Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·24 octombrie 2005
Senatul · MO 155/2005 · 2005-10-24
Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Maria Petre (P.N.L.-P.D.) — Prezentarea sumar„ a Regulamentului Parlamentului European; — Corina Cre˛u (P.S.D.) — Activitatea din Parlamentul European; Solicitare adresat„ premierului pentru organizarea ∫i structurarea unui departament de lucru cu euroobservatorii; — Liviu Doru Bindea (P.R.M.) — îAsimilarea culturii rom‚ne∫ti din Transilvania, un real deziderat al unor lideri ai U.D.M.R.“; — Alexandru Ioan Mor˛un (P.N.L.-P.D.) — Economia na˛ional„ — energetica nuclear„; — Mihaela Rodica St„noiu (P.S.D.) — Dosare de mare corup˛ie ∫i reac˛ia doamnei senator la acuza˛iile ce i se aduc; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — î™edin˛a comun„ a Guvernelor maghiar ∫i rom‚n“; — ™erban Cezar Str„til„ (P.N.L.-P.D.) — îCum ne vindem sau ne cre„m un_brand_ Ón Uniunea European„?“; — Petre Daea (P.S.D.) — Posibilitatea realiz„rii unui Program na˛ional de prevenire ∫i combatere a gripei aviare; — Mircea Mereu˛„ (P.N.L.-P.D.) — Concluziile sondajului îRom‚nia urban„“ realizat de Funda˛ia pentru o societate deschis„; — Ion Chelaru (P.S.D.) — îConflictul din Ónv„˛„m‚ntul nem˛ean sau metastaza ∫colii rom‚ne∫ti“; — Adrian Mihai Cioroianu (P.N.L.-P.D.) — Imaginea Rom‚niei ∫i mesajul celor care reprezint„ Rom‚nia la Bruxelles; — Sógor Csaba (U.D.M.R.) — Precizare Ón leg„tur„ cu ™coala de arti∫ti din Baia Mare
Aprobarea ordinii de zi
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„:
· other · adoptat
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
145 de discursuri
Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„!
Din sal„
#9730Domnule pre∫edinte, s„ Óncepem!
Ca s„ Óncepem trebuie s„ deschidem ∫edin˛a.
Din sal„
#9866S„ Óncepem cu declara˛ii politice.
Nu avem cvorum. O rog pe doamna senator Paula Iv„nescu, secretar al Senatului, s„ strige catalogul, altfel nu putem s„ Óncepem.
|**Doamna Paula Maria Iv„nescu:**|**Doamna Paula Maria Iv„nescu:**| |---|---| |Lista cu numele doamnelor ∫i domnilor senatori:|| |Antonie ™tefan Mihail|prezent| |Apostol Neculai|absent| |Arca∫ Viorel|absent| |Ardelean Aurel|prezent| |Arion Viorel|prezent| |Athanasiu Alexandru|absent| |Basgan Ioan|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Bindea Liviu Doru|absent| |Blaga Vasile|absent| |Bobe∫ Marin|prezent| |Cazacu Cornelia|absent| |C‚mpeanu Radu Anton|absent| |C‚rlan Dan|absent| |Chelaru Ion|absent| |Cintez„ Mircea|prezent| |Ciornei Silvia|absent„| |Cioroianu Adrian Mihai|prezent| |Cismaru Ivan|prezent| |Copos Gheorghe|absent| |Cozm‚nc„ Octav|absent| |Cre˛u Corina|absent„|
## 4 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005
Cre˛u Ovidiu Teodor absent Popa Dan Gabriel prezent Cucuian Cristian prezent Popa Nicolae Vlad absent Cuta∫ George Sabin absent Popescu Dan Mircea absent Daea Petre absent Popescu Ionel prezent David Cristian absent Popescu Irinel absent David Gheorghe absent Popescu Mihail absent Diaconescu Cristian absent Prodan Tiberiu Aurelian absent Dina Carol absent Puskás Valentin Zoltán absent Dinescu Valentin prezent R„doi Ion absent DÓncu Vasile absent R„doi Ovidiu absent Duca Viorel Senior absent R„dulescu Cristache prezent Dumitrescu Ion Mihai absent Roibu Aristide absent Dumitrescu Gheorghe Viorel prezent Sab„u Dan prezent Dumitru Constantin prezent S‚rbu Ilie absent Eckstein Kovács Péter absent Silistru Doina absent„ Fekete Szabó Andras Levente prezent Simionescu Aurel Gabriel absent Filipescu Teodor absent Sógor Csaba absent Florescu Ion absent Solcanu Ion absent Flutur Gheorghe absent Frunda György absent Stan Petru prezent St„noiu Mihaela Rodica absent„ Funar Gheorghe prezent G„ucan Constantin prezent Stoica Ilie prezent Geoan„ Mircea Dan absent Str„til„ ™erban Cezar prezent Georgescu Radu Cristian absent Stroe Radu prezent Gheorghe Constantin absent Szabó Károly Ferenc absent Ha∫otti Puiu prezent ™erb„nescu Verginia prezent„ Ila∫cu Ilie absent ™erbu Gheorghe Vergil prezent Iliescu Ion absent ™ere∫ Ioan Codru˛ absent Ilu∫c„ Daniel prezent ™tefan Viorel absent Ion Vasile absent ™ter Sever absent Iorga Nicolae Marian prezent Talpe∫ Ioan prezent Iorgovan Antonie absent T„n„sescu Claudiu prezent Io˛cu Petru Nicolae prezent T„r„cil„ Doru Ioan absent Iv„nescu Paula Maria prezent„ Terinte Radu prezent Jurcan Dorel absent Theodorescu Emil R„zvan absent Loghin Irina absent„ TÓlv„r Angel absent Lupoi Mihail prezent Toma Ion absent Maior George Cristian absent Tudor Corneliu Vadim absent Mardare Radu C„t„lin absent fi‚buleac Mihai prezent Marinescu Marius absent f c„u Silvia Adriana absent„ Markó Béla absent fiÓrle Radu prezent Mele∫canu Teodor Viorel prezent Ungheanu Mihai prezent Mereu˛„ Mircea prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ absent Mih„escu Eugen absent Vasilescu Gavril„ prezent Mih„ilescu Petru ™erban absent V„c„roiu Nicolae absent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia prezent„ V„rg„u Ion absent Moraru Ion absent Vedina∫ Verginia prezent„ Mor˛un Alexandru Ioan prezent Verestóy Attila prezent Neagoe Otilian absent Voiculescu Dan absent Neagu Nicolae absent Németh Csaba absent Vosganian Varujan absent Nicolae ™erban absent Vraciu Jan prezent Nicolai Norica prezent Am s„ reiau Ónc„ o dat„, pentru cei care au mai venit Novolan Traian absent Ón sal„. Mai strig„m o dat„ pe cei absen˛i. Onaca Dorel Constantin absent Lista cu numele doamnelor ∫i domnilor senatori: Oprea Mario Ovidiu prezent Apostol Neculai prezent Oprescu Sorin Mircea absent Arca∫ Viorel absent Pascu Corneliu absent Athanasiu Alexandru absent P„curaru Nicolae Paul Anton absent Berceanu Radu Mircea absent P„unescu Adrian absent Bindea Liviu Doru prezent Pere∫ Alexandru prezent Blaga Vasile absent Pete ™tefan absent Cazacu Cornelia prezent Petre Maria prezent„ C‚mpeanu Radu Anton absent Petrescu Ilie absent C‚rlan Dan prezent Popa Aron Ioan absent Chelaru Ion absent
Mul˛umesc doamnei senator Maria Petre pentru declara˛ia politic„.
O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar social democrat, pe doamna senator Corina Cre˛u.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,
™i eu doresc s„ m„ refer, ast„zi, la c‚teva probleme legate de activitatea din Parlamentul European, av‚nd Ón vedere faptul c„ prezen˛a noastr„ acolo este, Ón fond, primul semn concret al procesului de integrare institu˛ional„ a Rom‚niei Ón spa˛iul institu˛iilor europene.
Acest lucru ne oblig„ pe to˛i, indiferent c„rui partid politic Ói apar˛inem, s„ dovedim responsabilitate, profesionalism ∫i angajament ferm Ón promovarea ∫i ap„rarea interesului na˛ional.
O dat„ cu participarea noastr„ direct„ la procesul adopt„rii deciziilor Ón Parlamentul Europei, Rom‚nia are
un nou statut care ne creeaz„, a∫a cum am spus, obliga˛ii ∫i noi responsabilit„˛i.
Este, de fapt, o ocazie pentru noi to˛i de a Ónv„˛a — ∫i nu cred c„ trebuie s„ ne ferim de acest cuv‚nt, pentru c„ Óntotdeauna avem c‚te ceva de Ónv„˛at — ∫i de a ne inspira, a∫a cum a ar„tat ∫i doamna senator Petre.
Dar, cu toat„ colegialitatea, a∫ vrea s„ spun ∫i eu cred c„ este mai pu˛in important dac„ copiem _mot á mot_ documentele Parlamentului Europei, cred c„ mult mai important ar fi s„ ne inspir„m, Ón primul r‚nd, din seriozitatea cu care sunt abordate temele care Ói preocup„ pe parlamentarii europeni at‚t Ón cadrul sesiunilor plenare, c‚t ∫i Ón comisiile de specialitate.
Œnv„˛„m, de asemenea, modul Ón care se construie∫te consensul politic, un cuv‚nt care Ón politica rom‚neasc„ nu este deloc folosit, ci chiar este ridiculizat, Ón ciuda diferen˛elor de opinii ∫i a intereselor at‚t de divergente uneori din interiorul Parlamentului European.
Ceea ce a∫ vrea eu, Ón primul r‚nd, s„ declar aici, acum, este faptul c„, Ón ciuda tuturor acuza˛iilor aberante ∫i f„r„ nici un temei Ón realitate ale unor colegi din coali˛ia guvernamental„, noi, cei 12 parlamentari P.S.D. cu statut de observatori Ón Parlamentul Europei, avem ca principal„ prioritate ap„rarea intereselor Rom‚niei. Noi tot rom‚ni suntem ∫i aici, ∫i acolo, ∫i Ón Parlamentul Europei ∫i de aceea ne sim˛im datori s„ vorbim despre Rom‚nia a∫a cum este ea, cu Ómplinirile ∫i neÓmplinirile ei.
Œn orice caz, Ómi doresc ca to˛i politicienii s„ con∫tientizeze faptul c„ nimic din ceea ce se Ónt‚mpl„ la Bucure∫ti nu trece neobservat la Bruxelles sau Ón alte foruri interna˛ionale.
Mul˛umesc, doamnei senator Corina Cre˛u pentru declara˛ia politic„.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, Ól invit la microfon pe domnul senator Liviu Doru Bindea.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Am ascultat cu mult interes declara˛iile colegilor, care se refereau la activitatea ∫i la dezideratele de la Bruxelles, iar eu vin s„ propun plenului Senatului o declara˛ie politic„ referitoare la o situa˛ie foarte complicat„ ∫i foarte grav„ care se petrece Ón Transilvania, declara˛ie politic„ ce poart„ titlul de îAsimilarea culturii rom‚ne∫ti din Transilvania, un real deziderat al unor lideri U.D.M.R.“
Œntemeiat„ la Ónceputul secolului al XIX-lea, binecunoscuta colonie de pictur„ din Baia Mare sau ∫coala b„im„rean„ de pictur„ constituie o ilustrare a fenomenului plastic local, cu tr„s„turi viguroase, conturate pe etape istorice, cu diferen˛e specifice, cu momente de afirmare plenar„ a unei pleiade de arti∫ti valoro∫i care se Ónscriu meritoriu Ón galeria de valori artistice rom‚ne∫ti ∫i a c„ror activitate se perpetueaz„ cu acelea∫i performan˛e p‚n„ Ón prezent. Ini˛iativa a apar˛inut unor pictori, tineri creatori, de diverse na˛ionalit„˛i, uni˛i prin idealuri comune ∫i care la scurt timp dup„ Ónfiin˛are au f„cut ca Baia Mare s„ devin„ un alt Barbizon unde soseau ∫i Ónc„ mai sosesc pictori din toate col˛urile lumii pentru a studia pictura Ón aer liber ∫i a imortaliza frumuse˛ea ora∫ului ∫i a minunatelor Ómprejurimi.
Rodul muncii acestor elevi se afl„ ast„zi Ón diferite colec˛ii particulare din ˛ar„ ∫i str„in„tate, dar multe dintre ele se afl„ expuse la Muzeul de Art„ din Baia Mare. Din acest muzeu, Ón s‚mb„ta din data de 1 octombrie 2005, 38 de lucr„ri, toate purt‚nd pecetea ∫colii b„im„rene de pictur„, al„turi de alte lucr„ri de la Galeria de Art„ din
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 Budapesta, au fost expuse la Szentendre, l‚ng„ Budapesta. Actul cultural care se Ónt‚mpla Ón acel loc se dorea ca un preambul al ∫edin˛ei comune de Guvern rom‚no-maghiare ce se va desf„∫ura la Bucure∫ti peste pu˛in„ vreme.
Manifestarea de l‚ng„ Budapesta a avut loc sub Ónaltul patronaj al Guvernului Rom‚niei, din partea c„ruia au participat doar vicepremierul Markó Béla ∫i proasp„ta ∫i nevinovata ambasadoare a Rom‚niei la Budapesta, doamna Ireny Comaroschi. Din p„cate, Óns„, de la un cap„t la altul, Óntreaga desf„∫urare a ac˛iunii a avut un profund caracter iredentist, cu demers g„unos ∫i josnic, rostit de la un cap„t la altul Ón limba maghiar„, care ne-a demonstrat Ónc„ o dat„ c„ sunt foarte mici speran˛e ca unii lideri ai U.D.M.R.-ului s„-∫i tempereze impulsurile antirom‚ne∫ti.
Mul˛umesc domnului senator Bindea pentru declara˛ia sa politic„.
Invit acum la microfon din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. pe domnul senator Alexandru Mor˛un.
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ poate pare mai prozaic„. Ea se refer„ la ceva ce lumea nu prea vrea s„ ia Ón calcul, ∫i anume la economia na˛ional„.
Œn Rom‚nia, energetica nuclear„ este un element de dezvoltare durabil„, a∫a cum este Ón multe ˛„ri din Europa ∫i din lume. Avem condi˛ii specifice care justific„ o cre∫tere a ponderii energetice nucleare Ón procesul de dezvoltare a economiei ∫i societ„˛ii rom‚ne∫ti.
Din decembrie 1996, c‚nd prima unitate de la Cernavod„ a fost pus„ Ón exploatare comercial„, toate eforturile investi˛ionale au fost Óndreptate asupra Unit„˛ii II la care, Ón prezent, stadiul de realizare este de 80%, ea fiind planificat„ a intra Ón func˛iune Ón primul trimestru al anului 2007.
Cu toate c„ Ón strategia energetic„ actual„, elaborat„ la nivel guvernamental, se prevede ca prioritate na˛ional„ realizarea ∫i punerea Ón func˛iune a Unit„˛ii III de la Cernavod„ Ón 2011, studiul de fezabilitate aferent acestei investi˛ii nu a fost Ónc„ definitivat.
Lu‚nd act de acest lucru, v‚rful energeticienilor nucleari din Rom‚nia, factori guvernamentali ∫i ∫efi de regii s-au Óntrunit la Drobeta-Turnu-Severin pentru a g„si solu˛ii. De comun acord ei au scos Ón eviden˛„ necesitatea asigur„rii continuit„˛ii activit„˛ii nucleare Ón Rom‚nia. S-a constatat c„ actuala situa˛ie de incertitudine privind realizarea Unit„˛ii III de la Cernavod„, de definire a beneficiarului, a termenului de realizare, a modului de finan˛are ∫i de garantare a acestei investi˛ii majore pentru sistemul electroenergetic interna˛ional provoac„ o justificat„ Óngrijorare Ón infrastructurile industriale nucleare din Rom‚nia, legate de perspectivele de dezvoltare ale domeniului.
Un astfel de exemplu, cel mai dureros, este cel al Regiei Nucleare Drobeta-Turnu-Severin, referitor la asigurarea produc˛iei de ap„ grea. Œn situa˛ia realiz„rii Unit„˛ii III de la Cernavod„, doar pentru realizarea primei Ónc„rc„turi a acesteia de 500 tone, lui ROMAG PROD, sucursala R.A.A.N.-ului, Ói trebuie Óntre 3 ∫i 4 ani de func˛ionare Ón plin„ capacitate a actualelor ∫i totalit„˛ii liniilor de fabrica˛ie.
V„ mul˛umesc, domnule senator Mor˛un pentru declara˛ia politic„.
O invit la microfon pe doamna senator Rodica St„noiu, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna St„noiu. Microfonul central.
## **Doamna Mihaela Rodica St„noiu:**
## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prin anii ’60, de trist„ amintire, circula un banc sinistru. Œntr-un compartiment de tren Ón care se aflau c‚˛iva de˛inu˛i politici, fiecare Ó∫i dep„na tragica istorie.
îC‚t ai executat?“ î12 ani. Dar dumneata?“ î10.“ îPentru ce?“ îSabotaj.“ Printre ei era ∫i un preot mai t„cut. îC‚t ai f„cut? — e Óntrebat. î5 ani“ — r„spunde preotul. îPentru ce?“ îPentru nimic.“ îA nu, p„rinte. Pentru nimic luai 8.“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 Dar cum s„ dovede∫ti c„ nu ai f„cut nimic. Sau mai exact, cine trebuie s„ dovedeasc„ nimicul?
Credeam c„ o asemenea situa˛ie, Óntr-o ˛ar„ Ónc„rcat„ cu un trecut greu, nu se va mai repeta niciodat„. ™i totu∫i...
Œn plin îprogres“ al reformei Ón justi˛ie, se Ómplinesc ast„zi exact dou„ luni de c‚nd — printr-o ordonan˛„ a Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie — am fost pus„ sub Ónvinuire, cu o motivare ce va r„m‚ne cu siguran˛„ Ón istoria dreptului procesual penal, la concuren˛„ cu Óncadrarea juridic„ a faptei care Ó∫i va avea acela∫i loc Ón dreptul penal material. Au trecut, a∫adar, dou„ luni, timp Ón care la Parchet s-au perindat to˛i actorii implica˛i Ón aceast„ fars„ mediatic„, devenit„ judiciar„. Singurii care nu au fost chema˛i, nu li s-a stabilit identitatea, nu li s-au adus la cuno∫tin˛„ Ónvinuirile sunt principalii protagoni∫ti ai cazului: Rodica St„noiu ∫i Florin Georgescu. Au fost Ónc„lcate astfel drepturile fundamentale prev„zute Ón Constitu˛ie ∫i Ón Codul de procedur„ penal„. Nu am reac˛ionat imediat pentru c„ am vrut s„ nu se spun„ c„ obstruc˛ionez cursul justi˛iei. Œmi vine greu s„ cred c„ Ón Parchetul General exist„ o asemenea incompeten˛„. Œn mod evident, decizia a fost luat„ cu pistolul la t‚mpl„, nu este, de altfel, singura de acest gen.
Œn aceste zile, cu mare tam-tam mediatic, dosarele de la Parchetul General se Óntorc la D.N.A. ∫i nu oricum, ci intitulate pompos — ca s„ aud„ domnul Frattini — îdosare de mare corup˛ie“. Cap de afi∫: Puwak ∫i St„noiu. Iat„ trofeul pe care Monica Macovei vrea s„-l ofere, pe 25 octombrie 2005, raportorului pentru Rom‚nia. Aceast„ diversiune grosolan„ ne arunc„ Ón plin„ Inchizi˛ie.
Mul˛umesc doamnei senator St„noiu pentru declara˛ia politic„ ∫i o invit la microfon pe doamna senator Verginia Vedina∫, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
V„ informez c„ ave˛i 3 minute ∫i ve˛i fi, probabil, ultima care ve˛i interveni de la P.R.M..
V„ rog, doamna Vedina∫.
Microfonul central pentru doamna Vedina∫.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Din ziarul îAdev„rul de Cluj“, num„rul din 17 octombrie 2005, am aflat c„ Ón aceast„ s„pt„m‚n„ urmeaz„ s„ aib„ loc la Bucure∫ti o ∫edin˛„ comun„ a Guvernelor maghiar ∫i rom‚n. O asemenea informa˛ie m-a luat prin surprindere ∫i am sim˛it nevoia s„ aduc Ón aten˛ia plenului Senatului acest lucru, cu at‚t mai mult cu c‚t Ón Constitu˛ia Rom‚niei nu se reg„se∫te o asemenea institu˛ie.
Regimul constitu˛ional al ∫edin˛elor de Guvern este reglementat prin art. 87, potrivit c„ruia la ∫edin˛ele Guvernului poate participa ∫i pre∫edintele Rom‚niei Ón situa˛ia Ón care se dezbat probleme de interes na˛ional privind politica extern„, ap„rarea ˛„rii, asigurarea ordinii publice ∫i la cererea primului-ministru, Ón celelalte cazuri, pre∫edintele prezid‚nd ∫edin˛ele la care particip„.
Nu este reglementat„ nici Ón Constitu˛ie, nici Ón Legea organic„ nr. 90/2001 forma de lucru de ∫edin˛„ comun„ a dou„ guverne apar˛in‚nd unor ˛„ri de sine st„t„toare, suverane, cu propria conducere central„ ∫i local„.
Dac„ acest lucru s-a hot„r‚t — ∫i se pare c„ lucrurile stau astfel —, atragem aten˛ia Guvernului c„ se plaseaz„ Ón totalitate Ón afara Constitu˛iei ∫i ne rezerv„m dreptul de a lua atitudine prin mijloacele pe care Constitu˛ia ∫i Regulamentul Senatului ni le pun la dispozi˛ie.
Este adev„rat c„ la ∫edin˛ele Guvernului Rom‚niei pot participa, Ón calitate de invita˛i...
Numai un moment... M„ scuza˛i c„ v„ Óntrerup.
Rog colegul cu camera s„ ne lase s„ ne desf„∫ur„m lucr„rile.
V„ mul˛umesc foarte mult.
V„ cer scuze, doamna Vedina∫, ∫i v„ rog s„ v„ continua˛i declara˛ia.
Este adev„rat c„ la ∫edin˛ele Guvernului Rom‚niei pot participa, Ón calitate de invita˛i, diferite persoane, a c„ror prezen˛„ este justificat„ de natura problemei supuse dezbaterii, dar este vorba de demnitari ∫i func˛ionari ai statului rom‚n. A for˛a Constitu˛ia, a permite s„ se vehiculeze ideea unor ∫edin˛e comune ale Guvernelor a dou„ state suverane este periculos, chiar dac„ nu se Ónt‚mpl„.
Doamna Vedina∫, v„ cer scuze. O s„ v„ rog s„ Óncheia˛i. V-a expirat timpul.
V„ mul˛umesc.
Noi am atras aten˛ia, Ón nenum„rate r‚nduri, Guvernului Rom‚niei atunci c‚nd a Ónc„lcat Constitu˛ia ∫i acela∫i lucru Ól facem ∫i ast„zi.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc ∫i eu, doamna Vedina∫.
Œl invit la microfon pe domnul senator ™erban Str„til„, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Microfonul central.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Str„til„.
## **Domnul ™erban Cezar Str„til„:**
Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
La un pas de integrarea european„, cu toate c„ imaginea Rom‚niei s-a Ómbun„t„˛it, comparativ cu anii trecu˛i, ne afl„m Ón fa˛a unei probleme de marketing
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 politic: cum ne vindem, cum ne cre„m un _brand_ , ca rom‚ni, Ón Uniunea European„?
™tiu c„ pentru unii dintre colegi aceast„ problem„ nu reprezint„ o prioritate, dar, dac„ ne g‚ndim c„ un lobby asupra imaginii ∫i comunic„rii Rom‚niei Ón exterior ne poate aduce bani, prestigiu ∫i impunere ca stat puternic Ón Europa Central„ ∫i de Est, cred c„ acest lucru ar trebui s„ ne dea de g‚ndit.
Œn contextul fenomenului globaliz„rii, al competi˛iei interna˛ionale pe diverse sectoare economico-sociale, Rom‚nia are Ónc„ probleme Ón ceea ce prive∫te gestionarea priorit„˛ilor de integrare european„ ∫i redresare economic„.
Pot spune c„ ducem lips„ de o politic„ de rela˛ii publice ∫i marketing la nivel institu˛ional central ∫i local.
Nu ∫tim cum s„ ne prezent„m oportunit„˛ile Ón exterior, s„ ne facem cunoscu˛i ∫i s„ ne vindem avantajele pe care le avem sub aspect economic, cultural, geografic ∫i turistic.
Suntem domina˛i Ónc„ de o mentalitate limitat„, rudimentar„ ∫i birocratizat„ excesiv, cu toate aspectele pe care le Ónf„˛i∫„m europenilor c‚nd vrem ceva.
Dovad„ este faptul c„ fostele guvern„ri s-au suprapus peste e∫alonul 2 ∫i 3 din aparatul administrativ comunist ∫i au aplicat un model tipic rom‚nesc de imagine, pe care mul˛i dintre str„inii care au leg„turi cu Rom‚nia Ól definesc Óntr-un cuv‚nt: ∫pag„.
Din p„cate, stima˛i colegi, chiar dac„ europenii ne vor accepta Ón Uniunea European„, ei ne vor identifica cu imaginea corup˛iei, creat„ de mentalitatea ∫i indiferen˛a celor care ne-au condus p‚n„ acum.
Pornind de la acest punct nevralgic institu˛ional, Ón r‚ndul opiniei publice interna˛ionale suntem privi˛i prin prisma a dou„ elemente: infrac˛ionalitatea ∫i cer∫etoria cet„˛enilor no∫tri.
Nu cred c„ trebuie s„ v„ dau exemple pe care le cunoa∫te˛i deja foarte bine. Œncerc s„ v„ atrag aten˛ia asupra acestei forme de _brand_ care ni s-a impus nou„, cit‚nd dintr-un cotidian francez, care scria luna trecut„ un articol Ón care eviden˛ia c„: îDe∫i Rom‚nia, prin noul Guvern, depune eforturi de reformare a situa˛iei economico-politice, r„m‚ne o ˛ar„ generatoare de emigra˛ie ilegal„, de criminalitate ∫i prostitu˛ie.“
Mul˛umesc domnului senator Str„til„ pentru interven˛ia d‚nsului ∫i Ól invit la microfon pe domnul senator Petre Daea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul central, v„ rog.
Domnule vicepre∫edinte al Senatului, pre∫edinte de ∫edin˛„,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Este ziua c‚nd critica, acuzele nu-∫i g„sesc rostul Ón declara˛ia mea, chiar dac„ tenta˛ia politic„ este mai tot timpul legat„ de vraja acuzelor.
Acum, Ón acest moment, consider c„ vorbele mai pu˛ine ∫i ac˛iunea concret„ sunt ceea ce ne trebuie, c‚nd ˛ara este lovit„ de molime care bat cu insisten˛„ la poarta de est a ˛„rii.
S-a vorbit, s-a scris, s-a analizat mult ∫i s-au rezervat spa˛ii largi emisiunilor pe toate posturile de televiziune, f„c‚ndu-se trasee, definindu-se termeni, interpret‚ndu-se ac˛iuni, evalu‚ndu-se consecin˛ele.
Nimeni nu poate acum s„ stabileasc„ c‚t va costa ˛ara un asemenea fenomen nedorit, dar to˛i, indiferent unde ne afl„m, trebuie s„ ne evalu„m pozi˛ia ∫i s„ ac˛ion„m unitar pentru ca pierderile s„ fie c‚t mai mici cu putin˛„.
De aceea, doresc s„ sugerez Guvernului Rom‚niei, domnului prim-ministru T„riceanu, s„ evalueze posibilitatea realiz„rii imediate a unui Program na˛ional de prevenire ∫i de combatere a gripei aviare, care s„ fie discutat ∫i aprobat de Guvern ∫i adus la cuno∫tin˛a opiniei publice. La acest program s„ fie antrena˛i cei mai valoro∫i speciali∫ti ∫i institu˛iile abilitate, fix‚ndu-se m„surile tehnice, organizatorice ∫i financiare, stabilindu-se responsabilit„˛i ∫i mod de ac˛iune.
Prin aceasta se creeaz„ posibilitatea cunoa∫terii ∫i ac˛iunii unitare, cre∫te responsabilitatea Ón domeniu ∫i d„ garan˛ia reu∫itei.
Noi consider„m c„ interpretarea unitar„ ∫i ac˛iunea comun„ sunt ∫ansa izb‚ndei.
S„ ne dorim cu to˛ii succese Ón acest demers, Óntr-un moment dificil pentru ˛ar„.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc domnului senator Petre Daea pentru declara˛ia politic„ ∫i invit la microfon pe domnul senator
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 Mircea Mereu˛„, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D..
Domnul senator Mircea Mereu˛„, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul central, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn ultimele dou„ luni au ap„rut o serie de sondaje de opinie politice ∫i social-economice ale c„ror rezultate au atras aten˛ia societ„˛ii civile, mass-media ∫i, Ón egal„ m„sur„, politicienilor.
Chiar un coleg senator a prezentat s„pt„m‚na trecut„ rezultatul unui eurobarometru, foarte Óngrijor„tor din punct de vedere al percep˛iei institu˛iilor statului de c„tre cet„˛enii rom‚ni.
S„pt„m‚na trecut„ mi-a atras aten˛ia un sondaj realizat de Funda˛ia pentru o societate deschis„ Ón care este prezentat„ o realitate crud„, o radiografie a societ„˛ii rom‚ne∫ti urbane pe care noi, politicienii, ne-o amintim din patru Ón patru ani, Ón anii electorali sau Ón scop de manipulare populist„.
Din acel raport privind via˛a rom‚nilor din ora∫ele ˛„rii ne putem da seama de efectele a 15 ani de pluralism politic prost Ón˛eles ∫i de gestionarea defectuoas„ a economiei ˛„rii de c„tre cei care au guvernat-o.
Stima˛i colegi, nu v„ voi plictisi cu o declara˛ia politic„ siropoas„ ∫i demagogic„, ci voi Óncerca s„ supun aten˛iei Domniilor voastre ∫i opiniei publice, prin intermediul mass-media, prezent„ aici, c‚teva rezultate ale sondajului îRom‚nia urban„“ realizat de c„tre Funda˛ia pentru o societate deschis„.
Din aceast„ cercetare sociologic„ ne-au atras aten˛ia c‚teva detalii de care noi, oamenii politici, trebuie s„ ˛inem seama atunci c‚nd lu„m decizii hot„r‚toare asupra Óntregii na˛iuni rom‚ne. Care ar fi aceste decizii?
Cred c„ le cunoa∫te˛i dumneavoastr„ mai bine ∫i nu e cazul s„ le dezbat acum.
Conform sondajului desf„∫urat Ón mediul urban, mediu considerat mai informat ∫i cu o infrastructur„ social„ ridicat„, comparativ cu mediul rural, rom‚nii sunt nemul˛umi˛i de direc˛ia politic„, economic„ actual„ a ˛„rii noastre. 50% din or„∫eni sunt dezam„gi˛i de politica actual„ a institu˛iilor decizionale.
Urm‚nd sondajele din anii anteriori, am sesizat faptul c„ fosta guvernare a l„sat sechele ad‚nci Ón mediul de via˛„ urban ∫i rural, c„rora nu li s-au g„sit remedii nici acum.
De aici, dezam„girea multora. Din fericire, persoanele tinere, mai optimiste, precum ∫i cele din ora∫ele mari, inclusiv municipiul Bucure∫ti, ne mai acord„ Ónc„ o ∫ans„, puterii ∫i opozi˛iei, deopotriv„, de a relansa economic, social ∫i politic aceast„ ˛ar„. Œntruc‚t 40% din responden˛i consider„ c„ lucrurile din ˛ara noastr„ merg Óntr-o direc˛ie bun„, cred c„ ar fi cazul s„ ne str„duim s„ nu-i dezam„gim.
Mul˛umesc domnului senator Mereu˛„ pentru declara˛ia politic„.
Invit la microfon pe domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul central, v„ rog.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Mi-am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îConflictul din Ónv„˛„m‚ntul nem˛ean sau metastaza ∫colii rom‚ne∫ti“.
Modelul de atitudine B„sescu este prolific. Œn teritoriu apar, a∫a, de niciunde, tot felul de b„se∫ti mai mititei, exulta˛i de extensia modelului — insurec˛ionari, belico∫i, nonconformi∫ti, pu∫i pe fapte mari, ata∫a˛i de vendet„, inchizitori f„r„ trac ∫i f„r„ logic„ proprie, discre˛ionari, stupid agresivi, cu o neclintit„ siguran˛„ psihic„ ∫i plini de aplomb politic.
Un astfel de exemplar îb„sesc“ este Rodica Drexler, ∫efa Inspectoratului ™colar Neam˛.
Atitudinea sa a declan∫at haos Ón Óntregul sistem de Ónv„˛„m‚nt nem˛ean.
Eu am adresat o interpelare ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii, dar, cum r„spunsul a fost Ónt‚rziat, m„ simt obligat s„ revin cu declara˛ia politic„, de aceast„ dat„.
Ceea ce se Ónt‚mpl„ este intolerabil, procesul educa˛ional este Ón Óntregime bulversat. Œn numele Ónvestiturii mele ∫i al reprezentativit„˛ii datorit„ c„rora exprim ast„zi un punct de vedere Ón Parlamentul Rom‚niei, av‚nd asentimentul colegilor mei de partid, cer demiterea din func˛ie a inspectoarei Rodica Drexler.
## Stima˛i colegi,
Voi expune imediat argumentele solicit„rii mele exprese privind necesitate demiterii, nu Ónainte Óns„ de aminti un aspect esen˛ial pe care trebuie s„-l avem Ón vedere cu to˛ii. Beneficiarii ireali ∫i nevinova˛i ai actului de Ónv„˛„m‚nt sunt copiii, iar Ón Rom‚nia ei reprezint„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 Óntreg viitorul, dac„ avem puterea ∫i luciditatea de a g‚ndi astfel.
Copiii vor culege fructul faptelor noastre de ast„zi. _In terminis_ , acesta nu este dec‚t un loc comun, patetic, dar trebuie s„ repet„m aceste locuri comune p‚n„ la obstina˛ie, ca s„ nu ne pr„bu∫im Ón rabat moral fa˛„ de propria noastr„ succesiune.
Oare nu-i destul c„ marea majoritate a copiilor tr„iesc experien˛a degradant„ a s„r„ciei ∫i p„rin˛ii lor fac eforturi inumane s„-i poarte Ón ∫coli? Nu-i destul c„ lumea a devenit un loc nesigur ∫i neprimitor pentru cei defavoriza˛i? Nu ajunge criza Ónv„˛„m‚ntului Ón sine care priveaz„ pe copii de savoarea culturii clasice, pentru c„ se mizeaz„ mai mult pe asimilarea informa˛iei, ∫i nu pe formarea persoanei? Nu sunt suficiente metodologiile arbitrare de evaluare la finele ∫colii? Are nevoie ∫coala rom‚neasc„ de conflict politic? Pute˛i permite, stima˛i colegi de la putere, vendet„ politic„ Ón acest sector vital? Putem fi at‚t de nesocoti˛i ∫i orbi Ónc‚t s„ condamn„m la ignoran˛„ o genera˛ie deja condamnat„ la s„r„cie? S„ nu uit„m c„ f„r„ cunoa∫tere ∫i cultur„ ne vom pierde identitatea Ón Uniunea European„. Tr‚mbi˛„m f„r„ scrupul inteligen˛a rom‚neasc„ ∫i permitem totu∫i ca locul unde ea se cultiv„ s„ devin„ teatru politic. E trist.
Domnul senator, v-a˛i epuizat timpul, o s„ v„ rog s„ concluziona˛i...
## **Domnul Ion Chelaru:**
- Œn 30 secunde termin, domnule pre∫edinte. ...bani pentru salarii Ón luna decembrie.
Numai Ón municipiul Roman, pentru ultimul trimestru,
- exist„ un deficit financiar de sector de peste 21 miliarde lei. Domnilor colegi,
Pentru ca r„ul din ∫coli s„ nu fie deplin, este obligatoriu s„ Ónceteze vendeta politic„, asta ca prim pas. De vreme ce legea nu cere imperativ dasc„lilor s„ nu activeze politic, ace∫tia trebuie l„sa˛i s„-∫i manifeste convingerile Ón mod public ∫i f„r„ risc. V„ mul˛umesc.
Mul˛umim domnului senator Ion Chelaru pentru declara˛ia politic„.
Cu aceasta timpul afectat declara˛iilor politice ale Grupului Partidului Social Democrat a fost epuizat.
Œl invit la microfon pe domnul senator Adrian Cioroianu, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Microfonul central, v„ rog.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nici nu ave˛i idee ce pl„cere Ómi face s„ m„ adresez din nou Domniilor voastre, mai ales c„ ea este Ómp„rt„∫it„.
Regret c„ nu este ∫i domnul V„c„roiu, dar, probabil, va trebui s„ ne obi∫nuim cu aceast„ lips„. Eu, oricum, am un dialog epistolar cu domnul V„c„roiu pe care v„ invit s„-l citi˛i Ón revista îDilema“. Stima˛i colegi...
Domnul senator, o s„ v„ rog, nu se admite, Ón Senat, publicitate. Nici m„car mascat„.
## **Domnul Adrian Mihai Cioroianu:**
Venisem s„ fac publicitate la un nume care v„ este cu mult mai cunoscut dec‚t revista pe care tocmai o men˛ionasem.
Pe 17 octombrie 1931, Ón fa˛a unui tribunal federal din Chicago, g„sit culpabil la 5 dintre cele 23 de capete de acuzare, era condamnat Al Capone, personaj...
Nu, domnule pre∫edinte!
...pe care Ól cunoa∫tem cu to˛ii.
Nu intru Ón detalii dec‚t pentru a spune c„ el, dintre cei 11 ani la care a fost condamnat, Ón cele din urm„, a fost eliberat peste 8, Ón 1939, dar ce e mai important este c„ singura c‚∫tig„toare a acestui eveniment — crimele ∫i ho˛iile nu au Óncetat, cum bine ∫ti˛i —, dar singura c‚∫tig„toare a acestui eveniment a fost imaginea justi˛iei americane.
Despre imagine o s„ vorbesc Ón cele dou„ minute care b„nuiesc c„ mi-au mai r„mas.
Nu-mi preg„tisem aceast„ interven˛ie, dar am fost, Óntr-un fel, inspirat de prezen˛a aici a altor colegi observatori.
Da˛i-mi voie s„ v„ spun la modul cel mai concret c„ dincolo de conferin˛a de pres„ pe care a ˛inut-o alalt„ieri, joi, la Oradea, domnul Viktor Orbán — ∫ti˛i c„ d‚nsul a avut o conferin˛„ de pres„ Ón care a spus c„ ratificarea de c„tre Parlamentul de la Budapesta a ader„rii Rom‚niei a fost o gre∫eal„, sigur, o declara˛ie ∫i politic„, ∫i politicianist„ —, domnul Viktor Orbán este un fost premier Ón opozi˛ie, ∫i ca orice fost premier Ón opozi˛ie ∫i Domnia sa este foarte vorb„re˛.
Evident c„ nu suntem de acord cu ceea ce spunea Viktor Orbán, dar, Ón acela∫i timp, ∫i Ón leg„tur„ cu ceea ce auzeam ast„zi de la colegi, permite˛i-mi s„ v„ spun c„ nu at‚t opinia domnului Viktor Orbán sau a unor critici de art„ maghiari veni˛i Ón ˛ar„ va conta foarte mult, conteaz„ foarte mult mesajul pe care noi Ól vom da ∫i felul Ón care cei care reprezint„ Rom‚nia la Bruxelles o vor reprezenta. ™i aici nu m„ refer numai la cei 35 de observatori pe care i-a˛i trimis sau pe care i-am trimis. Permite˛i-mi s„ v„ spun c„ Ón fa˛a Parlamentului European din Bruxelles, este un corp care se cheam„ îSpinelli“, diminea˛„ de diminea˛„, cu un pahar de plastic Ón fa˛„, este o femeie trecut„ de 50 de ani, a∫ezat„ pe asfalt, are picioarele goale, fuste lungi ∫i cre˛e, o femeie de etnie rom„. Œntr-o diminea˛„ domnul coleg senator Nicolae Vlad Popa, care acum este la comisii, la Bruxelles, de curiozitate a salutat-o, i-a spus: Bun„ ziua!
V„ cer scuze, domnule senator, v„ rog s„ conclude˛i. Invit acum la microfon din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. pe domnul senator Sógor Csaba. Microfonul central. Ave˛i cuv‚ntul.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am Ómputernicirea domnului viceprim-ministru Markó Béla s„ vorbesc Ón numele d‚nsului ∫i cred c„ nici nu are nevoie d‚nsul de aceasta, Óns„ vreau s„ precizez unele lucruri Ón privin˛a ™colii de arti∫ti din Baia Mare. Œn 1896 — domnule senator, nu sunte˛i Ón sal„ — s-a format ™coala de arti∫ti din Baia Mare, 40 de arti∫ti au fost pe vremea aceea acolo, ∫i Baia Mare, vrem-nu vrem, acesta este un fapt istoric, pe vremea aceea se chema Nagybánya.
Aceast„ ∫coal„ a existat p‚n„ Ón 1937. Nu vreau s„ aduc vorba de circumstan˛ele ap„rute Ón 1935, pe 2 septembrie, care au dus la desfiin˛area acestei ∫coli, a funda˛iei ∫i a averii acestei ∫coli.
™coala a fost continuat„ de Gheorghe Manu, Mikola András ∫i Krizsán János p‚n„ Ón 1937, iar dup„ opt ani de pauz„, Ón 1945, a fost reÓnfiin˛at Sindicatul arti∫tilor din Baia Mare.
Dac„ vre˛i ∫i Ómi Óng„dui˛i, v„ enum„r ∫i c‚teva nume ale arti∫tilor prezen˛i atunci, Ón 1896, la Ónfiin˛area acestei ∫coli: Hollósi Simon, Ferenczy Károly, Iványi Grünwald Béla, Réti István, Thorma János.
Discipolii lui Iványi Grünwald Béla, a∫a-zi∫ii neoimpresioni∫tii b„im„reni, care au p„∫it pe urmele lui Henri Matisse, au fost: Csók István, Czóbel Béla, Tihanyi Lajos, Perlrott Csaba Vilmos, Koszta József, Glatz Oszkár, Aba Novák Vilmos, Jándi Dávid, Bornemissza Tibor, Czigány Dezsö, Dénes Valéria, Galimberti Sándor, Ziffer Sándor.
Restul este istorie. O fil„ de istorie cum este Szentendre sau Baia Mare sau Szárhegy, adic„ L„zarea, la noi Ón jude˛. ™i ast„zi exist„ ∫coli sau arti∫ti care afirm„ c„ apar˛in ™colii din Baia Mare, chiar dac„ sunt rom‚ni sau maghiari.
At‚t am avut de precizat.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Mul˛umesc domnului senator Sógor Csaba.
Este ultima declara˛ie politic„ ∫i v„ propun, stima˛i colegi, s„ revenim la ordinea de zi a noastr„.
O s„ v„ rog s„ ne afi∫a˛i prezen˛a pe cartele la ora actual„.
V„ mul˛umesc.
Avem, din totalul de 137 senatori, avem Ónregistra˛i ca prezen˛i 101, 36 senatori absen˛i, dintre care absen˛i motivat 22 de senatori, colegii din Guvern, observatorii la Parlamentul European, 3 senatori pleca˛i Ón delega˛ie ∫i un senator bolnav.
™edin˛a noastr„ Ón plen este statutar„ ∫i v„ propun s„ trecem la aprobarea ordinii de zi.
Ave˛i o ordine de zi care a fost distribuit„. Dac„ sunt observa˛ii sau comentarii fa˛„ de proiectul ordinii de zi, a∫a cum a fost ea distribuit„? Nici o observa˛ie.
Œn consecin˛„, o s„ v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„ ∫i s„ aprob„m ordinea de zi.
Supun aprob„rii ordinea de zi a ∫edin˛ei Senatului din 17 octombrie 2005.
V„ rog s„ vota˛i.
Stima˛i colegi,
Œmi pare r„u c„ sunt obligat s„ fac un apel la dumneavoastr„ s„ fi˛i aten˛i. Suntem Ón sal„, totu∫i, oric‚t vi s-ar p„rea de straniu, 69 domni senatori. V„ rog frumos s„ Óncerc„m s„ ne concentr„m. Sigur c„ este un lucru complicat, dar s„ Óncerc„m totu∫i s„ ne concentr„m foarte mult ∫i s„ ap„s„m pe buton Ón momentul Ón care v„ voi supune ordinea de zi spre adoptare.
V„ rog, Ónc„ o dat„, v„ invit s„ lua˛i loc ∫i s„ introduce˛i cartelele.
Supun Ónc„ o dat„...
Din sal„
#94485Da.
P„i atunci trece sigur.
V„ supun Ónc„ o dat„ aprob„rii ordinea de zi a ∫edin˛ei Ón plen din 17 octombrie 2005.
Domnule senator Bindea, v„ rog s„ lua˛i loc ∫i s„ v„ exprima˛i prin vot ∫i rog to˛i colegii s„ vota˛i.
V„ rog s„ vota˛i.
Œmi cer scuze, nu am reu∫it s„ ne mobiliz„m, este cineva care ar putea s„ mai cheme colegii de-afar„.
Din sal„
#94887Suntem 72.
Suntem 72, dar este complicat cu butoanele acestea, doamn„.
Din sal„
#95018Chestorii s„-i aduc„ Ón sal„.
Chestorii s„-i aduc„ cu for˛a Ón sal„.
Mul˛umim tuturor colegilor care ni s-au al„turat Ón acest moment ∫i o s„ v„ rog respectuos s„ ocupa˛i locurile Ón sal„ ∫i s„ vota˛i, pentru a putea s„ trecem la dezbaterea proiectelor de legi.
Am ascultat c‚teva discursuri pur ∫i simplu Ónfl„c„rate despre importan˛a activit„˛ii noastre legislative, v„ rog s„ Óncerc„m pu˛in ∫i Ón activitatea noastr„ practic„ s„ ne conducem dup„ acelea∫i principii.
Deci supun pentru a treia oar„ aprob„rii dumneavoastr„ prin vot ordinea de zi a ∫edin˛ei Senatului Ón plen din 17 octombrie 2005.
V„ rog frumos s„ vota˛i.
Victorie!
Cu 76 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost aprobat„ ordinea de zi.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 Am epuizat deja primul punct, declara˛ii politice, ∫i, Ónainte de a trece la aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea unor proiecte de lege, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ prezint o not„ Ón leg„tur„ cu exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.
Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, v„ informez c„ s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 25/2005 pentru modificarea art. 7[1] din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor m„suri de reorganizare Ón cadrul administra˛iei publice centrale;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2005 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 53/2005 pentru preluarea procurorilor financiari ai Cur˛ii de Conturi de c„tre Ministerul Public.
Trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi.
V„ prezint o not„ privind aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea unor proiecte de lege.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Senatorii P.R.M. doresc s„ sus˛in„ aceast„ procedur„ de urgen˛„, dar Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, ∫i pentru aceasta rug„m reprezentantul Guvernului s„ ne motiveze urgen˛a celor 3 proiecte.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc domnului senator Funar.
Din partea Guvernului este cineva prezent Ón sal„? Œntruc‚t nu este nimeni din partea Guvernului Ón sal„, o s„ am‚n„m adoptarea unei decizii privind procedura de urgen˛„.
V„ propun s„ trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Deciziei Comitetului mixt Rom‚nia — Turcia nr. 12/2005, referitoare la decizia de amendare a Protocolului D privind definirea no˛iunii de produse originare ∫i metodele
de cooperare administrativ„, Ón cadrul Acordului de comer˛ liber dintre Rom‚nia ∫i Turcia, semnat„ la Ankara la 29 aprilie 1997.
Este un articol unic. A fost adoptat de c„tre Camera Deputa˛ilor. Este o prioritate legislativ„ a Guvernului.
Raportor, Comisia economic„, ∫i invit pe cineva din partea Comisiei economice s„ ia loc la pupitru. Caracterul legii, ordinar„. Ini˛iator, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.
Particip„ din partea Guvernului la dezbateri domnul Radu Vasile, secretar de stat.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„**
**:**
Procedur„.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ rog, domnule senator T„r„cil„, o chestiune de procedur„. O s„ v„ rog s„ veni˛i la microfon. V„ rog.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„**
**:**
Am vrut s„ v„ Óntreb, domnule pre∫edinte, dac„ programul de lucru al Senatului, cumva, s-a aprobat tacit.
## V„ mul˛umesc. Nu.
Domnul senator T„r„cil„ a f„cut o observa˛ie, ca Óntotdeauna, pertinent„.
Am trecut peste aprobarea programului de lucru ∫i, Ónainte de a intra Ón procedura legislativ„, v„ informez c„ programul nostru de lucru, pe care v„ rog s„-l aproba˛i, s„ fie, ast„zi, de la 15,00 p‚n„ la 19,30. V„ rog s„ fi˛i de acord ca, de la ora 15,00 p‚n„ la 16,30, s„ avem declara˛ii politice. V„ rog, de asemenea, s„ fi˛i de acord ca, de la ora 18,00 la 19,30, s„ avem Óntreb„ri, interpel„ri.
Dac„ sunt observa˛ii sau comentarii fa˛„ de acest program de lucru? Dac„ nu, v„ rog s„ vota˛i programul de lucru.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 73 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, am aprobat ∫i programul de lucru.
Deci intr„m Ón procedura de legiferare.
Suntem la punctul 3 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Deciziei Comitetului mixt Rom‚nia — Turcia nr. 12/2005, referitoare la decizia de amendare a Protocolului D privind definirea no˛iunii de produse originare ∫i metodele de cooperare administrativ„, Ón cadrul Acordului de comer˛ liber dintre Rom‚nia ∫i Turcia, semnat la Ankara la 29 aprilie 1997.
Invit Ónt‚i ini˛iatorul, reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Radu Vasile, s„ ne prezinte proiectul de lege.
Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul num„rul 10.
## **Domnul Radu Vasile** — _secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Stimate doamne ∫i stima˛i domni senatori,
Decizia Comitetului mixt Rom‚nia — Turcia nr. 12/2005, care face obiectul acestui proiect de act normativ, a fost adoptat„ cu scopul de a modifica prevederile din protocolul privind regulile de origine din
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 Acordul de comer˛ liber dintre Rom‚nia ∫i Turcia, prin Óncorporarea noului concept comunitar de cumul de origine paneuromediteranean.
Prin aceast„ amendare a protocolului se realizeaz„, Ón principal, dou„ obiective: unul, de facilitare suplimentar„ a comer˛ului Ón regim preferen˛ial Óntre cele dou„ ˛„ri ∫i, al doilea lucru, de adaptare la acquis-ul comunitar.
Mul˛umesc domnului secretar de stat Radu Vasile. Din partea Comisiei economice, domnul pre∫edinte Claudiu T„n„sescu. V„ rog, foarte pe scurt ∫i rapid, s„ prezenta˛i raportul.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Este vorba despre un raport la proiectul de Lege pentru aprobarea Deciziei Comitetului mixt Rom‚nia — Turcia nr. 12/2005. Decizia prevede ca noul protocol de origine s„ intre Ón vigoare dup„ notificarea Óndeplinirii procedurilor interne de ratificare.
A∫ vrea s„ men˛ionez c„ exist„ avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i Comisia economic„ a hot„r‚t, Ón unanimitate de voturi, Óntocmirea unui raport favorabil, f„r„ amendamente.
Legea face parte din categoria celor ordinare, iar Senatul este Camera decizional„.
Œn urma acestui lucru, propun plenului Senatului s„ adopte proiectul de lege Ómpreun„ cu raportul. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc ∫i eu domnului pre∫edinte. Dezbateri generale.
Dac„ sunt interven˛ii pe marginea proiectului de lege? Dac„ nu, av‚nd Ón vedere c„ avem un raport favorabil din partea comisiei, f„r„ amendamente,
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Maria Petre (P.N.L.-P.D.) — Prezentarea sumar„ a Regulamentului Parlamentului European; — Corina Cre˛u (P.S.D.) — Activitatea din Parlamentul European; Solicitare adresat„ premierului pentru organizarea ∫i structurarea unui departament de lucru cu euroobservatorii; — Liviu Doru Bindea (P.R.M.) — îAsimilarea culturii rom‚ne∫ti din Transilvania, un real deziderat al unor lideri ai U.D.M.R.“; — Alexandru Ioan Mor˛un (P.N.L.-P.D.) — Economia na˛ional„ — energetica nuclear„; — Mihaela Rodica St„noiu (P.S.D.) — Dosare de mare corup˛ie ∫i reac˛ia doamnei senator la acuza˛iile ce i se aduc; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — î™edin˛a comun„ a Guvernelor maghiar ∫i rom‚n“; — ™erban Cezar Str„til„ (P.N.L.-P.D.) — îCum ne vindem sau ne cre„m un_brand_ Ón Uniunea European„?“; — Petre Daea (P.S.D.) — Posibilitatea realiz„rii unui Program na˛ional de prevenire ∫i combatere a gripei aviare; — Mircea Mereu˛„ (P.N.L.-P.D.) — Concluziile sondajului îRom‚nia urban„“ realizat de Funda˛ia pentru o societate deschis„; — Ion Chelaru (P.S.D.) — îConflictul din Ónv„˛„m‚ntul nem˛ean sau metastaza ∫colii rom‚ne∫ti“; — Adrian Mihai Cioroianu (P.N.L.-P.D.) — Imaginea Rom‚niei ∫i mesajul celor care reprezint„ Rom‚nia la Bruxelles; — Sógor Csaba (U.D.M.R.) — Precizare Ón leg„tur„ cu ™coala de arti∫ti din Baia Mare
Trecem la punctul urm„tor. Este vorba despre proiectul de Lege privind acceptarea Codului pentru construc˛ia ∫i echipamentul unit„˛ilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1979) adoptat de Adunarea Organiza˛iei Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezolu˛ia A. 414(XI) la Londra, la 15 noiembrie 1979, a amendamentelor la Codul MODU 1979 adoptate de Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ prin Anexa nr. 18 din Raportul Comitetului Securit„˛ii Maritime la a cincizeci ∫i
noua sa sesiune la Londra, la 13—24 mai 1991, precum ∫i a Codului din 1989 pentru construc˛ia ∫i echipamentul unit„˛ilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989), adoptat de Adunarea Organiza˛iei Maritime Interna˛ionale prin Rezolu˛ia A. 649(16) la Londra, la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa nr. 17 din Raportul Comitetului Securit„˛ii Maritime la a cincizeci ∫i noua sa sesiune la Londra, la 13—24 mai 1991, ∫i prin Rezolu˛ia MSC. 38(63) a Comitetului Securit„˛ii Maritime, la Londra la 19 mai 1994.
O s„ cer indemniza˛ie dubl„ de ∫edin˛„ pentru acest titlu.
Este o prioritate legislativ„ a Guvernului. Raportor, Comisia economic„. Caracterul legii, ordinar„. Ini˛iator, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.
Particip„ domnul Septimiu Buza∫u, secretar de stat. Microfonul num„rul 9.
Ave˛i cuv‚ntul pentru a prezenta pe scurt.
**Domnul Septimiu Buza∫u** — _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
## V„ mul˛umesc.
Am s„ l„muresc, mai pu˛in tehnic, despre ce este vorba. Criteriile de proiectare pentru unit„˛ile mobile de foraj marin sunt diferite de acelea care sunt folosite pentru navele maritime clasice. De aceea, Adunarea Organiza˛iei Maritime Interna˛ionale a adoptat un cod pentru construc˛ia ∫i echipamentul unit„˛ilor mobile de foraj marin, pe care l-am preluat Ón acest proiect de lege. Codul reglementeaz„ o norm„ interna˛ional„ aplicabil„ unit„˛ilor mobile de foraj marin, recomand‚nd criterii de proiectare, norme de construc˛ie ∫i alte m„suri de siguran˛„ pentru aceste unit„˛i, astfel Ónc‚t s„ reduc„ la minimum riscurile la care sunt supuse acestea, personalul de la bord ∫i mediul Ónconjur„tor.
Mul˛umesc domnului Septimiu Buza∫u, secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.
Œl invit pe pre∫edintele Comisiei economice, domnul senator Claudiu T„n„sescu, s„ ne prezinte concluziile raportului pe care l-a Óntocmit. Ave˛i cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
Este vorba despre un raport la proiectul de Lege privind acceptarea Codului pentru construc˛ia ∫i echipamentul unit„˛ilor mobile de foraj marin. Nu mai citesc restul titlului, pentru c„ a fost enun˛at de dou„ ori ∫i se plictisesc colegii, mai ales domnul senator T„r„cil„.
A∫ vrea s„ men˛ionez c„, fa˛„ de cele prezentate Ón raport, membrii Comisiei economice au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ Óntocmeasc„ un raport favorabil, f„r„ amendamente, iar la dezbateri au fost luate Ón considerare avizele favorabile at‚t al Consiliului Legislativ, c‚t ∫i al Comisiei pentru politic„ extern„.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat potrivit art. 76 din Constitu˛ia Rom‚niei. Senatul este Camer„ decizional„. V„ mul˛umesc.
20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005
Mul˛umesc ∫i eu domnului pre∫edinte Claudiu T„n„sescu.
Dezbateri generale.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu v„d.
Œn aceste condi˛ii, fiind vorba de un raport favorabil, f„r„ amendamente, supun aprob„rii plenului Senatului raportul Comisiei economice, Ómpreun„ cu proiectul de lege. Deci vot„m raportul ∫i proiectul de lege.
V„ rog, stima˛i colegi, s„ vota˛i.
Cu 75 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, a fost adoptat proiectul de Lege privind acceptarea Codului pentru construc˛ia ∫i echipamentul unit„˛ilor mobile de foraj marin.
Trecem la punctul 5 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru acceptarea Amendamentelor la Protocolul din 1988 privind Conven˛ia Interna˛ional„ din 1966 asupra liniilor de Ónc„rcare, adoptate de Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ prin Rezolu˛ia MSC. 143(77) a Comitetului Siguran˛ei Maritime, la Londra, la 5 iunie 2003.
Ini˛iator: Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.
Domnul secretar de stat Septimiu Buza∫u, v„ rog, microfonul num„rul 9.
## V„ mul˛umesc.
Comitetul Siguran˛ei Maritime din cadrul Organiza˛iei Maritime Interna˛ionale a adoptat Ón 2003 o serie de amendamente la anexa B la acest protocol. Œn principal, revizuirea regulilor const„ Ón modificarea defini˛iilor unor termeni utiliza˛i, modificarea unor prevederi privind construc˛ia pere˛ilor etan∫i, asupra structurilor navelor, a u∫ilor, hublourilor, a altor deschideri. De asemenea, au fost amendate unele reguli referitoare la rezisten˛a ∫i stabilitatea navelor maritime.
Aceste amendamente au fost preluate la prezentul proiect de lege, pe care Ól supunem aprob„rii. Mul˛umesc.
Mul˛umesc domnului secretar de stat.
Din partea Comisiei economice, domnul pre∫edinte, domnul senator Claudiu T„n„sescu.
Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Este vorba despre proiectul de Lege pentru acceptarea Amendamentelor la Protocolul din 1988 privind Conven˛ia Interna˛ional„ din 1966 asupra liniilor de Ónc„rcare, adoptate de Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ prin Rezolu˛ia MSC. 143(77) a Comitetului Siguran˛ei Maritime, la Londra, la 5 iunie 2003.
Dac„ o parte dintre colegi doresc ni∫te am„nunte, pot s„ citesc tot raportul sau...
O voce din sal„
#109456Pe scurt, c‚teva l„muriri.
## **Domnul Claudiu T„n„sescu:**
Imediat. Atunci, o s„ v„ l„murim.
Obiectul de reglementare al proiectului de lege Ól constituie acceptarea amendamentelor la Protocolul din
1988 privind Conven˛ia Interna˛ional„ din 1966 asupra liniilor de Ónc„rcare, care au fost adoptate de Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ prin Rezolu˛ia MSC. 143(77) a Comitetului Siguran˛ei Maritime, la Londra.
Œn 2003, Comitetul Siguran˛ei Maritime din cadrul Organiza˛iei Maritime Interna˛ionale a adoptat, prin Rezolu˛ia MSC. 143(77), o serie de amendamente la anexa B.
Œntruc‚t fa˛„ de amendamentele adoptate prin Rezolu˛ia MSC. 143(77) nu s-au exprimat obiec˛ii notificate de c„tre statele parte la Protocolul din 1988 privind Conven˛ia Interna˛ional„ din 1966 asupra liniilor de Ónc„rcare, repet, Ón conformitate cu paragraful 2 din 1986 al art. 6 din acest protocol, amendamentele se consider„ acceptate.
Este mul˛umitor, domnul senator, da?
Deci, am l„murit problema. Bun.
Œn conformitate cu paragraful 2 al art. 6 — aici este foarte important — din Protocolul din 1988 privind Conven˛ia Interna˛ional„ din 1966 asupra liniilor de Ónc„rcare, aceste amendamente au intrat Ón vigoare pe plan interna˛ional Ónc„ de la 1 ianuarie 2005.
Men˛ion„m c„ exist„ aviz favorabil de la Consiliul Legislativ ∫i Comisia pentru politic„ extern„, exist„, aici, situa˛ia c„ Senatul este Camer„ decizional„, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar membrii Comisiei economice au hot„r‚t Ón unanimitate s„ Óntocmeasc„ raport favorabil, f„r„ nici un fel de amendament.
Mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc domnului pre∫edinte Claudiu T„n„sescu. Dezbateri generale.
Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu v„d.
Œn aceste condi˛ii, av‚nd Ón vedere c„ la nivelul Comisiei economice s-a elaborat un raport cu aviz favorabil, f„r„ amendamente, o s„ v„ supun la vot raportul comisiei ∫i, totodat„, proiectul de lege.
V„ rog, stimate colege ∫i stima˛i colegi, s„ vota˛i. V„ rog s„ vota˛i.
Deci, domnule senator Arion Viorel, chiar ∫i pe dumneavoastr„ v„ rog s„ vota˛i. ™i domnul senator Radu Berceanu.
## V„ mul˛umesc.
Cu 72 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, a fost adoptat proiectul de Lege pentru acceptarea Amendamentelor la Protocolul din 1988 privind Conven˛ia Interna˛ional„ din 1966 asupra liniilor de Ónc„rcare, adoptate de Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ prin Rezolu˛ia MSC. 143(77) a Comitetului Siguran˛ei Maritime, la Londra la 5 iunie 2003.
Trecem la punctul 6 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru ratificarea Deciziei nr. 3/2005 a Consiliului de Asociere Rom‚nia — Uniunea European„ privind Ómbun„t„˛irea regimului comer˛ului cu produse agricole transformate, prev„zute Ón Protocolul nr. 3 la Acordul European, semnat„ la Bruxelles la 5 iulie 2005.
Este un singur articol, este o prioritate legislativ„ a Guvernului.
Legea are caracter ordinar.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputa˛ilor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 O s„ rog din partea Guvernului, a ini˛iatorilor, microfonul num„rul 10.
Decizia nr. 3/2005 a Consiliului de Asociere Rom‚nia — Uniunea European„ prevede extinderea concesiilor tarifare reciproce la o serie de produse agricole transformate, care prezint„ interes pentru cele dou„ p„r˛i. Concesiile constau Ón elimin„ri de taxe vamale, f„r„ limite cantitative la import, iar Ón cazul unor produse sensibile, Ón cadrul unor contingente tarifare.
Sus˛inem adoptarea proiectului de lege.
Mul˛umesc domnului secretar de stat Radu Vasile, din partea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.
Dac„ din partea celorlal˛i ini˛iatori — agricultura sau finan˛ele — dore∫te s„ mai intervin„ cineva? Nu v„d.
Rog acum din partea Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, domnul senator Gheorghe David... o s„ v„ rog s„ ne spune˛i, pe scurt, concluziile ∫i recomand„rile dumneavoastr„. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Deciziei nr. 3/2005 a Consiliului de Asociere Rom‚nia — Uniunea European„ privind Ómbun„t„˛irea regimului comer˛ului cu produse agricole transformate prev„zute Ón Protocolul nr. 3 la Acordul European, semnat„ la Bruxelles la 5 iulie 2005.
Œn baza acordului ratificat prin Legea nr. 20/1993, s-a constituit Consiliul de Asociere Rom‚nia — Uniunea European„, care are Ón competen˛„ adoptarea de decizii.
Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Comisia noastr„ a Óntocmit raport favorabil, cu unanimitate de voturi.
Senatul este Camer„ decizional„.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
La dezbateri generale dac„ dore∫te s„ intervin„ cineva?
Domnul senator Petre Daea, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nrum„rul 3, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Este o satisfac˛ie a noastr„, a celor care am lucrat o perioad„ de timp la acest Acord European de Asociere a Rom‚niei cu Uniunea European„. Spun este o satisfac˛ie pentru c„ el a parcurs toate treptele care se impuneau de diligen˛ele necesare Ón domeniu pentru a ajunge Ón Parlamentul Rom‚niei, ca s„ ne d„m ∫i noi girul la un acord extrem de important. Spun c„ este o satisfac˛ie deoarece el a Ónceput Ón 2003 ∫i, dup„ lungi ∫i — zic eu — profesioniste dezbateri, am reu∫it ca Ón aprilie 2004 s„ Óncheiem acest acord din punct de vedere tehnic. Œl v„d
aici pe domnul secretar de stat Radu Vasile, care, cu preg„tirea necesar„ ∫i cu acurate˛ea g‚ndirii Ón domeniu, a contribuit, ∫i pe vremea aceea, la acest act normativ sau, mai bine zis, la acest acord, pentru c„ el va primi botezul votului nostru ∫i atunci va avea caracter de lege.
Sigur, aceast„ satisfac˛ie m„ Ómpinge s„ spun c‚teva lucruri pe care, probabil, ini˛iatorul, din economie de timp, a g‚ndit s„ nu se rezume la problemele de principiu pe care le-am avut.
Acest acord a fost subordonat principiului de a preg„ti produc„torii ∫i operatorii economici pentru a putea face fa˛„ exigen˛elor ∫i condi˛iilor pie˛ei interne a Uniunii Europene. Ne-am fixat un obiectiv, acela de a deschide pia˛a Ón Uniunea European„ pentru produsele transformate.
A∫ vrea s„ fac o precizare aici, pentru c„ se gust„ mereu termenii, dar se diger„ greu, c„ sunt produse transformate, ∫i nu cumva s„ se Ón˛eleag„ c„ sunt organe modificate genetic. De aceea z‚mbe∫te, cu aceea∫i frumuse˛e a g‚ndirii, domnul secretar de stat Radu Vasile.
A∫ vrea doar s„ spun c„ ast„zi ne afl„m Ón situa˛ia de a avea un document bine preg„tit, un document care a rezultat Ón urma a 5 etape de negocieri ∫i care ofer„ acces preferen˛ial pentru Uniunea European„ pentru unele produse rom‚ne∫ti cu poten˛ial la export. Am f„cut o negociere, zicem noi, pe principiul asimetric, Ón favoarea Rom‚niei, un lucru extrem de important.
De aceea, am ˛inut s„ prezint Ón plenul Senatului aceste principii ∫i pa∫ii care au fost f„cu˛i, cu rug„mintea de a fi Ón˛eles c„ este un acord al ac˛iunii unitare ∫i al esen˛ei profesioniste Ón domeniu.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
Œntruc‚t avem raport favorabil, f„r„ amendamente, o s„ v„ supun la vot raportul Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ ∫i, Ón acela∫i timp, proiectul de Lege pentru ratificarea Deciziei nr. 3/2005 a Consiliului de Asociere Rom‚nia — Uniunea European„ privind Ómbun„t„˛irea regimului comer˛ului cu produse agricole transformate, ∫i nu modificate _,_ astfel cum sunt prev„zute Ón Protocolul nr. 3 la Acordul European, semnat„ la Bruxelles la 5 iulie 2005.
O s„ v„ rog, stimate colege ∫i stima˛i colegi, s„ vota˛i.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, Ómi pare foarte r„u, dar...
O s„ v„ rog, pe domnul senator Petre Daea ∫i colegii, s„ vota˛i ∫i dumneavoastr„, pentru c„ altfel...
V„ rog pe to˛i s„ v„ exprima˛i prin vot, chiar dac„ ave˛i observa˛ii. A∫tepta˛i un pic, s„ ajung„ ∫i domnul senator Dumitrescu ∫i putem intra Ón procedur„ de vot.
Deci v„ rog frumos s„ v„ exprima˛i acum votul.
Cu 69 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost adoptat proiectul de Lege pentru ratificarea Deciziei nr. 3/2005 a Consiliului de Asociere Rom‚nia — Uniunea European„ privind Ómbun„t„˛irea regimului comer˛ului cu produse agricole transformate prev„zute Ón Protocolul nr. 3 la Acordul European, semnat„ la Bruxelles la 5 iulie 2005.
Trecem la punctul 7 al ordinii de zi, proiectul de Lege pentru acceptarea anexei IV revizuite la Conven˛ia Interna˛ional„ din 1973 pentru prevenirea polu„rii de c„tre
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 nave, modificat„ prin Protocolul Óncheiat la Londra la data de 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78), adoptat„ de Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ prin Rezolu˛ia MEPC. 115(51) a Comitetului pentru Protec˛ia Mediului Marin, la Londra la 1 aprilie 2004.
Am o rug„minte: dup„ adoptarea fiec„rui proiect de lege, r‚ndurile ni se sub˛iaz„. O s„ v„ rog s„ facem cu schimbul, s„ ie∫i˛i unii ∫i s„ invita˛i al˛i colegi s„ vin„ Ón sal„, ca s„ reu∫im s„ avem cvorumul necesar.
Este vorba despre o prioritate legislativ„ a Guvernului. Senatul este Camera decizional„.
Ini˛iator, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.
Œl invit pe domnul Septimiu Buza∫u, secretar de stat, s„ introduc„ proiectul de lege.
Raport: Comisia pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport, distinsul senator, domnul profesor doctor Dan Sab„u.
Domnul secretar de stat Septimiu Buza∫u. Microfonul num„rul 9.
Mul˛umesc.
Conven˛ia Interna˛ional„ din 1973 pentru prevenirea polu„rii de c„tre nave, Conven˛ia MARPOL, se refer„ la poluarea cu hidrocarburi, substan˛e lichide nocive, substan˛e d„un„toare ambalate Ón pachete, ape uzate ∫i gunoaie.
Deci, Ón prezent, Conven˛ia MARPOL include 6 anexe.
Prin acest proiect de lege noi dorim s„ prelu„m regulile din anexa IV, reguli privind prevenirea polu„rii cu ape uzate de la nave.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc domnului ministru.
Din partea Comisiei pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport, domnul pre∫edinte Dan Sab„u. La ce concluzie a˛i ajuns?
Domnule pre∫edinte,
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Comisia, Óntrunit„ pe data de 12 octombrie, a Óntocmit raport de admitere, f„r„ amendamente.
A∫a cum a˛i precizat, Camera decizional„ este Senatul, iar caracterul legii este ordinar.
Mul˛umesc domnului pre∫edinte Dan Sab„u.
Dac„ sunt interven˛ii la dezbaterile generale? Nu par s„ fie.
Œn consecin˛„, stimate colege ∫i stima˛i colegi, o s„ v„ supun la vot... ™i v„ rog din nou s„ lua˛i loc ∫i s„ vota˛i.
V„ supun la vot raportul ∫i, Ón acela∫i timp, proiectul de lege. V„ rog s„ vota˛i, acum.
Din sal„
#120636Relua˛i cvorumul, suntem prezen˛i.
O s„ rog pe cineva, Ómi pare r„u, cineva care st„ mai Ón spate, Ón sal„, s„ invita˛i colegii de pe culoar...
Din sal„
#120840Chestorii?
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Chestorii, v„ rog frumos s„ invita˛i pe colegi s„ vin„ Ón sal„ pentru vot.
Domnule academician, v„ rog frumos, haide˛i, un minut, o supun acum la vot, v„ rog frumos. Este un vot care conteaz„, votul dumneavoastr„, nu ca num„r, ci ca valoare, v„ rog foarte mult.
Stima˛i colegi,
Supun la vot raportul ∫i proiectul de lege. V„ rog s„ vota˛i, acum. V„ rog s„ vota˛i ∫i cei care a˛i intrat mai t‚rziu.
Cu 68 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost adoptat proiectul de Lege pentru acceptarea anexei IV la Conven˛ia Interna˛ional„ din 1973 pentru prevenirea polu„rii de c„tre nave, modificat„ prin Protocolul Óncheiat la Londra la data de 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78), adoptat„ de Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ prin rezolu˛ia MEPC. 115(51) a Comitetului pentru Protec˛ia Mediului Marin, la Londra la 1 aprilie 2004.
Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, este vorba despre proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la anexele Protocolului din 1978 referitor la Conven˛ia Interna˛ional„ din 1973 pentru prevenirea polu„rii de c„tre nave (MARPOL 73/78), adoptate de c„tre Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ la Londra, prin Rezolu˛iile MEPC. 111(50) la 4 decembrie 2003 ∫i MEPC. 116(51) la 1 aprilie 2004.
Particip„ domnul Septimiu Buza∫u, secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.
Raport, Comisia pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport. O s„ Ól invit pe domnul secretar de stat Septimiu Buza∫u s„ prezinte, rapid, proiectul de lege. V„ rog, microfonul num„rul 9.
Œn anul 2004 au ap„rut noi amendamente la MARPOL. Aceste amendamente vizeaz„ anexa V, pentru prevenirea polu„rii cu gunoi de la nave, impun‚nd obligativitatea Ónregistr„rii Ón jurnalul corespunz„tor aflat la bordul navei a desc„rc„rii Ón mare a reziduurilor de marf„.
Deci ceea ce dorim noi s„ prelu„m, prin acest proiect de lege, sunt amendamentele. Mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Dan Sab„u.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Pe data de 12 octombrie 2005, comisia s-a reunit, a discutat acest proiect de lege Ón prezen˛a reprezentan˛ilor Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor ∫i s-a hot„r‚t, Ón unanimitate, raport de admitere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc domnului pre∫edinte Dan Sab„u.
Dac„ sunt interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Av‚nd Ón vedere c„ avem un raport de admitere, f„r„ amendamente, o s„ v„
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Maria Petre (P.N.L.-P.D.) — Prezentarea sumar„ a Regulamentului Parlamentului European; — Corina Cre˛u (P.S.D.) — Activitatea din Parlamentul European; Solicitare adresat„ premierului pentru organizarea ∫i structurarea unui departament de lucru cu euroobservatorii; — Liviu Doru Bindea (P.R.M.) — îAsimilarea culturii rom‚ne∫ti din Transilvania, un real deziderat al unor lideri ai U.D.M.R.“; — Alexandru Ioan Mor˛un (P.N.L.-P.D.) — Economia na˛ional„ — energetica nuclear„; — Mihaela Rodica St„noiu (P.S.D.) — Dosare de mare corup˛ie ∫i reac˛ia doamnei senator la acuza˛iile ce i se aduc; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — î™edin˛a comun„ a Guvernelor maghiar ∫i rom‚n“; — ™erban Cezar Str„til„ (P.N.L.-P.D.) — îCum ne vindem sau ne cre„m un_brand_ Ón Uniunea European„?“; — Petre Daea (P.S.D.) — Posibilitatea realiz„rii unui Program na˛ional de prevenire ∫i combatere a gripei aviare; — Mircea Mereu˛„ (P.N.L.-P.D.) — Concluziile sondajului îRom‚nia urban„“ realizat de Funda˛ia pentru o societate deschis„; — Ion Chelaru (P.S.D.) — îConflictul din Ónv„˛„m‚ntul nem˛ean sau metastaza ∫colii rom‚ne∫ti“; — Adrian Mihai Cioroianu (P.N.L.-P.D.) — Imaginea Rom‚niei ∫i mesajul celor care reprezint„ Rom‚nia la Bruxelles; — Sógor Csaba (U.D.M.R.) — Precizare Ón leg„tur„ cu ™coala de arti∫ti din Baia Mare
Trecem la punctul 9 al ordinii de zi, este vorba despre proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei Consiliului Europei privind desp„gubirea victimelor infrac˛iunilor violente, adoptat„ la Strasbourg la 24 noiembrie 1983.
Caracterul legii este ordinar.
Ini˛iatori: Ministerul Justi˛iei ∫i Ministerul Afacerilor Externe.
Raport, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
O s„ o rog pe doamna Katalin Kibedi, secretar de stat la Ministerul Justi˛iei — microfonul num„rul 10 — s„ ne prezinte pe scurt.
## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat Ón_
_Ministerul Justi˛iei_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,
Conven˛ia a c„rei semnatar„ a devenit ∫i Rom‚nia Ón cursul acestui an, Ón esen˛„, prevede posibilitatea, nu numai dreptul virtual, dar ∫i s„ confere for˛a juridic„ necesar„ pentru a obliga s„ se acorde desp„gubiri victimelor infrac˛iunilor violente.
Pe l‚ng„ acest cadru juridic, este ∫i o condi˛ie de reciprocitate ca victima oric„rui stat str„in s„ poat„ beneficia de aceste desp„gubiri, dac„ infrac˛iunea s-a produs pe teritoriul altui stat.
Ministerul Justi˛iei este abilitat, prin lege, la propunere, s„ fie autoritatea care s„ primeasc„ aceste cereri de asisten˛„ ∫i s„ asigure, ∫i Ón Rom‚nia, desp„gubirile, pe reciprocitatea ca ∫i victimele cet„˛eni rom‚ni, pe urm„, s„ beneficieze de acest drept Ón alte state.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu doamnei secretar de stat.
Din partea comisiilor reunite, domnul senator Doru Ioan T„r„cil„, v„ rog.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Cele dou„ comisii, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, au fost sesizate de Biroul permanent pentru a prezenta raport la acest proiect de lege, proiect de lege
important, Óntruc‚t face parte din acquis-ul comunitar, iar conven˛ia a c„rei ratificare se cere este extrem de important„, Óntruc‚t vizeaz„ desp„gubirea victimelor infrac˛iunilor violente.
Œnc„ din anul precedent am discutat Ón Parlament ∫i a fost adoptat„ Legea nr. 211/2004, care prevedea unele m„suri pentru asigurarea protec˛iei victimelor infrac˛iunilor, lege care a intrat Ón vigoare Ón acest an.
Conven˛ia European„ spuneam c„ este extrem de...
Domnule senator T„r„cil„, v„ rog s„ m„ scuza˛i, pute˛i s„ o scurta˛i, c„ avem Ónc„ patru...?!
Nu, nu pot s„ o scurtez, domnule pre∫edinte, ∫i credeam c„ dumneavoastr„ ne ve˛i cere nou„, atunci c‚nd discut„m despre un proiect de lege care vizeaz„ acquis-ul comunitar, pentru c„ am sesizat, colegii mei, la plecarea din sal„, Óntreba˛i de ziari∫ti, nici nu ∫tiau ce proiect de lege am adoptat.
Deci cred c„ este o lege extrem de important„, at‚ta timp c‚t nu a fost anun˛at„ Ón con˛inut, de c„tre dumneavoastr„, ∫i vizeaz„ armonizarea, la nivel european, a standardelor minime pentru desp„gubirea victimelor infrac˛iunilor violente, asigurarea unei for˛e juridice obligatorii pentru aceste reguli, celelalte dou„ obiective au fost enun˛ate de doamna secretar de stat ∫i, deci, nu am s„ le repet.
Œn cadrul comisiilor reunite nu au fost formulate nici un fel de amendamente.
Sigur c„, Ónc„ din anul 2004, am avut o disput„ legat„ chiar de titlu, nu ∫tiu c‚t de corect este s„ discut„m despre îinfrac˛iuni violente“ sau despre îinfrac˛iuni comise cu violen˛„“. Este cert, Óns„, c„ Conven˛ia... practic, a∫a a fost transcris Ón limba rom‚n„, îinfrac˛iuni violente“.
Raportul nostru, al celor dou„ comisii, este favorabil, legea are caracter de lege ordinar„, iar Senatul este Camer„ decizional„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
™i eu v„ mul˛umesc.
Dac„ la dezbateri generale dore∫te s„ intervin„ cineva?
Dac„ nu, o s„ v„
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Maria Petre (P.N.L.-P.D.) — Prezentarea sumar„ a Regulamentului Parlamentului European; — Corina Cre˛u (P.S.D.) — Activitatea din Parlamentul European; Solicitare adresat„ premierului pentru organizarea ∫i structurarea unui departament de lucru cu euroobservatorii; — Liviu Doru Bindea (P.R.M.) — îAsimilarea culturii rom‚ne∫ti din Transilvania, un real deziderat al unor lideri ai U.D.M.R.“; — Alexandru Ioan Mor˛un (P.N.L.-P.D.) — Economia na˛ional„ — energetica nuclear„; — Mihaela Rodica St„noiu (P.S.D.) — Dosare de mare corup˛ie ∫i reac˛ia doamnei senator la acuza˛iile ce i se aduc; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — î™edin˛a comun„ a Guvernelor maghiar ∫i rom‚n“; — ™erban Cezar Str„til„ (P.N.L.-P.D.) — îCum ne vindem sau ne cre„m un_brand_ Ón Uniunea European„?“; — Petre Daea (P.S.D.) — Posibilitatea realiz„rii unui Program na˛ional de prevenire ∫i combatere a gripei aviare; — Mircea Mereu˛„ (P.N.L.-P.D.) — Concluziile sondajului îRom‚nia urban„“ realizat de Funda˛ia pentru o societate deschis„; — Ion Chelaru (P.S.D.) — îConflictul din Ónv„˛„m‚ntul nem˛ean sau metastaza ∫colii rom‚ne∫ti“; — Adrian Mihai Cioroianu (P.N.L.-P.D.) — Imaginea Rom‚niei ∫i mesajul celor care reprezint„ Rom‚nia la Bruxelles; — Sógor Csaba (U.D.M.R.) — Precizare Ón leg„tur„ cu ™coala de arti∫ti din Baia Mare
## Stima˛i colegi,
A∫ vrea s„ v„ rog, dac„ putem s„ trecem c‚t mai rapid, Ón procedur„ legislativ„, peste urm„toarele patru proiecte de lege care, toate, au termen de adoptare
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 tacit„ pe data de 23 noiembrie 2005. Timp ar mai fi, dac„ putem, totu∫i, s„ le rezolv„m, ar fi foarte bine.
## **Doamna Paula Maria Iv„nescu**
**:**
Nu, dar sunt unele care au termen 24 octombrie 2005.
Trecem la punctul 10, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investi˛ii imobiliare.
Este vorba despre modificarea a dou„ articole; este o prioritate legislativ„ a Guvernului.
Ini˛iatori: Ministerul Finan˛elor Publice ∫i Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.
Raportul este din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Legea are caracter ordinar.
O s„ Ól invit pe domnul secretar de stat Claudiu Doltu s„ prezinte, din partea Guvernului. Microfonul num„rul 9, v„ rog. **Domnul Claudiu Doltu** — _secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori, bun„ ziua.
Este vorba despre dou„ legi, dintr-un pachet de patru, care privesc dinamizarea ∫i fluidizarea pie˛ei ipotecare.
Œn primul r‚nd, este vorba despre proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investi˛ii imobiliare ∫i, Ón al doilea r‚nd, despre proiectul de Lege privind b„ncile de credit ipotecar.
Prin modific„rile propuse la complet„rile Legii nr. 190/1999, cadrul legal referitor la acordarea creditelor ipotecare este Ómbun„t„˛it, prin eliminarea unei serii de restric˛ii ∫i aduc‚ndu-se un plus de claritate prevederilor existente anterior.
Practic, aceste modific„ri urm„resc trei aspecte: Ón primul r‚nd, extinderea ariei de aplicare a legii, prin eliminarea restric˛iilor care vizeaz„ tipul de investi˛ie imobiliar„, beneficiarii, modalitatea de dob‚ndire ∫i modalitatea de disponibilizare a finan˛„rii.
Œn al doilea r‚nd, s-a urm„rit clarificarea ∫i facilitarea aplic„rii legii, iar, Ón al treilea r‚nd, s-a urm„rit preg„tirea legisla˛iei pie˛ei secundare a creditului ipotecar. Altfel spus, delimitarea scopului celor dou„ pachete de legi, introducerea anumitor defini˛ii specifice, reglementarea mai detaliat„ a sec˛iunii intermediere, Óntre pia˛a primar„ ∫i pia˛a secundar„, ∫i respectiv transferul crean˛elor ipotecare.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, domnul pre∫edinte Varujan Vosganian, ave˛i cuv‚ntul.
## Mul˛umesc.
La dezbateri generale dac„ dore∫te s„ intervin„ cineva? Nu v„d pe nimeni.
Œntruc‚t avem un raport de admitere, cu un singur amendament pe care Ól g„si˛i Ón anex„, adoptat Ón unanimitate, v-a∫ supune la vot proiectul de raport cu amendamentul admis ∫i, Ón acela∫i timp, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investi˛ii imobiliare.
V„ supun la vot, stima˛i colegi, ∫i v„ rog s„ vota˛i. Cu 71 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, a fost adoptat proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investi˛ii imobiliare.
Trecem la punctul urm„tor, care se refer„ la proiectul de Lege privind b„ncile de credit ipotecar.
Este o lege cu caracter ordinar. Este prioritate legislativ„ a Guvernului.
Ini˛iatori: Ministerul Finan˛elor Publice ∫i Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.
Raport: Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Œl invit pe domnul Claudiu Doltu, secretar de stat, pe scurt, s„ ne prezinte proiectul de lege. Microfonul num„rul 9.
V„ rog, domnule ministru.
## Mul˛umesc.
Este vorba despre proiectul de Lege privind b„ncile de credit ipotecar. Aceste b„nci sunt, practic, introduse de unul din cele 4 acte normative men˛ionate pu˛in mai devreme, care sunt concepute s„ Óntruneasc„, de fapt, condi˛iile pentru a ac˛iona deopotriv„ pe pia˛a primar„ a creditului ipotecar, ca Ómprumut„tor, dar ∫i pe pia˛a secundar„, Ón calitate de emitent de obliga˛iuni ipotecare, activitate la care societ„˛ile de credit ipotecar Ón prezent nu au acces.
Aceast„ specializare a b„ncilor pe care o introducem acum, prin acest pachet legislativ, va conferi acestor institu˛ii mai mult„ suple˛e ∫i mai mult„ putere de adaptare la schimb„rile pie˛ei. Avem Ón vedere ca aceste b„nci s„ aib„ un rol primordial Ón crearea pie˛ei secundare a obliga˛iunilor ipotecare.
Nici la acest proiect de lege nu au fost observa˛ii care s„ comporte probleme din partea comisiei de specialitate a Senatului.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule ministru.
Din partea comisiei, domnul senator Varujan Vosganian.
## Mul˛umesc foarte mult.
Œmpreun„ cu argumentele prezentate de ini˛iator, doresc s„ informez plenul c„, Ón urma examin„rii, comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anex„.
V„ mul˛umesc.
## Domnule pre∫edinte,
Cu aceea∫i bucurie v„ informez c„ Ón urma examin„rii, comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anex„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc.
Dac„ la dezbateri generale dore∫te s„ intervin„ cineva? Nu pare s„ fie cazul.
V„ supun atunci la vot raportul Ómpreun„ cu amendamentul adoptat Ón unanimitate ∫i, Ón consecin˛„... Nu, cele dou„ amendamente Ómpreun„ cu proiectul de Lege privind b„ncile de credit ipotecar. Deci o s„ v„ rog, stima˛i colegi...
Sunt admise...
Nu, domnule pre∫edinte. Raportul cu amendamentele separat, ∫i proiectul de lege separat.
V„ cer scuze. Opri˛i, v„ rog votul.
Deci, raportul, cu amendamente. Dup„ aceea, proiectul de lege.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc. Avem de dat dou„ voturi: primul e pe raport cu amendamentele admise. V„ rog s„ vota˛i.
Cu 70 de voturi pentru, dou„ Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost adoptat raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Acum, o s„ v„ rog s„ da˛i votul pe proiectul de lege. Un moment v„ rog s„ a∫tepta˛i.
V„ rog s„ vota˛i din acest moment. O s„-l rog ∫i pe domnul pre∫edinte Vosganian s„ voteze, pentru a da greutate votului.
Cu 68 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, proiectul de Lege privind b„ncile de credit ipotecar a fost adoptat.
V„ propun s„ trecem la punctul 12 de pe ordinea de zi. Este vorba despre proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 130/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munc„.
Ini˛iator: Ministerul Muncii ∫i Protec˛iei Sociale. Particip„ domnul C„t„lin Ionel D„nil„, secretar de stat. Raportul este din partea Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.
O s„ invit ini˛iatorul la microfonul 9.
Domnul secretar de stat D„nil„, v„ rog.
## **Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** — _secretar de stat Ón_
_Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Modificarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munc„ a fost necesar„ pentru corelarea acesteia cu prevederile cadrului normativ privind regimul str„inilor Ón Rom‚nia, ∫i anume Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 113/2005, cu acordurile bilaterale Ón domeniul schimburilor de for˛„ de munc„ ∫i cu experien˛a din domeniu a statelor membre ale Uniunii Europene.
Œn acela∫i timp, s-a urm„rit fluidizarea procedurii de aprobare a ∫ederii cet„˛enilor str„ini Ón vederea desf„∫ur„rii unei activit„˛i lucrative, de altfel, ∫i monitorizarea ∫i evaluarea impactului acestora pe pia˛a muncii din Rom‚nia. S-a impus, totodat„, introducerea mai multor tipuri de permise de munc„, corespunz„tor tipului de munc„ desf„∫urat de c„tre str„ini pe teritoriul Rom‚niei, cu stabilirea clar„ a procedurii aferente, mai
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, domnul senator Aron Ioan Popa. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia, Óntrunit„ Ón 11 octombrie 2005, a analizat proiectul de lege ∫i, pe baza avizelor pe care le-am primit de la Comisia pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i ∫i de la Comisia pentru drepturile omului, care ne-a ∫i prezentat un amendament, am Óntocmit un raport de admitere, Ón forma prezentat„ de Guvern, cu un amendament respins, cel care este prev„zut Ón anex„.
Vreau s„ precizez c„ avem o lege cu caracter ordinar, iar Camera decizional„ este Camera Deputa˛ilor. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc foarte mult domnului pre∫edinte.
Deci raportul are un amendament respins ∫i a∫ vrea s„ v„ consult dac„ se sus˛ine Ón continuare amendamentul respins.
Stai lini∫tit, nu era pe tema asta!
Deci dac„ se sus˛ine amendamentul respins. La dezbateri generale dore∫te s„ intervin„ cineva?
Dac„ nu, o s„ v„ supun la vot raportul comisiei, cu proiectul de lege, av‚nd Ón vedere c„ amendamentul respins nu se mai sus˛ine.
V„ rog s„ vota˛i raportul ∫i proiectul de lege. V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.
Cu 71 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, raportul ∫i proiectul de lege au fost adoptate.
Œntruc‚t Óntre timp ni s-a al„turat reprezentantul Guvernului, doamna secretar de stat Geta Ionescu, v„ solicit permisiunea s„ ne Óntoarcem la punctul 2 de pe ordinea de zi, care se referea la aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru trei proiecte de lege: proiectul de Lege privind siguran˛a feroviar„, proiectul de Lege privind sistemul na˛ional de asisten˛„ social„ ∫i proiectul de Lege pentru modificarea, completarea ∫i abrogarea unor acte normative din domeniul protec˛iei consumatorilor.
Domnul senator Funar, dac„ dori˛i s„ cere˛i vreo clarificare sau, pur ∫i simplu, considera˛i c„ procedura e complet„ prin prezen˛a doamnei secretar de stat. Domnul senator Funar, microfonul num„rul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Recunosc c„ se constat„ c„ a˛i fost diplomat ∫i sunte˛i diplomat, dar nu a˛i respectat ordinea de zi, domnule pre∫edinte ∫i m„ nominaliza˛i pe mine... Eu m„ bucur c„ m-a˛i invitat la microfon. Trebuia respectat„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 ordinea de zi ∫i la punctul respectiv de pe ordinea de zi era firesc ca reprezentantul Guvernului s„ fie Ón sal„. Fiind o distins„ doamn„, m„ bucur c„ nu a˛i apostrofat-o, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, dar solicit„m Guvernului ca data viitoare s„ nu se mai repete.
Mul˛umesc domnului senator Funar.
Av‚nd Ón vedere cele prezentate, v„ supun la vot, stima˛i colegi, s„ aprob„m procedura de urgen˛„ pentru cele trei proiecte de lege.
Din sal„
#140284## **Din sal„:**
Pe r‚nd, domnule pre∫edinte.
V„ supun la vot, Ón primul r‚nd, aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru proiectul de Lege privind siguran˛a feroviar„.
Doamna ministru Georgeta Elisabeta Ionescu, rug„mintea noastr„ ar fi, pornind de la solicitarea domnului senator Funar, poate s„ motiva˛i urgen˛a pentru toate trei ∫i dup„ aceea vom trece la dezbatere ∫i adoptare, prin vot, pe fiecare. Ave˛i cuv‚ntul... Pe r‚nd, evident...
Are cuv‚ntul doamna secretar de stat Georgeta Elisabeta Ionescu. Microfonul num„rul 8.
**Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu** — _secretar_
_de stat Ón Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
Toate cele trei proiecte de lege, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor senatori, reprezint„ angajamentul asumat de Guvernul Rom‚niei Ón procesul de integrare european„. Ele au trecut deja prin procedura de urgen˛„ Ón Camera Deputa˛ilor, Camera decizional„ fiind Senatul.
Mul˛umesc doamnei ministru. Domnul senator Funar.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Œmpreun„ cu colegii peremi∫ti ne a∫tept„m s„ auzim adev„rate motiva˛ii pentru urgen˛„. Fiind vorba despre proiecte de lege privind integrarea european„, Grupul P.R.M., a∫a cum a f„cut-o ∫i p‚n„ acum, va sus˛ine aceast„ solicitare a Guvernului. Rug„mintea mea este, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, ∫i este bine ca reprezentanta Guvernului s„ o re˛in„, ca la dezbaterea tuturor proiectelor de lege privind integrarea s„ ne onoreze cu prezen˛a, Ón persoan„, ministrul integr„rii. Mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc domnului senator Funar. Nu pot s„-mi permit s„ fac altceva dec‚t s„ fac apel, s„ v„ reamintesc practica noastr„, care a fost Óntotdeauna, de a nu impune prezen˛a unui anumit ministru, ci de a solicita ca,
atunci c‚nd se discut„, Guvernul s„ fie reprezentat fie de c„tre ministrul de specialitate, fie de un secretar de stat, fie de c„tre ministrul integr„rii, fie de c„tre un secretar de stat de la Departamentul pentru rela˛ia cu Parlamentul. Am Ón˛eles c„ e vorba de o dorin˛„ pe care a˛i exprimat-o. Sunt convins c„ doamna Georgeta Ionescu a luat not„ de dorin˛a pe care a˛i exprimat-o. Av‚nd Ón vedere c„ e vorba tot despre o doamn„ ministru, v„ Ón˛elegem foarte bine ∫i noi, domnule senator.
V„ supun la vot aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru proiectul de Lege privind siguran˛a feroviar„. A∫tepta˛i un moment, v„ rog.
Acum v„ rog s„ vota˛i pentru primul proiect de lege. V„ rog s„ voteze to˛i colegii prezen˛i Ón sal„. Domnul academician Theodorescu...
Cu 62 de voturi pentru, 4 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, a fost adoptat„ procedura de urgen˛„.
V„ rog respectuos s„-l l„sa˛i pe domnul academician R„zvan Theodorescu s„ se concentreze pe ceea ce are de f„cut, da?
Supun acum votului aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru adoptarea proiectului de Lege privind sistemul na˛ional de asisten˛„ social„.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 77 de voturi pentru, dou„ Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, procedura de urgen˛„ a fost aprobat„.
Trecem acum la votul pentru aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea, completarea ∫i abrogarea unor acte normative din domeniul protec˛iei consumatorilor Ón vederea respect„rii angajamentelor asumate de Rom‚nia Ón scopul ader„rii la Uniunea European„.
V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.
Cu 75 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, a fost aprobat„ procedura de urgen˛„.
Dup„ cum v„ lua˛i hainele, v„d c„ n-are rost s„ insist pentru a mai trece proiectele de lege...
Stima˛i colegi, mai pute˛i avea pu˛in„ r„bdare?
Haide˛i s„ mai Óncerc„m s„ mai facem m„car unul, stima˛i colegi, V„ rog, lua˛i loc.
Domnule Ha∫otti, v„ rog respectuos. Av‚nd Ón vedere c„ avem pe 24 luna aceasta adoptare tacit„ la...
La dou„ proiecte de lege...
Trei. ™i 63...
Aia e organic„.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Aia e organic„. Nu merge. M„car astea dou„. V„ rog eu frumos, lua˛i loc Ón sal„ ∫i haide˛i s„ Óncerc„m s„ le facem. P„i, foarte repede!
Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118... A, nu, stai un pic!
Nu, nu...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005
Punctul 13.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
...Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2005 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Este organic„. V„ propun s„ o l„s„m pe alt„ dat„. S„ s„rim la punctul 14, la proiectul...
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
Am fost de acord s„ nu mai s„rim. Am votat o ordine de zi.
V„ supun dezbaterii proiectul de Lege — la cererea colegilor din Grupul parlamentar P.R.M. — pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2005 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Este vorba despre un singur articol, articol unic, lege organic„, ini˛iator Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei. Particip„ domnul Mihai ™tefan, secretar de stat. Microfonul 10.
V„ rog, extrem de scurt, s„ Óncerc„m s„ o trecem, dac„ putem.
**Domnul Mihai ™tefan** — _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Este vorba despre un proiect de lege ce vizeaz„ aprobarea unei ordonan˛e de urgen˛„ ce se refer„ la Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Este o comisie care urmeaz„ s„ reglementeze modalitatea de func˛ionare a celor dou„ componente ale pensiilor private: op˛ionale ∫i obligatorii. Mai trebuie s„ spun c„ aceast„ comisie va fi finan˛at„ din fonduri ale B„ncii Mondiale p‚n„ c‚nd Ó∫i intr„ Ón func˛iune, urm‚nd ca intrarea ei Ón aplicare s„ permit„ angajarea oamenilor care s„ fac„ supravegherea, Ón mod constant, a acestui sistem.
Trebuie s„ spun c„ suntem de acord cu toate amendamentele admise de comisie.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei, domnul senator Ioan Aron Popa.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Vreau s„ fiu foarte scurt. Comisia a hot„r‚t s„ adopte Ón unanimitate un raport de admitere spre a fi dezb„tut Ón plenul Senatului, Ón forma prezentat„ de Camera Deputa˛ilor, cu amendamentele admise, respectiv un amendament respins, pe care l-am prezentat Ón anex„, iar acest amendament a fost Ónaintat de domnul senator Ion R„doi.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Ion R„doi este Ón sal„? Nu este. Deci amendamentul respins nu se sus˛ine.
Dezbateri generale dac„ sunt?
V„ rog. Domnul Dan Mircea Popescu. Microfonul central.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi, este un proiect de lege prea important pentru a nu-i marca, m„car Ón acest mod, influen˛a ∫i vreau s„ v„ spun c‚teva lucruri Ón aceast„ privin˛„.
Reformarea sistemului de pensii reprezint„ pentru orice Guvern o piatr„ de Óncercare. Lucrul este valabil ∫i pentru Guvernul Rom‚niei, dar ∫i pentru orice ˛ar„ european„, fie c„ este vorba de Germania, Italia, Austria sau Fran˛a unde reforma sistemului de pensii este la ordinea zilei.
Cu at‚t mai mult, reforma sistemului de pensii din Rom‚nia este o problem„ cu adev„rat grea ∫i datorit„ raportului extrem de tensionat dintre num„rul contributorilor la bugetul asigur„rilor sociale ∫i num„rul beneficiarilor.
Indiferent de culoarea Guvernului, reforma sistemului de pensii nu ne poate fi indiferent„, cu at‚t mai mult cu c‚t constat„m un decalaj Ón timp Ón ceea ce prive∫te punerea Ón practic„ a legilor privind sistemul privat de pensii, indiferent c„ este vorba despre pensiile ocupa˛ionale, respectiv cele facultative, sau despre cele administrate privat, respectiv obligatorii.
Cele dou„ legi, respectiv Legea nr. 249/2004 ∫i Legea nr. 411/2004, vor intra Ón vigoare Ón anii viitori, dar pentru buna lor func˛ionare sunt necesare m„suri preparatorii obligatorii, Óntre acestea ∫i constituirea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, comisie independent„, subliniez acest lucru, menit„ s„ protejeze interesele participan˛ilor ∫i ale beneficiarilor fondurilor private de pensii.
Œn conformitate cu prevederile art. 21, îComisia reglementeaz„, coordoneaz„, supravegheaz„ ∫i controleaz„ activitatea sistemului de pensii private.“ Ea se subordoneaz„, cum spuneam, doar Parlamentului, urm‚nd s„ prezinte acestuia rapoarte de activitate, statutul comisiei fiind acela de autoritate administrativ„ autonom„ cu personalitate juridic„, sub controlul Parlamentului. Chiar dac„ unele prevederi ale actului normativ pot fi Ómbun„t„˛ite, mult mai important este ca aceast„ comisie s„-∫i Ónceap„ activitatea, urm‚nd ca prerogativele ei s„ poat„ fi amendate pe parcurs.
Grupul parlamentar al P.S.D. sus˛ine proiectul de act normativ ∫i va vota Ón consecin˛„.
Mul˛umesc domnului senator Popescu. Domnul senator Funar, din partea Grupului parlamentar P.R.M. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V-a∫ ruga, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ ˛ine˛i seama de hot„r‚rea adoptat„ de plenul Senatului ca Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 ziua de joi s„ se dea votul final la legile organice. Legea pe care o avem acum Ón discu˛ie este prea important„ pentru a se rata votul ast„zi.
De aceea, v-a∫ ruga, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i votului raportul, ∫i votul final s„ fie dat joi, Óntruc‚t o parte dintre colegi, spre deosebire de dumneavoastr„, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, respect„ programul de lucru votat ∫i de la ora 18,00 nu mai sunt Ón sal„.
Pe de alt„ parte, au venit mini∫tri, secretari de stat care a∫teapt„ Óntreb„rile, interpel„rile ∫i s„ r„spund„ la numeroasele Óntreb„ri pe care le-au primit p‚n„ acum.
De aceea v-a∫ ruga, domnule pre∫edinte, dup„ supunerea la vot a raportului s„ trecem la ultimul punct de pe ordinea de zi.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, m„ v„d pus Óntr-o situa˛ie foarte jenant„. De obicei Óncerc s„ ˛in seama de toate dorin˛ele exprimate. Aveam dou„ legi care riscam s„ treac„ prin aprobare tacit„, trei legi, ceea ce cu to˛ii am considerat c„ nu este o procedur„ normal„ pentru Senatul Rom‚niei. V-am propus, din lips„ de timp, s„ le abord„m. Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. ni s-a cerut s„ o adopt„m, s„ continu„m, a∫a cum era, inclusiv cu legea organic„.
Acum ni se cere s„ d„m numai votul pe raport ∫i amendamente ∫i s„ ne ˛inem de decizia pe care am luat-o, tot din partea P.R.M., sigur, alt reprezentant. S„ ne ˛inem de decizia adoptat„ _... (Discu˛ii.)_
V„ rog, Óns„, s„ ne sprijini˛i, s„ m„ sprijini˛i ∫i s„ ne sprijinim Ón sensul c„ dup„ ce d„m acest vot vom continua ∫i cu celelalte trei proiecte de lege, care risc„m altfel s„ fie aprobate tacit.
Data de 24 octombrie, urm„toarea. Peste o s„pt„m‚n„, lunea viitoare.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Lunea viitoare. Bun.
Vot · Amânat
Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Maria Petre (P.N.L.-P.D.) — Prezentarea sumar„ a Regulamentului Parlamentului European; — Corina Cre˛u (P.S.D.) — Activitatea din Parlamentul European; Solicitare adresat„ premierului pentru organizarea ∫i structurarea unui departament de lucru cu euroobservatorii; — Liviu Doru Bindea (P.R.M.) — îAsimilarea culturii rom‚ne∫ti din Transilvania, un real deziderat al unor lideri ai U.D.M.R.“; — Alexandru Ioan Mor˛un (P.N.L.-P.D.) — Economia na˛ional„ — energetica nuclear„; — Mihaela Rodica St„noiu (P.S.D.) — Dosare de mare corup˛ie ∫i reac˛ia doamnei senator la acuza˛iile ce i se aduc; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — î™edin˛a comun„ a Guvernelor maghiar ∫i rom‚n“; — ™erban Cezar Str„til„ (P.N.L.-P.D.) — îCum ne vindem sau ne cre„m un_brand_ Ón Uniunea European„?“; — Petre Daea (P.S.D.) — Posibilitatea realiz„rii unui Program na˛ional de prevenire ∫i combatere a gripei aviare; — Mircea Mereu˛„ (P.N.L.-P.D.) — Concluziile sondajului îRom‚nia urban„“ realizat de Funda˛ia pentru o societate deschis„; — Ion Chelaru (P.S.D.) — îConflictul din Ónv„˛„m‚ntul nem˛ean sau metastaza ∫colii rom‚ne∫ti“; — Adrian Mihai Cioroianu (P.N.L.-P.D.) — Imaginea Rom‚niei ∫i mesajul celor care reprezint„ Rom‚nia la Bruxelles; — Sógor Csaba (U.D.M.R.) — Precizare Ón leg„tur„ cu ™coala de arti∫ti din Baia Mare
Œmi pare r„u, domnule Ha∫otti, dac„ a˛i fi fost Ón sal„, o adoptam. A∫a, suntem numai 68 care am votat.
Domnule Cioroianu, nu pleca˛i. Domnule Cioroianu, te rog frumos, ai un pic de r„bdare, un minut!
Stima˛i colegi, v„ propun s„ fi˛i de acord s„ relu„m votul. V„ rog s„ v„ preg„ti˛i ∫i v„ rog pe to˛i s„ vota˛i, chiar dac„ vorbi˛i la mobil. Este vorba despre raportul comisiei.
Nu, c„ nu s-a afi∫at.
## **Domnul Vasile Ion**
**:**
41 de prezen˛i la Alian˛„?
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Domnule, numai raportul ∫i amendamentele admise, urm‚nd ca votul pe lege s„-l d„m joi, potrivit Ón˛elegerii noastre.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Maria Petre (P.N.L.-P.D.) — Prezentarea sumar„ a Regulamentului Parlamentului European; — Corina Cre˛u (P.S.D.) — Activitatea din Parlamentul European; Solicitare adresat„ premierului pentru organizarea ∫i structurarea unui departament de lucru cu euroobservatorii; — Liviu Doru Bindea (P.R.M.) — îAsimilarea culturii rom‚ne∫ti din Transilvania, un real deziderat al unor lideri ai U.D.M.R.“; — Alexandru Ioan Mor˛un (P.N.L.-P.D.) — Economia na˛ional„ — energetica nuclear„; — Mihaela Rodica St„noiu (P.S.D.) — Dosare de mare corup˛ie ∫i reac˛ia doamnei senator la acuza˛iile ce i se aduc; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — î™edin˛a comun„ a Guvernelor maghiar ∫i rom‚n“; — ™erban Cezar Str„til„ (P.N.L.-P.D.) — îCum ne vindem sau ne cre„m un_brand_ Ón Uniunea European„?“; — Petre Daea (P.S.D.) — Posibilitatea realiz„rii unui Program na˛ional de prevenire ∫i combatere a gripei aviare; — Mircea Mereu˛„ (P.N.L.-P.D.) — Concluziile sondajului îRom‚nia urban„“ realizat de Funda˛ia pentru o societate deschis„; — Ion Chelaru (P.S.D.) — îConflictul din Ónv„˛„m‚ntul nem˛ean sau metastaza ∫colii rom‚ne∫ti“; — Adrian Mihai Cioroianu (P.N.L.-P.D.) — Imaginea Rom‚niei ∫i mesajul celor care reprezint„ Rom‚nia la Bruxelles; — Sógor Csaba (U.D.M.R.) — Precizare Ón leg„tur„ cu ™coala de arti∫ti din Baia Mare
Stima˛i colegi, v„ propun s„ ne oprim aici, c„ am Ónt‚rziat deja 15 minute.
Potrivit programului pe care l-am aprobat la Ónceputul ∫edin˛ei, urmeaz„ s„ trecem acum la Óntreb„ri, interpel„ri. V„ rog s„ lua˛i loc.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„, probabil cei care ave˛i Óntreb„ri ∫i interpel„ri, c„ restul vor pleca.
V-a∫ propune s„ Óncepem cu interpel„rile, dup„ aceea s„ continu„m cu Óntreb„rile, dup„ care vom reveni la r„spunsuri din partea reprezentan˛ilor Guvernului.
O invit pe doamna Maria Petre, fie Ón sal„, fie pe culoar, pentru a discuta cu colegii d‚nsei. Sunt convins c„ v„ bucura˛i c„ i-a˛i v„zut.
V„ rog respectuos s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„ ∫i s„ face˛i lini∫te.
Interpel„ri din partea P.S.D., care dispune de 9 minute pentru interpel„ri.
Prima interpelare, domnul senator Radu Cristian Georgescu. Obiectul este referendumul local Ón comuna V‚n„tori, jude˛ul Mure∫. Este o interpelare adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Domnul senator Cristian Georgescu. Microfonul central.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelare adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.
Obiectul interpel„rii: solicitare privind suspendarea tuturor procedurilor de organizare a referendumului Ón comuna V‚n„tori, jude˛ul Mure∫, p‚n„ la clarificarea tuturor aspectelor ce privesc respectarea legalit„˛ii.
Punctul 2. Solicitare privind punerea la dispozi˛ie a rezultatului verific„rilor efectuate de reprezentan˛ii institu˛iilor deconcentrate din subordine privind validitatea datelor ∫i semn„turilor Ónscrise pe cererea de organizare a referendumului local Ón comuna V‚n„tori.
Guvernul Rom‚niei a emis Ón data de 5 octombrie 2005, cu avizul Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, la propunerea prefectului jude˛ului Mure∫, Hot„r‚rea nr. 1178 privind organizarea unui referendum local Ón comuna V‚n„tori, rezultatul acestuia urm‚nd s„ determine necesitatea schimb„rii primarului localit„˛ii, Adrian Nicolae L„p„dat.
Dup„ depunerea cererii de organizare a referendumului la Prefectura Jude˛ului Mure∫, mai mul˛i cet„˛eni din comun„, circa 50 de persoane, s-au sesizat ∫i au contestat semnarea unui astfel de demers. Ace∫tia au precizat c„ au fost indu∫i Ón eroare de ini˛iatori, care le-au cerut s„ semneze liste pentru introducerea gazului, apei sau a canaliz„rii Ón comun„, pentru primirea de ajutoare sociale sau pachete cu alimente ∫i Ómbr„c„minte.
Prefectul jude˛ului Mure∫ a afirmat c„ a luat act de reclama˛iile f„cute de cet„˛enii din comun„ ∫i a solicitat Inspectoratului Jude˛ean de Poli˛ie ∫i Serviciului de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 Eviden˛„ Informatizat„ a Persoanei s„ verifice autenticitatea semn„turilor.
Domnia sa a precizat c„, Ón urma verific„rilor efectuate de institu˛iile din subordine, s-a stabilit c„ datele ∫i semn„turile Ónscrise Ón solicitare sunt valide.
Œn conformitate cu adresa Inspectoratului Jude˛ean de Poli˛ie Mure∫ c„tre Prefectura Jude˛ului Mure∫, se precizeaz„ Óns„ c„ îverific„rile au fost realizate prin sondaj“, adic„ au fost verifica˛i Ón special cei care au f„cut respectivele reclama˛ii.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Stima˛i colegi, v„ rog s„ nu mi-o lua˛i Ón nume de r„u, o fac cu foarte mult„ colegialitate ∫i prietenie. Grupul care are 9 minute, un timp foarte important la dispozi˛ie. Cu o singur„ interpelare a consumat 5 minute. Cu tot respectul, mai sunt Ónc„ cinci colegi de la Partidul Social Democrat ∫i n-o s„ v„ pot permite s„ vorbi˛i peste timpul dumneavoastr„.
Deci, v„ rog frumos, interpel„rile nu trebuie s„ le citi˛i Ón totalitate. Œncerca˛i s„ v„ concentra˛i pe obiectul interpel„rii, cui v„ adresa˛i ∫i ceea ce cere˛i, foarte scurt.
Œmi pare r„u, dar chiar nu am ce face, v„ rog s„ m„ Ón˛elege˛i.
Din partea Partidului Rom‚nia Mare, care are, Ón totalitate, 5 minute pentru interpel„ri, doamna senator Viorica Moisuc. O invit la microfon.
Doamna senator Moisuc, v„ rog s„ pofti˛i.
Doamna senator Viorica Moisuc: problemele rom‚nilor din Ucraina.
Grupul are 5 minute Ón total. V„ rog, microfonul central.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru de stat pentru coordonarea activit„˛ilor din domeniul culturii, Ónv„˛„m‚ntului ∫i integr„rii europene, Markó Béla.
Œn cursul lunii octombrie 2005 am participat la cel de-al IV-lea Salon Interna˛ional de Carte Rom‚neasc„ de la Cern„u˛i. Cu aceast„ ocazie am constatat dezinteresul total al institu˛iilor specializate din Rom‚nia pentru situa˛ia celor peste 600.000 de rom‚ni tr„itori azi Ón Ucraina.
Solicit r„spuns scris ∫i oral la urm„toarele probleme:
1. Ce inten˛iona˛i s„ face˛i pentru reintrarea Ón posesia cl„dirilor aflate Ón proprietatea Regatului Rom‚niei p‚n„ la intrarea teritoriului nordului Bucovinei ∫i a sudului Basarabiei Ón componen˛a U.R.S.S. ∫i, ulterior, a Ucrainei?
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#1594032. Ce planuri ave˛i pentru aprovizionarea cu carte rom‚neasc„ de istorie ∫i literatur„ rom‚n„ a ∫colilor, bibliotecilor ∫i libr„riilor de carte str„in„ din aceste zone?
· other
1 discurs
<chair narration>
#1595733. C‚nd inten˛iona˛i s„ perfecta˛i acordul cu Ucraina, pentru a da posibilitate tinerilor rom‚ni din Ucraina s„ poat„ beneficia de cele 100 de burse de studii Ón Rom‚nia?
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#1597454. Ce planuri ave˛i pentru aprovizionarea cu pres„ rom‚neasc„ a centrelor de v‚nzare a presei din marile centre rom‚ne∫ti?
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#1598695. Œn ce fel ve˛i ac˛iona, domnule ministru de stat, Ón raporturile cu oficialit„˛ile din Ucraina, pentru ca cei peste o jum„tate de milion de rom‚ni s„ poat„ fi reprezenta˛i, ca minoritate na˛ional„, Ón Rada ucrainean„?
· other · adoptat
213 de discursuri
Mul˛umesc, doamna senator. Œntrebarea, la Óntreb„ri. Œl invit la microfon pe domnul senator Paul P„curaru, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul central, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o interpelare adresat„ domnului ministru al muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.
Dup„ cum v„ este cunoscut, Ón conformitate cu Hot„r‚rea Guvernului nr. 261/2001, au fost stabilite criteriile ∫i metodologia de Óncadrare a locurilor de munc„ Ón condi˛ii deosebite. Œn baza art. 3 din hot„r‚rea sus-men˛ionat„, s-au stabilit etapele pe care societ„˛ile ∫i companiile le parcurg pentru stabilirea final„ a locurilor de munc„ ale c„ror noxe ∫i expuneri la factori de risc oblig„ la o Óncadrare Ón condi˛ii deosebite.
Dup„ multiple prelungiri, termenul final de depunere de c„tre companii ∫i societ„˛i a dosarelor la Comisia interministerial„ de avizare a expirat la 31 iulie 2005. Din informa˛iile pe care le de˛in, totalul salaria˛ilor care provin din grupa Ónt‚i de munc„ — minerit, metalurgie, chimie, petrochimie — ∫i care beneficiaz„ de condi˛ii deosebite este de aproximativ 160.000 de salaria˛i.
Av‚nd Ón vedere c„ termenul de depunere a dosarelor s-a Óncheiat, v„ rog s„ m„ informa˛i care este stadiul de preg„tire a proiectului de lege de modificare a Legii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 nr. 19/2000, av‚nd Ón vedere c„ este obligatorie completarea, Ón anex„, a Legii nr. 19/2000, cu locurile de munc„ avizate de comisia interministerial„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Invit acum la microfon, din partea Partidului Social Democrat, pe domnul senator Ion Florescu. Obiectul interpel„rii: sumele alocate pentru refacerea jude˛ului Gorj Ón urma inunda˛iilor. Institu˛ia vizat„: Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.
Microfonul central, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Obiectul Óntreb„rii este urm„torul: eliminarea inechit„˛ilor din sistemul public de pensii.
Am s„ Óncep cu Óntrebarea.
Prin Programul de guvernare al Alian˛ei P.N.L.-P.D. s-a prev„zut, printre multe alte promisiuni, urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor aflate Ón plat„, astfel Ónc‚t s„ fie respectat principiul îla condi˛ii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ie∫irii la pensie“.
Raportat la Programul de guvernare, v„ rog s„-mi r„spunde˛i, domnule ministru, la urm„toarele Óntreb„ri:
1. care este cre∫terea medie a pensiilor recalculate la nivel de ˛ar„, pe jude˛e, ∫i, ca pozi˛ie distinct„, care este cre∫terea medie a pensiilor celor pensiona˛i Ónainte de 1990?
2. Care (c‚t) este cre∫terea medie a indicelui pre˛urilor de consum? Œn func˛ie de aceasta, co∫ul zilnic a crescut sau a sc„zut Ón primele nou„ luni ale anului 2005 fa˛„ de 31 decembrie 2004?
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc. Iar interpelarea...
V„ rog frumos, numai interpelarea. Sta˛i ∫i dumneavoastr„ la r‚nd, ca to˛i colegii. Ar fi neelegant din partea dumneavoastr„ s„ folosi˛i...
P„i deja am consumat Óntreb„rile. Din timpul de Óntreb„ri, bineÓn˛eles.
Stima˛i colegi, dac„ nici noi nu ne respect„m, sigur c„ e foarte greu s„ cerem altora s„ ne respecte. V„ rog s„ m„ scuza˛i.
Eu Ómi cer scuze, dar ∫tiu c„ s-a mai practicat.
Pofti˛i ∫i Óncheia˛i, domnule senator.
Œn urma inunda˛iilor din cursul acestui an, Ón jude˛ul Gorj s-au produs alunec„ri de teren, au fost distruse
drumuri jude˛ene ∫i comunale, poduri ∫i case, plus anexe gospod„re∫ti. Pentru Ónl„turarea efectelor inunda˛iilor, conform estim„rilor f„cute, sunt necesare peste 150 miliarde lei.
Situa˛ia exact„, defalcat„ pe categorii de imobile afectate, v-a fost Ónaintat„ de autorit„˛ile jude˛ene Ón drept s„ o fac„. Numai pentru refacerea drumurilor jude˛ene sunt necesare circa 100 miliarde lei. Consiliul Jude˛ean Gorj se afl„ Ón imposibilitatea sus˛inerii cu fonduri a lucr„rilor ce se impun, deoarece are prev„zute Ón bugetul pentru anul Ón curs sume mult mai mici.
V„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i care sunt sumele de care va beneficia jude˛ul Gorj Ón vederea refacerii distrugerilor produse de calamit„˛i.
Cu deosebit„ considera˛ie, Ion Florescu, senator de Gorj.
V„ rog, r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc frumos.
Timpul P.S.D.-ului s-a consumat, nu mai pute˛i prezenta nici o interpelare.
Œn continuare, Ól invit pe domnul senator Nicolae Iorga, din partea Partidului Rom‚nia Mare. Obiectul interpel„rii: proiecte de lege legate de integrarea european„. Este adresat„ Ministerului Integr„rii Europene.
Nicolae Iorga
#165239Doamnei ministru Anca Daniela Boagiu.
Zilele trecute, departe de ˛ar„, a˛i criticat Parlamentul Rom‚niei pentru ritmul de lucru la dezbaterea ∫i adoptarea proiectelor de lege necesare pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.
V„ solicit, doamna ministru, s„-mi comunica˛i toate proiectele de lege aflate la Senat care sunt necesare Ón procesul de aderare la Uniunea European„ ∫i care, Ón opinia dumneavoastr„, p‚n„ acum au fost tergiversate Ón procesul de dezbateri la comisii ∫i de adoptare Ón plenul Senatului.
De asemenea, v„ solicit s„-mi comunica˛i titlurile proiectelor de lege pe care Guvernul dumneavoastr„ le va depune la Senat p‚n„ la data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.
V„ mul˛umesc ∫i solicit r„spuns Ón scris ∫i oral.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc, domnule Iorga. A˛i vorbit un singur minut, deci Grupul parlamentar al P.R.M. mai are Ónc„ dou„ minute.
Dumneavoastr„ v-a˛i consumat timpul, regret foarte mult. O depune˛i Ón scris, nu e nici o problem„.
Domnul senator Gheorghe Funar.
Doamna Silistru, o depune˛i Ón scris, nu e nici o problem„.
Bine, ave˛i dreptate, este colegul dumneavoastr„. Atunci v„ tai de la Óntreb„ri timpul respectiv ∫i o s„ v„ dau dou„ minute Ón plus.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 O s„-l invit pe domnul senator Toma, care este urm„torul pe list„. Ave˛i Ónc„ dou„ minute care au fost consumate de colegul dumneavoastr„.
P‚n„ atunci, domnul senator Gheorghe Funar. Obiectul interpel„rii: achizi˛ii publice. Institu˛ia vizat„: primul-ministru.
V„ rog s„ m„ scuza˛i, ave˛i Óntrebare sau interpelare?
Dou„ Óntreb„ri, domnule pre∫edinte.
Microfonul central. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Este vorba despre interpelare, domnule pre∫edinte.
Da, grupul dumneavoastr„ are Ónc„ dou„ minute pentru interpel„ri.
Pentru Óntreb„ri o s„ v„ invit la Óntreb„ri, atunci c‚nd v„ vine r‚ndul.
## **Domnul Ion Toma:**
Am ∫i interpelare, dac„ nu v„ deranjez, domnule pre∫edinte.
V„ rog, domnule senator.
## **Doamna Paula Maria Iv„nescu**
**:**
Guvernul Rom‚niei declar„ Ón Programul de guvernare toleran˛„ zero fa˛„ de fenomenul corup˛iei. Recent, pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, le-a solicitat rom‚nilor s„ nu mai dea ∫pag„.
Av‚nd Ón vedere toate acestea, senatorii P.R.M. au ini˛iat o propunere legislativ„ privind abrogarea procedurii referitoare la cererea de oferte prev„zute Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001.
Astfel, senatorii P.R.M. caut„ s„ sus˛in„ politica Guvernului Ón lupta Ómpotriva corup˛iei.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i de ce dumneavoastr„ v„ opune˛i la toleran˛a zero la fenomenul corup˛iei ∫i sunte˛i Ómpotriva desf„∫ur„rii achizi˛iilor publice numai pe baz„ de licita˛ie. Mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc, domnule senator. A˛i vorbit un minut.
Œl invit pe domnul senator Ion Toma. Obiectul interpel„rii: conducerea Colegiului îIoni˛„ Asan“ din Caracal, jude˛ul Olt.
Institu˛ia vizat„: Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
V„ rog, domnule senator Toma.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii ∫i are ca obiect Liceul îMihai Viteazul“.
O dat„ cu Ónceperea anului ∫colar, elevii Liceului îMihai Viteazul“ din ora∫ul Caracal Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón condi˛ii foarte grele, urm‚nd un program zilnic Ón trei schimburi.
Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii nu a alocat fondurile necesare finaliz„rii unei investi˛ii care a avut drept scop construirea unei cl„diri pentru liceu, construc˛ie care, Ón momentul de fa˛„, este realizat„ Óntr-un procent de 90%. Aceast„ investi˛ie a fost Ónceput„ Ón anul 1995 ∫i, dac„ nu se aloc„ urgent fondurile necesare, pe l‚ng„ stricta necesitate a acestui edificiu, se va ∫i degrada ceea ce s-a realizat p‚n„ acum.
Solicit s„ fiu informat dac„ ministerul pe care Ól conduce˛i are Ón vedere alocarea de fonduri pentru finalizarea acestei investi˛ii.
A doua Óntrebare se refer„ la...
Pe aceea trebuia s-o citi˛i.
V„ rog respectuos s„ ne respect„m, ca s„ poat„ s„ mearg„ treaba. Deci ave˛i o interpelare...
Da, domnule pre∫edinte. V„ rog s„-mi da˛i voie s„-i dau citire.
... v-am ∫i citit obiectul, ∫i dumneavoastr„ a˛i citit Óntreb„rile.
Sigur, domnule pre∫edinte...
Deci este foarte incorect, nu fa˛„ de mine, s„ m„ Ón˛elege˛i bine, ci fa˛„ de colegii dumneavoastr„ de partid.
Am Ón˛eles, domnule pre∫edinte.
Deci din punctul meu de vedere este O.K. cine vorbe∫te.
Am Ón˛eles, domnule pre∫edinte, ∫i am s„ solicit dec‚t s„ m„ l„sa˛i s„ pun Óntrebarea.
V„ Óntreb, domnule ministru, Ón virtutea c„ror acte normative, doamna Popescu...
Dar v„ rog respectuos s„ prezenta˛i interpelarea, nu Óntrebarea. V„ rog eu frumos.
Dar Óntrebarea aceasta este Ón cadrul interpel„rii, domnule pre∫edinte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005
Atunci v„ rog frumos s-o prezenta˛i.
Deci privitor la Colegiul îIoni˛„ Asan“, Óntrebarea este urm„toarea: Ón virtutea c„ror acte normative doamna Popescu Mihaela a fost numit„ Ón func˛ia de director la conducerea Colegiului îIoni˛„ Asan“?
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare mai are Ónc„ un minut. Urm„torul pe list„ este domnul senator Ilie Petrescu, referitor la restructur„rile din industria minier„, o tem„ cunoscut„... Dori˛i s„ prezenta˛i interpelarea?
## **Domnul Ilie Petrescu**
**:**
Da, domnule pre∫edinte.
V„ rog, domnule senator Ilie Petrescu, ave˛i un minut. V„ rog.
Interpelarea este adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu, ∫i solicit urm„toarele informa˛ii:
— c‚˛i angaja˛i mai lucreaz„ Ón anul 2005 Ón jude˛ul Gorj?
— c‚˛i pensionari sunt Ón jude˛ul Gorj ∫i c‚˛i au pensia sub salariul minim pe economie?
— c‚te locuri de munc„ vor fi create Ón mandatul 2004—2008 de Guvernul condus de Alian˛a D.A.?
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc domnului senator.
Cu aceasta am Óncheiat interpel„rile. V„ propun s„ trecem acum...
## **Domnul Ilie Petrescu**
**:**
Domnule pre∫edinte, nici n-am f„cut interpelarea.
A fost foarte incorect c„ nu a˛i f„cut interpelarea ∫i a˛i pus ni∫te Óntreb„ri. Deci nu este corect.
Domnul senator Ardelean. Domnul senator Ardelean, v„ rog s„ v„ prezenta˛i Óntrebarea. Obiectul: problemele produc„torilor agricoli din Rom‚nia. Institu˛ia vizat„ este Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.
Da, este adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.
Prima problem„. Care sunt m„surile aplicate de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale pentru a preg„ti ∫i proteja produc„torii agricoli rom‚ni Ón fa˛a concuren˛ei puternice pe o pia˛„ european„ liber„?
A doua problem„. Care sunt m„surile de sprijinire a produc„torilor agricoli rom‚ni Ón perspectiva integr„rii Ón Uniunea European„?
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Documentarea con˛inutului interpel„rii o am.
V„ mul˛umesc foarte mult, domnul senator.
Ultima interpelare este din partea Grupului independent, dou„ minute, domnul senator Ioan Talpe∫.
Firesc, obiectul interpel„rii domnului senator, dat fiind experien˛a, este o ac˛iune, ac˛iunea îGaterul“ — probabil un limbaj codificat —, ∫i e adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
Microfonul central pentru domnul senator, v„ rog.
Ioan Talpe∫
#173748A˛i fost informat gre∫it sau vi s-a transmis gre∫it. Interpelarea mea se adreseaz„ domnului ministru Sebastian Vl„descu. Pe cealalt„ o depun Ón scris.
Deci domnului Sebastian Vl„descu, ministrul finan˛elor publice, privatizarea B„ncii Comerciale Rom‚ne.
Stimate domn,
Dup„ cum probabil ∫ti˛i, Banca Comercial„ Rom‚n„ de˛ine o pozi˛ie cheie Ón sistemul bancar din ˛ara noastr„, av‚nd o cot„ de pia˛„ ce se ridic„ la 25% la active, 26% la credite, 28% la depozite ∫i 31% la capital.
Astfel, B.C.R. este principalul finan˛ator al economiei ˛„rii, cu o re˛ea teritorial„ de peste 340 de sucursale ∫i agen˛ii care deservesc un num„r de peste 5 milioane clien˛i din toate categoriile ∫i sectoarele de activitate, banca av‚nd un pronun˛at caracter de banc„ universal„. Investitorii str„ini au Ón vedere nu numai poten˛ialul obiectivului vizat, ci ∫i cadrul legislativ al ˛„rii, situa˛ia de ansamblu a economiei locale, stabilitatea politic„, strategia b„ncii ∫i disponibilitatea pentru risc a acesteia.
Œntreb„rile. Care este motivul pentru care s-a acordat o pondere at‚t de mic„ ofertei tehnice, Ón condi˛iile Ón care Ón acest moment este absolut necesar ca Rom‚nia s„ aib„ b„nci c‚t mai competitive?
Care este motivul pentru care statul rom‚n, prin institu˛iile abilitate, consider„ c„ Ón acest moment este mai important s„ Óncaseze o sum„ mai mare Ón urma privatiz„rii B.C.R. dec‚t s„ asigure o dezvoltare pe termen lung a b„ncii? Œntrebarea este sus˛inut„ chiar ∫i numai de analiza comparativ„ a situa˛iei creditelor acordate de c„tre banc„: Ón decursul a 5 ani volumul acestora a crescut de peste 20 de ori.
Care sunt garan˛iile pe care vi le lua˛i c„ oferta selectat„ asigur„ dezvoltarea b„ncii la poten˛ialul ei maxim, c„ asigur„ sus˛inerea real„ a economiei, dezvoltarea rela˛iilor de afaceri cu cele dou„ mari categorii de clien˛i ∫i cre∫terea calit„˛ii serviciilor?
Care sunt demersurile pe care le Óntreprinde˛i Ón acest moment pentru ca B.C.R. s„ beneficieze de o evaluare just„? Care sunt criteriile dup„ care face˛i aceast„ evaluare?
Cu speran˛a c„ dori˛i, Óntr-adev„r, ca o eventual„ privatizare a B.C.R. s„ fie una extrem de benefic„ pentru statul rom‚n, at‚t pe termen scurt, c‚t ∫i pe termen lung, v„ rog s„ r„spunde˛i la Óntreb„rile de mai sus, scris ∫i oral.
Mul˛umesc foarte mult domnului senator Talpe∫. Trecem la Óntreb„ri.
O invit la microfon pe doamna Paula Iv„nescu, din partea Grupului îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D., care dispune de 10 minute, referitor la recalcularea pensiilor Ón func˛ie de sporuri.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Ambele Óntreb„ri sunt adresate domnului ministru Gheorghe Barbu ∫i con˛inutul Óntreb„rilor este urm„torul.
Persoanele care Óndeplinesc condi˛iile de pensionare se confrunt„ cu o situa˛ie destul de dificil„: de la depunerea dosarului de pensie, p‚n„ la calcularea ∫i primirea deciziei de pensionare, se scurg circa 4 luni. Œn aceast„ perioad„, aceste persoane nu au nici un fel de venit ∫i, deci, sunt Ón dificultate cu asigurarea traiului de zi cu zi.
Œntrebarea este urm„toarea: de ce dureaz„ at‚t de mult eliberarea deciziei de pensionare ∫i conform c„rui normativ institu˛iile elibereaz„ din func˛ie persoanele care au depus un dosar de pensie Ónainte ca acesta s„ fie definitivat ∫i rezolvat?
A doua Óntrebare. Deoarece Ón perioada recalcul„rii pensiilor stabilite Ónainte de intrarea Ón vigoare a Legii nr. 19/2000 foarte multe persoane au fost nemul˛umite Ón stabilirea veniturilor ∫i, respectiv, a contribu˛iilor la sistemul de asigur„ri sociale, c„ nu s-au luat Ón calcul toate veniturile ∫i sporurile, v„ adresez urm„toarea Óntrebare: de ce Ón recalcularea pensiilor stabilite Ónainte de 2001 nu se iau Ón calcul ∫i sporurile pentru munca de noapte, pentru deta∫„ri, pentru lucrul pe ∫antiere etc.?
Mul˛umesc doamnei Paula Iv„nescu. Grupul P.S.D. dispune de 9 minute pentru Óntreb„ri, din care a˛i consumat deja dou„ minute. Mai ave˛i 7 minute.
Primul pe list„ este domnul Ion Toma.
O voce din sal„
#177958A fost.
Domnul Vasile Dan Ungureanu, care are dou„ Óntreb„ri: alimentarea cu gaz metan, jude˛ul Arad, ∫i concesionarea activit„˛ilor sanitar-veterinare.
V„ rog, pentru domnul senator, microfonul central.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prima Óntrebare este adresat„ doamnei ministru Anca Boagiu.
Œn jude˛ul Arad exist„ mai multe localit„˛i de frontier„ cu un bogat poten˛ial de investi˛ii, care Óns„ nu sunt alimentate cu gaz metan. Avem exemplul localit„˛ilor Pilu, V„r∫and ∫i Gr„niceri, pozi˛ionate Ón apropierea unor comune maghiare, avantajate de re˛ele proprii de gaz.
V„ Óntreb, doamna ministru:
1. Agrea˛i ideea unui proiect transfrontalier cu alimentare de gaze?
2. Dac„ programele Phare CBC ar putea fi de folos Ón acest caz concret ∫i, dac„ da, Ón ce fel?
3. Dac„ v„ preocup„ dezvoltarea unor astfel de parteneriate care s„ ajute a∫ez„rile rurale rom‚ne∫ti, ce a˛i Óntreprins p‚n„ acum ∫i ce ve˛i Óntreprinde Ón aceast„ direc˛ie?
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur.
Din discu˛iile avute cu medicii veterinari din circumscrip˛ia electoral„, am re˛inut c„ se preconizeaz„ modificarea termenului de concesionare a activit„˛ii sanitar-veterinare, de la 15 ani, c‚t este Ón prezent, la un an. Personalul medical este de acord cu aceast„ reducere a perioadei de 15 ani, dar consider„ c„ organizarea anual„ a unor licita˛ii este aberant„.
V„ Óntreb, domnule ministru:
1. Dac„ este adev„rat c„ inten˛iona˛i schimbarea duratei concesiunilor Ón domeniul sanitar-veterinar ∫i, dac„ r„spunsul este afirmativ, care este suportul acestei modific„ri?
2. Ce strategii profesionale ∫i de investi˛ii se pot face Óntr-un an, dac„ aceasta va fi durata concesiunii activit„˛ilor?
3. Cum se pot anual organiza licita˛ii pentru programele na˛ionale, ∫tiindu-se c„ o licita˛ie implic„ proceduri foarte stricte ∫i cheltuieli materiale clare?
4. Cum Ó∫i vor putea recupera medicii veterinari investi˛iile f„cute pentru a oferi servicii de calitate?
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral la ambele Óntreb„ri.
™i eu v„ mul˛umesc.
Din partea Grupului Rom‚nia Mare, invit pe doamna Viorica Moisuc: îZilele culturii maghiare“. Grupul P.R.M. are 5 minute pentru Óntreb„ri. Œntrebarea este adresat„ Ministerului Culturii ∫i Cultelor.
V„ rog, microfonul central pentru doamna senator Viorica Moisuc.
Œn cursul lunii octombrie anul curent, Ón municipiile Bucure∫ti, Cluj-Napoca, Bra∫ov, T‚rgu Mure∫ ∫i Sf‚ntu Gheorghe se desf„∫oar„ îZilele culturii maghiare“.
Solicit, domnule ministru al culturii, s„-mi comunica˛i care este suma total„ alocat„ pentru îZilele culturii maghiare“, cu defalcare pe fiecare eveniment ∫i spectacol, separat, Ón fiecare dintre municipiile men˛ionate.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i dac„ Ón planul ministerului dumneavoastr„ exist„ organizarea unor îZile ale culturii rom‚ne“ Ón Ucraina?
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc doamnei senator Viorica Moisuc.
Din partea Grupului îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D., domnul senator Paul P„curaru, care are dou„ Óntreb„ri referitoare la concedierile colective ∫i la consultarea partenerilor sociali pentru bugetul pe anul 2006.
Microfonul central, v„ rog.
34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A˛i formulat deja Óntreb„rile. Ca s„ c‚∫tige Alian˛a timp, nu le voi repeta.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru de finan˛e. Vizeaz„ Óntr-adev„r consultarea partenerilor sociali cu ocazia proiectului de buget. Dac„ da, c‚nd, cum, av‚nd Ón vedere c„ domnul prim-ministru a solicitat Ón mod expres ca aceste etape s„ fie parcurse?
Iar Óntrebarea adresat„ domnului ministru ™ere∫ vizeaz„ efectele unor disponibiliz„ri f„cute Ón baza Hot„r‚rii de Guvern nr. 208/2004, c‚nd a fost aprobat„ o list„ cuprinz‚nd un num„r de 5 companii na˛ionale, dou„ societ„˛i na˛ionale ∫i 5 societ„˛i comerciale, aflate sub autoritatea Ministerului Economiei, la care s-au efectuat concedieri colective Ón baza Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003.
C‚t personal s-a disponibilizat efectiv Ón baza acestei hot„r‚ri de guvern? Care a fost totalul pl„˛ilor compensatorii suportate din buget? Care sunt dup„ un an efectele Ón plan economic ale programelor de restructurare aplicate?
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc domnului senator Paul P„curaru.
Invit la microfon pe domnul senator Ion Florescu, din partea Grupului P.S.D. Grupul P.S.D. mai are Ónc„ 5 minute la dispozi˛ie.
Inechit„˛ile din sistemul public de pensii. Este adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.
Microfonul central pentru domnul senator Florescu, v„ rog.
2. C‚te case vor fi date Ón folosin˛„ p‚n„ la 1 decembrie anul curent?
3. C‚te case sunt Ón construc˛ie ∫i la ce dat„ vor fi terminate dup„ decembrie 2005?
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Adrian Iorgulescu.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce fonduri au fost alocate pentru anul 2005 la teatrele de stat din municipiile Cluj-Napoca, T‚rgu Mure∫ ∫i Sf‚ntu Gheorghe, separat pentru sec˛ia de limb„ rom‚n„ ∫i sec˛ia bilingv„ maghiar„.
De asemenea, v„ rog s„-mi preciza˛i num„rul premierelor programate Ón anul 2005 la fiecare din cele 3 teatre de stat, separat pentru sec˛ia de limba rom‚n„ ∫i sec˛ia de limba maghiar„.
La ambele Óntreb„ri doresc r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
Œl invit pe domnul senator Ilie S‚rbu, Grupul P.S.D. Dac„ este Ón sal„? Œntrebarea se refer„ la pensiile militare.
O voce din sal„
#183773A cerut r„spuns Ón scris.
R„spuns scris, domnul senator nu este prezent Ón sal„. V„ mul˛umesc.
Invit acum pentru Óntreb„ri pe domnul Valentin Dinescu. Situa˛ia sinistra˛ilor Ón urma inunda˛iilor, pe ˛ar„, pe jude˛. Este o Óntrebare adresat„ primului-ministru.
Ave˛i cuv‚ntul, domnul Dinescu. Microfonul nr. 1, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. De fapt sunt dou„ Óntreb„ri.
Una sun„ a∫a. Care este cre∫terea medie a pensiilor recalculate la nivel de ˛ar„ pe jude˛e ∫i, ca pozi˛ie distinct„, care este cre∫terea medie a pensiilor celor pensiona˛i Ónainte de 1990?
A doua. C‚t este cre∫terea medie a indicelui pre˛urilor de consum? Œn func˛ie de aceasta, co∫ul zilnic dac„ a crescut Ón primele 9 luni ale anului 2005, fa˛„ de 31 decembrie 2004, sau a sc„zut?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
## ™i eu v„ mul˛umesc.
Din partea Partidului Rom‚nia Mare Ól invit pe domnul Nicolae Iorga. Sunt dou„ Óntreb„ri: casele afectate de inunda˛ii ∫i fondurile alocate teatrelor.
V„ rog, domnul senator.
Nicolae Iorga
#184956Pentru domnul ministru delegat László Borbély.
Care este programul pentru construirea de case pentru sinistra˛i Ón urma inunda˛iilor, la nivel na˛ional ∫i pe fiecare jude˛ Ón parte, din care:
1. C‚te case au fost construite ∫i date Ón folosin˛„ p‚n„ la 30 septembrie anul curent?
Dup„ repetatele inunda˛ii din acest an, v„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care este situa˛ia sinistra˛ilor la nivel na˛ional ∫i pe fiecare jude˛ Ón parte, cu precizarea num„rului de sinistra˛i pentru care este asigurat„ cazarea Ón iarna 2005—2006.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
## V„ mul˛umesc.
Din partea Grupului P.S.D., Ól invit pe domnul Sever ™ter. O Óntrebare referitoare la eliberarea actelor din sistemul de eviden˛„...
Microfonul nr. 3, v„ rog.
Am o Óntrebare pentru domnul ministru Vasile Blaga. Cu ocazia Ónt‚lnirilor cu electoratul din circumscrip˛ia electoral„ pe care o reprezint, precum ∫i cu ocazia audien˛elor desf„∫urate la sediul Biroului senatorial nr. 2 Satu Mare, cet„˛enii, precum ∫i factorii de conducere ai administra˛iei locale s-au pl‚ns Ón leg„tur„ cu faptul c„ fac mai multe cheltuieli de transport ∫i pierd mult timp pentru achitarea taxelor aferente ∫i eliberarea actelor care cad Ón competen˛a Serviciului de Eviden˛„ Informatizat„ a Persoanei (c„r˛i de identitate, pa∫apoarte, eviden˛e auto). Practica din teritoriu a demonstrat c„, de∫i s-au luat
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 unele m„suri, la ghi∫eele acestor forma˛iuni persist„ cozi interminabile.
Cet„˛enii propun Ónfiin˛area unor astfel de forma˛iuni la nivelul a dou„-trei comune, iar Ón cadrul acestora s„ existe ghi∫ee cu lucr„tori de la C.E.C. ∫i trezorerie, care s„ dea posibilitatea efectu„rii pl„˛ii aferente eliber„rii acestor acte Óntr-o singur„ cl„dire, pentru a evita deplas„rile la dou„-trei institu˛ii cu loca˛ii diferite.
Fa˛„ de aceasta, v„ rug„m s„ ne comunica˛i dac„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a luat act de aceast„ stare de fapt ∫i care sunt preocup„rile pentru Ómbun„t„˛irea sistemului de eliberare a actelor din sistemul de eviden˛„ a persoanei ∫i a autovehiculelor. V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Domnul senator Gheorghe Funar, dou„ Óntreb„ri: fondurile alocate publica˛iilor Ón limba maghiar„, vizitele Ón Rom‚nia ale demnitarilor din Ungaria.
Microfonul central, v„ rog. Mai ave˛i dou„ minute, grupul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
O prim„ Óntrebare este adresat„ ministrului culturii ∫i cultelor.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce sume au fost alocate Ón anul 2005 pentru publica˛iile Ón limba maghiar„, la nivel na˛ional ∫i la nivel jude˛ean, pe fiecare titlu Ón parte.
A doua Óntrebare este adresat„ ministrului afacerilor externe.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i c‚˛i demnitari din Ungaria au f„cut Ón anul 2005, p‚n„ la 30 septembrie, vizite oficiale ∫i neoficiale Ón Rom‚nia, cu precizarea lor nominal„, func˛iile de˛inute ∫i localit„˛ile unde s-au deplasat, precum ∫i a oficialit„˛ilor rom‚ne∫ti cu care s-au Ónt‚lnit.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc domnului Funar.
Œl invit la microfon pe domnul Ilie Petrescu, dou„ Óntreb„ri: zona petrolier„ din jude˛ul Gorj ∫i infrastructura localit„˛ii Berle∫ti din Gorj.
Microfonul central, v„ rog, pentru domnul senator Petrescu. Mai ave˛i un minut, domnule Petrescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Œntrebarea este adresat„ ministrului industriei ∫i comer˛ului.
Domnule ministru,
Œn jude˛ul Gorj se afl„ o zon„ petrolier„, unde, cu ani Ón urm„, o parte din cet„˛enii de aici lucrau, Ón localit„˛ile Stoina, Bustuchin, Turburea, Hurezani, Vladimir ∫i f cleni. V„ solicit, domnule ministru, s„ r„spunde˛i la urm„toarele:
a) C‚˛i angaja˛i mai lucreaz„ la Stoina, Bustuchin, Turburea, Vladimir ∫i f cleni?
b) Ce structuri organizatorice ∫i perspective au aceste unit„˛i?
c) Ce posibilit„˛i de angajare are tineretul din zon„ dup„ terminarea ∫colii?
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga ∫i con˛inutul Óntreb„rii este urm„torul. Œn jude˛ul Gorj, localitatea Berle∫ti, cu statut de comun„, are o popula˛ie de peste 3.000 locuitori. Marea majoritate a locuitorilor acestei comune sunt ∫omeri, iar copiii care vor termina ∫coala vor avea acela∫i statut de ∫omer. Œn acela∫i timp, toate drumurile din comun„ sunt din p„m‚nt, impracticabile Ón sezonul ploios pentru orice mijloc de transport.
Œn urma discu˛iilor cu locuitorii acestei comune s-au desprins 3 Óntreb„ri:
1. C‚nd vor fi rezolvate drumurile din localitate?
2. Dac„ aceast„ localitate poate fi integrat„ Ón
Uniunea European„?
3. Ce sume pentru investi˛ii ∫i refacerea infrastructurii sunt prev„zute pe anul 2006?
V„ solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator Petre Daea, dou„ Óntreb„ri. Ultimul Ón lista Óntreb„rilor adresate ast„zi.
V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul central, v„ rog.
Am dou„ Óntreb„ri de adresat, pentru dou„ ministere diferite.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru László Borbély.
Care este termenul de punere Ón func˛iune ∫i Ón ce stadiu se afl„ lucr„rile la obiectivul Gara C.F.R. — Drobeta-Turnu Severin?
Cu respectul cuvenit, am adresat aceast„ Óntrebare solicit‚nd r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur.
Care este programul de absorb˛ie a fondurilor SAPARD ∫i realiz„rile la zi?
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
™i eu v„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,
Am Óncheiat cu aceast„ Óntrebare punctul din ordinea de zi îŒntreb„ri ∫i interpel„ri“.
V„ propun, Ón consecin˛„, s„ trecem la îR„spunsurile la Óntreb„ri ∫i interpel„ri“, av‚nd Ón vedere c„ sunt prezen˛i membri ai Guvernului.
O s„ Óncep cu Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului. Particip„ domnul László Borbély, secretar de stat.
Doamna Cornelia Cazacu. Nu este prezent„, deci nu-i r„spunde˛i.
Domnul Ion V„rg„u este?
O voce din sal„
#191302Nu este.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005
V„ mul˛umesc foarte mult pentru participarea dumneavoastr„, domnule László Borbély, a fost o pl„cere s„ v„ avem printre noi. P„cat c„ nu a˛i putut da r„spunsurile oral, o s„ v„ rog s„ da˛i aceste r„spunsuri Ón scris.
Doamna Paloma Petrescu, v„ rog, ave˛i o prim„ Óntrebare din partea domnului Ion Solcanu... Nu este. O a doua Óntrebare din partea domnului...
O voce din sal„
#191808Nu este.
Un moment, v„ rog.
V„ rog s„-i r„spunde˛i domnului senator Ion Chelaru Ón leg„tur„ cu evaluarea managerial„ a directorului jude˛ului Neam˛.
V„ rog Óns„ s„ ave˛i Ón vedere c„ mai sunt mul˛i colegi de-ai dumneavoastr„ care urmeaz„ s„ r„spund„. Poate Ói da˛i mesajul esen˛ial domnului senator Ioan Chelaru ∫i Ói da˛i dup„ aceea Ón scris toate datele.
V„ rog, doamna secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.
## **Doamna Cecilia Paloma Rodica Petrescu** _— secretar_
## _de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
R„spunsul este, zic eu, foarte scurt.
Œn jude˛ul Neam˛, din totalul de 223 de directori evalua˛i Ón septembrie 2005, 81% au ob˛inut calificativul îfoarte bine“, 9,01% au ob˛inut calificativul îbine“, 3,15% îsatisf„c„tor“, 6,76% înesatisf„c„tor“.
La Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a fost depus„ o contesta˛ie comun„ formulat„ de c„tre 8 persoane, care va fi, v„ asigur„m, analizat„ conform prevederilor legale ∫i Ón termenul cuvenit.
V„ rog s„ r„m‚ne˛i la microfon.
## Domnule pre∫edinte,
Cu toat„ simpatia pe care i-o port doamnei ministru, vreau s„-i spun foarte clar ∫i s„ comunice c„ nu este r„spuns la Óntrebare. Deci v„ rog s„ citi˛i Óntrebarea pe care v-am adresat-o, nu dumneavoastr„ personal, ministrului care era Ón func˛ie la vremea aceea, ∫i v„ rog s„ compara˛i cu r„spunsul pe care mi l-a˛i trimis.
Eu nu am Óntrebat Ón ce propor˛ii ∫i c‚˛i au luat examenul de fixare pe post sau examenul pentru directori! Eu am Óntrebat cu totul altceva, ∫i acest r„spuns, pe care l-am primit ∫i eu scris, nu Ómi r„spunde la Óntrebare.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Rog, ∫i nu vreau s„ insist mai mult, mi se pare firesc — ∫i din cauza aceasta am f„cut o declara˛ie politic„ ast„zi Ón acest sens —, mi se p„rea firesc s„ primesc r„spunsul la Óntreb„rile pe care le-am transmis.
V„ asigur, domnule senator, c„ nu avem nici un motiv pentru care s„ nu r„spundem Óntreb„rilor.
Œns„ am considerat c„ la ultima Óntrebare, de fapt cea mai important„: îCe m„suri am luat Ón leg„tur„ cu contesta˛iile depuse de numero∫i...“ — nu sunt numero∫i, sunt 8 la num„r —, ne-am g‚ndit c„ cel mai bine este s„ v„ d„m r„spunsul complet dup„ ce va fi realizat„ evaluarea respectiv„ ∫i v„ rog, v„ asigur c„ o vom face Ón termen ∫i c„ ve˛i primi r„spunsul exact.
## Eu a∫tept r„spunsul.
Problema este c„, dac„ 8 directori de colegii ∫i licee nu sunt numero∫i Óntr-un jude˛..., avem alte p„reri despre num„rul de directori.
Œmi cer scuze, dar, din 228, 8 nu sunt numero∫i...
Nu sunt numero∫i.
## **Doamna Cecilia Paloma Rodica Petrescu:**
...Óns„ problema lor este foarte important„ pentru noi ∫i ne vom str„dui s„ facem, legal, exact ce trebuie ∫i Ón termenul cuvenit.
Doamna ministru...
## Domnul Chelaru,
Eu o s„ v„ rog respectuos, dac„ accepta˛i ideea mea, s„ ne oprim aici. Am Ón˛eles c„ sunte˛i nemul˛umit de r„spunsul la Óntrebare. Doamna ministru v-a promis c„ o s„ vin„ cu explica˛ii suplimentare ∫i v-a∫ propune, totu∫i, s„ ne oprim aici.
Sunt de acord, nu vreau s„ discut Ón contradictoriu cu doamna ministru, mai ales c„ dumneaei se bucur„, v-am spus, de o simpatie special„.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## V„ mul˛umesc foarte mult.
V„ rog s„ nu pleca˛i, doamna Paloma Petrescu. Urmeaz„ s„ r„spunde˛i unei Óntreb„ri din partea domnului senator Ilie Petrescu.
Dac„ ave˛i loc la pupitru acolo, v„ rog s„ lua˛i loc.
## **Doamna Cecilia Paloma Rodica Petrescu**
**:**
Iau doar h‚rtiile.
Domnului Ilie Petrescu: situa˛ia cet„˛eanului Belgiu Antonic„.
Doamna ministru, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 9, v„ rog.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005
Da. Œn leg„tur„ cu Óntrebarea formulat„ de domnul senator Ilie Petrescu, r„spunsul nostru este urm„torul. Œn conformitate cu prevederile art. 136 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modific„ri ∫i complet„ri ulterioare, disciplina îReligie“ poate fi predat„ numai de personal abilitat, Ón baza protocoalelor Óncheiate Óntre Ministerul Œnv„˛„m‚ntului ∫i cultele religioase recunoscute oficial de c„tre stat.
Men˛ion„m c„ preacuviosul p„rinte prototop Vasile Vl„doiu a sesizat faptul c„ preotul Belgiu Antonic„ a continuat s„ eludeze hot„r‚rea Sf‚ntului Sinod referitoare la interzicerea particip„rii la alegerile de primar, drept pentru care a primit sanc˛iuni din partea Mitropoliei Olteniei.
Œn ∫edin˛a public„ din 5 august 2005 — este vorba despre ∫edin˛a public„ Ón care s-a realizat Óncadrarea cu personal didactic Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar —, f„r„ s„ se cunoasc„ faptul c„ Óntre timp are pe rol ∫i un dosar penal pentru furt de lemne, fapt„ s„v‚r∫it„ dup„ ce a pierdut alegerile, a fost repartizat pe locurile vacante de la Grupul ™colar Industrial Rovinari. Ulterior, s-a cerut, sub semn„tura solicitantului, avizul Mitropoliei Olteniei. Œntruc‚t p‚n„ la data Ónceperii cursurilor domnul Belgiu Antonic„ nu a ob˛inut avizul Mitropoliei Olteniei, a fost repartizat un alt cadru didactic pe locul acestuia, participant la concurs ∫i care avea avizul respectiv.
Urmeaz„ ca domnul Belgiu Antonic„ s„-∫i rezolve din punct de vedere canonic ∫i legal situa˛ia, pentru a putea preda disciplina îReligie“.
## V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul. V„ atrag aten˛ia respectuos c„ nu se transmite la radio. Microfonul nr. 1, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Doamna ministru a venit cu r„spunsul la interpelarea f„cut„ de mine.
Dar vreau s„ v„ asigur, doamna ministru, c„ Belgiu este profesor de religie ∫i la ora actual„ nu poate fi l„sat pe drumuri. A luat concursul de profesor suplinitor de religie cu nota 8. Biserica din T‚rgu Jiu i-a dat aprobarea pentru prezentarea la concurs. Acum familia lui, compus„ din 3 membri, nu poate c‚∫tiga nici un venit.
Legat de dosarul penal, vreau s„ v„ spun c„ preotul Belgiu merge Ón p„dure ∫i adun„ lemne pentru a le valorifica la cet„˛eni. Asta este situa˛ia unui preot din Rom‚nia.
Deci ridic problema pentru o familie... ™i el a fost preot ani de zile Ón comuna F„rc„∫e∫ti.
## Domnule senator,
V„ rog respectuos, nu suntem la declara˛ii politice. Dumneavoastr„ a˛i adresat o Óntrebare, doamna ministru v-a oferit ni∫te informa˛ii.
Cu tot respectul, dac„ vre˛i, mai adresa˛i o alt„ Óntrebare Ón ∫edin˛a urm„toare despre situa˛ia preo˛ilor sau face˛i o interpelare, dar nu pute˛i s„ folosi˛i dialogul acesta pentru...
V„ asigur, domnule pre∫edinte, c„ m„ voi ocupa numai de Belgiu p‚n„ voi rezolva problema.
V„ rog, v„ rog foarte mult!
Doamna Paloma Petrescu, v„ informez c„ mai avea˛i 3 Óntreb„ri, cred c„ din partea domnilor Angel TÓlv„r, Adrian P„unescu ∫i Ion Solcanu. Nefiind prezen˛i, o s„ v„ rog s„ da˛i r„spunsurile la aceste Óntreb„ri Ón scris.
Domnul ministru Anton Niculescu are de r„spuns domnului Funar la o Óntrebare referitoare la societatea civil„ ∫i integrarea euro-atlantic„.
V„ rog, domnule Niculescu, v„ rog. V„ rog, pofti˛i la microfonul central, domnule ministru.
## **Domnul Anton Niculescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Organiza˛iile nonguvernamentale constituie valoarea ad„ugat„ Ón promovarea politicii externe rom‚ne∫ti. Pentru a folosi acest capital, Ministerul Afacerilor Externe a invitat reprezentan˛ii societ„˛ii civile s„ i se al„ture Ón efortul de promovare a interesului na˛ional al Rom‚niei Ón arena interna˛ional„.
Œn perioada de referin˛„, care acoper„ at‚t etapa de preaderare a Rom‚niei la Alian˛a Nord-Atlantic„, c‚t ∫i pe cea postaderare, precum ∫i faza de preaderare la Uniunea European„, Ministerul Afacerilor Externe a organizat un parteneriat cu reprezentan˛ii organiza˛iilor nonguvernamentale cu experien˛„ Ón domeniile respective, evenimente din sfera diploma˛iei publice menite s„ preg„teasc„ societatea rom‚neasc„ pentru responsabilit„˛ile ∫i beneficiile apartenen˛ei Rom‚niei la cele dou„ organiza˛ii interna˛ionale integratoare.
Ele au generat o mai bun„ cunoa∫tere a N.A.T.O. ∫i a U.E., c‚t ∫i a valorilor acestora la nivelul opiniei publice rom‚ne∫ti, ∫i au stimulat dezbaterile din cadrul public prin participarea activ„ a tuturor segmentelor societ„˛ii civile.
Evenimentele organizate de Ministerul Afacerilor Externe cu sprijinul acesteia au fost circumscrise obiectivelor de promovare a candidaturii Rom‚niei la N.A.T.O. ∫i U.E. ∫i de consolidare a statutului de membru Ón structurile alian˛ei.
Œn atingerea acestor obiective, Ministerul Afacerilor Externe a colaborat at‚t Ón calitate de organizator, c‚t ∫i prin sprijinirea particip„rii Ón calitate de vorbitori a unor reprezentan˛i ai M.A.E. la manifest„rile realizate de O.N.G.-uri pe diferite teme privind integrarea european„ ∫i euro-atlantic„.
O voce din sal„
#201393Pe scurt!
Am Ón˛eles. O s„ m„ conformez
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005
O s„ v„ rog respectuos, domnule ministru, s„ conclude˛i. Oricum domnul senator Funar nu o s„ fie mul˛umit de r„spuns, a∫a c„ o s„ ave˛i posibilitatea s„-i mai explica˛i Ón particular.
Œn concluzie, s„ r„spund efectiv la Óntrebarea domnului senator Funar.
Œn promovarea obiectivelor de integrare european„ ∫i euro-atlantic„, Ministerul Afacerilor Externe nu s-a implicat Ón sprijinirea cu fonduri a activit„˛ii desf„∫urate de O.N.G.-urile cu care coopereaz„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Funar, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 2, v„ rog.
ca, ulterior, examenul aferent pentru ocuparea postului respectiv s„ nu mai fie sus˛inut, v„ comunic„m urm„toarele.
Av‚nd Ón vedere faptul c„ la data de 3 octombrie 2005 a Ónceput anul universitar ∫i cadrele didactice au fost angrenate Ón examenele de licen˛„ ale absolven˛ilor ∫i Ón sesiunea de restan˛e, nu s-au putut desemna comisii de examinare pentru desf„∫urarea concursurilor de ∫ef de sec˛ie la datele anun˛ate.
Œn aceast„ situa˛ie, Direc˛ia de resurse umane ∫i dezvoltare profesional„ din cadrul Ministerului S„n„t„˛ii a avansat propunerea de a decala sus˛inerea concursurilor pentru ultima decad„ a lunii octombrie 2005. Ministrul S„n„t„˛ii, domnul Eugen Nicol„escu, a aprobat propunerea ∫i s-au transmis comunic„ri c„tre Spitalul Clinic de Urgen˛„ Bucure∫ti, Spitalul Jude˛ean de Urgen˛„ R‚mnicu V‚lcea ∫i Spitalul Municipal Roman.
Œn acest sens, anex„m ∫i adresa prin care am comunicat aceast„ decizie unit„˛ilor men˛ionate. Mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Sunt total nemul˛umit de r„spunsul amplu care a fost preg„tit Óncerc‚nd s„-mi adoarm„ vigilen˛a.
Nu mi-a r„spuns la nici una din cele 3 Óntreb„ri ∫i Ói solicit domnului secretar de stat s„ revin„ s„pt„m‚na viitoare, c‚nd avem transmisie Ón direct pe radio, ∫i s„ r„spund„ punctual la cele 3 Óntreb„ri.
Dac„ acum nu este Ón stare s„ r„spund„ la aceste Óntreb„ri sau consider„ c„ nu sunt de competen˛a Ministerului Afacerilor Externe, Ól rog s„ precizeze care minister se ocup„ de aceste probleme ∫i care ar fi trebuit s„ r„spund„, dac„ nu Ministerul Afacerilor Externe.
Mul˛umesc.
Domnule secretar de stat Niculescu...
Am Ón˛eles c„ nu poate r„spunde la aceste Óntreb„ri ∫i m„ voi adresa ministerului ca s„-l lase s„ lucreze Ón alt„ parte.
Mul˛umesc.
Domnul Ervin Zoltán Székely este?
O voce din sal„
#204156Da.
V„ rog atunci, domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul. Domnului senator Ion Solcanu o s„ v„ rog s„-i da˛i r„spunsul Ón scris. Nu este aici domnul senator.
S„ vedem dac„ la urm„toarea Óntrebare... Domnul senator Adrian P„unescu nu este.
V„ rog s„ r„spunde˛i la Óntrebarea domnului senator Chelaru.
## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat Ón_
## _Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**
Referitor la interpelarea dumneavoastr„ privind situa˛ia public„rii unui loc vacant pentru postul de ∫ef de sec˛ie îChirurgie“ Ón cadrul Spitalului Municipal Roman, pentru
## V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule senator Chelaru. Microfonul nr. 3.
Domnule pre∫edinte,
Pentru c„ a∫tept acest r„spuns de o lun„ de zile, v-a∫ ruga s„ permite˛i... — ∫i s„ fie atent ∫i domnul ministru —, a∫ dori s„ fac dou„ comentarii.
Am primit r„spunsul pe care domnul ministru l-a formulat.
Pe data de 7 septembrie 2005 trebuia s„ fie concursul la Ia∫i. Medicii au luat concediu, au lipsit de la serviciu, s-au prezentat pe 7 septembrie ∫i nu s-a ˛inut concursul. Pe 13 septembrie, deci la o s„pt„m‚n„, ministerul formuleaz„ o adres„ pe care am primit-o pe 30 septembrie — o am Ón fa˛„ ∫i o are ∫i dumnealui — cu privire la un concurs la care ne-am prezentat ∫i ne-am dus Ón sala goal„. Apoi veni˛i ast„zi ∫i ne spune˛i c„ reprogramarea concursului s-a f„cut datorit„ aglomer„rii. Este posibil. Dar veni˛i ∫i ne spune˛i c„ va fi la sf‚r∫itul lunii octombrie. Suntem Ón 17 octombrie. Concursul se anun˛„, conform legii, cu 45 de zile Ónainte.
Domnule ministru, dac„ soarta unor oameni din sistemul sanitar, care sunt colegi cu dumneavoastr„, deci sunt medici, care nu ∫i-au f„cut concediul ast„-var„ ca s„ stea s„ Ónve˛e pentru concurs, care ∫i-au am‚nat g„rzile, nu v„ intereseaz„, Ónseamn„ c„, Óntr-adev„r, sistemul sanitar nu v„ intereseaz„.
Mul˛umesc foarte mult. Doamna Mara R‚mniceanu este aici?
O voce din sal„
#206206E la Camera Deputa˛ilor.
E la Camera Deputa˛ilor. Domnul Flaviu Lazin, atunci. A venit?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 ## **Doamna Mara R‚mniceanu** _(din sal„) — de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
Sunt aici.
A, v„ rog s„ m„ scuza˛i, colegii dumneavoastr„ au vrut s„ v„ lase mai la urm„ probabil, sub pretextul c„ nu sunte˛i aici.
Doamna R‚mniceanu, ave˛i o Óntrebare a domnului senator Ion Moraru, care este aici, referitoare la noua modificare a Codului fiscal, ∫i una a domnului senator Funar, referitor la majorarea impozitelor pentru autoturismele cu o capacitate cilindric„ de p‚n„ la 1.500 cm[3] .
Microfonul nr. 9, v„ rog.
Bun„ seara! Œmi cer scuze, eu am venit mai t‚rziu pentru c„ am fost ∫i la Camera Deputa˛ilor pentru c‚teva interpel„ri.
Referitor la interpelarea formulat„ de domnul senator Ion Moraru, prin care se solicit„ actele normative comunitare care au fost avute Ón vedere la elaborarea proiectului de modificare a Codului fiscal, preciz„m urm„toarele.
Œn domeniul impozitelor directe, Ordonan˛a de urgen˛„ pentru modificarea Codului fiscal are Ón vedere Óndeplinirea angajamentelor asumate de Rom‚nia prin documentul de pozi˛ie complementar la Capitolul X, pentru a se aplica efectiv de la data ader„rii, asumat„ ca fiind 1 ianuarie 2007, Directiva nr. 48/2003 privind impunerea veniturilor din economii sub forma pl„˛ilor de dob‚nd„.
Din analiza prevederilor Directivei nr. 48/2003, a reie∫it ca necesar„ modificarea Codului fiscal c‚t prive∫te urm„toarele aspecte, cu aplicabilitate de la data ader„rii: scutirea persoanelor fizice rezidente, din punct de vedere fiscal, Ón alte state membre de la plata impozitului pe veniturile din dob‚nzi ∫i asimilate acestora, realizate pe teritoriul Rom‚niei; introducerea obliga˛iei de declarare, de c„tre pl„titorii de venituri sub forma dob‚nzilor ∫i asimilate acestora, a pl„˛ilor unor astfel de venituri c„tre persoane fizice rezidente Ón statele membre. De altfel, textul aproape integral al Directivei nr. 48/2003 se reg„se∫te Ón Anexa nr. 1 a Ordonan˛ei de modificare a Codului fiscal, care poate fi consultat„ pe site-ul Ministerului Finan˛elor Publice.
Pe baza acestor modific„ri legislative aduse Codului fiscal, Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„ va elabora legisla˛ia secundar„, conform angajamentelor asumate de Rom‚nia.
Œn domeniul impozitelor indirecte, Ón ceea ce prive∫te taxa pe valoarea ad„ugat„, proiectul de modificare a Codului fiscal a avut Ón vedere urm„toarele directive:
— Directiva a VI-a a Consiliului, din 17 mai 1977, Ón domeniul armoniz„rii legisla˛iilor statelor membre Ón ceea ce prive∫te impozitul pe cifra de afaceri, sistemul comun de tax„ pe valoare ad„ugat„, baza de calcul comun„ cu modific„rile ulterioare;
— Directiva a VIII-a a Consiliului, din 6 decembrie 1979, Ón domeniul armoniz„rii legisla˛iilor statelor membre
Doamna secretar de stat,
V„ cer scuze. Av‚nd Ón vedere c„ sunt destul de mul˛i colegi care a∫teapt„, eu o s„ v„ rog respectuos s„ Óncerca˛i s„ da˛i un r„spuns sintetic ∫i, dac„ eventual se mai revine cu o Óntrebare, preciza˛i atunci. ™i Ól da˛i ∫i Ón scris, dac„ se poate.
R„spunsul a fost dat ∫i scris.
R„spunsul este ∫i scris. V„ mul˛umesc foarte mult. V„ rog, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Un foarte scurt comentariu. Cred c„ to˛i contribuabilii vor fi foarte interesa˛i s„ afle acest r„spuns ∫i s„ Ól ∫i Ón˛eleag„.
La a zecea modificare, o s„ fac o nou„ Óntrebare. V„ mul˛umesc.
Pot s„ mai adaug ceva?
V„ rog, sigur.
Voiam s„ spun c„ Ón cadrul Ministerului Finan˛elor Publice acest proiect de act normativ a fost discutat Ón 4 ∫edin˛e la dialogul social cu oamenii de afaceri, cu b„ncile, cu tot mediul care ar fi interesat Ón modificarea acestui Cod fiscal.
Mul˛umesc ∫i v„ rog s„ v„ preg„ti˛i pentru viitoarea interpelare a domnului senator.
La interpelarea domnului Funar Ón leg„tur„ cu...
Referitor la Óntrebarea domnului senator Funar, cu privire la dou„ probleme, num„rul de autoturisme cu capacitate cilindric„ mai mic„ de 1.500 cm[3] ∫i care este impozitul acestora, putem r„spunde astfel.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 Eviden˛a exact„ privind num„rul de autoturisme cu o capacitate cilindric„ de p‚n„ la 1.500 cm[3] , Ónscrise Ón eviden˛ele fiscale ale autorit„˛ilor administra˛iei publice locale Ón anul 2005, se g„se∫te la direc˛iile de specialitate din subordinea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Referitor la taxa pentru autoturismele cu o capacitate de 1.500 cm[3] , pentru anul 2005 este de 21 lei, iar pentru anul 2006 se propune un impozit de 70 lei.
Mul˛umesc foarte mult. Domnule senator, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Sunt par˛ial mul˛umit de r„spunsul primit. La prima Óntrebare, cred c„ informa˛iile puteau fi ob˛inute de la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor prin colaborare, dar Ói mul˛umesc doamnei secretar de stat pentru str„dania depus„.
Œn ceea ce prive∫te r„spunsul la a doua Óntrebare, permite˛i, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, o Óntrebare suplimentar„ ∫i un dialog interesant pe aceast„ tem„.
O s„ v„ rog respectuos s„-i pune˛i Óntrebarea suplimentar„ Ón scris, c‚nd o s„ ave˛i... Dac„ ave˛i un comentariu, Ól face˛i acum ∫i eu zic s„ ne oprim aici.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Fac atunci comentariul.
V„ rog.
Œn campania electoral„, mul˛i rom‚ni au fost vr„ji˛i cu lozinca îS„ tr„i˛i bine!“. Dac„ ∫tiau c„ li se va m„ri impozitul de 3 ori ∫i ceva din anul 2006 la autoturismele Dacia, sunt convins c„ alta era situa˛ia celor din Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D. Erau poate colegi cu P.N.fi.C.D.-ul.
Mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc domnului senator Funar.
A∫ vrea s„ v„d dac„ sunt aici, pentru doamna secretar de stat Cristina Manda, domnii senatori.
Domnul Talpe∫ nu mai este aici.
Œn consecin˛„, eu v-a∫ ruga, doamna secretar de stat, s„ merge˛i la Camera Deputa˛ilor, unde probabil c„ ave˛i interlocutori, ∫i aici s„ da˛i r„spunsurile Ón scris.
De asemenea, domnul Korodi, nu ∫tiu sigur care mai e situa˛ia. V-a∫ ruga, domnule Korodi, cu scuzele de rigoare, s„ da˛i r„spunsul Ón scris, Óntruc‚t nici domnul senator ™erban Nicolae, nici domnul senator Stoica nu sunt aici.
## **Domnul Ilie Stoica**
**:**
Sunt aici.
Unde sunte˛i? Bine.
Atunci v„ rog s„ da˛i r„spunsul la Óntrebarea domnului Stoica.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.
**Domnul Korodi Attila** _— secretar de stat Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**
Mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,
Referitor la interpelarea dumneavoastr„ Ónregistrat„ la Senat privind stadiul de elaborare a documenta˛iei de Ónfiin˛are a Parcului Na˛ional îF„g„ra∫“, precum ∫i dac„ Ón aceast„ documenta˛ie exist„ referiri la situa˛ia juridic„ a proprietarilor, v„ comunic„m c„, p‚n„ Ón momentul de fa˛„, la sediul institu˛iei noastre nu a fost Ónregistrat„ nici o documenta˛ie cu privire la Ónfiin˛area Parcului Na˛ional îF„g„ra∫“.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Mul˛umim domnului secretar de stat Korodi ∫i o s„-l invit pe domnul Lazin, care are mai multe r„spunsuri: pentru domnul senator Daea care este aici, domnul senator Ilie Petrescu care este aici.
V„ rog s„ r„spunde˛i la cele dou„ Óntreb„ri. Microfonul nr. 9.
Domnule Korodi, la restul da˛i r„spunsul Ón scris.
**Domnul Nicolae Flaviu Lazin** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Pentru domnul senator Daea.
Valoarea total„ a importului de produse agroalimentare Ón primele 8 luni ale anului 2005 a fost de 1.224,8 milioane euro, Ón cre∫tere cu circa 11% fa˛„ de perioada similar„ a anului 2004.
Principalele produse agroalimentare importate Ón aceast„ perioad„: zah„r ∫i derivate — 356 mii tone, cu 74 milioane euro; furaje preparate folosite Ón hrana animalelor — 144 mii tone, cu 55,8 milioane euro; gr‚u — 137 mii tone, cu 15,9 milioane euro; legume proaspete — 116 mii tone, cu 19,9 milioane euro, carne de porc — 115 mii tone, cu 177,8 milioane euro; carne de pas„re — 108,5 mii tone, cu 67,7 milioane euro; fructe proaspete — 96,8 mii tone, cu 17,9 milioane euro; preparate alimentare — 23,9 mii tone, cu 56,0 milioane euro; ˛ig„ri ∫i tutun — 22,9 mii tone, cu 157,1 milioane euro.
Cea mai mare parte a importurilor de produse agroalimentare provine din ˛„rile membre ale Uniunii Europene, circa 54% din valoarea total„ a importurilor. Apoi America de Nord, 12% — Statele Unite Ómpreun„ cu Canada; America de Sud — Brazilia ∫i Argentina — 10%; Orientul Mijlociu — Turcia, Egipt, Siria, Iran, Liban, Iordania — 6%; ˛„rile membre CEFTA — 3% ∫i Republica Moldova — 1%.
Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005
Mul˛umesc ∫i eu.
Mai era o Óntrebare a domnului Ilie Petrescu.
Domnul senator Daea are o interven˛ie.
M„ scuza˛i. Domnul senator Daea, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Sigur, eu sunt mul˛umit de r„spuns.
Rog pe domnul secretar de stat s„-mi prezinte, Ón detaliu, importurile la produsele sensibile Ón Rom‚nia, Ón˛eleg‚nd aici originea, pentru c„ Domnia sa, probabil, Ón materialul scris va avea aceast„ explica˛ie.
Eu am solicitat ∫i originea la produsele sensibile, av‚nd Ón vedere faptul c„ noi trebuie s„ r„spundem unei situa˛ii pe care o avem Ón ˛ar„ ∫i s„ vedem dac„ protej„m sifonarea produselor prin zona aceasta a Moldovei. Acesta era sensul Óntreb„rii mele ∫i v-a∫ ruga s„ completa˛i cu datele cuvenite.
Mul˛umesc ∫i eu domnului Daea.
Mul˛umesc.
O s„ comunic„m Ón scris r„spunsul la aceast„ solicitare. Sigur, eu nu am situa˛ia Ón fa˛„. Deci importurile la produsele sensibile, pe destina˛ii exacte.
Mul˛umesc domnului ministru Nicolae Flaviu Lazin. Am s„ v„ rog s„ r„spunde˛i ∫i la Óntrebarea domnului senator Ilie Petrescu: probleme legate de agricultura din jude˛ul Gorj.
reprezent‚nd 71% din suprafa˛a programat„, adic„ 17.922 hectare; s-au executat ar„turi pentru Óns„m‚n˛„ri de toamn„ pe suprafa˛a de 7.527 hectare, reprezent‚nd 42% din suprafa˛a programat„ a se Óns„m‚n˛a; p‚n„ la 17 octombrie s-au sem„nat 4.470 de hectare, reprezent‚nd 27% din suprafa˛a programat„ a se Óns„m‚n˛a.
S-au Óns„m‚n˛at: gr‚u, am ar„tat, 4.470 hectare, dintr-un program de 16.365 de hectare; orz — 320 de hectare, dintr-un program de 1.089 hectare; legume de c‚mp — 502 hectare, dintr-un program de 468 de hectare. ™i mai sunt realiz„ri: 8 hectare de rapi˛„, f„r„ program.
Œn jude˛ul Gorj, Ón baza Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 117/2005, p‚n„ la data de 13 octombrie produc„torii au depus un num„r de 12.710 cereri pentru o suprafa˛„ total„ de 10.697 hectare, cu o valoare total„ a bonurilor de 1.872.000 de lei noi. De asemenea, s-au distribuit bonuri valorice produc„torilor, Ón valoare de 1.284,9 mii de lei noi, pentru suprafa˛a de 7.342 hectare, reprezent‚nd 68,6% din solicit„ri, p‚n„ la 13 octombrie.
La cultura de porumb, din suprafa˛a total„ de 55.567 hectare aflat„ Ón cultur„, p‚n„ la aceast„ dat„ s-au recoltat 41.705 hectare, reprezent‚nd 75% din suprafa˛a aflat„ Ón cultur„. S-a ob˛inut p‚n„ acum o medie de 3.558 kilograme pe hectar ∫i o produc˛ie total„ de 148.392 de tone.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Domnule senator Ilie Petrescu, dac„ ave˛i comentarii? Microfonul nr. 1, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, dar cred c„ s-a gre∫it jude˛ul. Probabil c„ Ón Mehedin˛i...
Din toate suprafe˛ele care sunt, domnule ministru, v„ asigur c„ nici 25% nu este real din ce v-a dat..., nu ∫tiu cine v-a dat, pentru c„ eu merg Ón jude˛ ∫i v„d ce se Ónt‚mpl„.
## V„ mul˛umesc.
La interpelarea domnului senator Ilie Petrescu, la prima parte.
Œn conformitate cu prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 117/2005 privind acordarea unui sprijin direct al statului produc„torilor agricoli pentru Ónfiin˛area culturilor din toamna anului 2005, ordonan˛a prevede acordarea unei sume de 175 lei noi pe hectar, din care 135 lei noi pentru achizi˛ionarea de semin˛e, Óngr„∫„minte ∫i substan˛e chimice ∫i 40 de lei noi Ón vederea achizi˛ion„rii de motorin„ pentru efectuarea lucr„rilor mecanizate, toate pentru suprafe˛e de teren arabil de p‚n„ la 5 hectare, inclusiv. Sprijinul financiar se face prin atribuirea gratuit„ de bonuri valorice pe baza cererilor depuse de beneficiari, Óncep‚nd din luna august p‚n„ la 31 octombrie, procesul de atribuire fiind concomitent.
La partea a doua a interpel„rii, v„ inform„m c„ stadiul lucr„rilor agricole din campania de toamn„, la data de 13 octombrie — cu o precizare c„ pentru Óns„m‚n˛area gr‚ului am f„cut o actualizare —, Ón jude˛ul Gorj se prezint„ astfel: la eliber„ri de terenuri, 12.724 hectare,
Mul˛umesc domnului senator Ilie Petrescu.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, mul˛umim domnului ministru Nicolae Flaviu Lazin.
Ar urma pe list„ domnul Aurel Ne˛in, secretar de stat. Œntrebarea domnului senator Vasile Dan Ungureanu, care este Ón sal„.
Domnul Ne˛in este aici? V„ rog, microfonul nr. 8.
## **Domnul Aurel Ne˛in** _— secretar de stat Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei_ **:**
## Bun„ seara!
O s„ Óncerc s„ fiu destul de scurt. R„spunsul este mai amplu, l-am trimis ast„zi Ón scris domnului senator.
Portalul pentru acces la servicii de guvernare electronic„ ∫i la formularele administrative Ón format electronic ale administra˛iei publice centrale, accesibil prin internet la adresa www.guvernare.ro, presupune o asociere cu sisteme interne, care permit completarea, transmiterea ∫i procesarea on-line a formularelor administrative. Aceasta presupune ca institu˛iile publice utilizatoare s„ introduc„ proceduri interne, prin intermediul
Domnul senator Vasile Dan Ungureanu.
V„ mul˛umesc pentru r„spuns, domnule ministru. Din p„cate, realitatea este alta.
Sunt insule de informatizare care nu sunt legate Óntre ele, iar, dac„ Guvernul nu va Óntreprinde ceva, aceste insule vor disp„rea, pentru c„ ele nu sunt activate pe structurile guvernamentale.
Mai mult, nemul˛umirea cet„˛enilor se reduce la un primitivism Ón aceast„ rela˛ie, pentru c„ ei nu descarc„ Ón mod gratuit aceste formulare ∫i, dac„ nu ve˛i interveni aici, r„spunsul dat de dumneavoastr„ va r„m‚ne doar formal, ∫i nu plin de substan˛„. Deocamdat„, aceasta este p„rerea pe care am cules-o din teritoriu.
Eu v„ mul˛umesc pentru r„spuns, dar nu l-am primit Ónc„. Vin s„-l iau de la dumneavoastr„.
Este Ón regul„. Mul˛umesc pentru comentariu. Domnul Silviu Bian este aici?
O voce din sal„
#225305Da.
V„ mul˛umesc din suflet c„ a˛i venit. O s„ v„ rog s„ da˛i r„spunsul Ón scris, Óntruc‚t preopinentul dumneavoastr„, domnul senator Otilian Neagoe, v„d c„ a p„r„sit sala.
O voce din sal„
#225545Este aici.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Este aici? Scuza˛i-m„! Œnseamn„ c„ a˛i plecat ∫i a˛i revenit.
Deci, domnule secretar de stat Silviu Bian, o Óntrebare a domnului senator Otilian Neagoe: ocuparea for˛ei de munc„ Ón jude˛ul Bra∫ov.
V„ rog, domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 9.
**Domnul Silviu Bian** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, pre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale pentru Ocuparea For˛ei de Munc„_ **:**
## Bun„ seara!
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Vreau s„-l Óntreb pe domnul senator dac„ dore∫te s„ mai citesc r„spunsul, pentru c„ Ól are Ón scris.
## **Domnul Otilian Neagoe**
**:**
Nu, mul˛umesc.
Ca o completare, a∫ vrea s„-l informez pe domnul senator c„ noi suntem Ón curs cu o investi˛ie la Bra∫ov, cu un Centru Regional de Formare Profesional„, Ón fostul club de la S.C. îRoman“ S.A. Aceast„ investi˛ie este Óntr-un stadiu destul de avansat ∫i, Ón rest, dac„ dori˛i s„-mi mai pune˛i Óntreb„ri suplimentare, v„ stau la dispozi˛ie.
V„ mul˛umesc, domnule ministru.
Domnul senator Otilian Neagoe. Microfonul nr. 3, v„ rog.
Da, am citit r„spunsul.
Din p„cate, el este mult prea general ∫i m„ a∫teptam s„ primesc un program de ac˛iuni integrate ale Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, ale Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, ale Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului ∫i ale A.V.A.S.-ului, pentru a da o ∫ans„ celor care sunt acum Ón Bra∫ov Ón num„r destul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 de mare Ón ∫omaj. ™i sigur c„ ∫i tinerilor care acum sunt pe b„ncile ∫colii.
Œn leg„tur„ cu Centrul Regional de Formare ∫i Reconversie Profesional„, poate ne spune˛i, domnule secretar de stat, c‚nd va fi termenul de finalizare a acestei investi˛ii. Din p„cate, lucrurile sunt numai la Ónceput acolo. Este o ini˛iativ„ care a apar˛inut Guvernului P.S.D. Pe vremea c‚nd eram prefect, am propus guvernului de atunci s„ organiz„m un centru regional la Bra∫ov, tocmai av‚nd Ón vedere problemele legate de ocuparea for˛ei de munc„.
Deci dac„ ne-a˛i putea spune mai precis c‚nd se inten˛ioneaz„ finalizarea acestui obiectiv? Mul˛umesc.
Domnule secretar de stat, pute˛i r„spunde? V„ rog, microfonul nr. 9.
Am vrut s„ vin Ón ajutorul desf„∫ur„rii rapide a ∫edin˛ei noastre.
Domnul secretar de stat Silviu Bian, de la Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, a plecat ∫i nu a dat r„spuns la interpelarea pe care am formulat-o. De aceea, vroiam s„-l...
O voce din sal„
#228300Este aici.
Sunte˛i dumneavoastr„? Pofti˛i?
O voce din sal„
#228397V„ dau r„spunsul, domnule senator.
Domnule ministru, dumneavoastr„ o s„ da˛i r„spunsul,
da?
Deci el a Ónceput mai t‚rziu, pentru c„ noi am parcurs procedura de licita˛ie conform ordonan˛ei, ∫i investi˛ia va fi finalizat„ Ón luna mai, anul urm„tor.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Œn continuare, domnul secretar de stat Ionel Man˛og este? Nu este.
A fost ∫i nu mai este? Nu este, deci.
A fost ∫i nu mai este? Da.
Nu, nu. P„i nu, cred c„ dumneavoastr„, totu∫i, dac„ ∫tiu, nu sunte˛i domnul Ionel Man˛og, scuza˛i-m„.
A, nu v„ v„d bine. Sunte˛i domnul Ionel Man˛og, da?
Numai un moment.
Domnul senator Ilie Petrescu.
## **Domnul Petre Daea**
**:**
Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte!
Imediat, domnule senator Petre Daea. Sta˛i lini∫tit, c„ o s„ vin„ r„spunsul.
Deci cu domnul secretar de stat Ionel Man˛og am rezolvat.
Domnul secretar de stat Mircea Alexandru, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, v„ rog, veni˛i, pentru c„ sunte˛i cel mai popular ministru dup„ num„rul de Óntreb„ri.
V„ rog s„ lua˛i loc. Microfonul nr. 9. Domnul senator Ion Moraru este aici?
O voce din sal„
#229703Da, domnule pre∫edinte.
Deci to˛i Ón afar„ de domnul senator Ion Florescu. A∫a c„ v„ rog s„ Óncepe˛i.
Domnul senator Ion Moraru: reforma administra˛iei publice.
## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat Ón_
Deci v„ rog eu, da˛i-i voie s„ spun„ ∫i dup„ aceea v„ invit pe dumneavoastr„, domnule senator Petre Daea.
V„ rog, domnule senator Ilie Petrescu.
Cu voia dumneavoastr„, eu am discutat cu domnul secretar de stat Ionel Man˛og cu privire la cele dou„ probleme de la Sadu ∫i de la Albeni. Am discutat cu Domnia sa c„ o s„ mergem Ón Sadu, pentru c„ sunt probleme de conducere ∫i se ∫tie de pe timpul c‚nd era P.S.D. la putere.
Deci am Ón˛eles subiectul ∫i nu e nici o problem„. Pentru stenogram„, s-au dat r„spunsurile.
V„ mul˛umesc foarte mult, domnule senator.
Domnule senator Petre Daea, a˛i dorit s„ interveni˛i, v„ rog.
_Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
De fapt, Óntrebarea domnului senator se refer„ la transparen˛a decizional„ Ón ceea ce prive∫te pachetul privind reforma Ón administra˛ia public„. Cu privire la aceast„ Óntrebare, v„ comunic„m urm„toarele.
Potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 52/2003 privind transparen˛a decizional„ Ón administra˛ia public„, Ón cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative, autoritatea administra˛iei publice are obliga˛ia s„ publice un anun˛ referitor la aceast„ ac˛iune pe site-ul propriu, s„-l afi∫eze la sediu Óntr-un spa˛iu accesibil publicului ∫i s„-l transmit„ c„tre mass-media central„ sau local„, dup„ caz, fiind obligat„, de asemenea, s„ transmit„ proiecte de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informa˛ii.
Œn conformitate cu alin. 2 al aceluia∫i articol, anun˛ul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cuno∫tin˛a publicului cu cel pu˛in 30 de zile Ónainte de supunerea spre analiz„, avizare ∫i adoptare de c„tre autorit„˛ile publice.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 Men˛ion„m faptul c„, atunci c‚nd proiectele de acte normative care compun a∫a-zisul pachet privind reforma administra˛iei publice vor fi definitivate la nivelul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, vor fi parcurse toate procedurile legale privind consultarea structurilor asociative ale autorit„˛ilor administra˛iei publice locale, cele referitoare la transparen˛a decizional„ Ón administra˛ia public„, conform Legii nr. 52/2003, precum ∫i cele referitoare la elaborarea, avizarea ∫i prezentarea proiectelor de acte normative spre aprobare Guvernului, conform Hot„r‚rii nr. 50/2005, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, respectiv transmiterea lor Parlamentului spre adoptare.
Cu alte cuvinte, pachetul respectiv nu a fost definitivat la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i, ca atare, nu avem ce s„ transmitem pentru dezbatere ∫i pentru transparen˛„ decizional„.
V„ mul˛umesc.
Domnule senator, v„ rog. Domnul senator Moraru, microfonul nr. 3.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Sunt bucuros c„ aceast„ Óntrebare a contribuit la astfel de preocup„ri ∫i a generat acest fel de r„spuns. Domnul secretar de stat este chiar mai re˛inut. Noi avem informa˛ii mai detaliate ∫i mai ample Ón leg„tur„ cu aceast„ procedur„ de preg„tire a pachetului respectiv de legi ∫i partidul nostru, grupul nostru chiar inten˛ioneaz„ s„ participe la acest proces, pentru a contribui, Ón m„sura posibilit„˛ilor noastre, la definitivare.
Domnule pre∫edinte,
V-a∫ cere Óng„duin˛a, numai o chestiune de procedur„, dac„ se poate, foarte scurt.
Cu ceva vreme Ón urm„, am f„cut o interpelare adresat„ primului-ministru Ón leg„tur„ cu inunda˛iile din jude˛ul Bac„u. De∫i s-a Ómplinit termenul, nu am primit nici r„spuns ∫i nici o solicitare de am‚nare.
V-a∫ ruga, domnule pre∫edinte, s„ fi˛i de acord s„ rug„m reprezentantul Guvernului s„ verifice situa˛ia creat„ ∫i s„ putem s„ avem un r„spuns vizavi de interpelarea f„cut„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. O s„ rog secretariatul tehnic s„ ne ajute s„ facem aceast„ verificare.
P‚n„ atunci, invit pe domnul Mircea Alexandru s„ r„spund„ la Óntrebarea domnului Funar privind Óngroparea vestigiilor romane din Cluj-Napoca. V„ rog.
## Stimate domnule senator,
Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„, prin care solicita˛i s„ vi se comunice sanc˛iunile ce au fost aplicate viceprimarului municipiului Cluj-Napoca care, Ón opinia dumneavoastr„, a Ónc„lcat legea prin Óncercarea de a acoperi cu nisip ∫i p„m‚nt vestigiile arheologice descoperite Ón Pia˛a Unirii din municipiul Cluj-Napoca, jude˛ul Cluj, v„ comunic„m urm„toarele.
La solicitarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, institu˛ia prefectului jude˛ului Cluj a comunicat c„, la data de 5 octombrie 2005, Ón mass-media local„ ∫i apoi Ón cea central„ a fost mediatizat„ inten˛ia domnului Boros Janos, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, de a acoperi cu p„m‚nt vestigiile romane din situl arheologic situat Ón Pia˛a Unirii, fiind f„cute specula˛ii pe marginea acestui subiect, Ón sensul c„ viceprimarul, Ón calitate de reprezentant al U.D.M.R., ar fi profitat de plecarea primarului Ón Statele Unite pentru a tran∫a Ón favoarea minorit„˛ii maghiare disputa legat„ de situl arheologic.
Aceea∫i institu˛ie a precizat c„ Muzeul Na˛ional de Istorie a Transilvaniei din municipiul Cluj-Napoca, care are Ón administrare situl arheologic respectiv, a propus at‚t astuparea gropii vechi din partea de est a pie˛ei, c‚t ∫i conservarea pia˛etei, cur˛ii placate cu calcar ∫i Ónconjurat„ de coloane dezvelite Ón acest an.
Totodat„, a semnalat ∫i faptul c„, pentru a se putea lua o decizie final„ cu privire la aceste aspecte, a fost solicitat ∫i avizul Comisiei Na˛ionale de Arheologie, precum ∫i faptul c„ aceast„ opera˛iune este necesar„ pentru protejarea lespezilor de Ónghe˛ p‚n„ la executarea ∫i aplicarea proiectului de restaurare, ∫i c„ se poate realiza prin acoperirea cu un strat de 20 cm nisip. De asemenea, s-a precizat ∫i faptul c„ nu s-a pus problema astup„rii definitive a pia˛etei respective.
Cu ocazia verific„rilor efectuate Ón zona descoperirilor arheologice din Pia˛a Unirii, s-a constatat c„ nu au fost demarate lucr„ri pentru Óngroparea sub p„m‚nt a vestigiilor romane, nefiind Ónc„lcate dispozi˛iile vreunui act normativ.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc. Domnul senator Funar.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Eu regret c„ domnul secretar de stat a fost dezinformat de prefectul jude˛ului Cluj. S-au Ónregistrat ∫i s-au transmis imagini la televiziune, s-au f„cut fotografii, s-au publicat Ón presa local„, presa central„.
Este de notorietate faptul c„, Ónc„lc‚nd Legea monumentelor istorice, viceprimarul udemerist al municipiului Cluj-Napoca, numitul Boros Janos, cu de la sine putere, a Ónc„lcat legea, a Ónceput ac˛iunea de acoperire a vestigiilor.
Doar la interven˛ia unor oameni de bine, ca s„ nu intru Ón detalii, ∫i la aflarea acestui demers de c„tre primarul Emil Boc, aflat Ón Statele Unite, Ón urma dispozi˛iei date telefonic de primar s-au oprit lucr„rile. Dar lucr„rile au Ónceput, au fost date jos gardurile care Ómprejmuiesc zona, s-au adus ∫i s-au aruncat Óntr-o parte a zonei respective cantit„˛i mari de p„m‚nt ∫i de nisip.
Nu ˛ine — ierta˛i-mi termenul, neacademic pentru aceast„ superb„ sal„ a Senatului — îvr„jeala“ c„ Ónghea˛„ lespezile respective ∫i trebuie pus un strat de 20 cm de nisip. S„ se duc„ domnul Boros s„ pun„ 20 cm de nisip la Budapesta. Acolo sunt vestigii romane ∫i nu sunt pu∫i peste ele 20 cm de nisip, nu cumva s„ Ónghe˛e la iarn„.
V„ rog s„ reveni˛i, domnule secretar de stat, ∫i Ón urm„toarea ∫edin˛„, lunea viitoare, s„-mi da˛i un r„spuns
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 corect ∫i sanc˛iunile aplicate viceprimarului pentru c„ a Ónc„lcat legea. Legea monumentelor istorice, la care am f„cut referire, precizeaz„ sanc˛iunile care se aplic„. Este cazul ca prefectul s„-i aplice sanc˛iuni, chiar dac„ este fratele lui de la U.D.M.R., fratele de la putere acum.
Œl rog Ón continuare pe domnul Mircea Alexandru s„ r„spund„ la Óntrebarea domnului senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, referitor la stema Consiliului Jude˛ean Covasna.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„**
**:**
V„ mul˛umesc. Dac„ ave˛i comentarii?
Vreau s„ precizez c„ nu este nevoie, domnule pre∫edinte ∫i stimate domnule senator, s„ a∫tept„m p‚n„ s„pt„m‚na viitoare.
A∫ veni Ón completare cu faptul c„ Muzeul Na˛ional de Istorie a Transilvaniei, care are Ón administrare situl arheologic din Pia˛a Unirii, a comunicat, prin persoana domnului profesor doctor Ioan Piso, director general, c„ institu˛ia pe care o conduce ∫i-a dat acordul pentru ca una din gropile sitului arheologic s„ fie acoperit„ cu nisip, pentru conservarea ei pe perioada de iarn„.
Deci este o chestiune care se administreaz„ ∫i se gestioneaz„ de Muzeul Na˛ional de Istorie a Transilvaniei ∫i nu de c„tre viceprimarul Boros.
Mul˛umesc. Domnul senator Funar, microfonul nr. 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Este vorba de faptele viceprimarului Boros Janos, nu de decizia luat„ de directorul Muzeului Na˛ional de Istorie a Transilvaniei, domnul profesor universitar doctor Ioan Piso, pe care cei de la putere vor s„ Ól dea afar„, este o chestiune de zile p‚n„ Ól dau afar„, pentru c„ a avut o ac˛iune corect„ ∫i a cerut respectarea legii ∫i s-a opus la ac˛iunea ilegal„ a viceprimarului.
Œn plus, a∫ vrea s„ v„ informez, domnilor senatori ∫i stima˛i invita˛i din partea Guvernului, despre faptul c„ pre∫edintele Comisiei Na˛ionale de Arheologie, profesorul B„rbulescu, s-a pronun˛at Ómpotriva ac˛iunii ilegale a viceprimarului. Aceast„ ac˛iune a viceprimarului nu se putea efectua, spune legea, dec‚t dac„ erau f„cu˛i c‚˛iva pa∫i legali, inclusiv dac„ exista acordul Comisiei Na˛ionale de Arheologie.
Œn plus, mai erau arheologi acolo. Ei aveau ∫i mai au Ónc„ de lucrat p‚n„ la sf‚r∫itul acestei luni, dar Ón Protocolul secret dintre P.S.D. ∫i Alian˛a D.A. s-a prev„zut c„ p‚n„ la 30 septembrie se acoper„ vestigiile romane, se acoper„ trecutul istoric al municipiului.
De aceea s-a ajuns la acest act ilegal din partea viceprimarului, care trebuie sanc˛ionat. Unde-i lege, nu-i tocmeal„.
Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc ∫i rog pe to˛i colegii s„ ia not„ de faptul c„ referirile la un Protocol secret Óntre P.S.D. ∫i Alian˛a D.A. apar˛in domnului Funar care este liber s„ aib„ opinii, dar nu Ónseamn„ nici pe departe c„ este vorba de o pozi˛ie oficial„ sau c„ se refer„ la date oficiale, pentru c„, dac„ este secret, nu se ∫tie.
Domnule pre∫edinte, domnul senator Funar v„ solicit„ cuv‚ntul.
V„ rog, domnule senator. Microfonul central, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, pentru amabilitate. Rog, pentru stenogram„, s„ se re˛in„ corect: Protocolul secret a fost Óncheiat Ón vara anului 2004 Óntre Alian˛a D.A. ∫i U.D.M.R., nu P.S.D.-ul. P.S.D.-ul nu a Óncheiat un asemenea acord, a avut demnitate P.S.D.-ul, filiala Cluj, ∫i nu a acceptat ∫antajul U.D.M.R. Mul˛umesc.
O s„ rog atunci din stenogram„ s„ se taie prima interven˛ie, c‚nd domnul senator Funar s-a referit la Protocolul secret dintre P.S.D. ∫i Alian˛a D.A., s„ se taie acest pasaj sau s„ se corecteze Ón lumina... Dar, ca s„ fim corec˛i, l„sa˛i prima interven˛ie, cu P.S.D.-ul, c„ este interesant ca informa˛ie, ∫i scrie˛i acum corectura pe care a f„cut-o domnul senator.
V-a∫ ruga, deci, dac„ vre˛i s„ r„spunde˛i, domnule Mircea Alexandru, la Óntrebarea privind stema Consiliului Jude˛ean Covasna, care v-a fost adresat„ de domnul senator Nicolae Iorga.
V„ rog. Tot microfonul nr. 9.
Domnului senator Nicolae Iorga i-am prezentat pe parcursul acestei ∫edin˛e, cu c‚teva minute mai devreme, r„spunsul scris la Óntrebarea Domniei sale ∫i a precizat c„ nu mai a∫teapt„ r„spunsul...
## V„ mul˛umim foarte mult.
Œn continuare, rug„mintea este s„ r„spunde˛i la Óntrebarea domnului senator Valentin Dinescu, care este Ón sal„, privind clauzele contractului cu firma îApa Nova“. V„ rog.
## Stimate domnule senator,
Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i s„ vi se comunice dac„, p‚n„ Ón prezent, au fost sau nu respectate clauzele contractuale Óncheiate Ón capitala Rom‚niei cu Societatea Comercial„ îApa Nova“ S.A., care sunt prevederile nerespectate ∫i care sunt clauzele zis secrete ale contractului, preciz„m urm„toarele.
Potrivit legii, Óntre Guvern ∫i autorit„˛ile administra˛iei publice locale nu exist„ raporturi de subordonare. Totodat„, preciz„m faptul c„ Óncheierea unor contracte Óntre autorit„˛ile administra˛iei publice locale ∫i ter˛i este o atribu˛ie exclusiv„ a autorit„˛ii locale respective, Ministerul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 Administra˛iei ∫i Internelor neput‚ndu-se implica Ón nici un fel Ón aceste contracte. De asemenea, men˛ion„m faptul c„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu de˛ine contractul men˛ionat de dumneavoastr„ ∫i nici nu cunoa∫te clauzele acestuia.
Potrivit datelor comunicate de institu˛ia prefectului jude˛ului Ilfov, rezult„ c„ autorit„˛ile locale din jude˛ul respectiv nu au Óncheiat nici un contract cu S.C. îApa Nova“. Iar din cele comunicate de institu˛ia prefectului municipiului Bucure∫ti rezult„ c„, Óntre municipiul Bucure∫ti, reprezentat de Consiliul General al Municipiului Bucure∫ti, ∫i respectiva societate comercial„ este Ón derulare un contract de concesiune a serviciului public de alimentare cu ap„ potabil„, contract ce intr„ sub inciden˛a dispozi˛iilor Codului civil, precum ∫i a dispozi˛iilor legale, aplicabile Ón materia concesiunilor de bunuri ∫i servicii publice.
De asemenea, men˛ion„m c„ prin adresa nr. 50.075 din data de 3 octombrie 2005 institu˛ia prefectului municipiului Bucure∫ti a solicitat Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti informa˛ii cu privire la acest contract, care nu au fost furnizate p‚n„ la data Óntocmirii r„spunsului la Óntrebarea dumneavoastr„. Av‚nd Ón vedere termenul prev„zut pentru sus˛inerea r„spunsului la Óntrebare, preciz„m faptul c„, Ón m„sura Ón care Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor Ói vor fi transmise informa˛iile respective, acestea v„ vor fi comunicate. Mul˛umesc.
Mul˛umesc domnului secretar de stat.
Domnule senator Dinescu, v„ rog. Microfonul nr. 1.
## Domnule pre∫edinte,
Eu sunt pus Ón situa˛ia de a-mi cere iertare c„ l-am deranjat pe domnul ministru, numai c„ avem o problem„: noi, prin calitatea noastr„, nu putem s„ interpel„m prim„rii, primari, nu mai ∫tiu ce.
Acest Minister al Administra˛iei ∫i Internelor avea posibilitatea de a cere o situa˛ie prefecturii care are drept de control. Nu este vorba de subordonare, dar prefectura poate s„ sesizeze contenciosul administrativ Ón leg„tur„ cu legalitatea sau ilegalitatea unor acte administrative, pe de o parte.
Pe de alt„ parte, pun ∫i eu Óntrebarea — ∫i ∫tiu, sunt con∫tient c„ nu sunt la radio — cui trebuie s„ te adresezi Ón ˛ara asta, s„ ob˛ii, totu∫i, o informa˛ie de interes public? Este vorba de capitala Rom‚niei. Eu nu vreau s„ intru Ón specula˛ii — contract semnat de B„sescu, de cel„lalt sau de altul —, dar at‚ta vreme c‚t nu am o...
Deci, domnule ministru, v„ rog s„ considera˛i c„, din acest moment, sunte˛i sesizat cu aceast„ Óntrebare ∫i a∫tept Ón continuare un r„spuns.
Mul˛umesc pentru cuvintele sale domnului senator Valentin Dinescu.
V„ invit, domnule secretar de stat, s„ r„spunde˛i la Óntrebarea domnului Doru Ioan T„r„cil„, senator P.S.D., referitor la situa˛ia din municipiul C„l„ra∫i.
## Stimate domnule senator,
Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i transmiterea unor informa˛ii cu privire la situa˛ia juridic„ actual„ a terenurilor cu destina˛ia de cur˛i interioare, spa˛ii verzi ∫i parc„ri, pentru mai multe tronsoane de locuin˛e construite Ón perioada 2004—2005 Ón municipiul C„l„ra∫i, str. Bucure∫ti nr. 139, precum ∫i privind Óntreprinderea de c„tre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Ón cazul constat„rii unor Ónc„lc„ri ale dispozi˛iilor legale, a m„surilor ce se impun Ón vederea restabilirii st„rii de legalitate, v„ comunic„m urm„toarele.
Potrivit informa˛iilor transmise de c„tre institu˛ia prefectului jude˛ului C„l„ra∫i, Consiliul Local al Municipiului C„l„ra∫i nu a avut Ón dezbatere nici un proiect de hot„r‚re privind concesionarea vreunei suprafe˛e de teren din zona Ón discu˛ie. O parte din terenurile la care face˛i referire Ón Óntrebare au fost Óns„ restituite Ón natur„, pe vechiul amplasament, persoanelor care au formulat notific„ri Ón baza dispozi˛iilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
Œn considerarea dispozi˛iilor art. 24 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 340/2004 privind institu˛ia prefectului, potrivit c„rora, Ón calitate de reprezentant al Guvernului pe plan local, prefectul verific„ legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autorit„˛ile administra˛iei publice locale ∫i jude˛ene, cu excep˛ia actelor de gestiune, dispozi˛iile primarului municipiului C„l„ra∫i, prin care s-au restituit Ón natur„ persoanelor Óndrept„˛ite o parte din terenurile Ón discu˛ie, au fost comunicate institu˛iei prefectului. Eviden˛iem, de asemenea, faptul c„ din comunicarea transmis„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor rezult„ faptul c„, dup„ efectuarea controlului de legalitate prin compartimentul de specialitate, prefectul jude˛ului a apreciat c„ nu sunt motive care s„ impun„ declan∫area procedurii de atacare Ón contenciosul administrativ a dispozi˛iilor respective.
Œn considerarea acestor aspecte, av‚nd Ón vedere prevederile art. 120 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i ale art. 2 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, preciz„m c„ Óntre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i autorit„˛ile administra˛iei publice locale din jude˛ul C„l„ra∫i nu sunt raporturi de subordonare.
Mul˛umesc domnului ministru pentru r„spuns.
Domnul senator, dac„ dori˛i s„ comenta˛i, v„ rog. Microfonul nr. 3.
Sunt mul˛umit de r„spunsul dat.
V„ mul˛umesc pentru mul˛umirile pe care le-a˛i adresat.
Stima˛i colegi, dac„ mai exist„ colegi din Guvern care au venit preg„ti˛i ∫i dac„ mai exist„ Óntreb„ri. V„ rog, cine mai e?
Pentru domnul senator Daea era o Óntrebare legat„ de cet„˛enii pensionari. Domnului senator Otilian Neagoe i s-a r„spuns Ón leg„tur„ cu centrul...
Mai are una...
Mai ave˛i Ónc„ una, domnule senator? La A.V.A.S... Deci, Ól rog pe domnul Mihai ™eitan — dac„ este aici, da? —, microfonul nr. 10, s„ r„spund„ Óntreb„rii domnului senator Petre Daea, referitor la cet„˛enii pensiona˛i Ón perioada 1950—1967.
**Domnul Mihai Constantin ™eitan** — _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc pentru Óntrebare, domnule senator.
N-am s„ citesc r„spunsul, care o s„ v„ parvin„ Ón scris, am s„ insist pe c‚teva probleme legate de acest subiect. Este, Óntr-adev„r, o problem„ care ne preocup„ ∫i pe noi, cea legat„ de salariile minime care sunt trecute Ón c„r˛ile de munc„, Ón perioada Ón care nu se treceau salariile, ∫i noi le lu„m Ón considera˛ie, pentru c„ a∫a ne oblig„ legea.
Problema de rezolvat este mult mai complicat„, Óns„, dec‚t a accepta salariul mediu pe ramur„ Ón perioada respectiv„, din simplul motiv c„ Ón acea perioad„ nu existau salarii medii pe ramur„, nu exist„ o statistic„. Œn al doilea r‚nd, nu era o politic„ salarial„ unitar„ ∫i nu exista o clasifica˛ie, Óntre timp s-a schimbat foarte mult clasifica˛ia ∫i e foarte greu s„ determini care ar fi fost salariul mediu al ramurii respective. Œn afara acestui fapt, foarte mul˛i dintre cei care sunt Ón astfel de situa˛ii au avut salarii sub medie Ón perioada respectiv„, ceea ce ar conduce la un element discriminatoriu, s„ zicem, dac„ trecem salariul mediu, pe de o parte. Pe de alt„ parte, numai cei care sunt recalcula˛i sunt Ón situa˛ia asta, iar Óntre cei care au ie∫it la pensie dup„ 2001 sunt mul˛i dintre ei care au avut perioade de aceast„ natur„ ∫i au fost trata˛i cu salariul minim.
De aceea, credem c„ asta este o procedur„ pe care trebuie s-o introducem Ón modificarea Legii nr. 19/2001, care s„ se aplice la absolut to˛i, a∫a cum Legea nr. 19/2001 trateaz„ echitabil absolut toate categoriile, urm‚nd s„ g„sim o solu˛ie care s„ nu se lege de martori, de salarii medii pe ramur„, ci o procedur„
automat„ care s„ transforme acest salariu minim al perioadei respective Óntr-un raport al persoanei Ón func˛ie de evolu˛ia lui.
™i eu v„ mul˛umesc. Domnul senator Daea, microfonul nr. 3, v„ rog.
Vreau s„ apreciez seriozitatea cu care dumneavoastr„ aborda˛i aceast„ problem„. ™tiu c„ nu este u∫oar„, ∫tiu c„ nu este deloc facil„, s„ zicem, vizavi de implica˛ii.
Pe mine m„ satisface faptul c„ dumneavoastr„ a˛i realizat c„ este o problem„ Ón domeniu ∫i v-a∫ ruga, cu respectul cuvenit, s„ o ∫i aborda˛i practic, pentru c„ este un impact asupra unor oameni c„rora le face˛i u∫or socoteala la ce v‚rst„ au acum.
V„ mul˛umesc.
## ™i eu mul˛umesc domnului senator.
Ultimul r„spuns, din partea domnului C„t„lin Sandu, vicepre∫edinte la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Œntrebarea este a domnului senator Otilian Neagoe ∫i se refer„ la reducerile de personal la îTractorul“ ∫i îRulmentul“ Bra∫ov.
Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 8, v„ rog.
**Domnul Jean C„t„lin Sandu** _— vicepre∫edinte la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate domnule senator,
Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ privind listele cu reducerile de personal ∫i m„surile de protec˛ie pe durata Óncet„rii activit„˛ii la îTractorul“ ∫i îRulmentul“ S.A., v„ spun urm„toarele.
Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 prevede c„ acest act normativ se aplic„ persoanelor disponibilizate p‚n„ la data de 31 decembrie 2006 ca urmare a restructur„rii sau reorganiz„rii societ„˛ilor comerciale ∫i regiilor autonome la care statul este majoritar. Acest act normativ se refer„ la art. 6 la faptul c„ lista societ„˛ilor care pot efectua concedieri colective, potrivit art. 1, se stabile∫te prin Hot„r‚rea Guvernului, iar num„rul de persoane care pot beneficia de prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ este cel prev„zut Ón programele de restructurare sau de reorganizare, aprobate de institu˛ia public„ implicat„.
Preciz„m c„ p‚n„ la aceast„ dat„ cele dou„ societ„˛i, îTractorul“ ∫i îRulmentul“, nu au finalizat elaborarea programelor de restructurare. Dup„ aprobarea acestor programe de restructurare, A.V.A.S. va Ónainta Guvernului spre aprobare actul normativ cu aceste m„suri comerciale, inclusiv cele Ón cauz„.
Mul˛umesc mult.
48 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005
™i eu v„ mul˛umesc.
Dac„ domnul senator Otilian Neagoe dore∫te s„ comenteze?
V„ rog, domnule senator. Microfonul nr. 3.
Œn pres„ s-a vorbit deja de reduceri de personal la cele dou„ societ„˛i. Voiam s„ ∫tiu care sunt aceste reduceri. La ce cifr„ ne putem a∫tepta?
V„ mul˛umesc foarte mult.
Mai dori˛i s„ r„spunde˛i? Da, v„ rog, domnule vicepre∫edinte.
Domnule senator,
Vom ∫ti ce num„r de personal se disponibilizeaz„ Ón momentul Ón care va fi gata programul de restructurare. Deci nu ∫tim deocamdat„ exact, p‚n„ nu vedem care sunt problemele celor dou„ societ„˛i comerciale.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte.
Mul˛umesc ∫i eu celor 5 colegi senatori care au r„mas al„turi de mine p‚n„ la Óncheierea acestei ∫edin˛e. Mul˛umesc tuturor.
Am Óncheiat ∫edin˛a Ón plen a Senatului. V„ mul˛umesc.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|065208]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 155/24.X.2005 con˛ine 48 de pagini.**
Pre˛ul: 9,24 lei noi/ 92.400 lei vechi
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 Ciornei Silvia absent„ ™tefan Viorel absent Copos Gheorghe absent ™ter Sever absent Cozm‚nc„ Octav absent T„r„cil„ Doru Ioan absent Cre˛u Corina absent„ Theodorescu Emil R„zvan absent Cre˛u Ovidiu Teodor absent TÓlv„r Angel absent Cuta∫ George Sabin prezent Toma Ion absent Daea Petre absent Tudor Corneliu Vadim absent David Cristian absent f c„u Silvia Adriana absent„ David Gheorghe absent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ absent Diaconescu Cristian absent V„c„roiu Nicolae absent Dina Carol prezent V„rg„u Ion prezent DÓncu Vasile absent Voiculescu Dan absent Duca Viorel Senior absent Vosganian Varujan absent Dumitrescu Ion Mihai prezent Eckstein Kovács Péter absent **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:** Filipescu Teodor absent Florescu Ion absent Mul˛umesc doamnei secretar Paula Iv„nescu. Flutur Gheorghe absent Œn urma strig„rii catalogului ∫i a sosirii c‚torva colegi Frunda György absent din Grupul parlamentar al P.S.D., avem cvorumul de Geoan„ Mircea Dan absent ∫edin˛„ ∫i v„ propun s„ proced„m Ón maniera urm„toare: s„ Óncepem cu primul punct de pe ordinea de zi, Georgescu Radu Cristian prezent declara˛iile politice, dup„ care s„ trecem la adoptarea Gheorghe Constantin prezent Ila∫cu Ilie absent ordinii de zi, la discutarea ∫i adoptarea ordinii de zi, Iliescu Ion absent av‚nd Ón vedere c„ avem un cvorum, totu∫i, foarte limitat. Ion Vasile absent Iorgovan Antonie absent Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ manier„ de a Jurcan Dorel absent proceda sau dac„ sunt observa˛ii? Dac„ nu, o s„ trecem, atunci, la declara˛iile politice. Dup„ Óncheierea declara˛iilor Loghin Irina prezent„ Maior George Cristian absent politice, o s„ v„ rog s„ avem prezen˛a necesar„ pentru Mardare Radu C„t„lin absent a discuta ∫i adopta ordinea de zi. Marinescu Marius absent Rog, de asemenea, din partea Grupului parlamentar al Markó Béla absent Partidului Social Democrat, s„ ni se anun˛e vorbitorii. Mih„escu Eugen absent Pentru declara˛iile politice, conform algoritmului existent, Mih„ilescu Petru ™erban absent Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Ói Moraru Ion absent revin 32 de minute, Grupului parlamentar al Partidului Neagoe Otilian absent Social Democrat, 30 de minute, Grupului parlamentar al Neagu Nicolae absent Partidului Rom‚nia Mare, 14 minute, Grupului Németh Csaba absent parlamentar al Partidului Conservator, 7 minute, Grupului Nicolae ™erban absent parlamentar al U.D.M.R., 7 minute, iar senatorilor Novolan Traian absent independen˛i, dou„ minute. Onaca Dorel Constantin prezent Œncepem, deci, declara˛iile politice cu doamna senator Oprescu Sorin Mircea absent Maria Petre, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Pascu Corneliu absent Adev„r“ P.N.L.-P.D., pe care o invit s„ vin„ la tribun„. P„curaru Nicolae Paul Anton absent Microfonul central, v„ rog. P„unescu Adrian absent **Doamna Maria Petre:** Pete ™tefan prezent Petrescu Ilie absent Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Popa Aron Ioan prezent Doamnelor ∫i domnilor colegi, Popa Nicolae Vlad absent Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are un subiect care Popescu Dan Mircea absent cred c„ este de interes pentru noi to˛i. Am Óncercat Ón Popescu Irinel absent intervalul care a trecut de la Ónceputul calit„˛ii noastre Popescu Mihail absent duble, de observatori la Parlamentul European, dar ∫i de Prodan Tiberiu Aurelian absent parlamentari ai Parlamentului Rom‚niei, fiecare Ón Puskás Valentin Zoltán absent circumscrip˛ia ∫i Ón una dintre Camerele Parlamentului, un R„doi Ion absent scurt inventar al regulilor care sunt con˛inute Ón R„doi Ovidiu absent Regulamentul Parlamentului European ∫i care inventar Roibu Aristide absent cred c„ este interesant pentru oricare dintre noi. S‚rbu Ilie absent Regulamentul Parlamentului European Óncepe cu Silistru Doina absent„ definirea, Óntr-o singur„ fraz„, a Parlamentului European Simionescu Aurel Gabriel absent care este ales conform tratatelor ∫i actului din data de Sógor Csaba prezent 20 septembrie 1976 ∫i continu„ cu denumirea na˛ional„ Solcanu Ion absent a deputa˛ilor din ˛„rile membre, Ón limba fiec„reia dintre St„noiu Mihaela Rodica absent aceste ˛„ri. Szabó Károly Ferenc absent Reglementeaz„, dup„ aceea, independen˛a mandatului, ™ere∫ Ioan Codru˛ absent verificarea alegerii, durata mandatului, care este de
Œn urma strig„rii catalogului ∫i a sosirii c‚torva colegi din Grupul parlamentar al P.S.D., avem cvorumul de ∫edin˛„ ∫i v„ propun s„ proced„m Ón maniera urm„toare: s„ Óncepem cu primul punct de pe ordinea de zi, declara˛iile politice, dup„ care s„ trecem la adoptarea ordinii de zi, la discutarea ∫i adoptarea ordinii de zi, av‚nd Ón vedere c„ avem un cvorum, totu∫i, foarte limitat.
Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ manier„ de a proceda sau dac„ sunt observa˛ii? Dac„ nu, o s„ trecem, atunci, la declara˛iile politice. Dup„ Óncheierea declara˛iilor politice, o s„ v„ rog s„ avem prezen˛a necesar„ pentru a discuta ∫i adopta ordinea de zi.
Rog, de asemenea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, s„ ni se anun˛e vorbitorii.
Pentru declara˛iile politice, conform algoritmului existent, Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Ói revin 32 de minute, Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, 30 de minute, Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, 14 minute, Grupului parlamentar al Partidului Conservator, 7 minute, Grupului parlamentar al U.D.M.R., 7 minute, iar senatorilor independen˛i, dou„ minute.
Œncepem, deci, declara˛iile politice cu doamna senator Maria Petre, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., pe care o invit s„ vin„ la tribun„. Microfonul central, v„ rog.
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are un subiect care cred c„ este de interes pentru noi to˛i. Am Óncercat Ón intervalul care a trecut de la Ónceputul calit„˛ii noastre duble, de observatori la Parlamentul European, dar ∫i de parlamentari ai Parlamentului Rom‚niei, fiecare Ón circumscrip˛ia ∫i Ón una dintre Camerele Parlamentului, un scurt inventar al regulilor care sunt con˛inute Ón Regulamentul Parlamentului European ∫i care inventar cred c„ este interesant pentru oricare dintre noi.
Regulamentul Parlamentului European Óncepe cu definirea, Óntr-o singur„ fraz„, a Parlamentului European care este ales conform tratatelor ∫i actului din data de 20 septembrie 1976 ∫i continu„ cu denumirea na˛ional„ a deputa˛ilor din ˛„rile membre, Ón limba fiec„reia dintre aceste ˛„ri.
Reglementeaz„, dup„ aceea, independen˛a mandatului, verificarea alegerii, durata mandatului, care este de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 cinci ani, privilegiile ∫i imunit„˛ile — a∫a se intituleaz„ ele Ón Regulamentul Parlamentului European —, modalitatea de ridicare a imunit„˛ii unui deputat european, regulile de conduit„ asupra c„rora suverani sunt chestorii, care sunt 5 la num„r.
Prima ∫edin˛„ a Parlamentului European de dup„ alegerile europene este condus„ — ca ∫i Ón Rom‚nia — de decanul de v‚rst„ al acestuia.
Art. 11 alin. 2 din Regulamentul Parlamentului European spune: îNici o dezbatere al c„rei obiect este str„in de alegerea pre∫edintelui sau de validarea mandatelor nu poate avea loc sub pre∫edin˛ia decanului de v‚rst„.“
Candidaturile pentru pre∫edin˛ia Parlamentului European pot fi prezentate doar de grupurile politice sau de un num„r de cel pu˛in 37 de deputa˛i europeni. Dac„ num„rul de candidaturi nu este mai mare dec‚t num„rul de locuri — ∫i aici vorbim de vicepre∫edin˛i, de exemplu —, ace∫tia se aleg prin vot deschis, ∫i nu prin vot secret.
Voi da un nou citat: îPentru alegerea pre∫edintelui, vicepre∫edin˛ilor ∫i chestorilor s-a convenit s„ se ˛in„ cont de reprezentarea echitabil„ a statelor membre ∫i a tendin˛elor politice.“ Vicepre∫edin˛ii Parlamentului European sunt Ón num„r de 14, ∫i votul pentru ei este un vot de list„, a∫a cum este ∫i Ón proiectul nostru de regulament.
Mandatele celor care conduc Parlamentul European, al pre∫edintelui, al vicepre∫edin˛ilor ∫i ale chestorilor, sunt de doi ani ∫i jum„tate.
Dac„ cineva schimb„ grupul politic, este o reglementare expres„ Ón Regulamentul Parlamentului European, Ó∫i p„streaz„ locul Ón conducerea..., locul pe care fusese desemnat atunci c‚nd era membru al unui grup politic.
Art. 18 din Regulamentul Parlamentului European spune: îCu o majoritate de trei cincimi reprezentan˛ii a cel pu˛in trei grupuri politice pot propune ca mandatul pre∫edintelui, vicepre∫edin˛ilor, chestorilor s„ Ónceteze Ónainte de termen, dac„ cel Ón cauz„ a comis o gre∫eal„ grav„“. Propunerea se aprob„ cu majoritatea membrilor Parlamentului.
Un nou articol pe care simt nevoia s„ Ól citez este urm„torul: îPre∫edintele nu poate lua cuv‚ntul Óntr-o dezbatere.“ Dac„ vrea s„ participe, p„r„se∫te scaunul de pre∫edinte ∫i anun˛„ c„ se implic„ Ón dezbatere.
Un alt articol care mi s-a p„rut interesant pentru noi este urm„torul: îPre∫edintele poate delega vicepre∫edin˛ilor toate competen˛ele, toate func˛iile pe care le incumb„ calitatea de pre∫edinte.“
Pre∫edintele ∫i cei 14 vicepre∫edin˛i ai Parlamentului European alc„tuiesc Biroul acestuia. Chestorii pot participa la ∫edin˛ele de Birou, dar au doar drept de vot consultativ Ón Biroul Parlamentului European. Œn caz de egalitate, atunci c‚nd ceva se supune votului, votul pre∫edintelui Parlamentului European este cel care decide.
Biroul Parlamentului European este cel care adopt„ directivele pentru chestori. Biroul nume∫te, de asemenea, secretarul general al Parlamentului European.
Exist„ ni∫te structuri pe care noi nu le avem Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i eu cred, din scurta noastr„ experien˛„, c„ ele sunt foarte utile.
Una dintre aceste structuri este Conferin˛a Pre∫edin˛ilor, care reune∫te pre∫edintele Parlamentului European ∫i pre∫edin˛ii tuturor grupurilor politice.
Cei care nu sunt Ónscri∫i Ón nici un grup politic au doi delega˛i pe care Ói trimit, f„r„ drept de vot, la Conferin˛a Pre∫edin˛ilor. Aceast„ Conferin˛„ a Pre∫edin˛ilor Óncearc„, Ón majoritatea situa˛iilor, s„ lucreze Ón consens. Dac„ nu pot adopta o decizie prin consens, votul fiec„ruia se pondereaz„ cu m„rimea grupului politic pe care Ól reprezint„.
Ce face aceast„ Conferin˛„ a Pre∫edin˛ilor?! Ea este cea care — citez din Regulamentul Parlamentului European — îorganizeaz„ treburile Parlamentului ∫i problemele aferente programului legislativ“.
Conferin˛a Pre∫edin˛ilor este cea care stabile∫te proiectul ordinii de zi pe o Óntreag„ sesiune, este, de asemenea, competent„ pentru componen˛a ∫i competen˛ele comisiilor permanente ale Parlamentului European, a comisiilor de anchet„, a delega˛iilor interparlamentare ∫i a∫a mai departe.
Conferin˛a Pre∫edin˛ilor, adic„ pre∫edintele Parlamentului Ómpreun„ cu ceilal˛i lideri ai grupurilor politice, este structura care decide cum anume se a∫eaz„ parlamentarii europeni Ón sala de ∫edin˛„. Conferin˛a Pre∫edin˛ilor face, de asemenea, propuneri Biroului Ón probleme administrative ∫i bugetare pentru grupurile politice.
Exist„ o alt„ structur„ care, de asemenea, nou„ ne lipse∫te, ∫i anume Conferin˛a Pre∫edin˛ilor Comisiilor de Specialitate care are, la r‚ndul ei, un pre∫edinte ales dintre cei care sunt pre∫edin˛i ai fiec„rei comisii. Aceasta face recomand„ri Conferin˛ei Pre∫edin˛ilor, pe subiectele comisiilor ∫i pe ordinea de zi a sesiunii.
Grupurile politice sunt formate din deputa˛i ale∫i Ón cel pu˛in o cincime din statele membre, ∫i pentru a forma un grup politic este nevoie de un num„r minim de 19 deputa˛i europeni.
Constituirea grupurilor se declar„ la pre∫edinte.
Principiul transparen˛ei este foarte clar reglementat Ón Regulamentul Parlamentului European ∫i ei o definesc ca pe o transparen˛„ de nivel maximal.
Plenul este public, a∫a cum ∫tim foarte bine, comisiile, de asemenea, sunt publice, dar pot decide c„ pe anumite subiecte pot desf„∫ura ∫edin˛e cu u∫ile Ónchise.
Œn cursul unei perioade a sesiunii, un deputat nu poate pune dec‚t o singur„ Óntrebare Consiliului European sau Comisiei Europene. Œntrebarea se depune Ón scris.
La fiecare ∫edin˛„, o foaie de prezen˛„ este expus„, pentru a fi semnat„. Prezen˛a, a∫a cum rezult„ ea din aceste semn„turi, este reprodus„ Ón procesul-verbal al fiec„rei ∫edin˛e.
O dat„ adoptat„, ordinea de zi nu poate fi modificat„. Este o prevedere expres„ a regulamentului.
îExcluz‚nd deputa˛ii“ — iar dau un citat care mi se pare relevant — îmembrii Comisiei ∫i Consiliului, secretarul general al Parlamentului ∫i membrii personalului chemat s„ Ó∫i fac„ serviciul, nimeni nu poate p„trunde Ón sala de ∫edin˛„. Toate persoanele care stau Ón tribun„ asist„ ∫i observ„ Ón lini∫te“.
Nici un deputat nu poate lua cuv‚ntul neinvitat de pre∫edinte. Atunci c‚nd iau cuv‚ntul, deputa˛ii vorbesc din locul pe care Ól ocup„, cu excep˛ia situa˛iilor Ón care pre∫edintele Ói invit„ la tribun„.
îDac„ se abate de la subiect,“ — spune, iar, regulamentul — îpre∫edintele Ól aten˛ioneaz„ de maximum dou„ ori, a treia oar„ i se retrage cuv‚ntul.“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 Conferin˛a Pre∫edin˛ilor, deci liderii grupurilor politice, Ómpreun„ cu pre∫edintele Parlamentului European Ómparte timpul de dezbatere.
Parlamentul adopt„, f„r„ s„ dezbat„, ceea ce propune aceast„ structur„ operativ„ a Parlamentului European ∫i Ómp„r˛irea se face astfel: o prim„ frac˛iune a timpului de dezbatere se Ómparte, Ón mod egal, pe grupuri; a doua frac˛iune se pondereaz„ cu m„rimea fiec„rui grup, cu num„rul de parlamentari pe care Ól include ∫i Ónainte cu un anume interval de ∫edin˛a despre care este vorba. Atunci c‚nd se stabile∫te timpul, grupul politic este cel care comunic„ pre∫edintelui cine vorbe∫te la fiecare dintre punctele de pe ordinea de zi.
Œn general, interven˛iile pe con˛inutul procesului-verbal de ∫edin˛„, pe procedur„, precum ∫i cele pe modificarea ordinii de zi sunt reglementate explicit Ón Regulamentul Parlamentului European ∫i sunt de un minut. Deci nimeni nu poate vorbi mai mult de un minut pe chestiuni de procedur„ sau de ordine de zi: îNimeni nu poate vorbi de dou„ ori pe acela∫i subiect.“
Timpul pe care Ól pot folosi deputa˛ii, pentru o durat„ de maximum 30 minute, la Ónceputul primei ∫edin˛e a fiec„rei perioade de sesiune, pentru chestiuni politice importante este de un minut pentru fiecare deputat european.
Atunci c‚nd un grup politic sau un anumit num„r de parlamentari europeni cer Óntreruperea dezbaterilor, votul pe acest subiect, deci pe Óntreruperea dezbaterilor, se d„ imediat.
™i am s„ v„ mai dau doar dou„ citate ∫i Ónchei, Ón felul acesta, scurtul inventar de care vorbeam.
Art. 149 alin. 1 din Regulamentul Parlamentului European spune: îParlamentul este totdeauna Ón num„r“ — adic„ Ón cvorum — îpentru a delibera, pentru a stabili ordinea de zi ∫i pentru a adopta procesul-verbal.“
Art. 149 alin. 2 spune urm„toarele: îCvorumul este atins dac„ o treime dintre membrii Parlamentului se g„sesc reuni˛i Ón sala de ∫edin˛„.“
Au fost doar c‚teva lucruri pe care am sim˛it nevoia s„ le Ómp„rt„∫esc cu dumneavoastr„ ∫i care mi se par importante pe ceea ce urmeaz„ s„ facem noi, Ón ce ne prive∫te.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Nu este vina noastr„ atunci c‚nd sunt sesizate derapajele antidemocratice, atmosfera tensionat„ din Parlamentul Rom‚niei, confruntarea permanent„, imposibilitatea de a construi un consens Ón probleme de interes comun, mai ales Ón cele care privesc integrarea european„, lipsa dialogului ∫i tenta˛ia majorit„˛ii de a ac˛iona Ón for˛„, cu ignorarea prevederilor Constitu˛iei ∫i a drepturilor legitime ale opozi˛iei, toate acestea sunt urm„rite ∫i conteaz„ enorm Ón aprecierea general„ a Rom‚niei.
Œn opinia mea, dac„ dorim s„ fim lua˛i Ón serios ∫i aprecia˛i de c„tre partenerii no∫tri europeni, dac„ dorim s„ ne promov„m interesele ∫i punctele de vedere, trebuie s„ abord„m cu mai mare profesionalism via˛a politic„, Ón general, inclusiv subiectele legate de integrarea european„.
Este evident c„ exist„ o insuficient„ cunoa∫tere ∫i se manifest„ o ineficien˛„ clar„ a comunic„rii pe teme europene. Noul nostru statut ne oblig„ la un alt demers politic, mai responsabil, Ón acord cu valorile ∫i principiile europene ∫i cred c„ acest nou tip de demers poate s„ Ónceap„ din Parlamentul Rom‚niei, institu˛ia definitorie a democra˛iei ∫i a statului de drept. De aceea, blocajul actual din Parlamentul nostru trebuie dep„∫it c‚t mai urgent.
Sigur c„, a∫a cum nu uit„m nici o clip„ faptul c„ suntem rom‚ni ∫i trebuie s„ ap„r„m interesele majore ale ˛„rii, tot astfel, noi, cei din P.S.D., nu uit„m, Ón Parlamentul Europei, c„ facem parte din familia sociali∫tilor europeni.
De fapt, doresc s„ v„ informez c„ s„pt„m‚na trecut„ to˛i cei 12 deputa˛i ∫i senatori din P.S.D. am semnat, Ón mod oficial, adeziunea la Grupul parlamentar al Partidului Sociali∫tilor Europeni, Ón care activ„m acum ca membru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 cu drepturi depline, ∫i a∫ vrea s„ spun aici c„ Partidul Sociali∫tilor Europeni este grupul parlamentar c„ruia Ói dator„m, Ón principal, prezen˛a noastr„ Ón Parlamentul Europei. Este grupul politic care a sus˛inut Ón permanen˛„ integrarea Rom‚niei ∫i s-a opus Óncerc„rilor de am‚nare care au venit de la reprezentan˛ii altor partide din Parlamentul Europei. Din aceast„ perspectiv„, eu cred c„ trebuie s„ Ónv„˛„m ∫i s„ g„sim o cale, s„ p„str„m un echilibru Óntre cele dou„ niveluri de apartenen˛„ a fiec„ruia dintre noi, ca parlamentari rom‚ni, pe de o parte, ∫i ca membri ai unei familii politice, pe de alt„ parte. A∫ vrea, de asemenea, s„ ridic Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i prin acest mod Ón fa˛a autorit„˛ilor rom‚ne c‚teva probleme care se cer rezolvate, pentru ca prezen˛a noastr„ Ón Parlamentul European s„ nu fie pur formal„, iar statul rom‚n, popula˛ia ˛„rii s„ beneficieze cu adev„rat de prezen˛a noastr„ acolo. Noi am salutat faptul c„ pre∫edintele ˛„rii, ministrul integr„rii europene ∫i ministrul de externe s-au Ónt‚lnit cu noi Ónaintea plec„rii, ur‚ndu-ne succes Ón aceast„ nou„ activitate, dar eu cred c„ este de datoria statului rom‚n, a Guvernului ∫i a tuturor ministerelor s„ treac„ dincolo de aceste gesturi formale, s„ ne ofere date, informa˛ii ∫i analize care s„ reflecte interesele Rom‚niei pe termen lung ∫i s„ fac„, a∫a cum am spus, c‚t mai eficient„ activitatea noastr„. Noi suntem deja trata˛i ca membri cu drepturi depline ai Parlamentului European, putem lua cuv‚ntul Ón comisiile de specialitate, putem elabora materiale ∫i putem pleda cauza ˛„rii noastre, ∫i sunt multe teme care privesc interesele pe termen lung ale Rom‚niei.
Deci cred c„ se impune ca de acum Ónainte s„ fim mai pragmatici ∫i este de datoria Guvernului s„ instituie un mecanism periodic de consultare, Ón func˛ie de comisiile Ón care noi, parlamentarii rom‚ni, activ„m ∫i Ón func˛ie, bineÓn˛eles, de priorit„˛ile ˛„rii.
Lansez Ón acest sens o solicitare c„tre premierul T„riceanu, care, de altfel, nici n-a avut curiozitatea s„ se Ónt‚lneasc„ cu noi, a∫a cum a procedat pre∫edintele ˛„rii, ministrul de externe ∫i ministrul integr„rii europene, chiar dac„ aceste Ónt‚lniri au fost pur formale.
Lansez deci aceast„ solicitare c„tre premierul T„riceanu de a organiza ∫i structura un departament de lucru cu euroobservatorii.
Eu a∫ face, Ón acela∫i timp, un apel c„tre ∫eful statului, mai ales c„ la Ónt‚lnirea pe care am avut-o la Palatul Cotroceni Ónainte de a pleca a subliniat Ón toate declara˛iile sale c„ Ón˛elege importan˛a prezen˛ei noastre Ón Parlamentul Europei ∫i cred c„ ∫i la acest nivel trebuie dep„∫it„ faza pur formal„.
Pre∫edintele Rom‚niei trebuie s„ traduc„ Ón practic„ ceea ce, de fapt, a spus la Ónt‚lnirea de la Palatul Cotroceni, pentru c„ exist„ nenum„rate exemple.
Nu vreau s„ lungesc cuv‚ntul meu, dar este, Óntr-adev„r, nevoie ca acest mecanism de consultare s„ se instituie ∫i a∫ da doar un simplu exemplu: faptul c„ acum se discut„ bugetul european pentru perioada 2007—2013, precum ∫i sursele de finan˛are. Altfel, nici unul dintre noi, ca persoane individuale, mai ales, noi, ca politicieni afla˛i Ón opozi˛ie, nu avem cum s„ ∫tim Ón mod profesionist care sunt resursele noastre, c‚t Ó∫i poate permite Rom‚nia s„ contribuie la formarea bugetului comunitar ∫i, a∫a cum am spus mai Ónainte, aici este vorba de interesele ˛„rii. Se adopt„ decizii Ón aceast„ perioad„ care vor afecta Rom‚nia pe termen lung ∫i
puterea are datoria, dac„ nu chiar obliga˛ia, s„ coopereze Ón aceste probleme na˛ionale de interes major.
De asemenea, a∫ vrea s„ fac un apel c„tre to˛i ceilal˛i 34 de colegi rom‚ni din Parlamentul Europei, s„ Óncerc„m s„ import„m Ón Parlamentul Rom‚niei, Ón via˛a politic„ rom‚neasc„, Ón general, modul responsabil ∫i serios Ón care se abordeaz„ problemele acolo. Eu cred c„ a venit vremea s„ trecem la un alt discurs politic ∫i la alte teme de dezbatere, s„ profesionaliz„m via˛a politic„ rom‚neasc„, elabor‚nd pozi˛ii care s„ reprezinte interesele Rom‚niei ∫i s„ contribuie la dep„∫irea greut„˛ilor cu care se confrunt„ cet„˛enii rom‚ni, beneficiarii direc˛i ai integr„rii Ón Uniunea European„.
Œn orice caz, ca ultim„ idee, a∫ vrea s„ spun c„ este ridicol s„ acuzi forma˛iunea politic„ care a f„cut cel mai mult pentru integrarea european„, care a demarat ∫i a Óncheiat cu succes negocierile de aderare, recuper‚nd exemplar marile r„m‚neri Ón urm„ din perioada 1996— 2000, este ridicol ca P.S.D. s„ fie acuzat de sabotarea integr„rii. Dar, a∫a cum am mai spus ∫i mai Ónainte, orice abatere de la democra˛ie ∫i de la principiile statului de drept sunt sesizate ∫i contabilizate ∫i, din p„cate, ne cost„ pe noi to˛i, ca ˛ar„ ∫i ca popula˛ie.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Cum poate fi catalogat„ o asemenea manifestare Ón care ∫coala b„im„rean„ de pictur„ este numit„ ™coala de la Nagybánya, iar toate picturile care se refereau la locuri din Maramure∫ aveau titlurile schimbate, Ón a∫a fel s„ par„ executate oriunde, mai ales Ón Ungaria, dar Ón nici un caz Ón Rom‚nia. Totul a fost construit pentru a crea senza˛ia c„ ∫coala b„im„rean„ de pictur„ este, de fapt, un produs al a∫a-zisei multiseculare culturi maghiare, iar Ón prefa˛a catalogului un cireac de la Cluj, de-al lui László Tökés, pe nume Jenı Murádin, depl‚ngea soarta tablourilor aflate Ón Baia Mare Ón beciuri Óntunecoase — spunea el —, dar depl‚ngea ∫i divizarea Transilvaniei din 1940. Trist„ prefa˛„ a unei lucr„ri menite s„ reprezinte o expozi˛ie de art„ ∫i un preambul al unei ∫edin˛e care se dore∫te de prietenie rom‚no-ungar„. ™i parc„ menit s„ sublinieze e∫ecul cultural total produs de c„tre Guvernul nostru, pe banii no∫tri, pe fiecare m„su˛„ a cafenelelor din Szentendre se vindeau casete cu muzica din Trianon, Ón care se evoca, bineÓn˛eles, regretul pentru nedreptatea f„cut„ Ungariei.
Surprize nu au avut, Óns„, numai rom‚nii ajun∫i din Ónt‚mplare ∫i din curiozitate acolo, pentru c„, evident, la acest eveniment nu a fost invitat nimeni, dar a avut asemenea surprize ∫i domnul Markó Béla c‚nd i-a fost solicitat un interviu Ón limba rom‚n„. A tres„rit speriat, neput‚ndu-∫i Ónchipui c„ mai sunt ∫i rom‚ni care s„ vad„ ce se Ónt‚mpl„ acolo ∫i a dat c‚teva r„spunsuri evazive, plec‚nd vizibil precipitat.
Este bine de precizat Ón acest context c„ acei rom‚ni care au participat au fost patru ziari∫ti b„im„reni, care au devenit curio∫i s„ vad„ ce se poate Ónt‚mpla acolo. Ei sunt Marian Ilea, Bogdan Eduard, Nelu Boti∫ ∫i Gheorghe Dinu, care Ón presa ∫i televiziunea local„ au reflectat cu indignare pentru cititorul ∫i telespectatorul maramure∫ean cele Ónt‚mplate la Szentendre, titlurile articolelor lor fiind semnificative ∫i ar trebui s„ ne dea la to˛i de g‚ndit, ele sunt: îDenaturarea istoriei prin metode specifice“, îCostum de ministru cu miros de gula∫“ ∫i îDespre cum a fost furat„ o identitate cultural„“, îGheara Ungariei iredentiste Ón tezaurul b„im„rean“. Repet, acestea sunt titluri care au ap„rut Ón presa local„, pentru c„ personal nu am fost acolo, deci toate informa˛iile sunt din mass-media local„. Un ultim articol men˛ionat Óntr-o revist„ local„ face un rechizitoriu amplu al evenimentului, ar„t‚nd c„ negocierile au Ónceput Ón martie 2005, c‚nd la Baia Mare au venit reprezentan˛ii unei funda˛ii maghiare explic‚nd conducerii muzeului c„ ∫i-au propus s„ realizeze o expozi˛ie dedicat„ ™colii de pictur„ din Baia Mare, dar, adev„rul, dup„ cum s-a demonstrat, a fost c„ planul final, bine pus la punct, p‚n„ la detaliu, urm„rea realizarea unui jaf cultural f„r„
precedent. Spun bine pus la punct pentru c„ la Ónceput, la stadiul de discu˛ii, reprezentan˛ii funda˛iei maghiare au prezentat conducerii muzeului ca totul fiind discutat ∫i aprobat la nivel de Guvern al Rom‚niei pentru finan˛are, cu sprijinul domnului C„lin Fabian, Ón prezent consilier diplomatic al premierului C„lin Popescu-T„riceanu. Dar abia Ón septembrie partea maghiar„ ∫i-a exprimat Ón scris, oficial, concep˛iile care vor sta la baza expozi˛iei, concep˛ii stupefiante pentru rom‚nii care cunosc fenomenul ∫colii de pictur„ b„im„rene, ∫i anume acelea c„ activitatea acestei ∫coli de pictur„ se Óncheie la sf‚r∫itul anului 1940, motiv‚ndu-se aceast„ afirma˛ie prin faptul c„ datorit„ cenzurii socialiste se na∫te o astfel de art„, iar tablourile ce vor fi selectate vor fi ale pictorilor de origine maghiar„ ∫i doar a c‚torva pictori rom‚ni, care, Óns„, ∫i-au des„v‚r∫it studiile universitare de art„ la Budapesta.
Conducerea Muzeului de Art„ Baia Mare nu a fost de acord cu aceste concep˛ii ∫i a insistat cu un memoriu amplu la Ministerul Culturii, de unde a aflat c„ la nivelul ministerului nu se ∫tia absolut nimic ∫i numai un anume domn Ni˛ulescu, secretar de stat, ∫i-a amintit c„ totul a fost la nivelul unei singure Óntreb„ri, ca fapt divers, respectiv, dac„ ar avea ceva Ómpotriv„ ca ni∫te tablouri de la Baia Mare s„ fie expuse la Szentendre. La interven˛ia domnului vicepremier Markó Béla, rom‚nii pierd negocierile ∫i expozi˛ia are loc Ón condi˛iile ∫i termenii dori˛i de partea maghiar„, dramatic fiind c„ organizatorii expozi˛iei au ob˛inut recunoa∫terea din partea oficialit„˛ilor rom‚ne a conceptului c„ ∫coala b„im„rean„ a murit, c‚ndva, prin anii ’40. La sf‚r∫itul discursului, r„sufl‚nd u∫urat c„ nimeni ∫i nimic nu i-a stricat evenimentul, domnul Markó Béla a trecut de la un discurs ambiguu la unul mult mai tran∫ant, afirm‚nd c„ nu este Ónt‚mpl„tor c„ acest eveniment are loc la Szentendre ∫i pentru c„, acum citez: îcei din Szentendre au fost continuatorii ™colii de pictur„ din Baia-Mare ∫i tot ce s-a f„cut Ón Baia-Mare ∫i dup„ aceea Ón Szentendre st„ la baza picturii contemporane ungare.“
Pentru toat„ aceast„ mascarad„ ∫i pierderea de brand a ˛„rii noastre, principalul vinovat este, desigur, domnul Markó Béla, care a uitat, Ón primul r‚nd, c„ este vicepremierul Rom‚niei ∫i nu al Ungariei, care nu a g‚ndit deloc Ón stil european organizarea evenimentului ∫i care ar trebui s„ explice de ce s-a implicat Ón acest proiect ∫i mai ales cum a reu∫it s„ fac„ rost de cele 240 milioane lei pentru aceast„ expozi˛ie de la Ministerul Integr„rii Ón timp ce pentru evenimente similare Muzeul de Art„ din Baia Mare a primit din partea Guvernului 7 milioane lei.
Ecoul avut Ón r‚ndul popula˛iei rom‚ne, dar ∫i a celei maghiare vizavi de acest eveniment, legat ∫i de Legea privind Statutul minorit„˛ilor na˛ionale, pe care l-am prezentat Ón mai multe emisiuni ∫i conferin˛e de pres„, v„ m„rturisesc c„ m-a uimit ∫i pe mine. Nenum„rate telefoane Ón direct de la telespectatori rom‚ni, dar ∫i maghiari, indigna˛i, unii chiar folosind expresii care nu ne fac cinste nici nou„, nici altor demnitari ai Rom‚niei.
De aceea, mi-a∫ permite, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„-i atrag aten˛ia domnului Markó Béla — ∫i nu numai Domniei sale — c„ dezvoltarea poporului ∫i a culturii rom‚ne nu au fost rupte nici un moment de procesele istorice largi din Europa, mai ales de cele din Europa Central„ ∫i Europa de Sud-Est, ∫i nu au avut loc Óntr-un cadru provincial, izolat de restul lumii, ci Ón dialog permanent cu evolu˛ia problematicii social-economice a zonei.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005
Œn consecin˛„, cultura rom‚neasc„ a fost o realitate evident„ care a influen˛at alte culturi din apropierea spa˛iului rom‚nesc, dar ∫i-a p„strat identitatea cu tr„s„turile ei specifice, regul„ care este valabil„ ∫i Ón cazul ∫colii b„im„rene de pictur„.
Orice tendin˛„ de a o asimila Óntr-o alt„ cultur„ este un afront la istoria Rom‚niei, care trebuie repudiat prin toate mijloacele pe care le are la Óndem‚n„ un stat democratic ∫i suveran.
V„ mul˛umesc.
Dac„ Óns„ fabrica de ap„ grea nu va continua s„ produc„ cele 500 tone pentru reactorul III de la
Cernavod„, exist„ riscul ca aceasta s„ fie oprit„ temporar. La r‚ndul ei, Ón lipsa consumatorului principal de abur tehnologic pentru produc˛ia de ap„ grea, ∫i centrala electric„ de termoficare a R.A.A.N.-ului, sucursala ROMAG TERMO, Ó∫i va reduce la minimum activitatea. Œn continuare, merg‚nd Ón amontele economic, livr„rile de c„rbune pentru central„ vor fi aproape sistate ∫i aceasta nu va fi totul.
Pe acest lan˛, ∫ocul economico-social va fi deosebit de mare. Asigurarea continuit„˛ii oper„rii lui ROMAG PROD este deci absolut necesar„. Este esen˛ial„ ∫i datorit„ faptului c„ punerea Ón func˛iune, dup„ o oprire de durat„ a instala˛iilor, constituie un proces Óndelungat, de aproape 6 luni, cu regimuri tranzitorii care induc riscuri crescute Ón exploatare.
Situa˛ii cu consecin˛e asem„n„toare se pot reg„si ∫i Ón celelalte tipuri de activit„˛i din sector, ca fabricarea materialelor nucleare, inclusiv a combustibililor nucleari, a echipamentelor grele, a construc˛iilor-montaj, precum ∫i Ón domeniul proiect„rii, dezvolt„rii ∫i transferului de cuno∫tin˛e Ón domeniul nuclear.
Con∫tien˛i fiind c„ trebuie s„ existe at‚t voin˛„, c‚t ∫i sprijinul politic al actualului Guvern de a continua programul nuclear rom‚nesc, credem c„ se impune, Ón regim de maxim„ urgen˛„, elaborarea ∫i aprobarea unui act normativ privind produc˛ia de ap„ grea Ón perioada 2006—2009, care s„ permit„ preluarea celor 500 tone, sus-amintite, de ap„ grea necesare reactorului III de la Cernavod„ la Agen˛ia Na˛ional„ a Rezervelor Statului, prin compensare cu obliga˛iile datorate de Regia Autonom„ de Activit„˛i Nucleare ∫i de c„tre furnizorii regiei c„tre bugetul de stat.
Men˛ion„m c„ pentru finan˛area produc˛iei de ap„ grea Ón perioada 2001—2006, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 45/2001 ∫i a Legii nr. 320/2004, se utilizeaz„ deja sistemul de finan˛are prezentat mai sus, care a contribuit la diminuarea arieratelor Ón economie.
Proced‚nd Ón acest fel, activitatea de produc˛ie a apei grele a ROMAG PROD Turnu-Severin va continua f„r„ Óntreruperi, f„r„ costuri sociale pentru Rom‚nia, Ón general, ∫i jude˛ul Mehedin˛i, Ón special, reactorul III de la Cernavod„ va avea la timp combustibilul necesar, iar programul energetic nuclear rom‚nesc nu se va Óntrerupe, ceea ce este cel mai important.
V„ mul˛umesc.
Mai Ónt‚i dosarul Puwak. Acest dosar penal nu exist„. Exist„ ni∫te dosare care Ói privesc pe so˛ul ∫i pe fiul doamnei Puwak, dar nu pe doamna Puwak, care, la timpul respectiv, ∫i-a asumat rolul de îacarul P„un“.
Dar r„spunderea penal„ este personal„, dac„ nu cumva doamna Macovei a schimbat ∫i acest principiu, cum a f„cut-o cu privire la cel privind sarcina administr„rii probelor, revenind, astfel, la dosarul a∫a-ziselor stenograme.
A∫a cum se procedeaz„ Ón criminalistic„, prima Óntrebare care se pune este urm„toarea: cui a folosit aceast„ diversiune? Cine a fost principalul beneficiar?
Aruncarea pe pia˛„ a acestei pove∫ti cu 5 zile Ónainte de alegeri ∫i hipermediatizarea pasajului care Ól privea pe Traian B„sescu aveau un scop evident, acela de a-l victimiza pe B„sescu ∫i a anihila orice atac al P.S.D.-ului cu privire la îinculpatul B„sescu“ ∫i la dosarul îFlota“.
Dac„ am descoperi principalul beneficiar, s„ ne reamintim cine a sesizat Parchetul f„r„ s„ aib„ nici o dovad„? Nimeni altcineva dec‚t O.N.G.-urile îSoros“, autointitulate abuziv îSocietatea civil„“, implicate direct Ón campania electoral„, principala protagonist„ fiind aceea∫i Monica Macovei. R„spl„tit„ pe m„sur„, Macovei, Ón prima sa conferin˛„ de pres„ ca ministru al justi˛iei, a ar„tat c„ va dinamiza acest dosar. A f„cut-o ∫i o face f„r„ rezerve. Egocentrismul, agresivitatea, indiferen˛a afectiv„ ∫i labilitatea, cele patru tr„s„turi care, dac„ se Ónt‚lnesc Ón cadrul aceleia∫i personalit„˛i, pot crea o stare periculoas„, o determin„ pe aceast„ persoan„ s„ nu aib„ nici un fel de scrupule Ón Ónc„lcarea grosolan„ a legii, Ón r„st„lm„cirea unor principii elementare de drept. Devine, astfel, instrumentul de revan∫„ al pre∫edintelui Traian
B„sescu, cu at‚t mai mult cu c‚t, Ón cazul meu, este animat„ ∫i de o ur„ personal„. Revenind la stenograme, cheia Óntregii pove∫ti Ón ceea ce m„ prive∫te poart„ un nume: dosarul îFlota“.
Scandalul PETROMIN Constan˛a izbucne∫te Ón anii 1992—1993, f„r„ Óns„ ca vreun organ de cercetare penal„ s„ se fi sesizat. Continu„ Ón 1995—1996, c‚nd domnul B„sescu, bine sf„tuit de un avocat priceput, renun˛„ la imunitate, se prezint„ la Parchet, unde ∫tia cu certitudine c„ nu exist„ nici o cauz„ Ón care s„ fie cercetat.
Œn 1997, ∫eful Departamentului de Control al Guvernului Ciorbea, Valerian Stan, dispune constituirea unei comisii de control Ón urma c„reia au rezultat indicii de s„v‚r∫ire a unor infrac˛iuni, form‚ndu-se, de aceast„ dat„, un dosar penal (167/P/1999).
La 30 aprilie 1999, Ón acest dosar s-a Ónceput urm„rirea penal„ _in rem._ Ministrul justi˛iei era Valeriu Stoica.
Œn dosar s-au efectuat numeroase acte procedurale ∫i procesuale, expertize ∫i contraexpertize. Recent, s-au f„cut dezv„luiri Ón sensul c„ dosarul a stat mai bine de un an Ón sertarul unui procuror de cur‚nd promovat Óntr-o Ónalt„ func˛ie. Œn anul 2002, dosarul a fost declinat la P.N.A., iar la 5 martie 2003 a fost sesizat„, potrivit Legii nr. 115/1999 privind r„spunderea ministerial„, Comisia special„ ce func˛ioneaz„ pe l‚ng„ Pre∫edin˛ia Rom‚niei, solicit‚ndu-se declan∫area urm„ririi penale fa˛„ de cei trei fo∫ti mini∫tri ai transporturilor: B„sescu, Novac ∫i Teodoru.
Œn urma concluziilor ce mi-au fost prezentate de aceast„ comisie, am avizat, Ón baza prerogativelor ce-mi reveneau, la 23 mai 2003, Ónceperea urm„ririi penale. Œn aceea∫i zi l-am sunat pe domnul B„sescu ∫i l-am informat. Nu a aflat, a∫adar, ca Ón stilul Macovei, de la televizor.
Dosarul ∫i-a urmat cursul ∫i a fost trimis Ón instan˛„ Ón 2004, c‚nd nu mai eram de mult ministrul justi˛iei.
A∫adar, dac„ la 23 mai 2003 am dat avizul respectiv, apare complet lipsit de sens ca la 20 octombrie 2003 s„ mai aduc Ón discu˛ie aceast„ tem„ ∫i, mai mult, îs„ cer und„ verde“. F„c„torul de stenograme a omis un lucru esen˛ial, respectiv s„ se informeze exact asupra cursului acestui dosar. Œnscenare politic„ a P.S.D.-ului ∫i a Rodic„i St„noiu? Acest dosar a fost instrumentat sub trei mini∫tri de justi˛ie, patru procurori generali ∫i un procuror general P.N.A.
De la chemarea sa la Parchet, domnul B„sescu nu a Óncetat s„ Ói amenin˛e pe to˛i cei care au lucrat la acest dosar c„ vor ajunge la Penitenciarul Rahova. Cum a pus Ón practic„ aceste amenin˛„ri?
Iat„ r„spunsul: Valerian Stoica, destituit; Victor Ciorbea, silit s„ demisioneze; conducerea P.N.A., decapitat„; procurorul Vasile Dr„ghici, cel care a finalizat rechizitoriul, revocat Ón august 2005; O˛el Ioan, ∫eful celei mai performante structuri teritoriale, care a lucrat la dosarul Flota, revocat; generalul Bogdan, deta∫at la acest dosar, trecut Ón rezerv„ Ón 2005; Costea Ovidiu, expert Ón dosarul îFlota“, pus sub Ónvinuire pentru fals ∫i uz de fals; un alt expert judiciar de la Biroul de Expertize Constan˛a, cercetat penal; Nicu Gheorghe, comisar-∫ef P.N.A., pensionat Ón 2005, cercetat penal; Gabriela Neagu, purt„toare de cuv‚nt P.N.A., proces de calomnie cu domnul B„sescu, demis„, ∫i, Ón sf‚r∫it, Rodica St„noiu, fost ministru al justi˛iei, pus„ sub Ónvinuire, f„r„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 nici o dovad„ c„ afirma˛iile din a∫a-zisele stenograme au existat Ón realitate.
A∫adar, Ón timp ce Ón dosarele de mare corup˛ie Óncepute ∫i, Ón parte, instrumentate sub guvernarea P.S.D. Ónvinui˛ii sau inculpa˛ii sunt, r‚nd pe r‚nd, elibera˛i, Ón timp ce declara˛ii incendiare f„cute Ón cadrul unor anchete sau Ón mass-media ce vizeaz„ persoane din tot spectrul politic ∫i care se afl„ Ón imediata apropiere a Pre∫edin˛iei sau Guvernului Ói las„ f„r„ reac˛ie ∫i pe procurorul general, ∫i pe ministrul justi˛iei, singurul dosar de mare corup˛ie produs de Parchetul General este cel care o prive∫te pe Rodica St„noiu.
A∫ dori s„ fiu bine Ón˛eleas„. Dac„ Ón martie 2003, la fel ca ∫i doamna Puwak, am Ón˛eles s„ joc rolul îacarului P„un“, de aceast„ dat„ situa˛ia nu se va mai repeta.
Marii p„pu∫ari ai politicii rom‚ne∫ti, cei care de mul˛i ani Óncoace fac ∫i desfac jocurile, negociaz„ ∫i tranzac˛ioneaz„ totul, care sunt transpartinici, transideologie, transtot — nu Ónt‚mpl„tor unul dintre ace∫tia, poate chiar cel mai important, i se adreseaz„ doamnei ministru cu îDrag„ Monica“ —, cred c„ vor lini∫ti Europa cu asemenea dosare, beneficiind de complicitatea pre∫edintelui ∫i a ministrului justi˛iei. Se Ón∫eal„ dac„ cred c„ le va reu∫i ∫i aceast„ manevr„, iar ei vor putea, lini∫ti˛i, Ón continuare, s„-∫i vad„ de afaceri ∫i treburi murdare.
De ast„zi o echip„ de avoca˛i se va ocupa foarte serios de toate dosarele care mi-au fost fabricate. A∫ mai preciza faptul c„ ordine de numire a notarilor f„r„ concurs au semnat 6 mini∫tri, Óns„ doar pentru St„noiu s-a sesizat Parchetul. De asemenea, exist„ zeci, poate sute de juri∫ti care nu au fost magistra˛i de scaun ∫i care beneficiaz„ de pensie de magistrat, dar numai cazul St„noiu este expus ca fiind unul penal.
Œnc„lcarea grosolan„ a drepturilor prev„zute Ón Constitu˛ie ∫i Ón Codul de procedur„ penal„ o voi aduce la cuno∫tin˛a tuturor forurilor interna˛ionale, Óncep‚nd chiar de m‚ine. Probabil c„ voi fi acuzat„ de sabotaj. f n s„ anun˛ de pe acum c„ Óncercarea de a transforma îpe∫tii mari multicolori“ Ón îpe∫toaice albastre“ va fi un e∫ec, pentru care se va r„spunde.
V„ mul˛umesc.
Pornind de la citatul de mai sus, revenim la Óntrebarea de la Ónceputul declara˛iei politice: cum ne vindem sau cum ne cre„m un _brand_ Ón Uniunea European„?
Œn acest sens, eu propun dou„ etape, pe care noi, politicienii, trebuie s„ fim primii care le aplic„m.
Prima presupune s„ Ónl„tur„m percep˛iile negative despre noi. f n‚nd cont de defectele pe care le cunoa∫tem deja ∫i Ónl„tur‚ndu-le, construim î _brand_ -ul Rom‚nia“ ∫i impunem o nou„ percep˛ie care s„ ne pun„ pe hart„ Óntr-un fel anume.
Œn acest sens ar trebui s„ facem lumii o propunere consistent„, ∫i nu doar un produs sau o gam„ de produse. Avem nevoie de ceva u∫or de trecut peste grani˛„, capabil s„ produc„ un clic Ón min˛ile oamenilor, chiar dac„ nu vorbesc ∫i nu g‚ndesc ca noi.
A doua etap„ este continuarea celei de mai sus ∫i const„ Ón realizarea pa∫ilor necesari construirii î _brand_ -ului Rom‚nia“.
Pentru a nu abuza de timp, v„ supun aten˛iei schema pa∫ilor de urmat:
— cooperarea ∫i implicarea structurilor oficiale, a mediilor de afaceri, educa˛ie, a mass-media ∫i a artelor;
— descoperirea concep˛iilor ∫i mentalit„˛ilor interne ∫i externe despre noi, prin metode cantitative ∫i calitative;
— consult„ri cu liderii de opinie din interiorul societ„˛ii rom‚ne∫ti, neignor‚nd formatorii de opinie locali ∫i regionali;
— realizarea strategiei, conturarea clar„ ∫i consecvent„ a modelului _brand_ -ului. Stima˛i colegi,
Sper ca declara˛ia mea s„ fie un punct de plecare pentru viitoarele propuneri legislative pe care le ve˛i face ∫i Ómpreun„ s„ impunem un nou _look_ rom‚nesc, necesar politicii externe ∫i respect„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti la adev„rata sa valoare european„.
V„ mul˛umesc.
Ca o completare a afirma˛iilor de mai sus, virusul dezam„girii publice pe care-l amintea un coleg s„pt„m‚na trecut„ a cuprins 48% din responden˛i. Ace∫tia consider„ c„ nivelul de trai nu a suferit nici o schimbare Ón bine, este acela∫i cu cel de acum un an.
S„r„cia lucie este reprezentant„ de 27% din cei chestiona˛i, care consider„ c„ tr„iesc mai prost ∫i mult mai prost fa˛„ de anul trecut.
Aceea∫i optimi∫ti, de care aminteam mai sus, se reg„sesc Ón r‚ndul persoanelor din ora∫ele medii ∫i mari, care cred c„ vom tr„i mai bine peste un an, 26% Ón ora∫ele mici ∫i medii, respectiv 34% Ón ora∫ele mari, inclusiv municipiul Bucure∫ti.
Pornind de la aceste rezultate ∫i pentru c„ timpul nu-mi permite o diagnosticare mai ad‚nc„ a nivelului de trai din mediul urban, cred c„ se impune o concluzie clar„ ∫i concis„ care are la baz„ trei probleme identificate de or„∫eni: procesul legislativ complicat, lipsa unei clase politice eficiente ∫i reformate, dominat„ Ónc„ de un fanariotism amestecat cu mentalitate neocomunist„, ne pune Ón postura pe noi, cei ale∫i, s„ dovedim maturitate politic„ Ón a g„si solu˛ii, solu˛ii care ar trebui s„ rezolve probleme pe care popula˛ia Rom‚niei le consider„ prioritare.
Cea urban„, chestionat„, fiind un portdrapel pentru cea rural„: s„r„cie, nivel de trai, pentru 23% din responden˛i, lipsa locurilor de munc„, pentru 12% din responden˛i ∫i integrarea Ón Uniunea European„, pentru 10% din responden˛i.
V„ mul˛umesc.
Eu cred c„ oricine, indiferent de culoarea politic„, dac„ nu ∫i-a pierdut ra˛iunea, va consim˛i la atitudine Ómpotriva abuzului politic Ón ∫coal„.
Copiii sunt sufletul nostru ∫i sufletul este singura realitate pe care nu avem voie s„ o pierdem, f„r„ riscul de a deveni inumani.
Copiii, Ón final, vor avea de suferit din cauza lipsei de m„sur„ care, iat„, la Neam˛, cel pu˛in, a degenerat Ón conflict deschis Óntre profesori ∫i inspectorat, cu extensie p‚n„ la conflict Óntre sindicat ∫i minister.
Greva profesorilor este iminent„. Totul a Ónceput cu maniera discre˛ionar„ a actualei ∫efe de inspectorat care a procedat la manevre de descalificare a directorilor, cu scopul nedisimulat de Ónlocuire a acestora cu persoane obediente Alian˛ei D.A.
Aceast„ doamn„ nu are capacitatea de a reac˛iona diferen˛iat Ón func˛ie de Ómprejur„ri ∫i imperative. Ea purcede la destituiri, regizeaz„ circul calificativelor acordate directorilor de ∫coli, licee ∫i colegii, declar„ necompetente persoane de competen˛„ notorie ∫i recunoa∫tere validat„ de timp, epureaz„ politic, face ordine cum vrea ea, are sistemul ei de informatori Ón ∫coli, strategia ei, ea judec„ totul f„r„ audierea p„r˛ii.
Ea condamn„ cu scopul evident de a primi capital politic ∫i de a fi numit„ Ón post, c„ci este inspector interimar, ∫i-a creat un mobil din a∫a-zisa depolitizare a Ónv„˛„m‚ntului, a∫a cum ea Óns„∫i a declarat Ón presa scris„. Dar depolitizarea Ói prive∫te numai pe membrii ∫i simpatizan˛ii P.S.D. Cine are convingeri liberale poate sta lini∫tit Ón c„ldurica postului, f„r„ stres ∫i f„r„ grij„.
Liderul nem˛ean P.N.L. Gheorghe ™tefan declara: îComuni∫tii de P.S.D.-i∫ti ∫i presa care manipuleaz„ opinia public„ sunt vinova˛i de situa˛ia din Ónv„˛„m‚ntul nem˛ean“.
Aparen˛a de legitimitate este dat„ de criteriul de competen˛„, zice-se, dar, dac„ e a∫a, atunci de ce r„spunde presei Ón doi peri, de ce ascunde opiniei publice detaliile deciziilor, de ce nu comunic„ celor Ón cauz„ argumentele judec„˛ii.
De departe se face sim˛it delirul vendetei, c„ci, iat„, numai cu titlu, de exemplu, o situa˛ie. Un director de
colegiu a fost clasificat anul trecut primul Ón jude˛ pentru activitatea managerial„. A primit distinc˛ia îGheorghe Laz„r“ ∫i grada˛ie de merit. A elaborat ∫i implementat Ón ∫coal„ proiecte cu finan˛are extern„ Ón valoare total„ de 700.000 euro. Are master Ón politici publice, consiliere ∫i orientare profesional„, master Ón managementul educa˛ional, Ón prezent, doctorand Ón marketing educa˛ional.
O personalitate cu un CV impresionant prime∫te acum calificativ îinsuficient“, pentru a nu mai fi Ón continuare director. Cazul mi s-a p„rut flagrant, strig„tor la cer, ∫i ca aceasta, altele ∫i altele. Mereu m„ abordeaz„ profesori contestatari ∫i profesori solidari cu cei Ón cauz„ ∫i care semnaleaz„ abuzul ∫i arbitrarul decizional la nivel de inspectorat. Dar doamna inspector r„spunde cu o senin„tate acr„: îS-a creat un prost obicei ca to˛i s„ aib„ calificativul îfoarte bine“. A∫a este. Prea era roz„ starea de lucruri. Dar este oare suficient ca s„ descalifici competen˛e? S„ fie descalifica˛i incompeten˛ii, nu oamenii meritorii.
Doamna inspector nu ascult„ nici m„car sfatul ∫efului statului, s-ar p„rea, singurul ei model uman care a cerut public s„ nu se fac„ discrimin„ri pe criterii politice la nici un nivel, sau sfatul l-a dat doar de ochii presei ∫i opiniei publice cu scopul Óndelung exersat de atragere a simpatiei publice.
Pe to˛i ne-a taxat via˛a c‚ndva. To˛i am luat note proaste vreodat„ ∫i nu-i o catastrof„, dar dac„ un calificativ poate desfiin˛a cariera unui dasc„l, putem pretinde ca acest calificativ s„ fie corect. ™i asta nu e tot.
Asupra profesorilor apas„ un alt factor de stres Ón afar„ de nesiguran˛a postului, nedefinirea orarelor p‚n„ la aceast„ dat„, modalitatea arbitrar„ de desemnare a oamenilor pe catedre ∫i num„r de ore, debusolarea copiilor, se Óntrevede ∫i pericolul de a nu exista...
Evident c„ femeia i-a r„spuns, ne-am convins astfel de ceea ce doar b„nuiam.
Evident c„ nu numai noi b„nuim acest lucru. Œn Bruxelles, pe aleile centrale sunt femei Ómbr„cate Ón straie arabe, la fel, cu un pahar de plastic Ón fa˛„ a∫tept‚nd un euro sau 50 de cen˛i.
Dragi colegi, permite˛i-mi s„ v„ spun c„ o bun„ parte dintre ele sunt venite din Rom‚nia. Nu sunt ar„boaice, ele se Ómbrac„ Ón straiele acelea pentru c„ Poli˛ia belgian„ nu e foarte agresiv„ la adresa celor care poart„ straie ar„be∫ti, pentru a nu st‚rni, m„ rog, pasiuni etnice.
Cele din etnia rom„ profit„ de acest lucru ∫i pute˛i avea ocazia, plimb‚ndu-v„ prin centrul ora∫ului, s„ vede˛i femei Ómbr„cate Ón straie ar„be∫ti ∫i vorbind Óntr-o limb„ pe care o ve˛i Ón˛elege.
Acum trebuie s„ Ónchei cu partea mai optimist„.
Nu am nici un fel de Óndoial„ c„ raportul care va fi prezentat mar˛i — cum bine ∫ti˛i, mar˛i comisarul european pentru extindere Olli Rehn va veni cu raportul privind Rom‚nia —, cred c„ va fi preponderent favorabil. M‚ine sear„, ministrul Ionu˛ Jinga, ministrul Rom‚niei la Bruxelles, organizeaz„ o reuniune la re∫edin˛a sa, o reuniune informal„ la care sunt invita˛i c‚˛iva parlamentari de la putere, c‚˛iva parlamentari de la opozi˛ie, destul de pu˛ini, nu vor fi to˛i cei 35, dar ceea ce conteaz„ este c„ vor fi directori de ziare din Belgia, directori de O.N.G.-uri, directori de asocia˛ii care ne intereseaz„. Nu, nu avem mari emo˛ii Ón privin˛a trecerii Tratatului de Aderare prin Parlamentul belgian, cum bine ∫ti˛i, dar sigur este o activitate de imagine, c„ tot vorbim at‚t de mult.
Œnchei spun‚ndu-v„, stima˛i colegi, c„ dincolo de ceea ce poate s„ ne apropie ∫i ceea ce poate s„ ne despart„ — ∫i am avut exemplu concret acum o s„pt„m‚n„, lunea trecut„, pe 10 octombrie, c‚nd Ón Subcomisia pentru drepturile omului a Parlamentului European a fost prezentat un raport privind Rom‚nia. A∫ spune c„ ∫ansa a fost c„ Ón sal„ era domnul Pa∫cu, de la P.S.D., domnul Kelemen, de la U.D.M.R., ∫i cu mine, pentru c„ am putut da o replic„ —, dincolo de orice grip„ aviar„, dincolo de orice realizare sau nerealizare a economiei noastre, dincolo de orice glum„ pe care noi o vom face Ón Senat, mai mult sau mai pu˛in reu∫it„, Ónchei spun‚ndu-v„ c„ ceea ce s-a spus Ón raport referitor la drepturile omului prive∫te statul care nu Ónscrie copiii romi la na∫tere. Asta era spus„ de o parlamentar„ european„ din Ungaria. Permite˛i-mi s„ v„ aduc aminte c„ ∫i Ungaria are, Ón linii mari, acelea∫i probleme, cu aceea∫i minoritate. D‚nsa spunea c„ statul rom‚n nu Ónscrie copiii romi la na∫tere, d‚nsa spunea c„ se produc mariaje for˛ate la 13, 14 ani, d‚nsa spunea c„ o serie dintre oamenii pe care i-a Ónt‚lnit Ón ˛ar„ spuneau c„ — ∫i de-aici tr„gea concluzia c„ este o p„rere unanim„ Ón Rom‚nia — dac„ noi intr„m Ón Uniunea European„, nu Balcanii se vor europeniza, ci Europa se va balcaniza.
Acestea sunt subiecte care conving foarte bine, care pot fi spuse ca o anecdot„. Nu po˛i s„ spui ca o anecdot„ un buget precum cel pe care noi l-am discutat ast„zi Ón grup, nu po˛i s„ faci glume privind bugetul, dec‚t cel mult s„ spui c„ nu e∫ti mul˛umit de cutare sau cutare sector, dar astfel de lucruri mai mult sau mai pu˛in conectate la realitate, dublate de imaginea pe care v-am oferit-o ∫i care v„ este accesibil„ Ón m„sura Ón care ve˛i vizita sediul Parlamentului European de la Bruxelles, oric‚nd, Ón orice diminea˛„ — poate va fi ceva mai bine Ómbr„cat„ datorit„ vremii —, astfel de imagini sunt cele aflate Ón fa˛a celor pe care poate o parte dintre dumneavoastr„ vi i-a˛i imaginat ca st‚nd numai Ón recep˛ii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 sau numai Ón cocteiluri, sau numai Ón plimb„ri Ón Alsacia, Lorena ∫i Valonia.
Nu, cei 35, Ómi permit s„ vorbesc ∫i Ón numele celor din alte partide, au de-a face ∫i cu aceast„ realitate, una care ne apar˛ine, dar care ne apar˛ine Ónainte de Viktor Orbán, László Tökés sau de to˛i ceilal˛i.
Mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte.
Cu permisiunea dumneavoastr„, supun aprob„rii plenului Senatului, conform prevederilor art. 102 din regulament, dezbaterea ∫i adoptarea Ón procedur„ de urgen˛„, Ón conformitate cu aprobarea Biroului permanent din data de 12 octombrie 2005, a urm„toarelor proiecte de lege:
— proiectul de Lege privind siguran˛a feroviar„;
— proiectul de Lege privind sistemul na˛ional de asisten˛„ social„;
— proiectul de Lege pentru modificarea, completarea ∫i abrogarea unor acte normative din domeniul protec˛iei consumatorilor Ón vederea respect„rii angajamentelor asumate de Rom‚nia Ón scopul ader„rii la Uniunea European„.
O s„ v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„, pentru c„ va trebui s„ vot„m.
Domnul senator Funar. V„ rog, domnule senator. Microfonul num„rul 2.
V„ propunem adoptarea acestei legi.
Mul˛umesc.
Ne d„m votul pentru un asemenea acord.
ales av‚nd Ón vedere faptul c„ Óntre Rom‚nia ∫i alte state se deruleaz„ Ón prezent acorduri bilaterale care prev„d existen˛a acestor tipuri de contracte care nu pot fi puse Ón practic„ altfel.
Fa˛„ de cele prezentate, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei supune plenului aprobarea acestui proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Prefectura Jude˛ului Mure∫ refuz„ s„ pun„ la dispozi˛ia cet„˛enilor rezultatul verific„rilor men˛ionate, sus˛in‚nd c„ aceste informa˛ii nu pot fi puse la dispozi˛ia solicitan˛ilor pentru c„ se refer„ la date cu privire la persoane.
Conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public, art. 14 alin. 1, informa˛iile cu privire la datele personale ale cet„˛enilor pot deveni informa˛ii de interes public numai Ón m„sura Ón care afecteaz„ capacitatea de exercitare a unei func˛ii publice.
Conform Legii nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„, art. 66 alin. 1, primarul Óndepline∫te o func˛ie de autoritate public„, este ∫eful administra˛iei publice locale ∫i al aparatului propriu de specialitate al autorit„˛ii administra˛iei publice locale.
Œn concluzie, comunicarea rezultatului verific„rilor este perfect legal„ ∫i trebuia realizat„.
Solicit, prin urmare, Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga, suspendarea tuturor procedurilor privind organizarea referendumului Ón comuna V‚n„tori, p‚n„ la clarificarea tuturor aspectelor ce privesc respectarea legalit„˛ii ∫i punerea la dispozi˛ie a rezultatului verific„rilor efectuate de reprezentan˛ii institu˛iilor deconcentrate din subordine, privind validitatea datelor ∫i semn„turilor Ónscrise pe cererea de organizare.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005
Œn perioada 2002—2005, dialogul ∫i parteneriatul M.A.E. cu O.N.G.-urile s-a materializat prin...
Ón ceea ce prive∫te impozitele pe cifra de afaceri, modalit„˛i de rambursare a TVA a persoanelor impozabile nestabilite Ón interiorul ˛„rii, cu toate modific„rile ulterioare;
— Directiva a XIII-a a Consiliului, din 17 noiembrie 1986, Ón domeniul armoniz„rii legisla˛iilor statelor membre Ón ceea ce prive∫te impozitele pe cifra de afaceri, modalit„˛i de rambursare a TVA a persoanelor impozabile nestabilite pe teritoriul comunit„˛ii, cu toate modific„rile ulterioare;
— ∫i Directiva nr. 2.003/1992, ce modific„ Directiva nr. 77/388 Ón ceea ce prive∫te regulile privind locul livr„rii de gaz ∫i electricitate.
Œn ceea ce prive∫te accizele, la baza modific„rilor ∫i complet„rilor intervenite la titlul 7 — îAccize“ din proiectul actului normativ de modificare a Codului fiscal, s-au avut Ón vedere: directiva general„ Ón domeniu, respectiv Directiva nr. 92...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005 c„rora s„ poat„ procesa formularele completate Óntr-o manier„ electronic„. Œns„ unele dintre autorit„˛ile administra˛iei publice, Óndeosebi cele locale, n-au finalizat Óntreaga procedur„ astfel Ónc‚t s„ se asigure deplina func˛ionare a sistemului.
Referitor la cele 3 Óntreb„ri ale dumneavoastr„, r„spunsurile sunt urm„toarele.
La prima Óntrebare, referitoare la faptul dac„ formularele desc„rcate de pe acest portal sunt valabile, r„spunsul este categoric afirmativ, toate formularele cuprinse Ón cadrul portalului sunt valabile. Cadrul normativ actual stipuleaz„ explicit c„ fiecare autoritate a administra˛iei publice are obliga˛ia de a furniza Ón format electronic formularele prev„zute de lege ∫i de a accepta formularele depuse de persoanele fizice ∫i juridice Ón format h‚rtie, ob˛inute prin tip„rirea ∫i completarea formularelor furnizate de sistemul electronic na˛ional, astfel Ónc‚t, cel pu˛in teoretic, trebuie privit„ cu rezerv„ sugestia con˛inut„ la sf‚r∫itul primei Óntreb„ri, c„ autorit„˛ile publice refuz„ s„ accepte formularele.
Referitor la Óntrebarea a doua, r„spunsul este, de asemenea, afirmativ, viabilitatea sistemului fiind demonstrat„ nu numai Ón ˛„rile cu economie dezvoltat„, ci ∫i Ón Rom‚nia. Monitorizarea reformei la ghi∫eu este un proces complex care se realizeaz„ Ón conformitate cu prevederile legale, Óndeosebi prin activit„˛ile de tip îback-office“. Cadrul normativ stipuleaz„ obliga˛ia operatorilor sistemului electronic na˛ional de a elabora trimestrial rapoarte privind gradul de utilizare a serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice.
Referitor la a treia Óntrebare, dac„ exist„ sanc˛iuni, r„spunsul se g„se∫te Ón Óntregime Ón actele normative sus-men˛ionate, principalele sanc˛iuni prev„zute fiind urm„toarele... N-o s„ le enum„r pe toate, o s„ spun prima sanc˛iune. îNeÓnregistrarea de c„tre institu˛iile publice Ón sistemul electronic na˛ional constituie contraven˛ie ∫i se sanc˛ioneaz„ cu amend„ de la 35.000.000 de lei vechi la 75.000.000 de lei vechi“ ∫i urmeaz„ o list„ de sanc˛iuni.
Probabil c„ trebuie precizat c„ toate prevederile referitoare la contraven˛ii se completeaz„ cu dispozi˛iile Ordonan˛ei Guvernului nr. 2 din 2001, iar constatarea acestor contraven˛ii ∫i aplicarea sanc˛iunilor se fac de c„tre personalul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i al Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei. Mul˛umesc frumos.
Referitor la aprecierile privind legalitatea dispozi˛iilor emise de c„tre primarul municipiului C„l„ra∫i, prin care au fost restituite Ón natur„, pe vechiul amplasament, persoanelor care au formulat notific„ri Ón baza dispozi˛iilor Legii nr. 10/2001, o parte din terenurile la care face˛i referire Ón Óntrebare, men˛ion„m faptul c„ art. 21 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, garanteaz„ accesul liber la justi˛ie ∫i c„, potrivit art. 1 din Legea contenciosului administrativ, orice persoan„ care se consider„ v„t„mat„ Óntr-un drept al s„u ori Óntr-un interes legitim de c„tre o autoritate public„, printr-un act administrativ sau prin nesolu˛ionarea Ón termen legal a unei cereri, se poate adresa instan˛ei de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoa∫terea dreptului pretins sau a interesului legitim ∫i repararea pagubei ce a fost cauzat„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/24.X.2005
V„ mul˛umesc mult.
Œn al doilea r‚nd, a∫ mai vrea s„ v„ spun c„, Ón ceea ce prive∫te calculul detaliat Ón buletine, acesta se poate ob˛ine la cerere de c„tre fiecare persoan„ de la Casa de pensii, ele fiind ∫i transmise Óntr-o form„ destul de detaliat„, ca s„ se poat„ determina modalitatea de calcul. V„ mul˛umesc mult.