Stenogramă plen

Eu sunt serios, la fel ca ∫i colegii din Grupul parlamentar al P.R.M.

Avem o alt„ solicitare, domnule pre∫edinte. Œn cursul zilei de ieri, dup„ votul la mo˛iunea simpl„ pe tema agriculturii, noi am contestat votul. Avem 9 colegi din sal„, senatori din partea P.R.M. ∫i din partea P.S.D., care au fost prezen˛i Ón sal„, au votat, ∫i votul lor nu a fost Ónregistrat nic„ieri. Ca urmare, solicit„m s„ fie ref„cut votul la mo˛iunea agricultura.

Domnule senator Solcanu, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Ion Solcanu:**

## Domnule pre∫edinte,

Ieri, Ón momentul Ón care mi-a parvenit lista votului pe mo˛iunea depus„ de c„tre Grupul parlamentar P.R.M., cu sprijinul Grupului parlamentar P.S.D., am constatat, cu surprindere, ∫i v-am anun˛at, ieri, Ón plen, c„ o parte dintre colegii care au fost aici au votat, dar nu se reg„sesc pe lista de vot.

Ast„zi fac public„ ∫i lista celor care am fost prezen˛i, am votat ∫i nu ne reg„sim pe list„. Œn ordine alfabetic„: Arca∫ Viorel, D‚ncu Vasile, Ion Iliescu, Aristide Roibu, Ion Solcanu, Doru Ioan T„r„cil„ ∫i R„zvan Theodorescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/21.IX.2005 Ceea ce este interesant este c„ 4 dintre cei care nu ne reg„sim pe lista de vot st„m Ón aceste dou„ r‚nduri ∫i, de aceea, ieri am solicitat, Ón primul r‚nd, s„ se revad„ votul electronic, dac„ nu exist„ o defec˛iune. Noi nu am avut ieri dec‚t doi absen˛i, pe doamna Rodica St„noiu, care este plecat„ Ón str„in„tate, ∫i colegul Mircea Geoan„, care a avut o Ónt‚lnire politic„ important„.

Deci m„ al„tur solicit„rii domnului senator Funar, liderul Grupului P.R.M....

Nu, Corina Cre˛u a fost Ón sal„.

V„ rog, nu comenta˛i din sal„. V„ rog foarte mult.

E un prieten apropiat liberalul respectiv ∫i de asta... Deci solicitarea de refacere a votului este absolut legitim„, de∫i exist„ o diferen˛„ semnificativ„ Óntre voturile exprimate ieri. Trebuie s„ recunosc, chiar dac„ am ad„uga voturile colegilor care ∫i-au exercitat votul ∫i nu apar pe list„, nici nu ∫tim cum ar fi votat, s„ spunem, dar, presupun‚nd c„ ar fi votat Ómpotriva mo˛iunii sau pentru mo˛iune, am vrea s„ vedem care este, totu∫i, rezultatul adev„rat al votului Senatului pe aceast„ mo˛iune, ca act politic extrem de important.

Stima˛i colegi, vreau s„ lua˛i act de faptul c„ s-a verificat Óntreaga instala˛ie... Nu ∫tiu dac„ se aude. Se aude?

Se aude foarte r„u, cu ecou.

O s„ vedem ∫i cu acustica. Am stabilit c„ vom monta o serie de microfoane suplimentare, ∫i Ón spatele s„lii, ∫i pe laterale, ca s„ nu mai avem nici un fel de probleme. Dac„ face˛i lini∫te, o s„ ne auzim.

Deci, stima˛i colegi, s-a verificat instala˛ia. Sunt ni∫te reguli Ón ceea ce prive∫te votarea. Œn primul r‚nd, cartela se introduce Ón aparat cu s„geata ro∫ie spre dumneavoastr„... Deci cu s„geata ro∫ie de pe cartel„ c„tre dumneavoastr„ se introduce Ón c„su˛„. Œn momentul c‚nd a˛i introdus aceast„ cartel„, automat, sunte˛i lua˛i Ón eviden˛„ pentru prezen˛„. Pentru pre∫edintele de ∫edin˛„ este foarte important acest lucru, Óntruc‚t constat„ dac„ avem sau nu cvorum de lucru.

Œn ceea ce prive∫te votarea, Ón momentul c‚nd a˛i introdus cartela v„ apare pe butonul 1, deasupra, scris pe ecran îvotare“, iar pe al doilea, îmicrofon“.

Pentru a vota, dumneavoastr„ trebuie s„ face˛i urm„toarele opera˛iuni: numai c‚nd pre∫edintele spune îvota˛i“, deci numai Ón acel moment, ap„sa˛i pe tasta 1 ∫i v„ exprima˛i votul, ap„s‚nd una dintre tastele 2, 3 sau 4.

Dac„ face˛i aceast„ opera˛iune Ónainte de a da pre∫edintele startul pentru votare, deci Ónainte de a v„ spune eu îvota˛i“, votul nu se exprim„. Acela∫i lucru se Ónt‚mpl„ dac„ este introdus„ cartela invers Ón aparat. Dup„ care, eu, de la pupitru, m„ Óntorc la pozi˛ia ini˛ial„ ∫i v„ apare din nou îvotare“ ∫i îmicrofon“, ∫i continu„m pe aceast„ procedur„.

Deci aceasta este procedura de vot ∫i Ón astfel de condi˛ii nu exist„ nici un risc ca votul dumneavoastr„ s„ nu fie preluat de c„tre calculator.

Œn ceea ce prive∫te votul dat ∫i contestat de colegi, sigur c„ acest lucru trebuie v„zut. Noi avem o prevedere regulamentar„ Ón care se precizeaz„ c„ Ón astfel de situa˛ii se cere votul plenului pentru revotare. Œn contextul Ón care colegii lideri de grup Ó∫i men˛in observa˛ia legat„ de corectitudinea votului, putem proceda Ón conformitate cu prevederile regulamentului.

Deci este vorba despre votul la mo˛iune. Pe cale de consecin˛„, dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, voi proceda Ón acest mod.

V„ rog s„ interveni˛i.

Domnul Szabó, dup„ care, domnul senator Puiu Ha∫otti.

Avem prevedere Ón regulament, dar v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i, ca s„ lu„m o decizie. V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Ceea ce este pe cale s„ se petreac„ acum este ceva absolut f„r„ precedent. Eu Ón˛eleg c„ numero∫i colegi au avut nevoie de aceast„ explica˛ie Ón leg„tur„ cu tehnica exercit„rii votului, dar acest lucru, eventual, Ól putem face, pur ∫i simplu, pe o chestiune ideal„, nu pe o treab„ punctual„ asupra c„reia s-a petrecut votul, Ón anumite Ómprejur„ri, care au fost ieri, ∫i nu ast„zi. A∫a ceva este absolut inacceptabil...

Domnule senator,...

... ∫i contrar oric„ror prevederi, ca acum, ad-hoc, s„ decreta˛i reluarea votului asupra unui lucru judecat.

Nu... Nu...

_Res iudicata,_ pentru cei ini˛ia˛i.

Domnule senator,...

Prin urmare, v„ rog s„ considera˛i c„ nu exist„ ast„zi, aici, acum, posibilitatea s„ ordona˛i repetarea votului Ón felul acesta ∫i bazat pe argumente at‚t de sub˛iri ca cele care au fost expuse aici, ∫i nedovedite. Nu se poate ad-hoc, repet, ordona repetarea unei proceduri care a avut loc o dat„ ∫i nu exist„ temei pentru a o repeta.

V„ rog s„ considera˛i cu toat„ seriozitatea aceast„ chestiune.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate coleg,

Ceea ce spune˛i dumneavoastr„ dovede∫te un fapt. Probabil c„ a˛i lipsit ieri la vot. Deci repet...

Domnule senator Szabó, v„ rog s„ lua˛i loc.

Repet, contestarea s-a f„cut imediat dup„ vot. S-au solicitat liste, s-a venit la microfon, ∫i de o parte, ∫i de alta, pe aceast„ tem„. Deci nu a doua zi, ci imediat s-a revenit, Ón cursul zilei de ieri. Eu repet...

Stima˛i colegi, v„ rog eu s„ nu v„ agita˛i. V„ rog eu foarte mult s„ nu v„ agita˛i, c„ nu are rost. E o problem„ minor„, care se rezolv„ simplu. Deci nu se ridic„ astfel de probleme Ón care s„ ne agit„m inutil... Repet, trebuie s„ fim corec˛i legat de modul Ón care s-a derulat toat„ procedura de vot, faptul c„ a fost contestat imediat votul, Ón baza listelor ulterioare s-a revenit la microfon ∫i s-a cerut acest lucru, nu s-a f„cut acest lucru, v„ dau cuv‚ntul tocmai pentru a v„ exprima punctele de vedere, dup„ care

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, stima˛i colegi,

S„ ∫ti˛i, domnule pre∫edinte, c„ eu m„ bizui de data aceasta pe Ón˛elepciunea dumneavoastr„. Este mai mult dec‚t jenant, mai mult dec‚t penibil ca Ón ziua urm„toare s„ se cear„ repetarea unui vot.

Domnule pre∫edinte, Ónainte de a v„ spune c„ noi nu vom participa la o astfel de manevr„, vreau s„ subliniez un fapt, nu pentru colegii mei, mai degrab„ pentru opinia public„, aceast„ discu˛ie care a fost declan∫at„ de liderii celor dou„ partide aflate Ón opozi˛ie, ai celor dou„ partide prietene aflate Ón opozi˛ie, nu are dec‚t un singur scop: s„ mai avem Ónc„ vreo 2, 3 ore de dezbateri pe aceast„ tem„, s„ mai cerem vreo 5, 6 pauze de consult„ri, s„ mai vedem cum prelungim, cum mai pierdem o zi din activitatea noastr„. Asta este totul. Nimeni nu-∫i Ónchipuie c„ av‚nd sau neav‚nd acele c‚teva voturi soarta mo˛iunii ar fi fost alta. Dar nu asta este problema. Problema este, cum v„ spuneam, de a mai avea Ónc„ 2, 3 ore de discu˛ii, pentru a am‚na, pentru a arunca totul Ón derizoriu.

Eu o spun cu toat„ convingerea. Ceea ce se Ónt‚mpl„ de vreo 2, 3 zile Ón Senatul Rom‚niei cred c„ nu se Ónt‚mpl„ niciunde, nici Óntr-o ˛ar„ african„. Este inadmisibil s„ ne batem joc de noi, de timpul nostru ∫i de aleg„tori.

Uita˛i, sunt deja colegi care doresc s„ intervin„ pe aceast„ tem„. Bun. Spune˛i-ne, mai bine, c‚t timp v-a˛i programat s„ am‚na˛i aceste dezbateri pe aceast„ chestiune, pentru c„ noi nu mai avem ce discuta. Vorbi˛i dumneavoastr„ c‚t pofti˛i, spune˛i-ne c‚te ore a˛i alocat acestei ac˛iuni, vorbi˛i, noi v„ l„s„m s„ vorbi˛i, ∫i dup„ aceea trecem la treburile noastre, dar, Ónc„ o dat„, domnule pre∫edinte, eu m„ bizui pe Ón˛elepciunea dumneavoastr„. Este inadmisibil, incalificabil, s„ relu„m un vot a doua zi.

De ce nu s-a Ónt‚mplat acest lucru ieri?

Haide˛i, domnule! Ieri a˛i cerut lista, domnule! Nici, cel pu˛in, nu a˛i contestat, ∫i dac„ a˛i f„cut-o, a˛i f„cut-o cu jum„tate de gur„. Ieri trebuia s„ cere˛i refacerea votului,

nu ast„zi, dac„ ar fi fost s„ fie.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule senator, v„ rog, chiar dac„ sunte˛i lider de grup, eu cred c„ ar trebui, de la tribun„, s„ ave˛i un comportament civilizat.

Deci nu a fost nimic nelalocul lui Ón toate aceste dezbateri de dou„ zile. Este lupta politic„ care se deruleaz„ Óntr-un Parlament ∫i nimic altceva.

V„ rog eu s„ v„ ab˛ine˛i de la astfel de comentarii.

Nu e nimic absolut nelalocul lui. Nu v-am supus reluarea votului deocamdat„, deci nu Óncerca˛i s„ veni˛i cu fel de fel de acuze. Nu am stabilit noi 15 septembrie, ca dat„. Dumneavoastr„ a˛i stabilit.

V„ rog foarte mult.

Domnul senator T„r„cil„, dup„ care domnul senator Bindea.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului. Stima˛i colegi senatori,

Am venit la tribuna Senatului nu pentru a participa la ˛ig„nia a∫a numit„ de liderul Grupului parlamentar P.N.L.-P.D., ci pentru a r„spunde acuzelor grave aduse de Domnia sa Ón cuv‚ntul de ast„zi diminea˛„, Ón momentul Ón care spunea c„ cererea formulat„ de liderul Grupului P.S.D., Ón finalul ∫edin˛ei de ieri, este inadmisibil„, iar gestul Domniei sale este incalificabil.

Pentru ca o cerere s„ poat„ fi considerat„ ca inadmisibil„, ea nu trebuie s„ se g„seasc„ Ón prevederile cuprinse Ón regulament. La finalul votului dat asupra mo˛iunii simple, dup„ distribuirea listelor de vot, s-a constatat situa˛ia care ap„ruse ∫i votul a fost contestat de c„tre liderul Grupului P.S.D. ∫i de c„tre liderul Grupului P.R.M.

Sigur c„ ∫edin˛a era la final, iar asupra contesta˛iei Senatul nu s-a pronun˛at. Contesta˛ia formulat„ de noi este inadmisibil„, a∫a cum afirm„ domnul senator Puiu Ha∫otti? Domnia sa ar putea s„ aib„ dreptate, cu o singur„ condi˛ie, ca Ón momentul Ón care au Ónceput dezbaterile ieri s„ fi propus plenului Senatului abrogarea regulamentului. Lucrul cel mai simplu pe care trebuie s„-l facem este s„ deschidem aceast„ carte ro∫ie, b„nuiesc c„ to˛i o ave˛i, dac„ vre˛i, putem s„-i schimb„m coper˛ile ∫i s„ o facem portocalie, dar prevederile existente Ón regulament, p‚n„ la modificare, r„m‚n acelea∫i. Sigur, culoarea ro∫ie este foarte important„ ∫i o s„ vedem dac„ poate fi modificat„.

Da˛i-mi voie s„ citesc pentru colegii senatori, ∫i v„ rog s„ nu considera˛i o jignire din partea mea acest lucru, sau s„ citim Ón comun, dac„ vre˛i, prevederile art. 131 din regulament, din regulamentul Ón vigoare, stima˛i colegi, nu pe cel pe care dori˛i dumneavoastr„ s„-l adopta˛i.

Art. 131 punctul 1. îVotul poate fi contestat numai de pre∫edintele unui grup parlamentar, imediat dup„ anun˛area rezultatului votului de pre∫edintele Senatului.“ Ce a f„cut domnul senator Ion Solcanu ieri?

Œn momentul Ón care a luat cuno∫tin˛„ de lista de vot, de la microfonul Senatului, a contestat votul.

Sigur c„ dumneavoastr„ a˛i avut o singur„ preocupare ieri, s„ vota˛i ∫i apoi s„ pleca˛i din sal„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/21.IX.2005 Este at‚t de simplu s„ scoatem stenograma Senatului de ieri ∫i ve˛i vedea c„ la ora 14,00, dac„ nu m„-n∫el, f„r„ 5 sau 10 minute votul a fost contestat, pentru c„ eram prezen˛i Ón sal„, ∫i am constatat c„ o parte a grupului nostru. ...Deci dac„ erau colegi, pe s„rite, spuneam, ∫tiu eu, s-a Ónt‚mplat ceva, dar din primele dou„ r‚nduri nu a fost marcat nici pentru, nici contra ∫i nici nu am fost trecu˛i cel pu˛in prezen˛i la vot.

M„ bucur c„ citim Ómpreun„ regulamentul, dar hai s„ trecem la teza a doua din art. 131 ∫i s„ vede˛i c„ acest drept exist„ pentru un grup parlamentar, prin liderul s„u, regulamentul f„cut cu cap de c„tre colegii din prima legislatur„ stabile∫te Ón continuare ce are de f„cut Senatul. Asupra contesta˛iei, deci, formulate de liderul unui grup parlamentar Senatul se pronun˛„ prin votul majorit„˛ii senatorilor prezen˛i.

A∫adar, dup„ ce contesta˛ia este formulat„, cel care decide asupra contesta˛iei, nu asupra votului dat la mo˛iune sau la un proiect de lege sau la un amendament, este plenul Senatului, a∫a cum este ∫i firesc, ascult‚nd argumentele prezentate de c„tre liderul grupului parlamentar care contest„ votul.

Mai departe, pe probleme de procedur„. Regulamentul stabile∫te cum se deruleaz„ dezbaterea asupra contesta˛iei Ón Senat, dar dumneavoastr„ nu vre˛i s„ citi˛i ∫i ne crea˛i nou„ o problem„?! Nu. V„ crea˛i dumneavoastr„. C„ Ón loc s„ vorbi˛i de la microfonul Senatului, vorbi˛i din sal„ Ón necuno∫tin˛„ de cauz„.

Deci citesc cea de-a treia tez„ din art. 131 punctul 1 din regulament. Nu este fantezie. Contesta˛ia poate fi sus˛inut„ de un singur vorbitor — a∫a cum s-a Ónt‚mplat ieri — Óntr-un interval de timp rezonabil, ∫i Ón caz de opozi˛ie poate lua cuv‚ntul, Óntr-un interval de timp egal — a∫a cum a f„cut domnul senator Puiu Ha∫otti — de asemenea, un singur vorbitor din partea fiec„rui grup parlamentar.

Interven˛ia subsemnatului nu este pentru a sus˛ine contesta˛ia, ci pentru a explica, a Óncerca s„ explic c„ nu-mi asum eu acest merit, prevederile din regulament.

Œn alin. (2) al art. 131 se arat„ expres c„ Ón condi˛iile Ón care plenul Senatului admite contesta˛ia sus˛inut„ de un grup parlamentar, consecin˛a, de-abia atunci, este repetarea votului.

Deci acesta este textul Ón vigoare pe care dumneavoastr„, cu vehemen˛„, din banc„, este adev„rat, f„r„ s„ ave˛i r„spunderea cuv‚ntului, Ól contesta˛i.

Haide˛i s„ vedem ce a f„cut aceast„ faimoas„ comisie pe care dumneavoastr„ o sus˛ine˛i ∫i de-abia a∫tepta˛i s„ trecem la votarea articolelor respective. B„nuiesc c„ ave˛i Ón fa˛„ raportul Óntocmit de Comisia special„ pentru modificarea regulamentului...

Stimate coleg, domnul T„r„cil„, e alt punct, v„ rog foarte mult. Suntem la problema contest„rii votului. V„ dau cuv‚ntul.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Doar o singur„ fraz„ vreau s„ spun...

V„ rog frumos.

O fraz„ da˛i-mi voie s„ spun.

Uita˛i, domnul senator, domnul pre∫edinte Berceanu spune exact ce spun eu.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Acest text, domnule pre∫edinte, art. 131 nu poate fi contestat de colegii senatori, pentru c„ la comisia noastr„ nu a existat Ón aceast„ problem„ nici un singur amendament.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, ne putem opri aici?

Domnul Bindea, v„ rog.

## **Domnul Liviu Doru Bindea:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Nu din cauza noastr„ s-a ajuns la discu˛ii absolut neprincipiale Ón Senat ∫i am reu∫it s„ auzim ast„zi c„ dezbaterile parlamentare sunt catalogate ca ˛ig„nie, iar eu afirm de la tribuna onoratului Senat c„ toate dezbaterile celor care au fost ale∫i de rom‚ni s„-i reprezinte Ón Senat fac parte din regulile democratice, din regulile constitu˛ionale. Singura diferen˛iere este a acelora care Ón˛eleg aceste reguli sau care nu le Ón˛eleg. Ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi este o Óncercare de a prevedea ∫i de a aplica viitoarele prevederi abuzive, antidemocratice ale viitorului regulament.

Mai ave˛i r„bdare, doamnelor ∫i domnilor senatori de la Alian˛„. Œnc„ regulamentul prin care ve˛i Óncerca, sper s„ nu reu∫i˛i, s„ restr‚nge˛i posibilitatea de exprimare a senatorilor nu este adoptat.

De aceea, eu, personal, am trecut ∫i trec cu mult„ Ón˛elegere peste ie∫irile Domniilor voastre nepoliticoase ∫i care jignesc at‚t pe senatori, c‚t ∫i institu˛ia Senatului.

V„ Ón˛elegem, r„bdarea v„ este la limit„ ∫i asta este una dintre calit„˛ile unui om politic care, dac„ o ai, Ó˛i folose∫te, dac„ nu o ai, te discrediteaz„ sau, mai bine zis, Ó˛i arat„ adev„rata dimensiune politic„.

Art. 131 a fost citat, au fost citate ambele alineate. Spune˛i, v„ rog, ce considera˛i c„ este neregulamentar ∫i Ón consecin˛„ c„ ar excede regulilor democratice ∫i ale dezbaterilor parlamentare.

La finele votului de ieri — numai cei care nu doresc s„-∫i aduc„ aminte nu Ó∫i aduc aminte sau care chiar au o memorie care ˛ine mai pu˛in de 15—20 de ore — at‚t liderul Grupului parlamentar al P.S.D., c‚t ∫i liderul Grupului parlamentar P.R.M. au contestat votul. Pentru a Óncerca s„ v„ trezesc memoria, v„ reamintesc faptul c„ domnul Gheorghe Funar a solicitat list„ Ónainte de vot, pentru a putea verifica imediat, pentru a se Óncadra Ón prevederile art. 131, care spune despre timp, ca unul rezonabil. Pentru a restr‚nge acest timp a solicitat Ónainte de vot list„, iar noi nu puteam s„ facem o discu˛ie concret„ p‚n„ nu verificam acea list„ ∫i p‚n„ nu f„ceam compararea persoanelor, senatorilor care erau Ónscri∫i pe list„, ca ∫i participan˛i la vot, cu cei care erau sau nu erau Ón Senat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/21.IX.2005 De aceea, observa˛iile Domniilor voastre nu sunt Óntemeiate, cel pu˛in pe prevederile actualului regulament.

De aceea, ceea ce repudia˛i dumneavoastr„ acum este chiar regulamentul ∫i este chiar via˛a parlamentar„ Ón esen˛a ei.

S-a ar„tat, art. 131 este Óndestulat din plin de conduita celor doi lideri de grupuri parlamentare, Ón consecin˛„, singura solu˛ie care se impune regulamentar este constatarea adev„rului ∫i a juste˛ei celor dou„ contesta˛ii, cu aplicarea ulterioar„ a alin. (2) din art. 131, respectiv admiterea contesta˛iei, cu consecin˛a repet„rii votului.

Acestea sunt regulile constitu˛ionale, acestea sunt regulile instituite prin regulament, acestea sunt regulile democra˛iei ∫i ale dezbaterilor parlamentare ∫i v„ invit cu tot respectul s„ le respecta˛i, s„ le aplica˛i pentru onoarea noastr„ ca senatori ∫i pentru prestigiul institu˛iei Senatului.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, procedur„!

## Stima˛i colegi,

Dup„ ridic„rile de m‚ini, mai sunt vreo 7, 8 vorbitori pe aceast„ tem„.

Procedur„, domnule pre∫edinte!

Imediat, domnul vicepre∫edinte, o s„ v„ dau cuv‚ntul. V„ propun s„ simplific„m lucrurile. Sigur c„ ce am dorit ini˛ial se rezolva Ón zece secunde ∫i nu mai pierdeam o jum„tate de or„. Nu dori˛i acest lucru. Era o treab„ de zece secunde. Dar este o stare de nervozitate ∫i o ∫i Ón˛eleg pe undeva.

Œntruc‚t au fost discu˛ii legate de... dac„ s-a solicitat, dac„ nu s-a solicitat, dac„ este Ón stenogram„, nu este Ón stenogram„, v„ propun s„ fi˛i de acord ca aceast„ problem„ cu stenogramele, pe care le vom avea la dispozi˛ie, s„ o discut„m ast„zi, la ora 14,00, la Biroul permanent ∫i s„ venim m‚ine Ón fa˛a dumneavoastr„ cu o propunere.

Mai dori˛i s„ ridica˛i probleme de procedur„, domnule Mele∫canu? Microfonul 2, v„ rog.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

## Domnule pre∫edinte,

Respectuos v„ spun c„ nu Ón˛eleg ce se Ónt‚mpl„. Dac„ nici dup„ explica˛iile domnului T„r„cil„ nu Ón˛elegem cum trebuie s„ proced„m, mie mi se pare c„ devenim ridicoli.

Dac„ cineva contest„ votul de ieri ∫i insist„, liderii de grup se pot pronun˛a, se r„spunde ∫i se trece la vot, dar nu putem nici unul dintre noi s„ spunem c„ firma îPhilips“ nu este bun„. C„ am fost sau nu am fost este o chestiune care ˛ine strict de procedurile noastre. Exist„ o contesta˛ie, se sus˛ine, un pre∫edinte al grupului o prezint„, cel„lalt r„spunde.

Dac„ vom primi lec˛ii de 20 de minute Ón leg„tur„ cu democra˛ia, scuza˛i-m„, dar putem, pe bun„-dreptate, s„ ne punem Óntreb„ri Ón leg„tur„ cu ce facem noi aici.

Deci, dac„ exist„ un regulament, cel care exist„, dac„ el ne-a fost explicat pe Ón˛elesul tuturor de c„tre domnul T„r„cil„, nu v„d de ce nu am putea s„ aplic„m regulamentul foarte simplu ∫i concret, deci nu v„d ce rost are s„ prelungim o chestiune?

A fost contestat votul? Se pare c„ a fost contestat. Domnul Ha∫otti s-a opus acestei contest„ri, v„ rog, potrivit regulamentului, s„

De acord cu propunerea domnului Mele∫canu?

Da.

Dar a∫a este regulamentar.

Vreau s„ re˛ine˛i, stima˛i colegi,...

Procedur„!

V„ rog, ave˛i un minut pe procedur„!

Nu se poate, domnule!

Liderii de grup au solicitat cuv‚ntul pe procedur„.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Rom‚nul spune c„ îCe po˛i face ast„zi nu l„sa pe m‚ine“ ∫i nu are rost s„ l„s„m pentru Biroul permanent s„ discut„m o anumit„ problem„.

Am Ón fa˛„ stenograma ∫edin˛ei de ieri ∫i citesc din stenogram„ ceea ce am declarat la microfon: îGrupul parlamentar P.R.M. contest„ votul.“

A∫ vrea s„ v„ fac cunoscut, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„ Ón timp ce vorbea colegul nostru la microfon, domnul senator Bindea, domnul senator Puiu Ha∫otti — care Ó∫i cite∫te presa pe banii contribuabililor, ∫i Ómi pare r„u c„ televiziunile nu Ól filmeaz„ ∫i nu-l dau la toat„ ˛ara s„-l vad„ — spunea despre noi...

Nu este procedur„!

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este vorba de un lucru pe care trebuie s„-l...

## Domnule senator,

V„ rog, a˛i avut un minut, mai ave˛i 10 secunde.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/21.IX.2005

Pe procedur„!

## Domnule pre∫edinte,

Am fost eticheta˛i, noi, din Grupul parlamentar al P.R.M., de c„tre domnul senator Puiu Ha∫otti c„ suntem ˛igani ∫i, ca urmare, v„ Ón∫tiin˛„m c„ ne vom adresa Departamentului pentru combaterea discrimin„rilor.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, v„ propun s„ fi˛i de acord, legat de propunerea domnului Mele∫canu ∫i a domnului Ha∫otti, s„

Stimate coleg, am Ón˛eles. N-a˛i fost Ón sal„. Asta am vrut s„ fac atunci.

Uita˛i-v„ bine c„ am fost Ón sal„!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Asta am cerut de la Ónceput, dar domnule senator, ∫ti˛i ce s-a Ónt‚mplat. V„ rog, nu are rost! Deci, v„ rog s„ v„ ab˛ine˛i, domnule Frunda.

## **Domnul Frunda György**

**:**

V„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

De la microfon vorbi˛i, v„ dau cuv‚ntul ori de c‚te ori dori˛i dumneavoastr„.

Este discriminator!

Nu ave˛i acest drept, nu sunte˛i dirigintele clasei!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ rog s„ lua˛i loc.

Deci acest lucru Ól discutam ∫i cu domnul Puskás acum jum„tate de or„, dar, m„ rog, asta este cu totul ∫i cu totul alt„ poveste.

Stima˛i colegi,

Continu„m dezbaterile generale asupra proiectului de regulament.

Dau cuv‚ntul domnului senator Liviu Doru Bindea.

Suntem la dezbateri generale.

V„ rog, pu˛in„ lini∫te.

V„ rog, domnule senator Liviu Doru Bindea, pofti˛i la tribun„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ m„rturisesc c„ niciodat„ nu am urcat la tribuna Senatului cu at‚ta m‚hnire ∫i cu at‚ta re˛inere, datorit„

faptului c„ acei colegi care stau Ón spate nu aud Ón continuare ceea ce ni se spune de c„tre liderul lor de grup, iar dac„ dumneavoastr„ vi se va spune a∫a ceva, a˛i avea o reac˛ie deosebit„.

Este pentru prima dat„ c‚nd mi se...

Domnule senator...

Domnule pre∫edinte,

V„ rog foarte frumos!

Suntem la dezbateri generale, s„ ascult„m.

## **Domnul Liviu Doru Bindea:**

Domnule pre∫edinte,

Dezbaterile generale este un discurs format din mai multe p„r˛i.

Partea discursului introductiv„ a mea vrea s„ justifice calitatea nu doar tocmai bun„ pe care cred c„ o va avea datorit„ situa˛iei Ón care am fost adu∫i cu to˛ii de interven˛iile unora care au uitat de polite˛ea politic„ ∫i au uitat de regulile democratice.

Deci nu sunt Ón afara subiectului, sunt Ón cadrul dezbaterile generale, domnule pre∫edinte ∫i doamnelor ∫i domnilor senatori.

F„r„ Óndoial„ c„ Regulamentul Senatului este un act normativ de o importan˛„ crucial„, pentru c„ el stabile∫te regulile dup„ care Camera superioar„ legifereaz„, pentru c„ el stabile∫te conduita parlamentarilor — iat„, ast„zi am constatat c„ uneori le stabile∫te inutil, dar asta este o alt„ problem„ —, de aceea, vr‚nd s„ sublinieze importan˛a acestui act normativ, art. 76 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei Ól asimileaz„ cu legile organice.

Dau citire, Ón consecin˛„, articolului respectiv, pentru ca cei care r‚d s„ ∫i-l reaminteasc„, dac„ l-au ∫tiut vreodat„: îLegile organice ∫i hot„r‚rile privind regulamentele Camerelor se adopt„ cu votul majorit„˛ii membrilor fiec„rei Camere“, ∫i apoi, alin. (2) se refer„ la legile ordinare. Revin, textul constitu˛ional consider„ Regulamentul Senatului ∫i Ól asimileaz„ din punctul de vedere al adopt„rii legilor organice.

Ce se Ónt‚mpl„ acum Ón leg„tur„ cu acest moment at‚t de important, ∫i anume al adopt„rii unui nou regulament, care sunt caracteristicile acestui moment, ce se poate desprinde din modul Ón care a fost abordat acest moment la Comisia special„ de modificare a regulamentului ∫i modul Ón care a fost abordat de c„tre partidele politice.

F„r„ Óndoial„, at‚t opinia public„, c‚t ∫i mass-media, c‚t ∫i noi Ón∫ine am observat c‚teva caracteristici ale acestui proiect.

Ele sunt, Ón primul r‚nd, graba, precipitarea, superficialitatea, nervozitatea Ón leg„tur„ cu timpul Ón care el trebuie s„ fie dezb„tut ∫i adoptat, apoi acelea∫i caracteristici Ón leg„tur„ cu modul de reglementare al principalelor institu˛ii care fac obiectul lui.

Este, f„r„ Óndoial„, vizibil pentru cel care cite∫te acest proiect c„ s-a dorit, prin el, s„ se introduc„ reglement„ri care sfideaz„ Ón prea multe locuri specificul activit„˛ii parlamentare, care doresc ca activitatea parlamentar„ s„ fie foarte bine gradat„ de ni∫te institu˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/21.IX.2005 supraparlamentare, suprasenatoriale, cum ar fi Biroul permanent, care doresc ca senatorii s„ nu se poat„ manifesta Ón conformitate cu specificul vie˛ii parlamentare ∫i ei s„ fie Óngr„di˛i ∫i bine dirija˛i de c„tre diferite structuri de conducere ∫i chiar de c„tre structuri politice.

Cu toate acestea, am luat Ón serios aceast„ activitate ∫i, Ón consecin˛„, dup„ acea disfunc˛ionalitate care a fost creat„ Ón leg„tur„ cu neincluderea amendamentelor pentru plen, s-a ajuns ca s„ fie depuse, Ón total, un num„r de 549 de amendamente, din care partidul Rom‚nia Mare, 169.

Dintre acestea au fost admise 59, ceea ce Ónseamn„ c„ a fost o preocupare deosebit„ pentru a se impune aceste amendamente ∫i pentru ca principalele obiecte de reglementare ale statului s„ fie constitu˛ionale ∫i Ón interesul vie˛ii parlamentare.

Nu a∫ vrea s„ fac dec‚t o singur„ apreciere Ón leg„tur„ cu aceast„ dorin˛„ a parlamentarilor, a dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor senatori, de a participa la acest act at‚t de important.

Aceasta trebuie s„ fie considerat„ ca un semn de seriozitate, ca un semn de mare interes pentru adoptarea regulamentului.

Din p„cate, Óns„, ∫i ast„zi, dar ∫i cu alte ocazii, ∫i probabil c„ Ón toat„ perioada Ón care se va dezbate aceast„ important„ lege, acest gest de seriozitate, de implicare ∫i de responsabilitate al senatorilor este deturnat, uneori ajunge p‚n„ la a fi schilodit, se ajunge s„ se considere motive de a trage de timp, motive de a opri o reglementare ∫i alte asemenea atribute care vin s„ loveasc„ Ón chiar institu˛ia senatorului.

Nu se poate ca ni∫te oameni care au muncit pentru a formula aceste amendamente ∫i care au muncit ca s„ ∫i le sus˛in„ Ón comisii ∫i probabil Ón plen s„ fie caracteriza˛i Ón aceast„ manier„.

A∫ vrea s„ mai precizez Ón leg„tur„ cu ceea ce s-a Ónt‚mplat, cu disputa care p‚n„ la urm„ a avut rezultatul de la Ónceputul dezbaterilor, ∫i anume a amendamentelor respinse ∫i nemotivate de c„tre comisie, a fost o disput„ care, iat„, a condus, partea pozitiv„ a problemei, a condus la intrarea Ón limitele regulamentului, ∫i anume la motivarea acestor amendamente care au fost respinse. Cine este de vin„ c„ aceast„ m„sur„ nu a fost luat„ cu dou„ zile Ónainte?

Poate ne vor r„spunde acei care se reg„sesc Ón aceast„ Ónt‚rziere, pentru c„ acum dou„ zile, la prima propunere, se putea face acest lucru, ast„zi mi se spune c„ s-a f„cut de ieri dup„-amiaz„.

Este Ón regul„, dar pentru c„ m-am uitat peste ele ∫i pentru c„ fac parte din aceast„ comisie, Ón consecin˛„ simt nevoia s„-mi construiesc o gard„ Ón raport cu motivarea unora dintre amendamente, care nu are nimic cu logica juridic„, care nu are nimic cu logica parlamentar„.

Firesc, motivarea unor amendamente respinse este Ón sarcina celor care au creat majoritatea prin care au fost respinse.

De aceea, majoritatea celor 6 domni senatori de la Alian˛„, U.D.M.R. ∫i Partidul Conservator le-au motivat, iar cei 5 parlamentari apar˛in‚nd P.R.M. ∫i P.S.D., Ón mod firesc, nu au avut vreo contribu˛ie la aceast„ motivare. Fac aceast„ precizare pentru ca acele motiv„ri care sunt de nivelul a pu˛ine clase primare s„ nu cumva s„ ni se atribuie ∫i nou„.

Œn leg„tur„ cu ordinea Ón cadrul unei anume strategii de reglementare a atribu˛iilor din cadrul Parlamentului

Rom‚niei s-a mai discutat la finalul sesiunii anterioare ∫i s-a f„cut raportarea la un alt act normativ foarte important care se refer„ la activitatea parlamentar„, ∫i anume la Statutul parlamentarilor. S-a ar„tat atunci, ∫i doresc s„ reiterez ∫i acum, Ón acest moment, de la tribuna Senatului, Óngrijorarea c„ Statutul parlamentarilor va veni s„ reglementeze multe chestiuni care ˛in de activitatea at‚t a senatorilor, c‚t ∫i a deputa˛ilor ∫i fiind cadrul general a acestor reglement„ri cele dou„ regulamente vor trebui s„ fie racordate la Statutul senatorilor ∫i deputa˛ilor. Am ridicat aceast„ problem„ ∫i, Ón loc s„ se constate c„ este logic ca succesiunea s„ fie aceasta, respectiv adoptarea statutului ∫i apoi adoptarea celor dou„ regulamente, s-a dat o motiva˛ie pe care doresc s„ o ∫ti˛i ∫i cei care nu a˛i participat la discu˛ie, c„ dup„ ce vom adopta ∫i statutul vom relua regulamentele. Iat„, deci, c„ tot ceea ce am spus p‚n„ acum Ón leg„tur„ cu o anume ner„bdare, o anume grab„, o anume superficialitate Ón abordarea proiectului de Regulament al Senatului se confirm„ ∫i prin aceast„ pozi˛ie, repet, recunosc‚ndu-se c„ va fi nevoie s„ lucr„m a doua oar„, la scurt timp de la prima, dar c„, totu∫i, prefer„m aceast„ modalitate de lucru, dup„ p„rerea mea, absolut f„r„ nici o logic„. De aceea, este evident c„, de fapt, acest regulament are mai pu˛ine ˛inte care ˛in de perfec˛ionarea activit„˛ii Senatului, mai pu˛ine ˛inte de sus˛inere ∫i de consolidare a institu˛iei senatorului ∫i a forma˛iunilor politice parlamentare ∫i c„ p‚n„ la urm„ reu∫im facil s„ identific„m c„ are o singur„ ˛int„ principal„: schimbarea lui Nicolae V„c„roiu. Nu am spus a pre∫edintelui Senatului, nu am spus a pre∫edintelui Camerei, pentru c„ ˛inta este mai focalizat„ dec‚t at‚t ∫i ea Ónseamn„ efectiv Óndreptarea Ónspre persoana pre∫edintelui V„c„roiu. Din conduita celor care doresc ∫i care ∫i-au f„cut aceast„ ˛int„ se observ„ foarte u∫or c„ ceea ce am afirmat este real ∫i, Ón continuare, voi justifica pe texte de regulament, pe texte propuse, c„ este fundamentat.

Ce s-a Ónt‚mplat Ón domeniul reglement„rilor care ˛in de activitatea Senatului ∫i care ˛in de eviden˛ierea grupurilor parlamentare?

Au fost multe Óncerc„ri din partea noastr„ ca s„ d„m consisten˛„ partidelor reprezentate Ón Senat ∫i, mai ales, s„ r„spundem unor deziderate at‚t ale opiniei publice, c‚t ∫i ale mass-media, dar c‚t ∫i ale unor lideri politici importan˛i. De exemplu, am venit s„ Óncerc„m a consolida pozi˛ia senatorilor Ón raport cu Biroul permanent ∫i cu alte structuri de conducere.

Domnule pre∫edinte, v-a∫ ruga insistent s„-mi asigura˛i condi˛ii s„-mi expun punctul de vedere... _(Comentarii Ón partea grupurilor parlamentare ale puterii.)...,_ iar dac„ am acceptat f„r„ s„ cr‚cnesc invective ale colegilor din centrul s„lii, nu pot s„ accept ca s„ se ridice tonul peste intensitatea cuv‚ntului meu, pentru c„, Ón aceast„ manier„, nu se mai aude ce spun ∫i eu ˛in s„ se aud„, sigur, de c„tre acei care doresc s„ aud„, iar cei care nu doresc s„ aud„ cel pu˛in regulile de polite˛e politic„ le-ar impune s„ nu jigneasc„ ∫i s„ nu persifleze.

Œn leg„tur„ cu modul Ón care eu mi-am construit discursul, din nou, este o chestiune de responsabilitate politic„ care Ómi apar˛ine.

Dac„ cineva consider„ c„ am un discurs care nu se ridic„ la nivelul exigen˛elor Domniei sale, eu Ómi cer scuze de pe acum ∫i voi Óncerca, poate, Ón viitoarele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/21.IX.2005 mele interven˛ii s„ m„ ridic ∫i la nivelul exigen˛elor unora dintre colegi, poate chiar p‚n„ la nivelul exigen˛elor domnului senator Nicolae Vlad Popa, fa˛„ de care eu am foarte mult respect.

Am Óncercat, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ dinamiz„m activitatea parlamentar„ prin posibilitatea senatorilor de a participa la formularea amendamentelor ∫i Ón plenul Senatului. Este limpede c„ Óntr-un anume moment al istoriei Senatului s-a considerat, din motive necunoscute mie, c„ este nevoie ca senatorii s„ fac„ dezbateri Óntr-o alt„ zon„ dec‚t Ón plenul Senatului, ∫i anume Ón comisiile permanente. Evident, s-a mutat centrul de greutate al activit„˛ii parlamentare Ón aceast„ zon„, zon„ Ón care nu Óntotdeauna exist„ condi˛iile Ón care presta˛ia parlamentar„ s„ poat„ s„ aib„ extinderea ∫i impactul pe care Ól dorim cu to˛ii. De aceea, ast„zi, am venit ∫i, consider‚nd c„ nu a fost una dintre cele mai potrivite m„suri, am propus ca senatorii s„ poat„ s„ depun„ ∫i s„-∫i sus˛in„ amendamentele ∫i Ón plenul Senatului. BineÓn˛eles c„ pe majoritate a deranjat-o posibilitatea ca senatorii s„ Ó∫i poat„ desf„∫ura o activitate cu adev„rat parlamentar„ Ón plenul Senatului. Adic„ este foarte important ca senatorii s„ nu poat„ s„-∫i expun„ Ón plenul Senatului amendamentele care i-ar deranja ∫i care Ón mod firesc ar penetra mai facil Ón con∫tiin˛a aleg„torilor ∫i astfel ar exista chiar pericolul ca poporul s„ Ón˛eleag„ c„ dumnealor nu iau cele mai potrivite m„suri Ón domeniul legislativ ∫i nu iau m„surile cele mai bune pentru realizarea intereselor lor. Astfel, aceast„ majoritate format„ din 6 membri, din 11, componen˛i ai Alian˛ei, ai U.D.M.R. ∫i ai Partidului Conservator, a spulberat ∫i aceast„ Óncercare a noastr„ de a rea∫eza activitatea parlamentar„ Ón coordonatele ei fire∫ti.

Tendin˛a de a modifica componen˛a politic„ Ón cursul mandatului este, de asemenea, evident„ ∫i ea rezult„ din mai multe articole.

Am insistat, Ón circa 5 amendamente, s„ introducem ca regul„ de raportare a modului de a se calcula ∫i de a se face negocierile Ón leg„tur„ cu func˛iile de conducere rezultatul alegerilor parlamentare. Am considerat prin aceast„ sus˛inere c„ p„rerea cet„˛enilor, op˛iunea cet„˛enilor Rom‚niei trebuie s„ fie reflectat„ exact ∫i Ón ponderea pe care diferitele partide politice o au Ón func˛iile de conducere existente Ón Senat.

B„nui˛i, majoritatea nu dore∫te acest lucru, pentru c„ ponderea pe care i-au dat-o alegerile, adic„ cet„˛enii, nu le convine ∫i doresc s„ ia mai mult dec‚t le-a dat cet„˛eanul prin vot.

Œn consecin˛„, s-a evitat s„ se fac„ raportarea la rezultatul alegerilor, l„s‚ndu-se deschis„ poarta prin care se va ajunge la a se stabili configura˛ia func˛iilor de conducere Ón Senat pe criterii cum sunt: migra˛ia politic„, ∫antajul politic, negocierile mai mult sau mai pu˛in politice ∫i purtate cu elemente de bun„-credin˛„ ∫i de fundament„ri corecte politice ∫i altele asemenea. Toate acestea, desigur, se reg„sesc Ón discursurile liderilor partidelor despre care am f„cut vorbire ∫i care consider„ c„ fac la ora aceasta majoritatea. Aduce˛i-v„ aminte, pre∫edintele Rom‚niei, premierul, dar ∫i al˛i lideri importan˛i c‚t de mult au sus˛inut, ∫i sus˛in Ónc„, st‚rpirea migra˛iei politice, iar c‚nd noi facem amendament suntem spulbera˛i chiar de c„tre reprezentan˛ii puterii. Aduce˛i-v„ aminte de c‚nd s-a discutat de importan˛a pe care trebuie s„ o aib„ partidele politice Ón a-∫i propune func˛iile de conducere, iar c‚nd noi am f„cut propunerea Ón cazul revoc„rii, ca revocarea

s„ se fac„ numai de c„tre grupurile parlamentare, printr-o nou„ propunere, la fel, am fost spulbera˛i prin respingerea acestor amendamente. Ce s„ Ón˛elegem din aceast„ duplicitate politic„? Una se declar„ la televiziuni, ∫i alta se voteaz„ Ón Parlament. Este evident c„ aceast„ inconsecven˛„ este din plin reflectat„ ∫i Ón proiectul statutului.

Ce se va Ónt‚mpla Ón viitor este lesne de Ón˛eles. Œn baza acestor prevederi puterea va ajunge s„ fac„ ac˛iuni de racolare, de intimidare, pentru ca s„ schimbe num„rul parlamentarilor pe care Ól are unul sau altul dintre partide ∫i, Ón consecin˛„, s„ revin„ cu noi discu˛ii, cu noi negocieri Ón a∫a fel Ónc‚t func˛iile care exist„ la nivelul de conducere al Senatului, la comisii s„ fie adjudecate Óntr-un procent c‚t mai mare prin asemenea manevre, neglij‚ndu-se, repet, votul ∫i procentul pe care l-au primit de la aleg„tori.

Ce mai doream noi s„ facem? Doream, de asemenea, s„ fortific„m forma˛iunile politice parlamentare prin majorarea num„rului de membri ai unui grup parlamentar la 11. BineÓn˛eles, puterea, miz‚nd foarte mult pe grupuri parlamentare care au un num„r mai mic de 11, a trecut ∫i peste dezideratul de a constitui, de a fortifica partidele politice, exclusiv de dragul de a putea jongla cu for˛e politice care nu Ónseamn„ foarte mult Ón ecua˛ia Senatului.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Dup„ toate aceste chestiuni care arat„ tr„s„turile generale ∫i tendin˛a general„ a puterii Ón ceea ce prive∫te acest proiect de statut, sigur, se cuvine a face o discu˛ie pu˛in mai detaliat„ dec‚t discu˛ia pe problemele anterioare a principalului subiect pe care...

Domnule pre∫edinte, v„ rog foarte frumos.

Domnule senator Lupoi, v„ rog eu foarte mult, lua˛i o pauz„.

Œncerca˛i s„-mi asigura˛i condi˛ii s„-mi pot expune punctul de vedere.

V„ rog, domnule senator.

V„ mul˛umesc.

Domnule senator Lupoi, nici nu a˛i Óndr„zni s„ m„ Óntrerupe˛i dac„ a˛i ∫ti exact...

V„ rog s„ nu dialoga˛i cu sala.

P„i, domnule pre∫edinte, dumnealor pot s„-mi spun„ orice, ∫i eu nu pot s„ spun nimic, c„ sunte˛i dumneavoastr„ deranjat. Voiam s„-i spun domnului senator Lupoi c„ dac„ ar ∫ti c‚t respect Ói port, nu ar mai Óndr„zni s„ m„ Óntrerup„. Dar nu ∫tie, ∫i atunci o face.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/21.IX.2005

## **Domnul Liviu Doru Bindea:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn fine, principala ˛int„ — cum spuneam anterior — a acestui regulament a fost ∫i este revocarea pre∫edintelui Senatului. Acest lucru se vede din conduita, din ner„bdarea cu care se dore∫te s„ se ajung„ s„ se voteze foarte repede acest punct ∫i s„ se ajung„ la revocarea pre∫edintelui ∫i la preluarea ∫i a acestei îzone de putere“ — vede˛i ghilimelele — de c„tre Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., uit‚nd Alian˛a c„ Ón Programul de guvernare a recunoscut cu o maturitate suspect„ pentru mine, Ón acel moment, c„ o guvernare poate s„ fie puternic„ atunci c‚nd Ón˛elege s„ Ómpart„ puterea.

Repet, aceast„ afirma˛ie at‚t de Ón˛eleapt„ mi s-a p„rut de pe atunci suspect„ ∫i, din p„cate, aceast„ suspiciune a mea s-a confirmat. Iat„ c„ s-a uitat aceast„ prevedere din actul de guvernare al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., ∫i acum consider„ altceva, c„ prin orice mijloace, constitu˛ionale, neconstitu˛ionale, parlamentare, neparlamentare, trebuie s„ preia toat„ puterea, pe toate palierele, indiferent dac„ procentul de vot pe care l-au acordat rom‚nii justific„ sau nu o asemenea m„sur„.

Œn consecin˛„, s-a discutat de posibilitatea revoc„rii ∫i, mai apoi, de condi˛iile Ón care aceast„ institu˛ie poate s„ opereze.

Principial, Ón leg„tur„ cu, efectiv, institu˛ia revoc„rii Ón acest domeniu, respectiv referitoare la pre∫edin˛ii celor dou„ Camere, trebuie s„ identific„m sediul materiei ∫i el este, f„r„ Óndoial„, art. 64 din Constitu˛ie, care spune: îFiecare Camer„ Ó∫i alege un Birou permanent. Pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor ∫i pre∫edintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor.“ Neechivoc. Œn continuare: îCeilal˛i membri ai Birourilor permanente“ — observa˛i, v„ rog, diferen˛a dintre pre∫edinte ∫i ceilal˛i membri pe care legiuitorul constituant o face — îsunt ale∫i la Ónceputul fiec„rei sesiuni. Membrii Birourilor permanente pot fi revoca˛i Ónainte de expirarea mandatului“. îMembrii Birourilor permanente“ spune Constitu˛ia, revenind ∫i reamintindu-v„ de diferen˛ierea pe care a f„cut-o, Óntr-o fraz„ anterioar„, Óntre pre∫edinte ∫i — citez — îceilal˛i membri ai Birourilor permanente“.

Dac„ textul Constitu˛iei este, dup„ p„rerea noastr„, neechivoc, el, oricum, Ón urma unor dezbateri, a determinat ∫i o pozi˛ie constitu˛ional„, desigur, din partea Cur˛ii Constitu˛ionale, prima dat„ Ón 1994 ∫i apoi Ón 2005, la 1 februarie 2005, prin Decizia nr. 62, prin care Curtea Constitu˛ional„ a statuat c„ propunerea de revocare discre˛ionar„ a pre∫edintelui Camerei sau membrilor Biroului permanent nu poate fi f„cut„ dec‚t de partidul care l-a propus pe respectivul senator pentru func˛ia de pre∫edinte. Strangularea acestui atribut al partidului am amintit-o ∫i am motivat-o ∫i anterior, dar ceea ce este interesant din punct de vedere al chestiunii acum existente Ón discu˛ie este aceea c„ discut„ de revocare discre˛ionar„.

Ce Ónseamn„ asta? Œnseamn„ c„ dac„ este Óntr-o anume justificare, Óntr-o anume argumentare constitu˛ional-juridic„ de acceptat ideea de revocare, aceasta pentru similitudine cu institu˛ia, cu existen˛a institu˛iei Ón cazul pre∫edintelui Rom‚niei, ea trebuie s„ fie foarte riguros reglementat„, ea trebuie s„ nu se poat„ Óncadra Ón ceea ce, Ón exprimarea Cur˛ii Constitu˛ionale care vorbea de revocare discre˛ionar„... De ce? Simplu,

pentru c„ revocarea este, f„r„ dubiu, o sanc˛iune. Este clar c„ o sanc˛iune nu poate s„ fie declan∫at„ dec‚t Ón cazul Ón care se constat„ unele motive care pot justifica declan∫area unei asemenea proceduri.

Iat„ de ce facem distinc˛ie, din punct de vedere constitu˛ional, Óntre revocarea abuziv„, discre˛ionar„ — cum spune Curtea Constitu˛ional„ — ∫i revocarea ca sanc˛iune care este Ón limitele constitu˛ionale ∫i Ón limitele logicii juridice ∫i parlamentare.

De aceea Ón textul art. 29, care este sediul materiei revoc„rii Ón regulament, noi am propus ∫i s-a adoptat ca prim„ modalitate de revocare situa˛ia Ón care subiectul revoc„rii, respectiv pre∫edintele uneia dintre cele dou„ Camere, Óncalc„ Constitu˛ia ∫i Regulamentele Camerelor sau Regulamentul Camerelor reunite. Aceast„ prevedere vine s„ fundamenteze logic ∫i constitu˛ional institu˛ia revoc„rii.

Ce se dore∫te prin a doua tez„...

Domnule pre∫edinte, secretarul care v„ gardeaz„ nu este pus acolo ca s„-l Óntrerup„ ∫i s„-l deranjeze pe cel care vorbe∫te. V„ rog, l„muri˛i o dat„ aceste chestiuni, pentru c„ trebuie ∫i eu s„ m„ concentrez. Vorbesc totu∫i lucruri care ˛in de Regulamentul Senatului ∫i nu sunt obligat s„ fac eforturi de a m„ putea concentra bombardat prin interven˛ii neregulamentare ∫i care dep„∫esc, repet, limitele regulilor parlamentare.

## **Din sal„:**

Lua˛i-o de la Ónceput.

## **Domnul Liviu Doru Bindea:**

Dac„ o s„ consider, doamnelor ∫i domnilor colegi, c„ o parte dintre dumneavoastr„ nu a˛i Ón˛eles exact ce am vrut s„ spun, c„ nu ave˛i suficient„ capacitate de a absorbi informa˛ia pe care o dau la prima rostire, o s„ revin ∫i o s„ repet, dar sper c„ nu voi observa o asemenea dificultate Ón a asimila de prima dat„ ceea ce eu spun.

Revenind, diferen˛a dintre cele dou„ abord„ri ale institu˛iei revoc„rii este evident c„ dore∫te s„ formeze un fundament de revocare discre˛ionar„ politic. S-a spus at‚t Ón cadrul Parlamentului, c‚t ∫i Ón discu˛ii politice extraparlamentare c„ o majoritate poate s„ revoce f„r„ s„ aib„ vreo motiva˛ie. Fals. Majoritatea este determinant„ la alegerea Óntr-o func˛ie. Œn ceea ce prive∫te revocarea, majoritatea nu poate, Ón mod nemotivat, Ón mod discre˛ionar, s„ opereze f„r„ nici un motiv Ón leg„tur„ cu o func˛ie care a fost adjudecat„ prin crearea acestei majorit„˛i. Ca s„ fiu Ón˛eles, nici o majoritate, dar nici m„car unanimitatea nu poate s„ fie abuziv„ ∫i discre˛ionar„, doamnelor ∫i domnilor colegi.

De aceea, consider c„ o alt„ solu˛ie dec‚t aceea ca revocarea s„ opereze Ón ni∫te condi˛ii date, stabilite exact, nu Óntrune∫te exigen˛ele Constitu˛iei ∫i nu Óntrune∫te nici exigen˛ele democra˛iei.

Pentru ca argumentarea s„ fie complet„, cred eu, trebuie s„ fac trimitere ∫i la simetria necesar„ Óntre modalitatea de revocare a pre∫edintelui Rom‚niei ∫i a pre∫edintelui uneia sau alteia dintre Camere.

Constitu˛ia prevede Ón ceea ce prive∫te revocarea pre∫edintelui Rom‚niei o procedur„ prealabil„. Aceea const„ Ón propunerea de suspendare a pre∫edintelui din func˛ie de c„tre o treime din parlamentari, urmat„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/21.IX.2005 referendumul aleg„torilor, al corpului de aleg„tori al pre∫edintelui, care este Óntregul popor cu drept la vot. Subliniez, se refer„ la corpul de aleg„tori al pre∫edintelui.

Ce Óncerc eu s„ justific, c„, _mutatis mutandis_ , ∫i Ón situa˛ia pre∫edintelui Senatului trebuie s„ se instituie o procedur„ prealabil„, care procedur„ prealabil„ am considerat noi c„ trebuie s„ fie constatarea Ónc„lc„rii Constitu˛iei, a regulamentului sau a Regulamentului Camerelor comune, apoi sesizarea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri care, printr-un raport, sesizeaz„ plenul cu posibilitatea revoc„rii. Aceasta ar fi o procedur„ absolut logic„ ∫i care ar da con˛inut at‚t activit„˛ii parlamentare, dar ∫i institu˛iilor care compun activitatea parlamentar„ din Senat. Pentru c„ aceast„ Comisie juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ar veni s„ fie chiar garantul Ómpotriva unui abuz, unei propuneri discre˛ionare, ar veni s„ se afirme c„ s-a Ónc„lcat Constitu˛ia de c„tre pre∫edinte, aduc‚ndu-se dovezi. Filtrul care — dac„ vre˛i, instan˛a parlamentar„ —, care ar hot„rÓ dac„, Óntr-adev„r, exist„ sau nu temeiul invocat ∫i care s„ declan∫eze procedura ar constitui-o chiar Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i apoi, sigur, firesc, s-ar supune votului, iar majoritatea Senatului, a∫a cum este normal, ar avea posibilitatea s„ se pronun˛e.

Singura diferen˛„ Óntre cele dou„ proceduri prealabile este aceea care ˛ine de corpul de aleg„tori, ∫i anume c„ pre∫edintele Rom‚niei are corp de aleg„tori format din to˛i cet„˛enii cu drept de vot, ∫i de aceea, mecanismul este referendumul, iar pre∫edintele Senatului are ca ∫i corp de aleg„tori senatorii ∫i, de aceea, mecanismul este votul majoritar al Senatului.

Toate acestea fiind neglijate, este limpede c„ adoptarea Ón actuala formul„ a Regulamentului Senatului va fi o Ónc„lcare a Constitu˛iei, posibil„, Ón consecin˛„, de sanc˛ionat pe acest culoar al Cur˛ii Constitu˛ionale.

Apoi, argumentul stabilit„˛ii func˛iilor Ón stat, func˛iilor de Ón„l˛imea acelora ale pre∫edin˛ilor Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor este, de asemenea, unul care trebuie luat Ón seam„.

Imagina˛i-v„ c„ o asemenea majoritate care poate dispune discre˛ionar de aceste func˛ii se poate schimba la termene scurte, ∫i atunci unde se va ajunge? Se va ajunge ca Ón fiecare s„pt„m‚n„ — sigur, nu vreau s„ exagerez —, la dou„, trei luni, la 6 luni s„ se poat„ declan∫a, pentru c„ a∫a dore∫te o majoritate discre˛ionar„, revocarea pre∫edintelui.

Poate c„ mul˛i din aceast„ sal„ ar fi avantaja˛i de aceast„ solu˛ie, ∫i atunci nu am ajunge Ón situa˛ia ca 8 ani de zile s„ Ól vedem pre∫edinte tot pe domnul senator Nicolae V„c„roiu, iar jum„tate din Senat ar ajunge s„ fie pre∫edinte de Senat, c‚te o lun„, dou„, trei.

Dar acest avantaj personal al circa o jum„tate dintre noi nu cred c„ poate s„ constituie ∫i un avantaj al Senatului, al institu˛iei Senatului, ∫i un avantaj al democra˛iei rom‚ne∫ti, care trebuie s„ aib„ una dintre caracteristici ∫i stabilitatea func˛iilor de o asemenea Ón„l˛ime.

S-a invocat, Ón mai multe r‚nduri, c„ men˛inerea ∫i coabitarea pre∫edintelui din opozi˛ie cu o majoritate de alt„ culoare politic„ nu este democratic„, nu este benefic„. Fals. Nu vreau s„ dau exemple din Europa, pentru c„, atunci, chiar a˛i putea spune c„ vin cu bibliografie prin care s„ Óntind discursul meu p‚n„ la

limita suportabilit„˛ii unora dintre colegii mai pu˛in r„bd„tori.

Vreau doar s„ eviden˛iez faptul c„ pre∫edintele Senatului are Ón mecanismul de adoptare a legilor un singur vot. Œn consecin˛„, Ómprejurarea, motiva˛ia c„ nu se poate derula un program legislativ Ón conformitate cu Programul de guvernare al majorit„˛ii nu este sus˛inut de specificul ∫i de atribu˛iunile pre∫edintelui Senatului.

Programul legislativ, legile se adopt„ cu un num„r de voturi care trebuie s„ fie majoritar, iar pre∫edintele, repet, chiar dac„ se nume∫te Nicolae V„c„roiu, nu are — din p„cate pentru dumnealui ∫i din fericire pentru Alian˛„ — dec‚t un singur vot.

Ce am mai dorit, trec‚nd de la aceast„ expunere care ˛inea de institu˛ia revoc„rii ∫i pe care am ˛inut neap„rat s„ o detaliez, ca argumentare, pentru a nu c„dea Óntr-o gre∫eal„ care s„ poat„ avea consecin˛a declar„rii neconstitu˛ionalit„˛ii textului?

Am Óncercat, Óns„, Ón continuare s„ venim Ón acest Regulament al Senatului cu reglement„ri care s„ con∫tientizeze mai mult pe fiecare dintre noi ∫i — dac„ vre˛i, mai mult dec‚t at‚t — s„ creeze o anume transparen˛„ cu privire la activitatea noastr„ Ón raport cu cei care ne-au ales.

De aceea, am venit la art. 40 lit. h) cu un amendament Ón care — consideram noi — trebuie s„ fie publicat„ Ón Monitorul Oficial, Partea a II-a, desigur, situa˛ia domnilor senatori absen˛i nemotivat — aten˛ie! —, nu motivat. ™i eu doresc s„ se fac„ o distinc˛ie foarte clar„ Óntre un domn senator care nu este prezent la lucr„rile Senatului pentru c„ este Ón teritoriu, la Ónt‚lniri cu aleg„torii, este la alte ac˛iuni, care ∫i ele fac parte din portofoliul atribu˛iilor unui senator, ∫i situa˛ia Ón care este nemotivat.

Am considerat c„ Ón situa˛ia Ón care este nemotivat publicarea Ón Monitorul Oficial ar fi una care vine Ón Ónt‚mpinarea ideii de transparen˛„ ∫i ideii c„ aleg„torul trebuie s„ ∫tie conduita alesului s„u Ón Parlament.

BineÓn˛eles, cei care se tem de o asemenea prevedere ∫i care sunt aceea∫i majoritate de 6 senatori, apar˛in‚nd Alian˛ei, U.D.M.R. ∫i Partidul Conservator, au votat Ómpotriv„, astfel c„ cet„˛enii care ne-au ales vor trebui s„ mai a∫tepte p‚n„ c‚nd vor putea s„ ia contact cu informa˛ia c„ alesul lor a lipsit nemotivat atunci c‚nd Ón Senat se discuta despre marile lui nevoi.

Am Óncercat, de asemenea, s„ ne opunem unei situa˛ii pe care majoritatea dore∫te s„ o creeze, pe care noi o consider„m una care nu este Ón interesul cet„˛eanului care ne-a trimis Ón Parlament. Mai mult, eu cred c„ este chiar o sfidare a modului de exercitare constitu˛ional„ ∫i democratic„ a mandatului votul prin coresponden˛„!

Iat„ ce au inventat reprezentan˛ii puterii, respectiv Alian˛a, Partidul Conservator ∫i U.D.M.R., ca s„ poat„ s„ nu fie prezen˛i la dezbateri, dar totu∫i s„ le treac„ legile a∫a cum doresc. ™i fac aceast„ specifica˛ie motiv‚nd-o c„ cei care vor veni s„ justifice acest vot prin participarea unora dintre colegii no∫tri ca observatori la Parlamentul European nu se justific„. Am spus, dac„ dori˛i acest lucru, haide˛i s„-i spunem a∫a, atunci, nu, trebuie s„-i spunem vot prin coresponden˛„, ca el s„ poat„ fi operat at‚t de cei care sunt Ón misiuni parlamentare justificate, c‚t ∫i de c„tre cei care nu au chef s„ vin„ la Senat, dar partidul lor trebuie, totu∫i, s„ beneficieze de votul lor. Cum? Prin coresponden˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/21.IX.2005 Cam cum ne imagin„m asta? Pentru c„ sunt dou„ c„r„ri: una prin care vine po∫ta∫ul ∫i aduce indemniza˛ia acas„ la domnul senator ce nu are chef s„ vin„ la serviciu ∫i una prin care po∫ta∫ul vine ∫i aduce votul domnului senator aici, ca s„ se poat„ vota de c„tre partidul pe care Ól reprezint„ ∫i Ón condi˛iile Ón care dumnealui nu are chef s„ vin„ la Senat.

Acesta este mod de reprezentare a cet„˛enilor ∫i aceasta este responsabilitate Ón raport cu nevoile de legiferare a Senatului Rom‚niei din partea noastr„?

R„spunde˛i dumneavoastr„, sunt convins c„ o ve˛i face, atunci c‚nd ve˛i vota la acest punct.

Dar, sigur, cet„˛enii trebuie s„ ∫tie c„ acestea toate sunt manevre care doresc s„ ajung„ la o singur„ ˛int„: aceea ca puterea s„-∫i impun„ punctul de vedere ∫i legile Ón orice condi˛ii, chiar ∫i atunci c‚nd nu au prezen˛„, c‚nd nu au posibilitatea s„-∫i justifice propunerile, nici din punct de vedere constitu˛ional, nici din punct de vedere legislativ, pentru c„ au uitat un adev„r elementar: puternic este acela care reu∫e∫te s„ Ómpart„ puterea cu cei care sunt Ón opozi˛ie ∫i care, uneori, desigur, au mai multe argumente.

Acesta este apanajul puterii reale.

Iat„ c„ actuala putere dovede∫te c„, de fapt, dore∫te doar un sistem discre˛ionar, dore∫te un sistem prin care s„ Ó∫i impun„ m„surile legislative, indiferent dac„ ele au baz„ constitu˛ional„, indiferent dac„ au logic„ juridic„, indiferent dac„ sunt sau nu sunt Ón interesul cet„˛eanului, pe care ar trebui s„-l respecte mai mult, pentru c„ este cel care a determinat prezen˛a noastr„ aici.

Iat„ de ce, doamnelor ∫i domnilor senatori, eviden˛iez, Ón final, faptul c„ noi vom Óncerca prin mijloace parlamentare s„ ne impunem amendamentele care ne-au fost respinse, vom Óncerca s„ le argument„m, c‚t se poate de consistent, din punct de vedere constitu˛ional, din punct de vedere al legilor, din punct de vedere al regulilor democra˛iei ∫i al regulilor vie˛ii parlamentare, dar, mai presus de toate, din punct de vedere al interesului rom‚nului pentru o activitate parlamentar„ coerent„ ∫i benefic„ pentru el.

Œn situa˛ia, sigur, Ón care vom constata c„ principalele chestiuni pe care noi le-am amendat prin amendamente vor fi agreate de Domniile voastre, iar aceast„ agreere se va manifesta printr-un vot pozitiv, Ón urma unei analize politice, vom vedea care va fi votul nostru Ón leg„tur„ cu acest proiect.

Dac„, Óns„, se va ajunge ca puterea s„ repudieze doar prin for˛a num„rului de senatori pe care Ól are, atunci, Ón mod indubitabil, vom vota Ómpotriva acestui proiect de Regulament al Senatului, convin∫i fiind c„ facem un lucru important pentru instaurarea democra˛iei parlamentare Ón Rom‚nia, Ón a∫a fel Ónc‚t activitatea din Senatul Rom‚niei s„ fie supus„ numai intereselor cet„˛enilor care ne-au trimis aici.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Mul˛umesc domnului senator Liviu Doru Bindea pentru interven˛ia exhaustiv„ pe care a avut-o.

Urm„torul pe list„ este domnul senator Antonie Iorgovan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe care Ól invit la tribun„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Iorgovan.

Nu, biblioteca l„sa˛i-o acolo, domnule senator Iorgovan!

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Œmi pare r„u c„ prezen˛a mea aici a st‚rnit z‚mbete din partea unor colegi, Óns„ mi-a∫ Óng„dui s„ spun urm„torul lucru: dac„ nu se ∫tie, atunci trebuie s„ afl„m c„ to˛i suntem trec„tori prin aceast„ lume ∫i, Ón orice caz, prin Senatul Rom‚niei. Venim, la un moment dat, Ón Senat ∫i plec„m, la un moment dat, din Senat. ™i cred, ca oameni, nu ne este indiferent, sub nici o form„, cum am venit ∫i nu ne poate fi indiferent cum plec„m.

Este, domnule pre∫edinte ∫i onorat Senat, f„r„ nici un fel de exagerare, discu˛ia noastr„, deci ea marcheaz„ un moment Ón istoria parlamentarismului mondial. A∫adar, nic„ieri, Ón nici un parlament din lume, p‚n„ la ora la care discut„m noi, nu a fost consemnat„ o asemenea dezbatere. Nic„ieri nu s-a pus problema revoc„rii, dup„ c‚teva luni, a pre∫edin˛ilor care au fost instala˛i dup„ alegeri.

Am mai adus mai multe c„r˛i — pentru c„, totu∫i, Ómi Óng„dui s„ amintesc colegului care ∫i-a Óng„duit s„ r‚d„ ∫i, Ón acela∫i timp, s„ r„spund ∫i unuia dintre colegii care m-a persiflat mai zilele trecute —, c„ vrem unii dintre noi, c„ nu vrem, at‚t c‚t m„ pricep, eu am crescut Ón universitate ∫i meseria mea este, p‚n„ la urm„, de universitar.

Am adus o carte, e un tratat al unui colectiv de autori rom‚ni, Ón frunte cu domnul Victor Duculescu, care este Ón Senat, cred c„ mai este, a∫a era cel pu˛in Ón vechiul Senat, Ón ceea ce spunem noi, a∫a, c‚teodat„, chiar Ón trecere, staff-ul tehnic. Da, Ón staff-ul tehnic este ∫i un savant, unul dintre cei mai mari care s-a exprimat Ón limba rom‚n„ Ón materie de drept public.

Œn tratatul Domniei sale ∫i al echipei, îLumina Lex“ — 2001, la pagina 191, g„sim urm„torul citat, ∫i deci, m„ adresez doctrinei: îŒn practica parlamentar„“ — este 2001 — înu s-au Ónt‚lnit cazuri de pre∫edin˛i care s„ fi fost recuza˛i de c„tre parlamentele respective“ — ∫i continui — î∫i nici situa˛ii Ón care s„ se prevad„ anumite proceduri pentru schimbarea din func˛ie a pre∫edintelui care este ales, de regul„, pe durata mandatului Parlamentului.“

Oricare dintre Domniile voastre — ∫i cred c„ partea tehnic„ a Senatului este deja pus„ la punct — poate s„ acceseze site-ul Parlamentului..., lu„m o ˛ar„, R.F.G.

Se ∫tie c„ Ón Republica Federal„ Germania este un Parlament bicameral: Bundestag-ul ∫i Bundesrat-ul, ∫i ve˛i g„si pagin„ de site — web, cum spunem — pentru fiecare Camer„. Ve˛i observa c„ nu numai c„ nu e de conceput declan∫area unei proceduri de revocare...

Œn Germania ∫i, parc„, nem˛ii, spunem noi c‚teodat„...

Mi-aduc aminte, dac„-mi este permis, Óntr-o parantez„, c‚nd marele nostru poet a fost — dup„ o perioad„ de peniten˛„, cel cu îCuvintele potrivite“ — dus la Buftea s„ vad„ minunile de la Studiourile Buftea ∫i tehnica nem˛easc„, cu ironia-i r„mas„ Ón legend„, intrat„ Ón legend„, dup„ ce a dat din cap, Ón semn c„ a Ón˛eles minunile tehnice ale nem˛ilor, a Óntrebat: îDa, dar unde ne sunt nem˛ii?“.

™i dac„ tot ne str„duim — ∫i cred c„ str„dania noastr„ va fi Óncununat„ de succes — s„ intr„m Ón Uniunea European„, atunci haide˛i s„ ne uit„m un pic Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/21.IX.2005 Uniunea European„, ce se Ónt‚mpl„, care sunt reglement„rile constitu˛ionale, care sunt solu˛iile Ón Regulamentele Camerelor ∫i pe urm„ s„ ne raport„m la noi, fie ∫i numai m‚ine, poim‚ine, c‚nd se va produce o schimbare, c„ este inevitabil s„ se produc„ o schimbare de la centru spre exterior. Deci o schimbare de coloratur„ politic„ la putere.

™i poate c„ atunci c‚nd vom fi ie∫i˛i din aceast„ patim„ a puterii ∫i din aceast„ lupt„ teribil„ s„ avem un moment de reflec˛ie ∫i poate unii dintre noi s-ar putea s„ ro∫im, d‚ndu-ne seama cam Ón ce primitivism ne plas„m noi, ca filozofie, ∫i cam unde este lumea Ón care vrem s„ intr„m.

Oameni buni, Ón 1990 — ca s„ l„murim, totu∫i, ni∫te parametri — am fost, asta a fost situa˛ia, primul demnitar al Rom‚niei care a stat de vorb„ cu prima delega˛ie a Europei. A venit prima dat„ la comisia respectiv„, dup„ aceea a fost Ónt‚lnirea la ∫eful statului Ón func˛iune, la pre∫edin˛ii Camerelor.

Œn aceast„ delega˛ie, doamna Maria Petre, au fost ∫i dou„ parlamentare din ˛„ri occidentale, o doamn„ parlamentar„ Ón Germania.

™ti˛i care a fost Óntrebarea care mi-a pus-o doamna respectiv„?! Nu de ce g‚ndim un Parlament bicameral, nu care vor fi raporturile dintre pre∫edinte ∫i Guvern, nu care vor fi raporturile dintre Parlament ∫i Guvern, nu de ce at‚tea drepturi fundamentale, ∫tiu eu, Ón zona economic„ ∫i at‚tea Ón zona nu ∫tiu care..., a protec˛iei altor drepturi, ci Óntrebarea a fost foarte simpl„: îC‚˛i membri are comisia?.“

Am spus: î11 senatori, 12 deputa˛i ∫i 5 exper˛i“. Imediat, Óntrebarea a doua: îC‚te femei?“, doamna Petre, Óntrebare de baraj, Ón 1990. ™i am r„spuns: îNici una“, iar replica ∫ti˛i care a fost?! Replica a fost: îCu o asemenea mentalitate g‚ndi˛i la Constitu˛ia Rom‚niei?! 11 senatori, 12 deputa˛i ∫i 5 exper˛i, numai b„rba˛i, Óntr-o ˛ar„ Ón care majoritatea popula˛iei este format„ din femei, ∫i vre˛i s„ spune˛i c„ noi trebuie s„ v„ trat„m ca fiind o na˛ie care s-a desprins din anumite mentalit„˛i?!“

V„ rog s„ m„ crede˛i, doamna Petre, c„ de atunci m„ tot biciuie aceast„ Óntrebare ∫i este unul dintre motivele pentru care, la revizuirea Constitu˛iei, m-am b„tut, cum pu˛ini au f„cut-o, ca s„ introducem art. 16 alin. (2).

Deci cam aici este Europa ∫i Óntrebarea asta nu este singular„. Dup„ aceast„ Óntrebare care a fost pus„ Ón acel context de crea˛ie constitu˛ional„, vor veni acum Óntreb„rile fire∫ti: oameni buni, fra˛i rom‚ni, unde v„ plasa˛i, pe ce culoare vre˛i s„ pleca˛i voi?! Noi suntem aici, suntem a∫eza˛i, avem ni∫te principii. Sunte˛i Ón stare s„ le Ón˛elege˛i sau nu?! Ce Ónseamn„ ceea ce vre˛i s„ face˛i voi acas„ ∫i unde sunt aceste principii?!

Evoc un alt autor, este profesor, Pierre Pactet, cartea se cheam„ îInstitu˛ii politice ∫i drept constitu˛ional“. O deschidem la orice pagin„ unde vorbe∫te despre un sistem sau altul ∫i de unde tragem principiile care se impun ∫i vom vedea c„ tot ceea ce facem noi acum... Sigur, comisia are o justificare tehnic„, Ón sensul c„, Ón final, deciziile le-a luat pre∫edintele comisiei, care nu este jurist de profesie.

Am spus ∫i repet aceast„ idee: este un personaj politic interesant, va face mare carier„, sunt convins c„ domnul Berceanu Ól va Ónlocui pe domnul B„sescu la Cotroceni, deci va fi formula de candidat..., bineÓn˛eles, c‚nd domnul B„sescu Ó∫i va Óncheia mandatele de pre∫edinte, pentru c„ am convingerea c„ vom revizui

Constitu˛ia pentru Ónc„ dou„ mandate, Ón mod special. Numai c„ domnul Berceanu oric‚t s-ar str„dui s„ Ón˛eleag„, din fondul preg„tirii Domniei sale Ón zona tehnic„ — ∫i am Ón˛eles c„ a avut o presta˛ie serioas„ prin universitate — ∫i din fondul experien˛ei, nu merge, oameni buni. Nu se poate s„ fii str„lucit inginer, tehnician, medic, sportiv ∫i a∫a mai departe, om de litere ∫i s„ fii, Ón acela∫i timp, ∫i str„lucit interpret Ón probleme complexe ∫i complicate la nuan˛e, la subtilitate Ón materie de drept parlamentar ∫i drept constitu˛ional.

Deci haide˛i s„ convenim c„, p‚n„ la urm„, aceast„ zon„ presupune o profesie ∫i c„ Ón aceast„ zon„ se scriu c„r˛i, exist„ catedre, existe institu˛ii de cercetare, institute, exist„ reviste, se fac doctorate, deci exist„ ∫coli Óntregi Ón lume.

Am citat o carte din ™coala francez„, dar da˛i-mi voie s„ v„ spun onora˛i colegi parlamentari, pentru c„ am fost Óntrebat de un t‚n„r din presa noastr„: îDomnule Iorgovan, ce c„uta˛i dumneavoastr„ Ón politic„?!“. ™i v„ rog s„ m„ crede˛i c„ am meditat serios, cam Ón tot mandatul 2000—2004, c‚nd ba primeam cartona∫ galben, ba verde, ba de nu ∫tiu ce natur„, ∫i m„rturisesc c„ meditez ∫i acum, mai ales dup„ ce am auzit pre∫edintele actual al partidului c„ noi, partidul, lans„m o tez„ a reformei politice care, Óntre altele, cuprinde ∫i ideea Parlamentului unicameral. Profund„ g‚ndire, n-am Ónt‚lnit o imbecilitate mai mare dec‚t asta.

™i cred, prin ceea ce spun, c„ ofer un r„spuns t‚n„rului care reprezint„ media, c„ prin ceea ce spun eu, din perspectiva profesorului de drept public, at‚t c‚t sunt, poate c„ are sens pentru politica rom‚neasc„.

™i mi-a∫ Óng„dui s„ amintesc — ∫i m„ bucur c„ a revenit domnul pre∫edinte de onoare al Partidului Na˛ional Liberal Ón sal„ —, s„ fac o mic„ precizare, pentru c„ discu˛ia noastr„ nu se poate s„ fie rupt„ de contextul istoric: noi, deci noi, rom‚nii, ∫i noi clasa politic„, scriem alte pagini de istorie dup„ decembrie 1989 ∫i aceste pagini de istorie nu s-au scris numai cu toroipanul, nu s-au scris numai cu liderii nu ∫tiu c„ror categorii sociale care au blocat trenuri ∫i au f„cut ce au f„cut, ele s-au scris ∫i prin inteligen˛a oamenilor politici, ele s-au scris prin pertract„ri politice ∫i prin negocieri politice.

A fost, Ón 1990, dup„ alegeri, F.S.N. c‚t cuprinde Ón Parlament. P„i, dac„ mergeam dup„ propor˛ie, nu ar fi avut opozi˛ia din acea perioad„ nici un post Ón Biroul permanent. Am fost unul dintre cei care am promovat ideea dialogului, a negocierii. Domnul C‚mpeanu a fost vicepre∫edinte al Senatului, iar Ón Comisia Constitu˛ional„, pe care am avut cinstea s„ o conduc, c„uta˛i ∫i dumneavoastr„ unde a fost F.S.N.-ul acolo: pre∫edinte, cum necum, formal, un independent, un vicepre∫edinte, domnul Geonea — Dumnezeu s„-l odihneasc„!, mare rom‚n —, de la opozi˛ie, cel„lalt, de la majoritate, un secretar, de la majoritate, cel„lalt — care m„ Óntrerupe acum —, de la opozi˛ia din vremea respectiv„ ∫i, Ón acela∫i timp, reprezentant al minorit„˛ilor Ón Parlament. Pentru c„ eram Óntrebat, s„ ∫ti˛i, constant de c„tre unul dintre pre∫edin˛ii Constituantei: îDomnule pre∫edinte, dar unde suntem noi, F.S.N.-ul?“, iar eu l-am Óntrebat: îDumneavoastr„ a˛i fi vrut s„ fie aici formal F.S.N.-ul sau dori˛i ca Ón mod real s„ fie o concordie ∫i, p‚n„ la urm„, s„ d„m ˛„rii o Constitu˛ie, cum, necum?!“. ™i a Ónvins acest punct de vedere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/21.IX.2005 ™i, dac„-mi este permis, pentru c„ am atins aceast„ chestiune, care este foarte important„ tocmai pentru a ar„ta c‚t de departe ne ducem noi prin aceast„ pozi˛ie fa˛„ de Ónceputuri.

Foarte mult„ lume spune: Iorgovan a fost — ∫i Ómi cer scuze c„ folosesc argumentul personal, este prima dat„ c‚nd evoc acest lucru Ón public, Óntr-un discurs — teleghidat s„ fie pre∫edintele acelei comisii ∫i s-a redactat a∫a cum s-a comandat de la Cotroceni. Este fals! Oamenii ori nu s-au documentat, ori nu ∫tiu despre ce este vorba.

Œn aceast„ carte care evoc„ acea perioad„ ∫i care este intitulat„ semnificativ îOdiseea elabor„rii Constitu˛iei“, Óntr-o anex„, anexa nr. 3, este o scrisoare a colegului actual din Parlament, Augustin Zegrean, care a fost membru Ón comisie ∫i care confirm„ — pentru c„ la acea ∫edin˛„ nu s-a f„cut stenogram„ —, o spune negru pe alb îa venit Dan Mar˛ian s„ propun„ conducerea acelei comisii ∫i a spus, din start: «trei de la majoritate ∫i doi de la opozi˛ie».“ Eu, care nu eram nici de acolo nici de acolo, nu intram nici m„car Ón cei cinci, dar„mite pre∫edintele comisiei, iar Augustin Zegrean s-a ridicat ∫i a spus: îNu, doi de la majoritate, doi de la opozi˛ie, vot„m aceast„ gril„“ ∫i a∫a am ajuns eu, prin pozi˛ia clar„, precis„ a lui Zegrean care nu se poate spune c„ a f„cut un joc al Cotroceniului.

Deci a func˛ionat ce anume?! A func˛ionat o anumit„ Óncredere Óntre noi, atunci, la Ónceputuri, a func˛ionat un anumit respect Óntre noi, o anumit„ pre˛uire. ™i da˛i-mi voie s„ mai amintesc un alt episod, pentru c„ v„d colegii liberali care m„ persifleaz„ ∫i-∫i Óng„duie s„ comenteze peste mine. Eu vreau s„ le spun, ∫i domnul C‚mpeanu confirm„ sau nu, dac„ nu confirm„, eu sunt un mincinos, poate c„ Domniile lor n-ar fi fost aici, ∫i Partidul Na˛ional Liberal n-ar fi fost Partidul Liberal, odat„, dac„ n-am fi avut aceast„ grij„ constant„ ca opozi˛ia s„ fie, at‚t c‚t era, o voce, ∫i, Ón al doilea r‚nd, c‚nd au tot plecat colegi, din varii motive, din grupul acela al liberalilor ∫i a r„mas domnul C‚mpeanu f„r„ doi oameni,

Domnule Popa, trebuie s„ ∫ti˛i lucrul acesta, ∫i-mi cer scuze c„-l spun, dar e bine s„ se ∫tie.

Eu ∫i cu Sergiu Nicolaescu am trecut Ón grup, ∫i sunt documente, Ón Grupul liberalilor, ca s„ salv„m Grupul liberal. Œn felul acesta a putut s„ se manifeste, pentru c„ dac„ nu mai era Grupul liberal, atunci, nu ∫tiu dac„ mi∫carea liberal„ se putea îÓn∫uruba“ Ón acele perioade foarte tulburi ∫i foarte delicate.

Tocmai pe aceast„ idee, a rela˛iilor dincolo de competi˛ia politic„, a rela˛iilor care sunt strict necesare Óntr-un discurs politic, de la om la om, Óntr-o alt„ carte Ól evocam pe cel care a fost I. V. S„ndulescu, sub titlul: îO lec˛ie de istorie a cet„˛ii“, ∫i nu intru Ón detalii, despre pozi˛ia pe care acest om extraordinar a avut-o Óntr-o delega˛ie Óntr-o ˛ar„ occidental„, unde am fost cataloga˛i Ón fel ∫i chip, ∫i s-a ridicat ∫i le-a dat o lec˛ie ca s„ ∫tie c„ suntem, totu∫i, reprezentan˛ii unei ˛„ri ∫i ai unui popor care are demnitate ∫i c„ atunci c‚nd ei, Ón Occident, Ó∫i f„ceau castele, noi, aici, cu palo∫ul ˛ineam piept la Semilun„.

Din aceast„ perspectiv„ trebuie s„ vedem acum...

Doamna Petre, eu, s„ ∫ti˛i c„ pot s„ m„ opresc imediat, cu o singur„ condi˛ie... Doamna Petre, o singur„ condi˛ie: dumneavoastr„ accepta˛i ca acest regulament pe care, p‚n„ la urm„, Ól vom adopta, deci se va adopta, s„ fie pus Ón aplicare dup„ ce se pronun˛„ Curtea Constitu˛ional„, deci dup„ ce-l public„m Ón Monitorul

Oficial sesiz„m Curtea Constitu˛ional„, este, poftim, propunerea pe care-o fac, ∫i dup„ ce se pronun˛„ Curtea Constitu˛ional„ d„m, Ón final, un termen ∫i aplic„m regulamentul. Dac„ Curtea Constitu˛ional„..., pentru c„ tot ceea ce vreau s„ v„ spun eu, doamna Petre, dar, probabil, c„ este prea greu pentru dumneavoastr„ s„ Ón˛elege˛i c„, Ón mod real, eu...

Domnule senator Iorgovan, v„ cer scuze, v„ rog s„ nu dialoga˛i cu sala ∫i-i rog ∫i pe colegii din sal„ s„ nu dialogheze cu oratorul.

Œnainte de a fi pus eu la punct, trebuie s„ face˛i poli˛ia s„lii... Doamna Petre st„ aici, Ón primul r‚nd, ∫i ne deruteaz„ constant...

Domnule Iorgovan, v„ rog frumos, s„ nu facem discrimin„ri fa˛„ de colegele noastre femei. Ar fi grav ∫i c‚nd vine iar delega˛ia aia din Germania o s„ fi˛i pus Óntr-o situa˛ie delicat„... Haide˛i, v„ rog frumos...

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Am Ón˛eles c„ nu se dore∫te, p‚n„ la urm„, aceast„ solu˛ie. De altfel, am vorbit cu domnul Berceanu Ónainte de a lua cuv‚ntul ∫i am Ón˛eles c„ nu agreeaz„ aceast„ idee, care ar Ónsemna o solu˛ie Ón˛eleapt„ ∫i o Ón˛elepciune politic„ conturat„ Ón aceast„ decizie, a∫a cum au fost at‚tea de-a lungul anilor ∫i, Ón orice caz, Ón primul Parlament, care a r„mas Ón sufletul meu...

Atunci, da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ noi, P.S.D.-ul, vom vota Ómpotriv„ ∫i ne vom lupta prin toate mijloacele parlamentare ∫i legale, constitu˛ionale, nu altele, ca s„ oprim acest iure∫, pentru c„, de fapt, nu este problema scaunului pre∫edintelui V„c„roiu, nu este problema scaunului pre∫edintelui Adrian N„stase, este, vrem-nu vrem, problema impactului pe care-l facem ∫i momentului politic pe care-l contur„m Ón via˛a democratic„ a Rom‚niei. Vrem s„ plec„m pe acest drum mort? ™i acesta este un drum posibil. Œn ˛ara asta au fost at‚tea solu˛ii, p‚n„ la urm„, ∫i Ceau∫escu a avut solu˛ii, dar atunci trebuie s„ ∫tim, ∫i eu cred c„ am datoria ∫i to˛i avem datoria s„ spunem care sunt pericolele acestui drum ∫i de ce nu poate fi el acceptat, pentru c„, da˛i-mi voie s„ v„ spun, domnule pre∫edinte ∫i onorat Senat, prin aceast„ canonad„ Ómpotriva pre∫edin˛ilor Camerelor noi nu tr„im altceva dec‚t Ónceputul falimentului regimului semipreziden˛ial Ón Rom‚nia. ™i o spune cineva care a fost acolo c‚nd el s-a proiectat.

Relativ recent, mai exact anul trecut, am participat, cei care am fost Ón Senat, la ceremonia de lansare a unei c„r˛i care se cheam„ îIstoria Senatului Rom‚niei“. Œn acea carte este publicat un document, e pentru prima dat„ c‚nd este publicat acel document, este nota de fundamentare a regimului semipreziden˛ial, redactat„ Ón 16 ianuarie 1990. ™i s-a spus acolo, ∫i s-a acceptat, a devenit text de decret-lege, ∫i apoi text de teze de Constitu˛ie, ∫i text de proiect, ∫i text de Constitu˛ie, c„ eram Óntr-o perioad„ grea, nu vreau s„ intru Ón detalii, institu˛iile republicii aproape c„ nu existau, au Ónceput tot felul de ac˛iuni, inclusiv militare, Óncepuser„ Ón jurul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/21.IX.2005 Rom‚niei ∫i a∫a mai departe, ∫i deci aveam nevoie Ón acel moment, Ón 1990, de un ∫ef de stat care s„ aib„ legitimitatea votului popular, care era, Ón acela∫i timp, ∫i comandantul for˛elor armate. Istoria a confirmat c„ aceast„ solu˛ie, cu alegerea direct„ a ∫efului de stat, a avut ∫i rolul de a contribui la coagularea for˛elor politice. Iar nu intru Ón detalii, este istoria recent retr„it„.

Acum, Óns„, o asemenea solu˛ie a devenit anacronic„ fa˛„ de realit„˛ile din Rom‚nia ∫i fa˛„ de perspectiva Rom‚niei Ón Uniunea European„. Un bicameralism e necesar Ón continuare ∫i m„ voi lupta c‚t voi putea eu, categoric, dar un Executiv bicefal devine deja o fr‚n„. Ceea ce a fost bun pentru o anumit„ perioad„ istoric„ devine un lucru r„u Ón acest moment ∫i Ón perspectiv„. Dovad„, c„ un pre∫edinte care a fost ales dup„ aceast„ fr„m‚ntare na˛ional„, pe program de partid, se vede la Cotroceni ∫i se uit„ Ón Constitu˛ie — ∫i vreau s„ spun c„ unul dintre fo∫tii mei doctoranzi este acolo, Liviu Popescu, ∫i e un b„iat cu mult„ ∫tiin˛„ de carte — ∫i tot caut„ ei fundamente constitu˛ionale ∫i nu prea g„sesc, pentru simplul motiv c„ nu exist„ la tot ceea ce ar vrea s„ fac„ pre∫edintele Ón func˛iune ca ∫ef al Executivului. Pentru c„ Ón Constitu˛ie este un text, e vorba de art. 102, care spune: îGuvernul, potrivit programului s„u politic, acceptat de Parlament, asigur„ realizarea politicii interne ∫i externe ∫i realizeaz„ conducerea general„ a administra˛iei publice“. Guvernul este, p‚n„ la urm„, cu fondurile, Guvernul este cu bugetul, deci Guvernul este îBaciul“, ca s„ m„ exprim plastic, Ón ceea ce prive∫te Executivul. ™i pentru c„ noi am intrat Óntr-o competi˛ie politic„, ∫i noi, care am ajuns la Cotroceni, ∫i dorim s„ mai fim ale∫i, trebuie, Ón fiara Rom‚neasc„, neap„rat s„ cre„m un regim politic, inclusiv un sistem institu˛ional dup„ interesele noastre politice. Ceea ce, da˛i-mi voie s„ v„ spun, Ónseamn„ nu numai joc politic, acceptat de regulile jocului politic ∫i, Ón primul r‚nd, de Constitu˛ie, dup„ p„rerea mea, Ónseamn„ atac la Constitu˛ie, ∫i o sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale cred c„ se impunea demult Ón aceast„ chestiune. Pentru c„ ceea ce facem noi, aici, este, de fapt, ∫i ceea ce se face de c„tre cei care sunt majoritari ∫i prin for˛a votului majoritar ne impun solu˛ia, nu este altceva dec‚t punerea Ón oper„ a unei declara˛ii _ab initio_ a domnului pre∫edinte care ocup„ scaunul de pre∫edinte al Rom‚niei. ™i Óntrebarea care se pune, facem abstrac˛ie de nume, de coloratur„ politic„, de orice, dar nu putem s„ facem abstrac˛ie de logica institu˛iilor, ∫i Óntrebarea care se pune este aceea de a ∫ti: îEste Ón logica institu˛iilor declan∫area acestei canonade Ómpotriva pre∫edin˛ilor Camerelor, pentru faptul c„ a∫a a spus pre∫edintele Rom‚niei?“ Da˛i-mi voie s„ spun: categoric, nu. ™i acum m„ voi str„dui s„ ar„t de ce nu este posibil acest lucru, din punct de vedere constitu˛ional, ∫i, de fapt, unde se plaseaz„ toat„ aceast„ Óncercare de schimbare a regulamentului.

Am spus, la Ónceputul interven˛iei mele, c„ o asemenea discu˛ie n-a avut loc Ón nici un parlament ∫i am dat un citat al anului 2001 al doctrinei, ∫i n-am fost informat c„ din anul 2001 s-ar fi produs undeva ∫i, de fapt, stima˛i colegi parlamentari, stima˛i senatori, nu putea s„ se mai produc„ o asemenea discu˛ie dec‚t Ón dou„ ˛„ri, Ón afar„ de Rom‚nia ∫i m„ raportez la Europa, c„ Ón rest, n-a∫ vrea s„ coment„m prea mult.

Constitu˛iile Uniunii Europene, Ón leg„tur„ cu problema constituirii ∫i a Birourilor Camerelor, fie reglementeaz„ numai chestiunea alegerii, ∫i at‚t, fie nu con˛in nici o dispozi˛ie, dar vorbesc despre pre∫edinte, cum este cazul Constitu˛iei Germaniei, apare pre∫edintele undeva,

l„s‚ndu-se pe seama regulamentelor alegerea. Sunt dou„ Constitu˛ii care, dup„ Constitu˛ia Rom‚niei, din 1991, admit revocarea, Ónc„ dou„ Constitu˛ii Ón Europa admit revocarea pre∫edin˛ilor. Este vorba de Constitu˛ia Republicii Cehe ∫i de Constitu˛ia Slovaciei, adoptate la un an dup„ Constitu˛ia Rom‚niei. Nu ∫tiu dac„ cehii ∫i slovacii s-au luat dup„ rom‚ni, dar ceea ce vreau s„ v„ spun este urm„torul lucru: c„ Ón faza de teze la proiectul de Constitu˛ie — ∫i cartea pe care am amintit-o, Ón alt„ anex„, la paginile 784, 785, confirm„ — nu a fost aceast„ solu˛ie. Deci Ón prima g‚ndire asupra proiectului Constitu˛iei nu era acceptat„ ideea revoc„rii ∫i n-a fost acceptat„ aceast„ idee, pentru c„ ne-am uitat Ón constitu˛ionalismul nostru ∫i am luat Constitu˛iile de la Cuza-Vod„, 1866, 1923, apoi Regulamentele Camerelor, Ón nici o secven˛„ istoric„, c‚nd s-a vorbit despre democra˛ie Ón Rom‚nia, nu s-a reglementat, ∫i pe bun„ dreptate, Ón mod Ón˛elept, posibilitatea revoc„rii pre∫edin˛ilor. Avem lista cu pre∫edin˛ii Senatului, ∫tim — ∫i, probabil, c‚ndva va ie∫i o carte despre pre∫edin˛ii Senatului — c„ niciodat„ nu s-a pus problema revoc„rii vreunuia dintre ei, de altfel, oricum, nu exista nici o dispozi˛ie regulamentar„. ™i acum se pune Óntrebarea: De ce? Oare, chiar nu tragem o concluzie din aceast„ istorie? De ce majoritatea cov‚r∫itoare a ˛„rilor Uniunii Europene nu au aceast„ solu˛ie, iar unele — am dat exemplul Germaniei — prin regulament interzic revocarea, categoric.

Œn ipoteza Ón care apare o situa˛ie de credibilitate — spun doctrinarii occidentali ∫i l-a∫ putea cita pe Pastec, pe care Ól am Ón fa˛„ — îsingura solu˛ie este demisia“. Deci c‚nd apare o problem„ de credibilitate.

Dar a∫a ceva aproape c„ este de neconceput, pentru c„ nu se ajunge peste noapte Ón func˛ia de pre∫edinte a unei Camere. Peste tot Ón lume — ∫i, Ón orice caz, Ón Europa — pre∫edin˛ii Camerelor sunt personalit„˛i, da˛i-mi voie s„ spun c„ nu de pu˛ine ori pre∫edin˛i de republici, chiar mai puternici sunt dec‚t pre∫edintele Ón func˛iune.

Deci peste tot pre∫edin˛ii Camerelor sunt marii Ón˛elep˛i ai neamului, sunt persoane de o autoritate, Ón afar„ de orice Óndoial„, mai presus de orice discu˛ie. Este aproape un sacrilegiu s„ spui c„ acel personaj care a fost verificat Ón at‚tea ∫i at‚tea situa˛ii, fie Ón calitate de cancelar, unde se practic„ aceast„ solu˛ie, fie Ón calitate de membru al Guvernului, Ón at‚tea ∫i at‚tea mandate parlamentare, cum s„ te Óndoie∫ti? De ce anume? De buna lui credin˛„? De impar˛ialitate, de spiritul lui de echilibru? De patriotism, de judecata lui?

Unul dintre marii no∫tri Ónainta∫i, Vasile Boierescu, a spus c„ unui om politic Ói trebuie 3 calit„˛i, ∫i anume: o judecat„ dreapt„, s„ fie cinstit ∫i patriot. Raport„m numai la triada lui Boierescu ∫i reducem. Œn Fran˛a poate cineva pune Ón discu˛ie judecata pre∫edintelui Senatului Francez, cel actual sau cel care a fost? Sau mergem Ón Spania la Cortesuri. Dar poate s„ pun„ cineva Ón discu˛ie patriotismul? Dar poate s„-i pun„ Ón discu˛ie cinstea? Astea sunt chestiuni care, p‚n„ la urm„, ˛in de simbolurile unui neam. Sunt valorile. Este partea oarecum de mistic„ a politicii. Iar noi reu∫im ca prin aceast„ discu˛ie, prin acest atac concentric ∫i concentrat s„ ducem aceste func˛ii Ón politicianismul nostru s„n„tos, tradi˛ional, de D‚mbovi˛a, de care mie mi-a pl„cut s„ cred c„, Óncet-Óncet, ne lecuim. Dar se vede treaba c„ eu m-am Ón∫elat, cel pu˛in pe moment.

De ce nu poate fi pus„ acum Ón discu˛ie revocarea Ón termenii pe care Ói sugereaz„? Pentru c„, sigur,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/21.IX.2005 cum-necum, a fost introdus acest text din Constitu˛ie: îMembrii Biroului pot fi revoca˛i Ónainte de Ómplinirea mandatului“, de∫i vreau s„ v„ spun c„ dac„ s-ar fi dorit o accentuare ∫i Ón ceea ce prive∫te pre∫edintele, de vreme ce la tezele anterioare acestui text se face discu˛ie separat„ pentru pre∫edinte ∫i pentru ceilal˛i membri ai Biroului, Óntr-o riguroas„ tehnic„ juridic„ ar fi trebuit s„ se scrie îPre∫edintele Senatului sau pre∫edin˛ii Camerelor ∫i ceilal˛i membri ai Birourilor pot fi revoca˛i Ónainte de Óndeplinirea mandatului.“

Nu vreau s„ fac specula˛ii acum. Textul a sc„pat, dar pot s„ spun Óns„ c„ atunci c‚nd s-a redactat nu s-a avut Ón vedere ∫i pre∫edintele.

Dar, bun. Admitem c„ ∫i pre∫edintele este membru al Biroului ∫i c„ textul Ól cuprinde deopotriv„ ∫i pe pre∫edintele Senatului, respectiv pe pre∫edintele Camerei. De vreme ce Ón Constitu˛ie sunt anumite principii legate de constituirea Camerelor, Óntrebarea care se pune este una singur„: se poate, este de conceput ca prin regulament s„ se treac„ peste aceste principii constitu˛ionale?

™i acum s„ vedem ce este regulamentul. Care este natura lui juridic„? Ce Ónseamn„ p‚n„ la urm„ un regulament. ™i Óntrebarea pe care o pun imediat, oarecum de ordin didactic, este: Ceea ce crede senatorul sau — ∫tiu eu? — profesorul Antonie Iorgovan sau cumva aceast„ chestiune a fost tran∫at„ nu numai doctrinar, ci ∫i prin jurisdic˛ia Cur˛ii Constitu˛ionale? ™i dac„ da, dac„ a tran∫at aceast„ chestiune Curtea Constitu˛ional„, atunci noi, membrii Parlamentului ∫i orice subiect de drept, orice cet„˛ean al Rom‚niei este ˛inut de aceast„ solu˛ie a Cur˛ii Constitu˛ionale, pentru c„ un text din Constitu˛ie, este vorba de art. 46, a∫a cum a fost revizuit„ Constitu˛ia Ón 2003, ∫i s-a revizuit ∫i acest text, precizeaz„ c„ solu˛iile Cur˛ii Constitu˛ionale sunt general obligatorii. Tot ceea ce Curtea Constitu˛ional„ a statuat este general obligatoriu, ∫i atunci, oameni buni, stima˛i colegi parlamentari, cum putem noi s„ justific„m logic, pe ∫tiin˛„ de carte, c„ venim cu for˛a votului, cu aritmetica votului, impun‚nd solu˛ii, care sunt contrare deja celor tran∫ate de Curtea Constitu˛ional„?

™i acum s„ vedem ce a spus Curtea Constitu˛ional„, pentru c„ de aici trebuie s„ plece discu˛ia noastr„. Este vorba de Decizia nr. 46/17 mai 1994, care este publicat„ Ón Monitorul Oficial, Partea I, nr. 131 /27 mai 1994.

™i spune Curtea Constitu˛ional„: îDin examinarea dispozi˛iilor“ ∫i ele sunt indicate ∫i cunoscute, nu intru Ón detalii, tocmai ca s„ nu lungesc expunerea îrezult„ c„ Regulamentul Senatului“ — acela de atunci care a fost atacat — înu se Óncadreaz„ Ón categoria legilor.“ Aceasta pentru c„, spre deosebire de lege, regulamentul poate reglementa numai organizarea intern„ ∫i func˛ionarea Camerelor, este votat numai de o Camer„, nu este supus promulg„rii.

Acum, pentru a fi constitu˛ional, Curtea Constitu˛ional„ a stabilit urm„toarele 6 principii, ele sunt Ón pagina a doua a acestei decizii.

1. prevederile regulamentului sunt constitu˛ionale Ón m„sura Ón care privesc numai organizarea intern„ ∫i func˛ionarea acestuia.

Vom vedea, stima˛i colegi parlamentari, c„ se va spune: îcei de la opozi˛ie fac opozi˛ie ca s„ se lungeasc„ c‚t mai mult.“ Nu este a∫a, nu este deloc a∫a. Noi facem opozi˛ie pentru c„ este abia o Ónc„p„˛‚nare s„ se adopte un regulament dincolo de decizia Cur˛ii Constitu˛ionale. ™i atunci c‚nd spunem c„

respect„m statul de drept? Atunci c‚nd declar„m: îFra˛i rom‚ni, vota˛i-ne!“ sau acum c‚nd suntem majoritari, la putere, ∫i c„lc„m Ón picioare Curtea Constitu˛ional„?