Dac„ o s„ consider, doamnelor ∫i domnilor colegi, c„ o parte dintre dumneavoastr„ nu a˛i Ón˛eles exact ce am vrut s„ spun, c„ nu ave˛i suficient„ capacitate de a absorbi informa˛ia pe care o dau la prima rostire, o s„ revin ∫i o s„ repet, dar sper c„ nu voi observa o asemenea dificultate Ón a asimila de prima dat„ ceea ce eu spun.
Revenind, diferen˛a dintre cele dou„ abord„ri ale institu˛iei revoc„rii este evident c„ dore∫te s„ formeze un fundament de revocare discre˛ionar„ politic. S-a spus at‚t Ón cadrul Parlamentului, c‚t ∫i Ón discu˛ii politice extraparlamentare c„ o majoritate poate s„ revoce f„r„ s„ aib„ vreo motiva˛ie. Fals. Majoritatea este determinant„ la alegerea Óntr-o func˛ie. Œn ceea ce prive∫te revocarea, majoritatea nu poate, Ón mod nemotivat, Ón mod discre˛ionar, s„ opereze f„r„ nici un motiv Ón leg„tur„ cu o func˛ie care a fost adjudecat„ prin crearea acestei majorit„˛i. Ca s„ fiu Ón˛eles, nici o majoritate, dar nici m„car unanimitatea nu poate s„ fie abuziv„ ∫i discre˛ionar„, doamnelor ∫i domnilor colegi.
De aceea, consider c„ o alt„ solu˛ie dec‚t aceea ca revocarea s„ opereze Ón ni∫te condi˛ii date, stabilite exact, nu Óntrune∫te exigen˛ele Constitu˛iei ∫i nu Óntrune∫te nici exigen˛ele democra˛iei.
Pentru ca argumentarea s„ fie complet„, cred eu, trebuie s„ fac trimitere ∫i la simetria necesar„ Óntre modalitatea de revocare a pre∫edintelui Rom‚niei ∫i a pre∫edintelui uneia sau alteia dintre Camere.
Constitu˛ia prevede Ón ceea ce prive∫te revocarea pre∫edintelui Rom‚niei o procedur„ prealabil„. Aceea const„ Ón propunerea de suspendare a pre∫edintelui din func˛ie de c„tre o treime din parlamentari, urmat„ de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/21.IX.2005
referendumul aleg„torilor, al corpului de aleg„tori al pre∫edintelui, care este Óntregul popor cu drept la vot. Subliniez, se refer„ la corpul de aleg„tori al pre∫edintelui.
Ce Óncerc eu s„ justific, c„, _mutatis mutandis_ , ∫i Ón situa˛ia pre∫edintelui Senatului trebuie s„ se instituie o procedur„ prealabil„, care procedur„ prealabil„ am considerat noi c„ trebuie s„ fie constatarea Ónc„lc„rii Constitu˛iei, a regulamentului sau a Regulamentului Camerelor comune, apoi sesizarea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri care, printr-un raport, sesizeaz„ plenul cu posibilitatea revoc„rii. Aceasta ar fi o procedur„ absolut logic„ ∫i care ar da con˛inut at‚t activit„˛ii parlamentare, dar ∫i institu˛iilor care compun activitatea parlamentar„ din Senat. Pentru c„ aceast„ Comisie juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ar veni s„ fie chiar garantul Ómpotriva unui abuz, unei propuneri discre˛ionare, ar veni s„ se afirme c„ s-a Ónc„lcat Constitu˛ia de c„tre pre∫edinte, aduc‚ndu-se dovezi. Filtrul care — dac„ vre˛i, instan˛a parlamentar„ —, care ar hot„rÓ dac„, Óntr-adev„r, exist„ sau nu temeiul invocat ∫i care s„ declan∫eze procedura ar constitui-o chiar Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i apoi, sigur, firesc, s-ar supune votului, iar majoritatea Senatului, a∫a cum este normal, ar avea posibilitatea s„ se pronun˛e.
Singura diferen˛„ Óntre cele dou„ proceduri prealabile este aceea care ˛ine de corpul de aleg„tori, ∫i anume c„ pre∫edintele Rom‚niei are corp de aleg„tori format din to˛i cet„˛enii cu drept de vot, ∫i de aceea, mecanismul este referendumul, iar pre∫edintele Senatului are ca ∫i corp de aleg„tori senatorii ∫i, de aceea, mecanismul este votul majoritar al Senatului.
Toate acestea fiind neglijate, este limpede c„ adoptarea Ón actuala formul„ a Regulamentului Senatului va fi o Ónc„lcare a Constitu˛iei, posibil„, Ón consecin˛„, de sanc˛ionat pe acest culoar al Cur˛ii Constitu˛ionale.
Apoi, argumentul stabilit„˛ii func˛iilor Ón stat, func˛iilor de Ón„l˛imea acelora ale pre∫edin˛ilor Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor este, de asemenea, unul care trebuie luat Ón seam„.
Imagina˛i-v„ c„ o asemenea majoritate care poate dispune discre˛ionar de aceste func˛ii se poate schimba la termene scurte, ∫i atunci unde se va ajunge? Se va ajunge ca Ón fiecare s„pt„m‚n„ — sigur, nu vreau s„ exagerez —, la dou„, trei luni, la 6 luni s„ se poat„ declan∫a, pentru c„ a∫a dore∫te o majoritate discre˛ionar„, revocarea pre∫edintelui.
Poate c„ mul˛i din aceast„ sal„ ar fi avantaja˛i de aceast„ solu˛ie, ∫i atunci nu am ajunge Ón situa˛ia ca 8 ani de zile s„ Ól vedem pre∫edinte tot pe domnul senator Nicolae V„c„roiu, iar jum„tate din Senat ar ajunge s„ fie pre∫edinte de Senat, c‚te o lun„, dou„, trei.
Dar acest avantaj personal al circa o jum„tate dintre noi nu cred c„ poate s„ constituie ∫i un avantaj al Senatului, al institu˛iei Senatului, ∫i un avantaj al democra˛iei rom‚ne∫ti, care trebuie s„ aib„ una dintre caracteristici ∫i stabilitatea func˛iilor de o asemenea Ón„l˛ime.
S-a invocat, Ón mai multe r‚nduri, c„ men˛inerea ∫i coabitarea pre∫edintelui din opozi˛ie cu o majoritate de alt„ culoare politic„ nu este democratic„, nu este benefic„. Fals. Nu vreau s„ dau exemple din Europa, pentru c„, atunci, chiar a˛i putea spune c„ vin cu bibliografie prin care s„ Óntind discursul meu p‚n„ la
limita suportabilit„˛ii unora dintre colegii mai pu˛in r„bd„tori.
Vreau doar s„ eviden˛iez faptul c„ pre∫edintele Senatului are Ón mecanismul de adoptare a legilor un singur vot. Œn consecin˛„, Ómprejurarea, motiva˛ia c„ nu se poate derula un program legislativ Ón conformitate cu Programul de guvernare al majorit„˛ii nu este sus˛inut de specificul ∫i de atribu˛iunile pre∫edintelui Senatului.
Programul legislativ, legile se adopt„ cu un num„r de voturi care trebuie s„ fie majoritar, iar pre∫edintele, repet, chiar dac„ se nume∫te Nicolae V„c„roiu, nu are — din p„cate pentru dumnealui ∫i din fericire pentru Alian˛„ — dec‚t un singur vot.
Ce am mai dorit, trec‚nd de la aceast„ expunere care ˛inea de institu˛ia revoc„rii ∫i pe care am ˛inut neap„rat s„ o detaliez, ca argumentare, pentru a nu c„dea Óntr-o gre∫eal„ care s„ poat„ avea consecin˛a declar„rii neconstitu˛ionalit„˛ii textului?
Am Óncercat, Óns„, Ón continuare s„ venim Ón acest Regulament al Senatului cu reglement„ri care s„ con∫tientizeze mai mult pe fiecare dintre noi ∫i — dac„ vre˛i, mai mult dec‚t at‚t — s„ creeze o anume transparen˛„ cu privire la activitatea noastr„ Ón raport cu cei care ne-au ales.
De aceea, am venit la art. 40 lit. h) cu un amendament Ón care — consideram noi — trebuie s„ fie publicat„ Ón Monitorul Oficial, Partea a II-a, desigur, situa˛ia domnilor senatori absen˛i nemotivat — aten˛ie! —, nu motivat. ™i eu doresc s„ se fac„ o distinc˛ie foarte clar„ Óntre un domn senator care nu este prezent la lucr„rile Senatului pentru c„ este Ón teritoriu, la Ónt‚lniri cu aleg„torii, este la alte ac˛iuni, care ∫i ele fac parte din portofoliul atribu˛iilor unui senator, ∫i situa˛ia Ón care este nemotivat.
Am considerat c„ Ón situa˛ia Ón care este nemotivat publicarea Ón Monitorul Oficial ar fi una care vine Ón Ónt‚mpinarea ideii de transparen˛„ ∫i ideii c„ aleg„torul trebuie s„ ∫tie conduita alesului s„u Ón Parlament.
BineÓn˛eles, cei care se tem de o asemenea prevedere ∫i care sunt aceea∫i majoritate de 6 senatori, apar˛in‚nd Alian˛ei, U.D.M.R. ∫i Partidul Conservator, au votat Ómpotriv„, astfel c„ cet„˛enii care ne-au ales vor trebui s„ mai a∫tepte p‚n„ c‚nd vor putea s„ ia contact cu informa˛ia c„ alesul lor a lipsit nemotivat atunci c‚nd Ón Senat se discuta despre marile lui nevoi.
Am Óncercat, de asemenea, s„ ne opunem unei situa˛ii pe care majoritatea dore∫te s„ o creeze, pe care noi o consider„m una care nu este Ón interesul cet„˛eanului care ne-a trimis Ón Parlament. Mai mult, eu cred c„ este chiar o sfidare a modului de exercitare constitu˛ional„ ∫i democratic„ a mandatului votul prin coresponden˛„!
Iat„ ce au inventat reprezentan˛ii puterii, respectiv Alian˛a, Partidul Conservator ∫i U.D.M.R., ca s„ poat„ s„ nu fie prezen˛i la dezbateri, dar totu∫i s„ le treac„ legile a∫a cum doresc. ™i fac aceast„ specifica˛ie motiv‚nd-o c„ cei care vor veni s„ justifice acest vot prin participarea unora dintre colegii no∫tri ca observatori la Parlamentul European nu se justific„. Am spus, dac„ dori˛i acest lucru, haide˛i s„-i spunem a∫a, atunci, nu, trebuie s„-i spunem vot prin coresponden˛„, ca el s„ poat„ fi operat at‚t de cei care sunt Ón misiuni parlamentare justificate, c‚t ∫i de c„tre cei care nu au chef s„ vin„ la Senat, dar partidul lor trebuie, totu∫i, s„ beneficieze de votul lor. Cum? Prin coresponden˛„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/21.IX.2005
Cam cum ne imagin„m asta? Pentru c„ sunt dou„ c„r„ri: una prin care vine po∫ta∫ul ∫i aduce indemniza˛ia acas„ la domnul senator ce nu are chef s„ vin„ la serviciu ∫i una prin care po∫ta∫ul vine ∫i aduce votul domnului senator aici, ca s„ se poat„ vota de c„tre partidul pe care Ól reprezint„ ∫i Ón condi˛iile Ón care dumnealui nu are chef s„ vin„ la Senat.
Acesta este mod de reprezentare a cet„˛enilor ∫i aceasta este responsabilitate Ón raport cu nevoile de legiferare a Senatului Rom‚niei din partea noastr„?
R„spunde˛i dumneavoastr„, sunt convins c„ o ve˛i face, atunci c‚nd ve˛i vota la acest punct.
Dar, sigur, cet„˛enii trebuie s„ ∫tie c„ acestea toate sunt manevre care doresc s„ ajung„ la o singur„ ˛int„: aceea ca puterea s„-∫i impun„ punctul de vedere ∫i legile Ón orice condi˛ii, chiar ∫i atunci c‚nd nu au prezen˛„, c‚nd nu au posibilitatea s„-∫i justifice propunerile, nici din punct de vedere constitu˛ional, nici din punct de vedere legislativ, pentru c„ au uitat un adev„r elementar: puternic este acela care reu∫e∫te s„ Ómpart„ puterea cu cei care sunt Ón opozi˛ie ∫i care, uneori, desigur, au mai multe argumente.
Acesta este apanajul puterii reale.
Iat„ c„ actuala putere dovede∫te c„, de fapt, dore∫te doar un sistem discre˛ionar, dore∫te un sistem prin care s„ Ó∫i impun„ m„surile legislative, indiferent dac„ ele au baz„ constitu˛ional„, indiferent dac„ au logic„ juridic„, indiferent dac„ sunt sau nu sunt Ón interesul cet„˛eanului, pe care ar trebui s„-l respecte mai mult, pentru c„ este cel care a determinat prezen˛a noastr„ aici.
Iat„ de ce, doamnelor ∫i domnilor senatori, eviden˛iez, Ón final, faptul c„ noi vom Óncerca prin mijloace parlamentare s„ ne impunem amendamentele care ne-au fost respinse, vom Óncerca s„ le argument„m, c‚t se poate de consistent, din punct de vedere constitu˛ional, din punct de vedere al legilor, din punct de vedere al regulilor democra˛iei ∫i al regulilor vie˛ii parlamentare, dar, mai presus de toate, din punct de vedere al interesului rom‚nului pentru o activitate parlamentar„ coerent„ ∫i benefic„ pentru el.
Œn situa˛ia, sigur, Ón care vom constata c„ principalele chestiuni pe care noi le-am amendat prin amendamente vor fi agreate de Domniile voastre, iar aceast„ agreere se va manifesta printr-un vot pozitiv, Ón urma unei analize politice, vom vedea care va fi votul nostru Ón leg„tur„ cu acest proiect.
Dac„, Óns„, se va ajunge ca puterea s„ repudieze doar prin for˛a num„rului de senatori pe care Ól are, atunci, Ón mod indubitabil, vom vota Ómpotriva acestui proiect de Regulament al Senatului, convin∫i fiind c„ facem un lucru important pentru instaurarea democra˛iei parlamentare Ón Rom‚nia, Ón a∫a fel Ónc‚t activitatea din Senatul Rom‚niei s„ fie supus„ numai intereselor cet„˛enilor care ne-au trimis aici.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.