˛irea economiei sale, astfel produsul intern brut anual a Ónregistrat, Ón anii 2001 ∫i 2002, o cre∫tere de 5,7%, respectiv 4,9%, prognoz‚ndu-se, pentru anul 2003, o cre∫tere de 4,8%. Produsul intern brut pe locuitor a crescut de la un an la altul, astfel c„, fa˛„ de 52,1 milioane lei Ón anul 2001, pentru 2003 se prognozeaz„ 84,1 milioane lei, ceea ce reprezint„ o cre∫tere cu 61,4% fa˛„ de cel din 2001. Infla˛ia, decembrie la decembrie, a sc„zut de la 30,3% Ón anul 2001, la una estimat„ la 14% Ón anul 2003. Este vorba de o diminuare cu 16,3 puncte procentuale numai Ón 3 ani.

Num„rul mediu de salaria˛i a crescut de la an la an, astfel c„, Ón perioada 2001—2003, acesta s-a majorat cu 81.000 de salaria˛i, ceea ce reprezint„ tot at‚tea locuri de munc„ nou-create Ón aceast„ perioad„, situa˛ie care a avut printre consecin˛e ∫i reducerea num„rului de ∫omeri ∫i, implicit, sc„derea ratei ∫omajului.

C‚∫tigul salarial mediu brut a crescut de la 4.220.400 lei Ón anul 2001 la 6.620.000 lei Ón anul 2003. Pensia medie a crescut de la 949.385.000 lei Ón anul 2001 la 1.522.790 lei Ón anul 2003, cre∫tere datorat„, Ón principal, Ónceperii recorel„rii Ón anul 2002, dar ∫i index„rii anuale a acesteia. Veniturile ∫i cheltuielile bugetului asigur„rilor sociale de stat ∫i bugetului asigur„rilor pentru ∫omaj au fost programate ∫i urm„rite Ón execu˛ie Ón conformitate cu legisla˛ia specific„ Ón aceste domenii, corelat„ cu legisla˛ia Ón domeniul finan˛elor publice.

Principalele venituri ale celor dou„ bugete au fost contribu˛iile de asigur„ri sociale de stat ∫i de asigur„ri pentru ∫omaj. Din bugetul asigur„rilor sociale de stat ∫i bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj s-au finan˛at, Ón principal, ∫i se finan˛eaz„ urm„toarele forme de protec˛ie a cet„˛enilor: pensiile, trimiteri la tratament balnear ∫i odihn„, indemniza˛ii ∫i ajutoare, tratament balnear, indemniza˛ii de ∫omaj, aloca˛ii de sprijin, pl„˛i compensatorii, pl„˛i pentru stimularea ∫omerilor care se angajeaz„ Ónainte de expirarea perioadei de ∫omaj, dar ∫i altele.

f ntele pe termen mediu 2004—2007 ale principalilor indicatori macroeconomici se caracterizeaz„ printr-o cre∫tere economic„, Ón anul 2004, de 5,5%, iar pentru perioada 2005—2007, de peste 5,1%.

Produsul intern brut pe locuitor va cre∫te, Ón anul 2004, la 99,3 milioane pe locuitor, ceea ce reprezint„ aproape o dublare a acestuia, comparativ cu anul 2003, ajung‚nd ca Ón anul 2007 s„ ating„ 139,4 milioane lei.

Infla˛ia, decembrie la decembrie, va Ónregistra o sc„dere de la un an la altul, astfel c„ de la 9%, at‚t c‚t prognoz„m pentru anul 2004, va ajunge la 3% Ón anul 2007.

Num„rul mediu de salaria˛i va Ónregistra o cre∫tere de la an la an, astfel c„ de la num„rul prognozat pentru anul 2004, de 4.827.000 de persoane, va ajunge, la finele perioadei de analiz„, la 4.942.000 de persoane.

Pentru anul 2004 s-a prognozat o pensie medie de 1.864.109 lei, ca urmare a finaliz„rii procesului de recorelare a pensiilor ∫i de indexare anual„ a acestora.

Principalele op˛iuni strategice ale politicii fiscal-bugetare Ón domeniul asigur„rilor sociale Ón perioada 2004—2007 se vor concentra pe urm„toarele: o politic„ de relaxare a fiscalit„˛ii asupra for˛ei de munc„; pentru 2004, deja ∫ti˛i c„ s-a anun˛at reducerea cu 2,5 puncte procentuale a cotelor de contribu˛ii pentru asigur„ri sociale datorate de angajator la bugetul asigur„rilor sociale de stat ∫i o reducere cu 0,5 puncte procentuale a cotelor de contribu˛ii datorate de angajator la bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj.

Pentru perioada 2005—2007, Ón func˛ie de g„sirea surselor de acoperire, se are Ón vedere reducerea cotei contribu˛iei de asigur„ri sociale cu c‚te un punct procentual Ón fiecare an.

Œncep‚nd cu 1 ianuarie 2007 se creeaz„ un sistem fiscal unitar de colectare a tuturor impozitelor, taxelor, contribu˛iilor ∫i altor venituri bugetare, prin preluarea activit„˛ii de administrare a veniturilor bugetare reprezent‚nd contribu˛ii sociale, ac˛iune care a impus Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale de Administrare Fiscal„. Noi credem c„ Ónfiin˛area acestei Agen˛ii Na˛ionale va determina o colectare mai bun„ a contribu˛iilor.

Fundamentarea ∫i dimensionarea cheltuielilor Ón func˛ie de venituri certe este foarte important„ ∫i este posibil s„ facem acest lucru f„r„ a apela la surse de finan˛are infla˛ionist„. Pentru anul 2004 s-a avut Ón vedere, ca m„sur„ social„ suplimentar„, dublarea pensiilor pentru pensionarii agricultori, m„sur„ care presupune un efort bugetar suplimentar de circa 7.000 de miliarde de lei; cre∫terea gradului de ocupare a popula˛iei active ∫i reducerea ∫omajului, prin aplicarea unor m„suri economice de stimulare a cre„rii de noi locuri de munc„, Ón condi˛iile continu„rii procesului de privatizare ∫i restructurare, astfel Ónc‚t, Ón anul 2004, rata ∫omajului s„ scad„ sub 8%; corelarea m„surilor cuprinse Ón programul social pe perioada 2003—2004, care vizeaz„ protec˛ia social„ pentru categoriile de persoane cu venituri mici, cu prevederile cuprinse Ón bugetele asigur„rilor sociale de stat ∫i asigur„rilor pentru ∫omaj.

Pentru anul 2004, Ón ceea ce prive∫te bugetul asigur„rilor sociale de stat, se a∫teapt„ ca 90,1% din totalul veniturilor bugetare s„ se Óncaseze din contribu˛iile pentru asigur„ri sociale, ∫i 0,7% din diverse alte venituri. Veniturile bugetare urmeaz„ s„ creasc„ cu 19,4% Ón anul 2004, comparativ cu anul 2003, sau, altfel spus, cu 24.797,5 miliarde lei.

Œn anul 2004 se estimeaz„ c„ din bugetul asigur„rilor sociale de stat se vor finan˛a cheltuieli Ón sum„ total„ de 150.308,3 miliarde lei, din care 97,7% pentru pensii de asigur„ri sociale, diverse indemniza˛ii ∫i ajutoare.

La stabilirea cheltuielilor pentru pensii s-au avut Ón vedere urm„toarele: vor beneficia 6.080.000 de pensionari de asigur„ri sociale, vom avea 1.864.109 lei pensie de asigur„ri sociale. Nivelul lunar mediu pentru anul 2004 pentru pensia de asigur„ri sociale s-a determinat av‚nd Ón vedere cuantumul din luna decembrie 2003 ∫i m„surile de protec˛ie social„ stabilite pentru anul 2004, conform reglement„rilor legale Ón vigoare.

Bugetul asigur„rilor sociale de stat este programat pentru anul 2004 cu un excedent Ón sum„ de 2.074,7 miliarde lei, care reprezint„ Óncas„rile din contribu˛ia de asigur„ri pentru accidente de munc„ ∫i boli profesionale, reprezent‚nd constituirea Fondului pentru func˛ionarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/4.XII.2003 sistemului de asigurare pentru accidente de munc„ ∫i boli profesionale.

Œn ceea ce prive∫te bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj, pentru anul 2004 se a∫teapt„ ca veniturile bugetare s„ provin„, aproximativ 91,7%, din contribu˛ii pentru asigur„rile pentru ∫omaj, 4,4% din Óncas„ri din rambursarea Ómprumuturilor acordate, ∫i 3,9% din diverse venituri. Veniturile bugetului asigur„rilor pentru ∫omaj cresc Ón anul 2004 cu 6,4%, compar‚nd cu anul 2003, respectiv cu 1.159,6 miliarde lei.

Œn ceea ce prive∫te cheltuielile, Ón anul 2004 fondurile prev„zute Ón bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj se utilizeaz„ pentru: plata ajutoarelor ∫i indemniza˛iilor — circa 63,8% din total, Ón special pentru indemniza˛ii de ∫omaj, pl„˛i compensatorii, stimularea angajatorilor care Óncadreaz„ absolven˛i, indemniza˛ii de ∫omaj pentru absolven˛i, stimularea angajatorilor care Óncadreaz„ ∫omeri apar˛in‚nd unor categorii defavorizate, plata contribu˛iilor pentru asigur„rile sociale de stat ∫i pentru asigur„rile sociale de s„n„tate — circa 15,5% din total.

Cheltuielile de administrare a fondului reprezint„ 5,9% din totalul bugetului. Nivelul cheltuielilor ce se finan˛eaz„ Ón anul 2004 din bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj a fost stabilit av‚ndu-se Ón vedere urm„toarele categorii de beneficiari ∫i cuantumul mediei lunare: 257.000 de beneficiari de indemniza˛ii de ∫omaj, 21.000 de beneficiari de indemniza˛ie de ∫omaj ∫i venit de completare, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 8/2003, 64.000 de beneficiari de indemniza˛ie de ∫omaj pentru absolven˛i, 2.100.000 de lei/lun„ indemniza˛ia de ∫omaj, 1.400.000 de lei/lun„ o indemniza˛ie de ∫omaj pentru absolven˛i.

Œn anul 2004, bugetul asigur„rilor sociale de stat ∫i bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj, pe l‚ng„ fondurile proprii de care pot dispune conform legisla˛iei, mai beneficiaz„ ∫i de credite externe ob˛inute Ón baza Acordului de Ómprumut Óncheiat de Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare pentru Proiectul privind for˛a de munc„ ∫i protec˛ia social„. Aceste fonduri se utilizeaz„ pentru finan˛area m„surilor active pentru combaterea ∫omajului, acordarea de Ómprumuturi de c„tre agen˛iile guvernamentale ∫i administrate prin agen˛ii de credit ∫i pentru alte categorii de cheltuieli specifice for˛ei de munc„ ∫i protec˛iei sociale.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,

Anul viitor este un an important, Ón primul r‚nd pentru peste un milion de pensionari din agricultur„, care vor beneficia, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2004, de pensii duble, dar, desigur, ∫i pentru ceilal˛i pensionari din sistemul asigur„rilor sociale de stat, care vor beneficia de ultimele dou„ etape de recorelare. Sunt cele mai consistente etape de recorelare, anul viitor bugetul asigur„rilor sociale de stat beneficiind de o subven˛ie de la bugetul de stat de aproape 14.000 de miliarde.

Noi credem c„ prin m„surile pe care Guvernul le-a decis ∫i la acestea pe care le-am spus cu c‚teva secunde Ónainte se adaug„ instituirea unei indemniza˛ii unice pentru cre∫terea copilului, Ón valoare de aproximativ 6,5 milioane lei pentru toate mamele asigurate. Noi credem c„ aceste m„suri vor duce la o sensibil„ cre∫tere a nivelului de trai pentru largi categorii de popula˛ie.

Fa˛„ de cele ar„tate mai sus, doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, v„ supun aprob„rii acest proiect de buget.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

Smaranda Dobrescu

#13311

## **Doamna Smaranda Dobrescu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Bugetul asigur„rilor sociale pe anul 2004 reflect„ prevederile Programului de guvernare, ale Programului social aprobat prin hot„r‚re de guvern Ón vara anului 2002, dar ∫i m„surile pe termen scurt din Planul na˛ional de combatere a s„r„ciei ∫i promovare a incluziunii sociale.

Printre aspectele pozitive ce rezult„ din buget, pentru pensionari ∫i pentru sus˛inerea politicilor de creare de locuri de munc„, putem enumera: Ón primul r‚nd, index„rile prev„zute Ón 2004 vor acoperi indicele de cre∫tere a pre˛urilor de consum pentru toate categoriile de pensii, c‚t ∫i pentru celelalte drepturi de asigur„ri sociale; etapa a treia de recorelare va aduce o cre∫tere real„ pentru cei 2.275.000 de pensionari de limit„ de v‚rst„ ∫i vechime complet„ de circa 9 procente. Datorit„ cre∫terii prognozate a salariului mediu pe economie, Ón 2004, cu un procent ce dep„∫e∫te rata infla˛iei, urmare a efectelor cre∫terii economice Ónregistrate, valoarea medie a punctului Ón 2004 va cunoa∫te o cre∫tere real„ de circa 4 puncte procentuale, care se vor reg„si ca o majorare general„ a pensiilor. Cu alte cuvinte, pensiile vor fi mai mari, la sf‚r∫itul anului 2004, cu 14,8% fa˛„ de decembrie 2003, iar cele supuse recorel„rii, cu Ónc„ 9%.

Œn al doilea r‚nd, sc„derea costurilor cu un loc de munc„, pentru angajator, cu 2,5 puncte procentuale, datorit„ C.A.S., ∫i 0,5 puncte procentuale pentru contribu˛iile datorate Fondului de ∫omaj conduce la sc„derea presiunii fiscale asupra angajatorilor. Ne a∫tept„m, Ón continuare, s„ constat„m efectul acestei politici Ón Ómbun„t„˛irea colect„rii ∫i a disciplinei financiare ∫i Ón crearea de noi locuri de munc„. Aceasta e o m„sur„ clar„ de descurajare a muncii la negru.

Œn al treilea r‚nd, al treilea efect pozitiv: Ómbun„t„˛irea veniturilor bugetului public de pensii, urmare a cre∫terii limitei maxime a bazei de contribu˛ii, a prelu„rii integrale a cheltuielilor de s„n„tate a pensionarilor de c„tre Casa Na˛ional„ de Asigur„ri Sociale de S„n„tate ∫i datorit„ subven˛iei acordate de la bugetul de stat. Acest lucru va ini˛ia trendul de echilibrare a bugetului de pensii.

Œn al patrulea r‚nd, categoria pensionarilor agricultori ce au lucrat exclusiv Ón sistemul cooperativizat va avea punctajul dublat Óncep‚nd cu ianuarie 2004, ob˛in‚nd pensii maxime de 850.000 de lei dup„ Óncheierea recorel„rii.

Œn al cincilea r‚nd, se creeaz„ premisele degrev„rii bugetului asigur„rilor sociale de s„n„tate de cheltuielile corespunz„toare bolilor profesionale ∫i accidentelor de munc„, cumul‚ndu-se, al doilea an consecutiv, fondurile necesare func˛ion„rii unui sistem european de asigur„ri pentru aceste riscuri.

Œn al ∫aselea r‚nd, m„surile active pentru crearea de noi locuri de munc„, mai diversificate fa˛„ de anul 2003, reprezint„, Ón totalul cheltuielilor Fondului de ∫omaj, o cre∫tere de 23,65% fa˛„ de prevederile din 2003.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/4.XII.2003 Structura cheltuielilor bugetul asigur„rilor de ∫omaj reflect„ politica activ„ Ón domeniu, politica acompaniamentului social pentru obiectivele importante ale privatiz„rii din 2004, dar ∫i lupta cu excluderea social„ ∫i s„r„cia datorate lipsei unor venituri din munc„. Includerea social„, angajarea c‚t mai larg„, singura premis„ solid„ de lupt„ cu s„r„cia ∫i marginalizarea, este angajamentul clar pentru 2004, reflectat de structura cheltuielilor fondului de ∫omaj.

Politica A.N.O.F.M.-ului de sus˛inere a tinerilor absolven˛i, a tinerilor ce prezint„ dificult„˛i sau un grad de marginalizare, a persoanelor cu handicap, a celor ce-∫i caut„ un loc de munc„ sau doresc s„ ob˛in„ o nou„ calificare se coreleaz„, Ón 2004, cu politica de sus˛inere a celor ce doresc s„ lucreze temporar Ón alte ˛„ri, ca ∫i cu primele rezultate ale aplic„rii noului Cod al muncii. Urmarea acestei politici: ne a∫tept„m ca, la finele anului 2004, munca la negru s„ scad„, iar gradul de ocupare, factorul economic ∫i social cel mai important pentru Ónceputul de secol Ón Rom‚nia, s„ creasc„.

Desigur, despre sistemul public de pensii, reflectat Ón proiectul de buget, nu putem avea doar cuvinte de laud„. El constituie, Ón continuare, datorit„ deficitelor Ónregistrate Ón ultimii ani, o mare problem„ a ˛„rii ∫i a politicilor bugetare ∫i fiscale. Mai presus de aceste probleme tehnice, putem spune c„ sistemul public de pensii reprezint„ aproape 6,3 milioane de probleme personale ce Ómbrac„ deseori aspecte dramatice.

Pornind de la rata de dependen˛„ mare, cea mai mare din Europa, bugetul asigur„rilor sociale reflect„ ∫i unele trenduri negative datorate unor imperfec˛iuni acumulate ale legisla˛iei, cum ar fi: cre∫terea mediei anuale de noi pensionari, pe baza pension„rii anticipate, pentru care legea este suficient de permisiv„; colectarea contribu˛iilor, fundamentat„ Ón buget a fi de circa 87 de procente, este Ónc„ sc„zut„, Ón realitate, capabil„ s„ nu realizeze veniturile. Acest lucru reflect„ Ónc„ un poten˛ial economic slab ∫i un grad de Óndatorare mare, Ón special a marilor societ„˛i cu capital de stat ∫i a companiilor na˛ionale. Cuantumul pensiilor este Ónc„ sc„zut Ón raport cu pre˛urile de consum, Ón special cu pre˛urile utilit„˛ilor ∫i medicamentelor, chiar dac„ cota de T.V.A., Ón 2004, va sc„dea la medicamente.

Acest proiect al bugetului de pensii pe anul 2003 ne Óndeamn„ s„ tragem anumite concluzii asupra politicii de urmat Ón domeniul pensiilor, astfel ca sus˛inerea sistemului de pensii s„ nu impieteze asupra cre∫terii economice, dar ∫i ca bugetul de pensii s„ fie sustenabil, indiferent de fluctua˛iile economice. Astfel, se impun: cre∫terea gradului de colectare ∫i aplicarea strict„ a legisla˛iei; sc„derea, Ón continuare, a fiscalit„˛ii aplicate asupra unui loc de munc„; cre∫terea ocup„rii — cea mai important„ m„sur„ necesar„ Ómbun„t„˛irii protec˛iei sociale; rezolvarea problemei viitorilor pensionari agricultori, pentru care nu exist„ obligativitatea contribu˛iei ∫i care nu au asigurat„ securitatea social„ pentru b„tr‚ne˛e; externalizarea presta˛iilor noncontributive, pentru care oricum bugetul de stat intervine, ∫i crearea premisei reale a echilibr„rii bugetului public ∫i a major„rii pensiilor ∫i, Ón ultimul r‚nd, crearea urgent„ a cadrului legislativ complet necesar func˛ion„rii unor fonduri de pensii capitalizate, Ón stare s„ ofere viitorului pensionar pensii suplimentare ∫i o via˛„ decent„.

Œn concluzie, stima˛i colegi, f„r„ a exagera virtu˛ile celor dou„ bugete, putem aprecia c„ eforturile substan˛iale de m„rire a pensiilor reale, de dublare a pensiilor agricultorilor, multiplele burse ale locurilor de

munc„ organizate cu succes de c„tre A.N.O.F.M., Ón cadrul unor politici diversificate de creare de locuri de munc„, demonstreaz„ o politic„ de securitate social„ responsabil„, aflat„ pe un trend ascendent, corespunz„tor ∫i adaptat trendului general de cre∫tere economic„.

V„ mul˛umesc.

Ion MÓnzÓn„

#20496

## **Domnul Ion MÓnzÓn„:**

Domnilor pre∫edin˛i, Domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari, Onorat„ asisten˛„,

Œn discutarea proiectului bugetului asigur„rilor sociale de stat pentru anul 2004 Óntr-o abordare obiectiv„ trebuie s„ plec„m de la cel pu˛in dou„ componente care au stat la baza construc˛iei acestui buget. O prim„ component„ este cea politic„, actualul buget fiind marcat de o puternic„ latur„ propagandistic„, menit„ s„ readuc„ electoratul dezam„git de cei trei ani de guvernare P.S.D. Ón zona de vot a partidului de guvern„m‚nt.

Œntr-un an electoral, a∫a cum este anul 2004, se pare c„ nici un efort nu este prea mare pentru realizarea scopului propus. Toate lu„rile de cuv‚nt amestec„ cu bun„ ∫tiin˛„ informa˛ii corecte cu unele cel pu˛in discutabile, dorindu-se crearea unei idei generale, ∫i anume aceea c„ prin acest bugetul al asigur„rilor sociale de stat pe anul 2004 guvernan˛ii realizeaz„ toate promisiunile f„cute Ón campania electoral„ ∫i Ón celebra Carte alb„ a guvern„rii P.S.D.

Alocarea a 10,8% din p.i.b. pentru protec˛ie social„, subven˛ia de la bugetul de stat pentru bugetul asigur„rilor sociale de 13.961 miliarde lei, dublarea pensiilor pentru agricultori, cu un efort bugetar de 7.000 de miliarde, reducerea cu trei puncte procentuale sunt doar c‚teva din temele at‚t de mult mediatizate propagandistic Ón contul electoral al partidului de guvern„m‚nt. Aceste lucruri Ónt„resc convingerea c„, orice explica˛ie s-ar Óncerca, guvernan˛ii, indiferent de culoare politic„, realizeaz„ doar din 4 Ón 4 ani c„ Ón Rom‚nia exist„ o treime din popula˛ie care se confrunt„ cu o s„r„cie generalizat„ ∫i, ceea ce este ∫i mai grav, cu lipsa speran˛ei de redresare a situa˛iei Ón care tr„ie∫te.

Trecem astfel s„ discut„m despre cea de-a doua component„ — caracteristica social„ a acestui buget — care reu∫e∫te s„ asigure, pentru cea mai mare parte a asista˛ilor, doar venitul de supravie˛uire, fapt ar„tat at‚t de Institutul pentru Calitatea Vie˛ii, c‚t ∫i de rapoartele organismelor interna˛ionale. Aceast„ afirma˛ie poate fi verificat„ simplu prin faptul c„, pentru anul 2004, nivelul lunar mediu de pensie, Ón cuantum de 1.864.109 lei, cu circa 300.000 de lei mai mult dec‚t Ón 2003, se situeaz„ cu mult sub cerin˛ele unei persoane obligate s„ suporte impozite ∫i taxe aberante, tarife la energie electric„ ∫i termic„ calculate la cursul dolarului sau Ón euro, medicamente ce sunt compensate c‚teodat„ doar pe h‚rtie ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, traiul zilnic afectat de exploziile Ón lan˛ ale pre˛urilor.

Memorabile, Ón acest sens, sunt spusele domnului prim-ministru al Rom‚niei la Ónt‚lnirea cu pensionarii: îS„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/4.XII.2003 nu v„ pl‚nge˛i c„ pensia este prea mic„“. Probabil, Ón concep˛ia domnului prim-ministru, pensionarii ar fi trebuit s„ se pl‚ng„ de pensia Óndestul„toare oferit„ cu mare generozitate de guvernarea P.S.D., ceea ce nu este cazul.

Cum putem discuta de acordarea unor ajutoare pentru c„ldur„ pentru familiile s„race, c‚nd datele statistice arat„ c„ o treime din r‚ndul cet„˛enilor care locuiesc Ón mediul urban s-au debran∫at de la sistemul centralizat de termoficare. Œn schimb, propaganda guvernamental„ prezint„ ca o mare realizare faptul c„, Ón ultima perioad„ de timp, peste 1.300 de familii s-au rebran∫at, p„str‚nd sub t„cere num„rul infinit mai mare al cet„˛enilor care prefer„ s„ tr„iasc„ Ón frig aceast„ iarn„ dec‚t s„ fie evacua˛i din apartamente pentru neplata Óntre˛inerii. Dac„ ar analiza faptul c„ Ón spitale paturile sunt insuficiente pentru internarea copiilor ∫i b„tr‚nilor afecta˛i de bolile cauzate de frigul din locuin˛e, Guvernul ar realiza probabil adev„ratele dimensiuni ale acestei tragedii na˛ionale care este iarna anului 2003—2004.

Am prezentat p‚n„ acum, sumar, c‚teva date ce demonstreaz„ c„ modul Ón care a fost g‚ndit acest buget nu se pliaz„ pe calitatea cotidian„ ∫i nu r„spunde sub nici o form„ nevoilor reale ale persoanelor asistate social.

Vom exemplifica Ón continuare cu elemente concrete de ordin tehnic modul nerealist de previzionare a bugetului asigur„rilor sociale de stat pe 2004.

La capitolul bugetar îVenituri“, Guvernul prezint„ Ónc„ o dat„, de∫i nu mai era cazul, o viziune utopic„ referitor la nivelul ridicat de colectare a contribu˛iilor pe care urmeaz„ s„-l legalizeze Ón anul 2004.

Œmi fac datoria a v„ reaminti c„, Ón urm„ cu doar c‚teva zile, Guvernul a prezentat Ordonan˛a nr. 88/2003 privind rectificarea bugetului asigur„rilor sociale de stat pentru anul Ón curs cu scopul de a reduce capitolul venituri previzionat anul trecut cu suma de 8.237,4 miliarde lei pentru bugetul asigur„rilor sociale de stat, diminu‚nd cu 622 miliarde lei ∫i capitolul îVenituri la bugetul asigur„rilor sociale pentru ∫omaj“.

Œn urm„ cu un an, opozi˛ia v„ atr„gea aten˛ia c„ previzionarea veniturilor este nerealist„ Ón raport cu posibilit„˛ile reale de colectare a contribu˛iilor. La vremea respectiv„, dumneavoastr„ a˛i mizat pe o cre∫tere a num„rului de salaria˛i ∫i pe un prag ridicat al salariului mediu brut lunar pe economie. Realitatea a demonstrat c„, fa˛„ de prognozele guvernamentale, num„rul mediu de salaria˛i a fost mai mic cu 61.000 de persoane, iar salariul mediu brut lunar pe economie prognozat pentru proiectul bugetului asigur„rilor sociale de stat pentru anul 2003 a fost mai mic cu 342.000 lei.

Toate aceste estim„ri eronate ale veniturilor au determinat Ón consecin˛„ diminuarea drastic„ a cheltuielilor aferente bugetului asigur„rilor sociale ∫i de ∫omaj, ajung‚ndu-se la situa˛ia Ón care s-a anulat constituirea fondului de rezerv„ prev„zut pentru bugetul asigur„rilor sociale de stat, iar Ón cazul bugetului asigur„rilor pentru ∫omaj, pl„tirea unor major„ri de 5 miliarde lei la un Ómprumut de 464 miliarde lei. Aceste considera˛ii ne duc la temerea Óndrept„˛it„ c„ Ón septembrie—octombrie 2004 vom dezbate ordonan˛a de rectificare negativ„ a bugetului asigur„rilor sociale de stat pe care Ól discut„m ast„zi. Dac„ exist„ o certitudine a acestui buget, aceea este cre∫terea subven˛iei de la bugetul de stat de la 6.900 miliarde lei la 13.960 miliarde lei, dar acest lucru nu demonstreaz„ altceva dec‚t continuarea crizei Ón care se afl„ bugetul asigur„rilor sociale de stat.

Pentru respectarea adev„rului trebuie s„ spunem c„ de actuala criz„ nu dumneavoastr„ v„ face˛i vinova˛i, toate guvernele anterioare, Ón condi˛iile Ón care bugetul asigur„rilor sociale de stat nu Ó∫i poate acoperi, a∫a cum ar fi normal Óntr-un proces semnificativ, obliga˛iile din venituri proprii.

Referindu-m„ la ceea ce dumneavoastr„ numi˛i o relaxare a fiscalit„˛ii pe munc„ pentru anul 2004, nu pot s„ nu m„ g‚ndesc la acea anecdot„ Ón care un om foarte s„rac cu familie numeroas„ ∫i venituri foarte mici Ói cere un sfat mentorului s„u pentru a tr„i mai bine. Œn prima zi, sf„tuitorul s„u Ól Óndeamn„ s„ bage Ón cas„ vaca din curte. Omul vine a doua zi ∫i spune c„ o duce mai r„u, la care, Óndrum„torul s„u Ói spune s„ bage Ón cas„ ∫i cat‚rul. A treia zi, s„racul se pl‚nge c„ o duce ∫i mai r„u. Sf„tuitorul Ól Óndeamn„ s„ duc„ Ón cas„ ∫i purcelul. Exasperat, s„racul vine ∫i Ói spune c„ a∫a nu mai poate tr„i ∫i c„ Ói vine s„-∫i pun„ cap„t zilelor. Œndrum„torul s„u Ói spune s„ scoat„ cat‚rul din cas„. Mai relaxat, s„racul vine ∫i Ói spune c„ oricum situa˛ia este mult mai bun„.

Aceast„ anecdot„ vine s„ demonstreze c„ relaxarea fiscalit„˛ii f„cut„ acum de guvernarea P.S.D. reprezint„ de fapt o diminuare a pragurilor fiscale exacerbat de mari pe care aceea∫i guvernare le-a impus la Ónceputul mandatului s„u. Nu ar fi lipsit de interes Ón momentul Ón care ve˛i face cu adev„rat relaxare fiscal„, raportat la nivelul anului c‚nd a˛i preluat puterea...

Actualul buget cuprinde obliga˛ii de plat„, dob‚nzi ∫i rate scadente Ón cuantum de 605 miliarde lei, din care dob‚nda reprezint„ 573 miliarde lei, ajung‚ndu-se astfel la situa˛ia Ón care, Ón perioada 2002 ∫i previzionat p‚n„ Ón 2004, din bugetul asigur„rilor sociale de stat s-au pl„tit ∫i urmeaz„ s„ se pl„teasc„ dob‚nzi cumulate exorbitante de peste 2.600 miliarde lei, circa 77 milioane dolari.

La toate aceste considera˛ii, putem ad„uga faptul c„ Ón proiectul bugetului asigur„rilor sociale de stat pentru anul 2004 nu se stabile∫te valoarea salariului mediu brut utilizat Ón fundamentarea bugetului, acesta st‚nd ∫i la baza stabilirii punctului de pensie.

Utilizarea acestui proiect de buget Óncearc„ s„ demonstreze c„ partidul de guvern„m‚nt ∫i-a onorat promisiunile f„cute pensionarilor de toate categoriile referitor la eliminarea inechit„˛ilor dintre pensiile calculate la date diferite pentru acelea∫i condi˛ii de pensionare. De fapt, asist„m la simple recorel„ri par˛iale ∫i index„ri care nu acoper„ Ón totalitate ratele de infla˛ie realizate, inechit„˛ile continu‚nd s„ existe.

O alt„ caren˛„ a partidului de guvern„m‚nt este faptul c„ Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei ∫i-a Ónc„lcat toate termenele pe care singur ∫i le-a fixat Ón Carta alb„ de guvernare privitor la introducerea altor piloni de sus˛inere ∫i redresare a sistemului de pensii.

Este clar c„ nerespectarea acestor termene va produce pe termen lung efecte negative.

La bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj, Guvernul procedeaz„ la aceea∫i manier„ nerealist„ de previzionare a veniturilor ca ∫i Ón cazul bugetului asigur„rilor sociale de stat, miz‚nd utopic pe un nivel ridicat de colectare a contribu˛iilor. Finan˛area nevoilor bugetului pentru ∫omaj din cre∫terea datoriei publice externe cu circa 300 miliarde lei pentru perioada 2002—2004 pare absurd„ Ón condi˛iile Ón care, Ón aceea∫i perioad„, soldul execu˛iilor bugetare a fost f„r„ excep˛ie excedentar.

Volumul excedentelor create, realizate sau Ón curs de realizare pentru perioada 2002—2004 prin construc˛ie la bugetul asigur„rilor sociale de ∫omaj, a fost de peste

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/4.XII.2003 8.987 miliarde lei, Ón termenii cursului de schimb de ast„zi suma reprezent‚nd circa 268 milioane dolari. Astfel, contribu˛iile agen˛ilor economici ∫i ale salaria˛ilor au fost extrase ilegal din procesul de sus˛inere pasiv„, ajutoare de ∫omaj ∫i alte tipuri de ajutoare, ∫i activ„, aceste contribu˛ii contribuind la echilibrarea bugetului consolidat.

Iat„ c‚teva din motivele pentru care nu Ómp„rt„∫im optimismul partidului de guvern„m‚nt referitor la ∫ansele de realizare a bugetului asigur„rilor sociale de stat pentru anul 2004 dac„ proiectul acestui buget va fi adoptat Ón actuala sa form„.

Urmare acestui fapt, Grupurile parlamentare reunite ale Partidului Rom‚nia Mare din Camera Deputa˛ilor ∫i Senat vor vota Ómpotriva adopt„rii acestui proiect de lege.

Mul˛umesc frumos.

Gheorghe Barbu

#31418

## **Domnul Gheorghe Barbu:**

Domnilor pre∫edin˛i,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Cred c„ importan˛a acestui buget este mult prea important„ pentru atmosfera care este acum Ón sala Parlamentului ∫i aten˛ia acordat„ acestui buget mult prea mic„ pentru efectele pe care el Ól poate avea. De aceea cred c„ se cuvine ca la un astfel de moment s„ acord„m aten˛ia cuvenit„ acestor lucr„ri.

Proiectul Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2004 discutat Ón Comisiile de munc„ ∫i protec˛ie social„ ale Parlamentului se situeaz„, din punctul nostru de vedere, deasupra prevederilor legale. Œn plus, construc˛ia acestui buget ne prezint„, ca ∫i Ón anul 2003, o cre∫tere mult prea optimist„ astfel Ónc‚t s„ se realizeze venituri de 152.000 de miliarde de lei.

Cre∫terea veniturilor din contribu˛ii cu 114,3% datorate de angajatori Ón condi˛iile diminu„rii contribu˛iei cu 2,5% este o cifr„ nerealist„ care ar presupune un grad de colectare mult mai mare, c‚t ∫i o cre∫tere important„ a num„rului de asigura˛i.

Cre∫terea veniturilor din contribu˛iile asigura˛ilor cu 117,2% Ón condi˛iile diminu„rii anterioare a nivelului contribu˛iei ∫i o cre∫tere nesemnificativ„ a num„rului de salaria˛i Ón anul 2004 se dovedesc a fi prognozate artificial. Singura certitudine a veniturilor este sursa din subven˛iile provenite de la bugetul de stat, crescute cu peste 202%, de la aproximativ 6,9 mii miliarde la 13,96 mii miliarde lei, subven˛ie care s„ asigure Ón anul 2004 sus˛inerea electoral„ a partidului de guvern„m‚nt.

Aceast„ dublare a subven˛iei acordat„ de bugetul de stat arat„ de fapt criza profund„ Ón care se afl„ bugetul asigur„rilor sociale de stat, care practic nu-∫i poate onora obliga˛iile din venituri proprii.

Caracteristica general„ a cheltuielilor bugetului asigur„rilor sociale de stat se poate concluziona c„ se afl„ sub semnul îTotul pentru victorie!“. Œn acest sens, toate cheltuielile de personal, de capital, ramburs„ri de credite ∫i dob‚nzi sunt sub nivelul celor din anul 2003, pentru ca beneficiarii direc˛i, pensionari ∫i al˛i asigura˛i care vor vota Ón anul 2004, s„ primeasc„ Ón plus o sum„ c‚t de mic„.

Proiectul Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat Óncalc„ prevederile legilor Ón vigoare. Prin proiect nu se

stabile∫te valoarea salariului mediu brut care se utilizeaz„ la fundamentarea bugetului asigur„rilor sociale de stat ∫i care st„ la baza stabilirii punctului de pensie ∫i a indemniza˛iei pentru cre∫terea copilului Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 19, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Œn acela∫i timp, valoarea punctului de pensie se calculeaz„ Ón mod nelegal pe baza unui coeficient de 39%, aplicat la valoarea de 6.800.000 lei, reprezent‚nd salariul mediu estimat pe trimestrul I al anului 2004.

De men˛ionat c„ salariul mediu brut pentru anul 2003, utilizat la fundamentarea bugetului asigur„rilor sociale de stat, a fost de 6.962.000, ceea ce, comparat cu estimarea f„cut„ pe trimestrul I al anului 2004, de 6.800.000 de lei, este evident o minciun„, fie Ón anul 2003, fie pentru 2004 care este Ón defavoarea celor 6 milioane de pensionari.

Nici Ón anul 2004, P.S.D. ∫i Guvernul nu solu˛ioneaz„ eliminarea inechit„˛ilor din sistemul de pensii, astfel Ónc‚t la condi˛ii de pensionare egal„, pensiile s„ fie egale, indiferent de perioada ie∫irii la pensie, pensionarii r„m‚n‚nd Ón continuare segmentul de popula˛ie cel mai afectat de s„r„cie ∫i c„rora nu li se recunoa∫te dreptul la un trai decent.

Se continu„ ∫i Ón anul 2004 politica de recorelare a pensiilor, prin care nu se realizeaz„ altceva dec‚t o uniformizare ∫i egalizare a pensiilor spre nivelurile mici ale acestora ∫i oricum produce inechit„˛i Óntre grupe mari de pensionari, grupe create artificial pe baza perioadei de ie∫ire la pensie, ∫i nivelul pensiei.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

De altfel, soarta pensionarilor este caracterizat„ de faptul c„ sunt lua˛i Ón calcul 6.080.000 de pensionari prin proiectul de lege prezentat, Ón sc„dere cu aproximativ 81.000 fa˛„ de 31 martie 2003. Probabil decesul este singura modalitate luat„ Ón calcul de guvernan˛i pentru redresarea sistemului public de pensii.

Œncep‚nd cu anul 2004, sistemul public de pensii este obligat s„ preia Ón mod nejustificat ∫i cheltuielile de administrare ale fondului pentru func˛ionarea sistemului de asigurare pentru accidente de munc„ ∫i boli profesionale, de∫i acest fond are deja resurse proprii de sute de miliarde de lei, constituit din contribu˛ii pentru acest scop pe tot parcursul anului 2003, ∫i realizeaz„ venituri Ón continuare.

Bugetul asigur„rilor sociale pentru ∫omaj Ó∫i consolideaz„ sistemul de tip egalitarist, cel al indemniza˛iei unice, indiferent de nivelul contribu˛iei, de∫i prin Programul de guvernare P.S.D. s-a angajat s„ acorde indemniza˛ie de cel pu˛in 60% din salariul avut. ™i pentru anul 2004 se estimeaz„ un excedent de peste 1.400.000 de miliarde, chiar Ón condi˛iile diminu„rii contribu˛iei angajatorilor cu 0,5%. Excedentul, dup„ experien˛a anilor anteriori, va disp„rea Ón bugetul consolidat pentru realizarea deficitului bugetar de 3% din p.i.b., Ón loc s„ se transforme Ón integralitate Ón resurse pentru sus˛inerea m„surilor active sau indemniza˛iilor de ∫omaj.

f n‚nd seama de num„rul relativ mic de ∫omeri beneficiari de indemniza˛ie Ón anul 2004, putem concluziona c„ Guvernul se preg„te∫te pentru anul electoral Ón care reforma ∫i restructur„rile Ón economie vor fi practic oprite.

De altfel, m„surile active ∫i indemniza˛iile ∫omerilor sunt afectate ∫i de o cre∫tere de personal din cadrul Agen˛iei Na˛ionale de Ocupare ∫i Formare cu peste 137% Ón anul 2004, comparativ cu 2003, fa˛„ de 12%

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/4.XII.2003 c‚t este cre∫terea de care beneficiaz„ restul salaria˛ilor bugetari.

Din punctul nostru de vedere, prin proiectul Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat ∫i a bugetului asigur„rilor sociale de ∫omaj, Guvernul Rom‚niei se dovede∫te a fi nerealist ∫i se situeaz„ deasupra prevederilor legale, cu singurul scop de a-∫i motiva electoratul Ón anul 2004. Din aceste motive, Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat nu vor vota bugetul asigur„rilor sociale de stat.

V„ mul˛umesc.

Nicolae Paul Anton P„curaru

#37870

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

Domnilor parlamentari,

Nu Ónt‚mpl„tor bugetul anului 2004, Ón ansamblul s„u, a fost caracterizat de pres„ drept un buget electoral. Acest lucru nu se datoreaz„ Óns„ imaginii pe care Óncearc„ P.S.D.-ul s„ o aduc„ Ón pres„, Ón opinia public„, precum îS„ avem un pom de Cr„ciun plin de cadouri“, pentru c„ volumul cheltuielilor bugetare este Ón continuare foarte mic, volumul cheltuielilor pentru politici sociale, inclusiv cele din bugetul de asigur„ri sociale.

S-a definit anul 2004 drept un an electoral, pentru c„, prin excep˛ie, Ón compara˛ie cu 2002—2003 ∫i chiar cu 2005, cheltuielile alocate bugetului de asigur„ri sociale ∫i bugetelor aferente politicilor sociale sunt substan˛ial majorate, coinciden˛„, doar Ón 2004, pentru c„ este an electoral.

Œn leg„tur„ cu bugetul asigur„rilor sociale, c‚teva probleme sunt obligat s„ le ridic. Prima problem„ este cea legat„ de fundamentarea indicatorilor at‚t la capitolul îVenituri“, c‚t ∫i la capitolul îCheltuieli“. Noi avem, Ón impresia noastr„, Ón evalu„rile noastre, o supraevaluare a indicatorilor, practic, o parte din indicatori par umfla˛i efectiv ∫i, sigur, dac„ intr„m Ón detalii de calcul vom putea demonstra acest lucru.

™i Ón anul 2003 ne-am confruntat cu o situa˛ie similar„, pentru c„ Ón lunile iunie–iulie, anul acesta, chiar domnul ministru S‚rbu recuno∫tea c„ au fost exager„ri optimiste ale Guvernului Ón ceea ce prive∫te num„rul de contribuabili, mai mic Ón realitate dec‚t Ón proiec˛ia de buget. Œn ce prive∫te salariul mediu estimat se dovede∫te ∫i acum, la sf‚r∫itul anului, c„ a fost o prognoz„ hiperoptimist„ ∫i, Ón ceea ce prive∫te rata colect„rii contribu˛iilor, mult exagerat„ Ón raport cu ceea ce se Ónt‚mpl„, cu administrarea cheltuielilor ∫.a.m.d.

Deci o prim„ problem„ pe care o avem Ón vedere este faptul c„ la capitolul îVenituri“, a∫a cum spuneam, indicatorii sunt supraevalua˛i.

O a doua problem„ care a∫ vrea s„ o ridic doamnei ministru este legat„ de fondul de rezerv„. Atunci c‚nd Domnia sa ∫i-a Ónceput mandatul vorbea de un fond de rezerv„ la pensii, c„ dore∫te s„ creeze un fond de rezerv„, Legea nr. 19 oblig„ la un fond de rezerv„ de 3%. Doamna ministru ne d„dea atunci exemplu despre un fond de rezerv„ de 50% Ón Finlanda, sau de 13% Ón Fran˛a, spunea c„ va sus˛ine ideea consolid„rii acestui fond de rezerv„, care ast„zi este aproape inexistent, ∫i sugera atunci, din ecotaxe — pentru c„ a fost Óntrebat„

din ce surse, vorbea doamna ministru de ecotaxe, de venituri din privatizare ∫i aloca˛ii de la buget.

™i noi am solicitat, Ón mod expres, ca veniturile din privatizare s„ se Óndrepte spre fondurile de pensii, spre fondul de rezerv„ din bugetul Casei Na˛ionale de Pensii, ∫i am a∫tepta un r„spuns pozitiv din partea Guvernului la aceast„ propunere.

Œn ceea ce prive∫te cheltuielile, voi spune c„, sigur, problema fundamental„ Ón Rom‚nia r„m‚ne criza structural„, criza de sistem a pensiilor. Oric‚t am dori noi s„ vorbim de bugete excedentare sau de un echilibru al bugetului de pensii, c‚t„ vreme bugetul de pensii este subven˛ionat din bugetul de stat, este c‚t se poate de clar c„ avem un buget deficitar ∫i, chiar dac„ Ónregistr„m o pant„ u∫or descendent„ a deficitului, noi suntem Ón continuare ∫i Ón 2004 Óntr-o criz„ de propor˛ii a sistemului de pensii ∫i firesc ar fi ca politica Guvernului s„ u∫ureze cumva aceast„ situa˛ie.

Noi credem c„ este un lucru bun faptul c„ Ón 2004 se dubleaz„ pensiile agricultorilor. Studiile au ar„tat c„ ˛„ranul rom‚n, pensionar sau nepensionar, este cel mai s„rac ˛„ran din Europa, deci este Ón incapacitate absolut„ de a pl„ti obliga˛iile pe care ∫i el le are, chiar dac„ tr„ie∫te la sat: obliga˛ii legate de curentul electric, de consumul alimentar ∫.a.m.d. Deci este un lucru bun faptul c„ se reu∫e∫te aceast„ m„sur„ pe care ∫i noi am sus˛inut-o.

Credem Óns„ cu insisten˛„ c„ Ón materie de pensii publice este obligatoriu ca Guvernul s„ treac„ la recalcularea pensiilor conform prevederilor ini˛iale ale Legii nr. 19, motiv pentru care am ∫i depus un proiect de lege Ón acest sens.

Guvernul aplic„, Óncep‚nd cu 2001, dou„ programe, un program de indexare ∫i un program de recorelare, ∫i Ón opinia Guvernului acest lucru va face s„ se elimine inechit„˛ile din sistem. Au fost f„cute calcule Óns„ Ón ceea ce prive∫te eficien˛a programului de recorelare, sindicatele, care au o bun„ expertiz„ Ón materie, au ar„tat c„, pentru ca programul de recorelare a pensiilor s„-∫i ating„ obiectivele, pensionarii ar trebui s„ mai tr„iasc„ un num„r de 350 de ani. Este greu de b„nuit c„ pensionarii din Rom‚nia, care nu mai au chiar foarte mult de tr„it, pot s„ a∫tepte 350 de ani pentru ca un astfel de program s„-∫i ating„ efectele.

Deci cerem Guvernului ca Óntr-adev„r s„ dea dovad„ de interes pentru programul de recalculare a pensiilor. Œn mod constant Guvernul a spus c„ nu are capacitatea tehnic„, c„ nu poate s„ fac„ acest lucru. Sunt obligat s„ aduc aminte ∫i, desigur, domnii mini∫tri, domnul Giurescu, domnul Ciotlo∫ cunosc, Casa Na˛ional„ de Pensii beneficiaz„ de un program informatizat, de o asisten˛„ austriac„, un program de 10 milioane de dolari, prin care logistica, tehnica, softul, totul este asigurat. ™i, chiar s„pt„m‚na trecut„, Casa de Pensii declara, dac„ nu m„ Ón∫el, la o Ónt‚lnire la Ploie∫ti c„ poate s„ pun„ la dispozi˛ie orice informa˛ie legat„ de drepturile Ón pensie, de punctul de pensie, c„ acest sistem devine opera˛ional. Deci, dac„ sistemul devine opera˛ional, Ónseamn„ c„ m‚ine Casa de Pensii ar trebui s„ treac„ la ceea ce se nume∫te obligatoria recalculare a pensiilor, pentru c„, cu programul de indexare ∫i cu programul de recorelare pe care le are Guvernul Ón aten˛ie, nu va reu∫i dec‚t, Ón cel mai bun caz, Ón cel mai fericit caz, s„ p„streze constant„ puterea de cump„rare a pensionarilor.

Din p„cate, sunt obligat s„ v„ spun, domnilor mini∫tri, nu voi face nici o trimitere la vechea guvernare, puterea de cump„rare a pensiei Ón 2000 era mai mare dec‚t

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/4.XII.2003 puterea de cump„rare ast„zi. O demonstreaz„ studiile, o demonstreaz„ analizele ∫i asta Ónseamn„ c„ programele pe care tot Óncerc„m s„ le facem nu Ó∫i ating efectele, adic„ pre˛urile ∫i evolu˛ia, dinamica pre˛urilor este Óntotdeauna superioar„ evolu˛iei veniturilor pensionarilor.

Deci, din acest punct de vedere, solicitarea noastr„ expres„ este, a∫a cum am spus, trecerea la recalcularea pensiilor. Œn egal„ m„sur„ consider„m c„ este extrem de Ónt‚rziat, extrem de Ónt‚rziat„ Ón ceea ce prive∫te reforma pensiilor, trecerea la pilonul 2 ∫i la pilonul 3. Este un lucru bun faptul c„ Guvernul a venit cu proiectele de lege, c„ le avem acum pe agenda parlamentar„, dar cu siguran˛„ actualele genera˛ii de pensionari nu vor mai avea nimic de beneficiat din aceste proiecte ∫i programe, care sunt singurele care sunt Ón m„sur„ s„ echilibreze Ón momentul de fa˛„ sistemul de pensii.

A∫ vrea s„ fac un considerent. Aprecia doamna ministru aici c„ nivelul de s„r„cie Ón Rom‚nia este Ón sc„dere datorit„ programelor guvernamentale. Sunt obligat s„ spun c‚t se poate de clar: s„r„cia Ón Rom‚nia dac„ scade — aici este un mare semn de Óntrebare, dac„ chiar a∫a se ∫i Ónt‚mpl„, dar s„ d„m crezare expertizei B„ncii Mondiale — acest lucru se Ónt‚mpl„ datorit„ for˛ei de munc„ care lucreaz„ Ón str„in„tate, celor un milion ∫i jum„tate de rom‚ni care, Ón mod constant, trimit peste un miliard de euro prin conturi ∫i aproape un miliard de euro care ajung exact la destina˛ie, Ón bun„ parte spre familiile s„race din Rom‚nia.

Putem s„ credem c„ programele guvernamentale sunt foarte eficiente, dar se pare c„ suportul real al reducerii s„r„ciei ∫i al Ómbun„t„˛irii condi˛iilor de trai Ón Rom‚nia ˛ine, Ón primul r‚nd, de for˛a de munc„ care este externalizat„, care lucreaz„ peste hotare.

Ne surprinde ∫i Ón ceea ce prive∫te cheltuielile fundamentarea pe indicatori la num„r de pensionari. Deci noi Ón condi˛iile Ón care, domnilor mini∫tri..., ∫i am s„ v„ rog s„ Ón˛elegem un lucru. Noi, Ón luna septembrie, vorbim Ón Rom‚nia de 6.125.000 de pensionari. Vom avea disponibiliz„ri colective Ón continuare. 16 mari societ„˛i sunt pe lista de disponibiliz„ri colective, bun„ parte dintre ei, din persoanele disponibilizate, vor intra Ón pensii anticipate, par˛iale sau totale. Œn egal„ m„sur„, prin hot„r‚rile de guvern Ón ceea ce prive∫te Óncadrarea Ón grupe de munc„ ∫i Ón locuri de munc„ vom avea cohorte noi de oameni care intr„ Ón sistemul de pensii ∫i totu∫i dumneavoastr„ a˛i fundamentat bugetul pe 6.080.000, adic„ pe o sc„dere efectiv„. Nu vreau s„ Ón˛eleg c„, Óntr-adev„r, conta˛i pe scurtarea vie˛ii pensionarilor, dar se pare c„ a∫a stau lucrurile Ón acest buget.

Voi mai face c‚teva comentarii legat de bugetul de ∫omaj. Este foarte bine c„ avem un ∫omaj Ón reducere ∫i sper din toat„ inima s„ nu fie doar o impresie statistic„, pentru c„ s-a comentat ∫i la Uniunea European„ c„ ∫omajul scade statistic ∫i nu scade Ón realitate.

Problema care a∫ dori s„ o subliniez este cea privind utilizarea bugetului de ∫omaj, respectiv m„surile active pe care dumneavoastr„, agen˛ia le are Ón vedere pentru reducerea ∫omajului.

O m„sur„ corect„ pe care dumneavoastr„ a˛i luat-o ∫i pot s„ o spun este cea privind sus˛inerea prin credite a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii care creeaz„ locuri de munc„. Ceea ce v„ solicit Ón mod insistent, domnule Cindrea, domnule ministru, este s„ verifica˛i dac„ 3.500 de miliarde aloca˛i Ón 2001, 2002, 2003 ∫i 1.500 Ón 2004 Óntr-adev„r ∫i-au atins ˛inta, Ón sensul dac„ locurile de munc„ create sunt locuri de munc„ stabilizate, pentru c„,

din p„cate, analizele arat„ c„ exist„ o migra˛ie Ón sistem enorm„, adic„ banii se cheltuie ∫i cred eu c„ obliga˛ia dumneavoastr„ este, Óntr-adev„r, s„ verifica˛i dac„ ele conduc la locuri de munc„ care s„ fie stabilizate.

Œn concluzie, voi spune, pentru a nu-mi atrage din nou domnul pre∫edinte aten˛ia, c„ Grupurile liberale din Senat ∫i din Camer„ nu vor vota acest proiect de buget nu numai datorit„ caracterului s„u electoral, ci datorit„ obstina˛iei cu care Guvernul nu vrea s„ fac„ transparente fondurile care vin din privatizare, Ordonan˛a de Guvern nr. 111. Am spus-o ∫i la bugetul de stat: dac„ noi am fi v„zut c„ ace∫ti bani vin spre Casa Na˛ional„ de Pensii, c„ vin spre m„suri active pentru locuri de munc„, deci, dac„ am fi v„zut direc˛ia Ón care vin ace∫ti bani, nu neap„rat Ón propunerile noastre, dar s„ vedem c„ ei se reg„sesc obiectiv Ón dezbaterea Parlamentului, cu siguran˛„ atitudinea noastr„ ar fi fost diferit„, Óns„, av‚nd Ón vedere totalul refuz al Guvernului de a ne spune ce va face cu cele c‚teva mii, dac„ nu cumva zeci de mii de miliarde de lei provenite din privatizare, grupurile parlamentare sunt obligate s„ voteze Ómpotriv„.

V„ mul˛umesc.

Kerekes Károly

#48950

## **Domnul Kerekes Károly:**

Domnilor pre∫edin˛i, Doamn„ ministru, Domnule ministru, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Da˛i-mi voie s„ Óncep prin prezentarea succint„ a unor date macroeconomice generale pe care s-a fundamentat construc˛ia proiectelor bugetelor asigur„rilor sociale de stat ∫i al asigur„rilor de ∫omaj: cre∫terea economic„ de 5,5%, performan˛„ redutabil„ Ón condi˛iile recesiunii economice manifestate Ón ˛„rile europene, o rat„ medie anual„ a infla˛iei de 9% ∫i un deficit bugetar de 3%. Totodat„, Guvernul afirm„ cu hot„r‚re voin˛a de a continua procesul de reformare structural„ a economiei ∫i de cre∫tere a capacit„˛ii competitive a acesteia.

Procesul de ajustare structural„ a industriei presupune modernizarea agen˛ilor economici, av‚nd poten˛ial de Ónfruntare a mediului concuren˛ial extern, reorientarea activit„˛ii, Ónchiderea par˛ial„ sau integral„ a celor care nu se dovedesc a fi viabili Óntr-o economie construit„ pe legit„˛ile unei economii de pia˛„.

Pe fondul cre∫terii economice prognozate, aceste dou„ tendin˛e sunt contradictorii Ón ceea ce prive∫te efectele asupra pie˛ei for˛ei de munc„. Pe de o parte, cre∫terea economic„ presupune dezvoltarea afacerilor ∫i, implicit, sporirea num„rului locurilor de munc„. Pe de alt„ parte, lichidarea unor capacit„˛i de produc˛ie atrage dup„ sine disponibilizarea de personal.

Rata ∫omajului estimat„ de Guvern pentru anul 2004 se situeaz„ la un nivel de sub 8%, Ón condi˛iile Ón care Ón ˛„rile Ón curs de aderare la Uniunea European„ ∫i ale c„ror economii se afl„ Ón stadiul postrestructurare ∫omajul Ónregistreaz„ o valoare medie de 14,9% Ón 2003, cu varia˛ii Óntre 7% Ón Cehia ∫i 20,1% Ón Polonia.

Nu doresc s„ intru Ón detalii legate de avansul pe care aceste ˛„ri Ól Ónregistreaz„ fa˛„ de Rom‚nia, dar m„ Óntreb, totu∫i, ce relevan˛„ are o rat„ a ∫omajului at‚t de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/4.XII.2003 ambi˛ioas„ asupra imaginii de ansamblu asupra situa˛iei ocup„rii for˛ei de munc„, Ón condi˛iile Ón care asist„m la un fenomen din ce Ón ce mai accentuat al migra˛iei, oficiale sau nu, a for˛ei de munc„ spre ˛„rile occidentale ∫i a men˛inerii la cote alarmante a a∫a-numitei munci la negru.

Œn aceste condi˛ii, o preocupare distinct„ trebuie s-o constituie aplicarea m„surilor de reorientare a for˛ei de munc„, precum ∫i a programelor de formare continu„ a adul˛ilor, ambele orient„ri av‚nd impact semnificativ asupra sporirii calit„˛ii for˛ei de munc„ ∫i a ∫anselor de integrare-reintegrare pe pia˛a for˛ei de munc„ sau men˛inere a locurilor de munc„.

De asemenea, este necesar„ o mai accentuat„ consecven˛„ Ón aplicarea m„surilor care au efect asupra gradului de ocupare a for˛ei de munc„, printre care amintesc relaxarea fiscalit„˛ii ∫i crearea unui mediu propice al afacerilor, prin eliminarea barierelor birocratice ∫i a corup˛iei de la nivelul administra˛iei publice.

Œn ceea ce prive∫te relaxarea fiscalit„˛ii, este demn„ de remarcat continuarea reducerii taxei pe for˛a de munc„ Ónceput„ Ón anul acesta, leg‚ndu-se speran˛e justificate de combaterea muncii la negru.

Pia˛a muncii neimpozitat„ Ónseamn„ nu numai venituri mai pu˛ine pentru buget, dar ∫i o total„ nesiguran˛„ ∫i lips„ de protec˛ie pentru angaja˛i.

Unul dintre aspectele cele mai importante legate de situa˛ia ocup„rii for˛ei de munc„ Ól reprezint„ efectul direct ∫i imediat indus asupra sistemului de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Din raportul Ónso˛itor al proiectului bugetului asigur„rilor sociale de stat reiese faptul c„ pensia medie de asigur„ri sociale va fi de 1.864.109 lei, nivel ob˛inut Ón urma recorel„rii pensiilor, a index„rii acestora ∫i a dubl„rii pensiilor agricultorilor.

Totodat„ se va modifica modalitatea de stabilire a indemniza˛iei de concediu acordate pentru cre∫terea copilului, pentru anul 2004 aceasta situ‚ndu-se la suma de 6.529.700 de lei, Ón cadrul cheltuielilor bugetare, cele legate de indemniza˛iile de maternitate ∫i de cre∫tere a copilului p‚n„ la 2 ani fiind Ón cre∫tere cu 34% fa˛„ de anul curent.

Corobor‚nd aceste m„suri cu reducerea cu 2,5 puncte procentuale a cotei de contribu˛ie pentru asigur„ri sociale datorate de angajatori, r„m‚ne ca veniturile bugetului s„ se situeze la un nivel care s„ acopere cheltuielile presupuse de aplicarea acestor m„suri, de altfel, salutare.

Din datele prezentate Ón buget nu se prevede o majorare semnificativ„ a veniturilor din contribu˛ii, Ón schimb, suma prev„zut„ la Capitolul îSubven˛ii primite de la bugetul de stat“ va cre∫te abrupt, nivelul acesteia dubl‚ndu-se fa˛„ de anul acesta.

A∫adar, m„surile oportune de asigurare a unor venituri majorate beneficiarilor din sistemul de asigur„ri sociale corespund unei cre∫teri consistente a contribu˛iei bugetului de stat la completarea veniturilor bugetare ale bugetelor asigur„rilor sociale de stat, de la o pondere de 5% din totalul veniturilor Ón 2003 la 9% Ón 2004.

Doresc s„-mi exprim speran˛a c„ va fi Ómbun„t„˛it„ rata de colectare a contribu˛iilor datorate de angaja˛i ∫i de angajatori printr-o activitate eficient„ a nou-Ónfiin˛atei Agen˛ii Na˛ionale de Administrare Fiscal„ at‚t Ón direc˛ia colect„rii contribu˛iilor curente, c‚t ∫i a uria∫elor datorii acumulate de unii agen˛i economici fa˛„ de care p‚n„ acum s-a manifestat prea mare indulgen˛„.

Cert este c„ m„sura de dublare a pensiilor din agricultur„, prev„zut„ de Ordonan˛a de urgen˛„ a

Guvernului nr. 67/2003, constituie o m„sur„ salutar„ ∫i Ón concordan˛„ cu Programul de guvernare asumat de Executiv. Œns„ trebuie s„ remarc„m faptul c„ tot Ón mediul rural este extrem de sc„zut nivelul contribu˛iilor la buget, situa˛ie care se va men˛ine ∫i Ón anul viitor, ceea ce Ónseamn„ nu numai venit mai pu˛in pentru buget, dar ∫i o lips„ de asigurare pentru agricultori, cu consecin˛e sociale nedorite.

Recorelarea pensiilor, proces care urmeaz„ s„ se Óncheie Ón 2004, precum ∫i indexarea pensiilor, ambele prev„zute Ón Legea nr. 19/2000, sunt menite s„ Ónl„ture inechit„˛ile cauzate de calculul diferit al pensiilor p‚n„ la intrarea Ón vigoare a actualului sistem ∫i s„ p„streze puterea de cump„rare a pensiilor aflate Ón plat„.

Totu∫i, nu pot s„ nu remarc faptul c„ situa˛ia general„ a pensionarilor nu va cunoa∫te o ameliorare spectaculoas„, m„car ∫i constat‚nd c„ pensia medie se situeaz„ la nivelul de 66,5% din salariul minim brut pe economie preconizat.

Nu putem trece cu vederea o caren˛„ serioas„ a proiectului de lege, legat„ de nerespectarea prevederii Legii nr. 19/2000 referitoare la obliga˛ia constituirii unui fond de rezerv„ ce se utilizeaz„ pentru acoperirea presta˛iilor de asigur„ri sociale Ón situa˛ii temeinic motivate.

De asemenea, Ón textul legii Ónaintat Parlamentului nu figura salariul mediu pe economie prognozat pentru anul 2004 — un element fundamental Ón calculul indemniza˛iei pentru cre∫terea copilului —, fiind prev„zut doar salariul mediu brut estimat pentru trimestrul I. Prin acceptarea amendamentului propus de grupul nostru parlamentar c„tre comisiile de specialitate ale Parlamentului, aceast„ omisiune a fost corectat„.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Tr„g‚nd o concluzie, putem afirma c„ acest buget, cu toate eforturile f„cute, nu este un buget care s„ rezolve problemele sociale ale Rom‚niei. El se men˛ine Ón limitele resurselor financiare ∫i ale posibilit„˛ilor economice rom‚ne∫ti.

Reu∫ita acestui buget depinde Ón mare m„sur„ de cre∫terea economic„ a Rom‚niei, dar ∫i de reducerea risipei uria∫e ce exist„ Ón ˛ar„ ∫i de combaterea eficient„ a infrac˛ionalit„˛ii economice.

Œn condi˛iile date, acest buget Óncearc„ s„ fie un instrument de realizare a angajamentelor asumate de Guvern prin Programul de guvernare Ón domeniul politicii sociale ∫i al ocup„rii for˛ei de munc„, motiv pentru care Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ól va vota.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Corneliu Bichine˛

#58740

## **Domnul Corneliu Bichine˛:**

Domnilor pre∫edin˛i, Domnilor mini∫tri, Stima˛i colegi ∫i, nu Ón ultimul r‚nd,

Stimat„ doamn„ ministru,

Vreau s„ m„ adresez de la Ónceput dumneavoastr„, pentru a v„ semnala c‚t de frumos este c‚nd parlamentari din diferite grupuri Ó∫i exprim„, vizavi de aceea∫i chestiune — proiectul bugetului de asigur„ri de stat pe anul 2004 —, pozi˛ii diferite, mai toate Ón contrast cu ceea ce a˛i Óndemnat dumneavoastr„, de a vota acest proiect de buget.

Desigur, a˛i observat c„ mai toate grupurile parlamentare au anun˛at, prin reprezentan˛ii lor, c„ nu vor sus˛ine acest proiect de buget ∫i mi-ar p„rea foarte r„u ca, Ón final, c‚nd se va face num„r„toarea voturilor, s„ fim la înu“ doar 40—50.

Iat„, stima˛i colegi, cu o grab„ de nedescris, proiectul bugetului de stat pe anul 2004 a devenit lege. Bugetul a fost sus˛inut f„r„ rezerve de reprezentan˛ii P.S.D. ∫i U.D.M.R., care, de la o vreme, se au ca fra˛ii c‚nd este vorba de bani. Problemele lor Óncep, se pare, abia atunci c‚nd cele dou„ grupuri politice nu se pot hot„rÓ Ón ce grai s„-∫i vorbeasc„.

Zilele trecute, Óntreaga opozi˛ie — P.R.M. (∫i am s„ spun Ón ordinea importan˛ei), P.N.L., P.D. ∫i P.U.R. — a sanc˛ionat prin multe ∫i profunde amendamente proiectul de buget, amendamente care, dac„ ar fi fost luate Ón seam„, cu certitudine bugetul n-ar fi fost mai mare, c„ci nu era posibil, Óns„ ar fi fost mai drept ∫i mai stimulativ.

De ce se Ónc„p„˛‚neaz„, oare, Guvernul s„ aib„ mereu dreptate? N-a˛i obosit, domnilor, de at‚tea succese ∫i realiz„ri? Oare nu-i timpul s„ lua˛i o pauz„ ∫i, dup„ odihna binemeritat„, pe care o s„ v-o da˛i, s„ ne asculta˛i ∫i pe noi — pe noi, opozi˛ia —, ca Ómpreun„ s„

diagnostic„m problemele reale ale ˛„rii — s„r„cie ∫i frig, foamete, ∫omaj, insecuritate, corup˛ie ∫i criminalitate?

Parlamentarii Partidului Rom‚nia Mare nu caut„ nod Ón papur„. ™tim c„ guvernarea trecut„ a f„cut multe gre∫eli. Problema este c„ nici dumneavoastr„ nu ave˛i solu˛ii. Era r„u ∫i Ón perioada ’96—2000 — e drept, nu mai r„u ca acum —, iar r„ul produs Ón ˛ar„ nu este doar opera dumneavoastr„, de∫i v-a˛i str„duit c‚t a˛i putut Ón acest sens.

Dac„ un lunatic ar ajunge, din Ónt‚mplare, Ón Rom‚nia ∫i ar r„sfoi proiectele de buget, s-ar minuna de realiz„rile actualei guvern„ri. P.i.b.-ul Ónregistreaz„ anual cre∫teri; p.i.b.-ul pe locuitor, de asemenea, cre∫te sim˛itor; infla˛ia scade ca g‚lcile; pensiile cresc mereu. Desigur, lista revendic„rilor ∫i realiz„rilor poate fi prelungit„, Óns„, b„nuind c„ vizitatorului lunatic i s-a f„cut ∫i foame ∫i sete Ón acela∫i timp, Ól l„s„m s„ ias„ Ón strad„, acolo unde zv‚cne∫te via˛a ∫i unde cifrele p„lesc.

Aici nu mai pute˛i jongla cu grafice, imagini colorate ∫i statistici. Aici consta˛i fa˛a real„ a ˛„rii: ∫omeri cu duiumul, tineri care se ca˛„r„ pe zidurile Oficiului de migrare a for˛ei de munc„, doar, doar or prinde un loc de munc„ la cules de c„p∫uni ori corcodu∫e Ón Spania, l„ptuci ∫i gulii Ón Italia, b„tr‚ni ce se ˛in de garduri, vl„gui˛i de foame ∫i boli, muncitori Óng‚ndura˛i, fete ce se prostitueaz„ ∫i adolescen˛i care se drogheaz„. Œn sate, stima˛i colegi, veselia este ∫i mai mare, ∫i asta nu din pricina faptului c„ s-a lini∫tit ravacul, ci pentru c„ Legea nr. 416 este Ón floare. S-a reu∫it ceva unic Ón istoria ˛„rii: plata lenei ∫i a chiulului. S-a stricat ∫i ˛„ranul, speriat ∫i debusolat de faptul c„ nevolnicii ∫i netrebnicii satului primesc bani s„ umble cu m„turoaiele ∫i h‚rle˛ele dintr-o uli˛„ Ón alta, ca la o daciad„ a absurdului.

Nu pot trece cu vederea ∫i un lucru bun — a∫a este corect. Este vorba de dublarea pensiilor pentru pensionarii agricoli, faptul c„ se necesit„ un efort bugetar de 7 mii miliarde de lei.

Iat„ una dintre ˛intele pe termen mediu pe care o oche∫te Guvernul: cre∫terea gradului de ocupare a popula˛iei active ∫i reducerea ∫omajului, prin aplicarea unor m„suri economice de stimulare a cre„rii de noi locuri de munc„, Ón condi˛iile continu„rii procesului de privatizare ∫i de restructurare, astfel Ónc‚t Ón 2004 rata ∫omajului s„ scad„ sub 8%.

Credem c„ ˛inta este cam departe, aduce la vedere cu îlumini˛a de la cap„tul tunelului“, iar mijloacele pe care le ave˛i la Óndem‚n„ nu v„ pot ajuta s-o atinge˛i niciodat„. De ce? Simplu: dumneavoastr„ nu face˛i, stima˛i colegi, ci mima˛i c„ face˛i. Un sfert din popor este asistat, Óntre˛inut. Se Óncurajeaz„ astfel nemunca, parazitismul social ∫i necinstea.

Œmi pare foarte r„u c„ domnul Adrian N„stase, primulministru al Guvernului N„stase, nu este prezent aici, c„ruia, Ón final, voiam s„-i transmit un mesaj din jude˛ul cel mai n„p„stuit al ˛„rii — jude˛ul Vaslui —, unde ∫omajul a atins cote alarmante de p‚n„ la 40%: îFrigu-n oase,/Foamea-n case,/Asta ne-a adus N„stase./C„-n ˛ara lui «ciocu’ mic»/S-a pus bir ∫i pe nimic“.

V„ mul˛umesc.

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul