Liviu Doru Bindea

## **Domnul Liviu Doru Bindea:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am ascultat cu mult interes declara˛iile colegilor, care se refereau la activitatea ∫i la dezideratele de la Bruxelles, iar eu vin s„ propun plenului Senatului o declara˛ie politic„ referitoare la o situa˛ie foarte complicat„ ∫i foarte grav„ care se petrece Ón Transilvania, declara˛ie politic„ ce poart„ titlul de îAsimilarea culturii rom‚ne∫ti din Transilvania, un real deziderat al unor lideri U.D.M.R.“

Œntemeiat„ la Ónceputul secolului al XIX-lea, binecunoscuta colonie de pictur„ din Baia Mare sau ∫coala b„im„rean„ de pictur„ constituie o ilustrare a fenomenului plastic local, cu tr„s„turi viguroase, conturate pe etape istorice, cu diferen˛e specifice, cu momente de afirmare plenar„ a unei pleiade de arti∫ti valoro∫i care se Ónscriu meritoriu Ón galeria de valori artistice rom‚ne∫ti ∫i a c„ror activitate se perpetueaz„ cu acelea∫i performan˛e p‚n„ Ón prezent. Ini˛iativa a apar˛inut unor pictori, tineri creatori, de diverse na˛ionalit„˛i, uni˛i prin idealuri comune ∫i care la scurt timp dup„ Ónfiin˛are au f„cut ca Baia Mare s„ devin„ un alt Barbizon unde soseau ∫i Ónc„ mai sosesc pictori din toate col˛urile lumii pentru a studia pictura Ón aer liber ∫i a imortaliza frumuse˛ea ora∫ului ∫i a minunatelor Ómprejurimi.

Rodul muncii acestor elevi se afl„ ast„zi Ón diferite colec˛ii particulare din ˛ar„ ∫i str„in„tate, dar multe dintre ele se afl„ expuse la Muzeul de Art„ din Baia Mare. Din acest muzeu, Ón s‚mb„ta din data de 1 octombrie 2005, 38 de lucr„ri, toate purt‚nd pecetea ∫colii b„im„rene de pictur„, al„turi de alte lucr„ri de la Galeria de Art„ din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 Budapesta, au fost expuse la Szentendre, l‚ng„ Budapesta. Actul cultural care se Ónt‚mpla Ón acel loc se dorea ca un preambul al ∫edin˛ei comune de Guvern rom‚no-maghiare ce se va desf„∫ura la Bucure∫ti peste pu˛in„ vreme.

Manifestarea de l‚ng„ Budapesta a avut loc sub Ónaltul patronaj al Guvernului Rom‚niei, din partea c„ruia au participat doar vicepremierul Markó Béla ∫i proasp„ta ∫i nevinovata ambasadoare a Rom‚niei la Budapesta, doamna Ireny Comaroschi. Din p„cate, Óns„, de la un cap„t la altul, Óntreaga desf„∫urare a ac˛iunii a avut un profund caracter iredentist, cu demers g„unos ∫i josnic, rostit de la un cap„t la altul Ón limba maghiar„, care ne-a demonstrat Ónc„ o dat„ c„ sunt foarte mici speran˛e ca unii lideri ai U.D.M.R.-ului s„-∫i tempereze impulsurile antirom‚ne∫ti.

Cum poate fi catalogat„ o asemenea manifestare Ón care ∫coala b„im„rean„ de pictur„ este numit„ ™coala de la Nagybánya, iar toate picturile care se refereau la locuri din Maramure∫ aveau titlurile schimbate, Ón a∫a fel s„ par„ executate oriunde, mai ales Ón Ungaria, dar Ón nici un caz Ón Rom‚nia. Totul a fost construit pentru a crea senza˛ia c„ ∫coala b„im„rean„ de pictur„ este, de fapt, un produs al a∫a-zisei multiseculare culturi maghiare, iar Ón prefa˛a catalogului un cireac de la Cluj, de-al lui László Tökés, pe nume Jenı Murádin, depl‚ngea soarta tablourilor aflate Ón Baia Mare Ón beciuri Óntunecoase — spunea el —, dar depl‚ngea ∫i divizarea Transilvaniei din 1940. Trist„ prefa˛„ a unei lucr„ri menite s„ reprezinte o expozi˛ie de art„ ∫i un preambul al unei ∫edin˛e care se dore∫te de prietenie rom‚no-ungar„. ™i parc„ menit s„ sublinieze e∫ecul cultural total produs de c„tre Guvernul nostru, pe banii no∫tri, pe fiecare m„su˛„ a cafenelelor din Szentendre se vindeau casete cu muzica din Trianon, Ón care se evoca, bineÓn˛eles, regretul pentru nedreptatea f„cut„ Ungariei.