Liviu Maior

## **Domnul Liviu Maior:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dupã cum ºtiþi, în zilele de 17 ºi 18 septembrie a avut loc la Palatul Parlamentului întâlnirea Comitetului parlamentar mixt România Ñ Uniunea Europeanã.

Ordinea de zi a acestei reuniuni a fost stabilitã încã de la începutul lunii iulie ºi ea s-a axat pe câteva probleme majore privind evoluþiile României din februarie pânã în prezent.

Dupã cum se ºtie, aceste recomandãri au valoare juridicã, sunt urmãrite atât de Parlamentul European, cât ºi de Parlamentul României, în vederea îndeplinirii lor de cãtre ambele pãrþi.

Noi am avut Ñ ºi v-o spun deschis Ñ trei prioritãþi la acest Comitet parlamentar mixt: reiterarea sprijinului pe care Parlamentul European l-a acordat sistematic României în ultima perioadã, privind accederea României în spaþiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2002. Parlamentul European, în februarie, ca urmare a Comitetului parlamentar mixt Ñ la timpul potrivit, eu v-am informat asupra acestui lucru Ñ a adoptat o asemenea recomandare ºi în decurs de o sãptãmânã ea a fost aplicatã.

Acelaºi Parlament European vine acum cu o solicitare adresatã Consiliului European, Consiliului de Miniºtri al Uniunii, sprijinã Comisia Europeanã care a propus scoaterea României de pe lista þãrilor care necesitã vize

Schengen ºi, desigur, ca document politic, din acest punct de vedere, el este important.

Al doilea element care a stat în atenþia noastrã ºi care s-a materializat în textul de recomandãri Ñ pe care îl va primi fiecare grup parlamentar, pentru cã în acest comitet sunt reprezentate toate grupurile parlamentare Ñ vizeazã sprijinul politic al Parlamentului European pentru invitarea României la negocieri dupã summit-ul din 2002, de la Praga.

Atât recomandãrile, cât ºi raportul de þarã au menþinut aceastã recomandare, singularizând România, fiind singura þarã propusã ºi sprijinitã politic de cãtre Parlamentul European în acest sens, un fapt, dupã mine, extrem de important.

A treia problemã care s-a dezbãtut acolo Ñ ºi, de fapt, aici aº vrea sã fac câteva remarci Ñ a fost Legea privind statutul maghiarilor din afara graniþelor, adoptatã de Parlamentul Ungariei.

Noi am vrut sã avem un schimb de pãreri cu parlamentarii europeni pe aceastã temã ºi sigur cã faptul în sine a generat anumite reacþii ºi chiar un gen de ºantaj, spunându-se: ”Nu vom face amendamente la proiectul de hotãrâri dacã aceastã chestiune va fi scoasã de pe ordinea de ziÒ.

Eu nu am considerat cã este necesar sã fie scoasã de pe ordinea de zi. Formularea din recomandãri o consider foarte rezonabilã, ea exprimã îngrijorarea Guvernului României faþã de adoptarea acestei legi ºi solicitã guvernelor celor douã þãri sã negocieze în continuare. Acesta este tot textul care a iritat ºi a radicalizat parlamentarii, membri ai acestei comisii ºi care, cu amendamentele pe care le-au propus, au forþat niºte voturi care nu totdeauna erau în concordanþã cu modul nostru de a gândi ºi de a soluþiona aceste probleme.