Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 4 octombrie 2001 · monitorul.ai

#11952

## **Domnul Liviu Maior:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dupã cum ºtiþi, în zilele de 17 ºi 18 septembrie a avut loc la Palatul Parlamentului întâlnirea Comitetului parlamentar mixt România Ñ Uniunea Europeanã.

Ordinea de zi a acestei reuniuni a fost stabilitã încã de la începutul lunii iulie ºi ea s-a axat pe câteva probleme majore privind evoluþiile României din februarie pânã în prezent.

Dupã cum se ºtie, aceste recomandãri au valoare juridicã, sunt urmãrite atât de Parlamentul European, cât ºi de Parlamentul României, în vederea îndeplinirii lor de cãtre ambele pãrþi.

Noi am avut Ñ ºi v-o spun deschis Ñ trei prioritãþi la acest Comitet parlamentar mixt: reiterarea sprijinului pe care Parlamentul European l-a acordat sistematic României în ultima perioadã, privind accederea României în spaþiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2002. Parlamentul European, în februarie, ca urmare a Comitetului parlamentar mixt Ñ la timpul potrivit, eu v-am informat asupra acestui lucru Ñ a adoptat o asemenea recomandare ºi în decurs de o sãptãmânã ea a fost aplicatã.

Acelaºi Parlament European vine acum cu o solicitare adresatã Consiliului European, Consiliului de Miniºtri al Uniunii, sprijinã Comisia Europeanã care a propus scoaterea României de pe lista þãrilor care necesitã vize

Schengen ºi, desigur, ca document politic, din acest punct de vedere, el este important.

Al doilea element care a stat în atenþia noastrã ºi care s-a materializat în textul de recomandãri Ñ pe care îl va primi fiecare grup parlamentar, pentru cã în acest comitet sunt reprezentate toate grupurile parlamentare Ñ vizeazã sprijinul politic al Parlamentului European pentru invitarea României la negocieri dupã summit-ul din 2002, de la Praga.

Atât recomandãrile, cât ºi raportul de þarã au menþinut aceastã recomandare, singularizând România, fiind singura þarã propusã ºi sprijinitã politic de cãtre Parlamentul European în acest sens, un fapt, dupã mine, extrem de important.

A treia problemã care s-a dezbãtut acolo Ñ ºi, de fapt, aici aº vrea sã fac câteva remarci Ñ a fost Legea privind statutul maghiarilor din afara graniþelor, adoptatã de Parlamentul Ungariei.

Noi am vrut sã avem un schimb de pãreri cu parlamentarii europeni pe aceastã temã ºi sigur cã faptul în sine a generat anumite reacþii ºi chiar un gen de ºantaj, spunându-se: ”Nu vom face amendamente la proiectul de hotãrâri dacã aceastã chestiune va fi scoasã de pe ordinea de ziÒ.

Eu nu am considerat cã este necesar sã fie scoasã de pe ordinea de zi. Formularea din recomandãri o consider foarte rezonabilã, ea exprimã îngrijorarea Guvernului României faþã de adoptarea acestei legi ºi solicitã guvernelor celor douã þãri sã negocieze în continuare. Acesta este tot textul care a iritat ºi a radicalizat parlamentarii, membri ai acestei comisii ºi care, cu amendamentele pe care le-au propus, au forþat niºte voturi care nu totdeauna erau în concordanþã cu modul nostru de a gândi ºi de a soluþiona aceste probleme.

Au fost ºi cazuri în care europarlamentarii au acceptat Ñ pentru cã recomandãrile sunt o operã comunã, atât a europarlamentarilor, cât ºi a parlamentarilor români Ñ evaluãrile care s-au fãcut privind stabilitatea macroeconomicã a României Ñ ºi, dând dovadã de o lipsã a culturii consensului politic, care este o boalã naþionalã, þinând cont de prioritãþile pe care le avem stabilite, sigur cã s-au formulat propuneri care dãdeau o notã negativã proiectului de recomandãri, culmea, nu venite din partea europarlamentarilor, ci a parlamentarilor români.

Deci chestiunea este, pentru mine, foarte greu de înþeles din acest punct de vedere. Eu consider însã cã finalizarea dezbaterilor în aceste recomandãri este una pozitivã ºi, trecând peste eternele noastre dezbateri care, de multe ori, nici mãcar nu au conotaþie politicã, ci mai mult este vorba de un gen de cinism politic, dacã îmi permiteþi sã folosesc acest termen, ºi de o solidaritate care nu înseamnã Ñ ºi eu nu vreau s-o promovez ca pe un element în care noi sã apãrem braþ la braþ, cântând cu toþii, putere ºi opoziþie, ”Horia UniriiÒ, dar eu cred cã România se gãseºte în faþa unor momente extrem de importante pentru existenþa ei ºi ar fi necesar ca, mãcar în aceste ocazii, sã cãutãm consensul ºi sã venim cu formule care sã serveascã intereselor României, ºi nu intereselor unor grupuri politice.

Aºa cum am spus, dumneavoastrã veþi primi cu toþii recomandãrile respective. Sunt câteva lucruri care ne intereseazã ºi pe noi, pe senatori, pentru ca ele sã îºi urmeze cursul parlamentar ºi sigur cã eu sunt optimist în privinþa drumului pe care urmeazã sã-l parcurgem din acest punct de vedere. Sigur, poate cã mi se va spune ºi mie aici unde este adresa Parlamentului European în Bucureºti, ca sã nu fiu obligat sã mã deplasez la Bruxelles, la obiºnuitele întâlniri, ºi sã rãmân în Bucureºti. Poate om fi noi în Uniunea Europeanã ºi nu ºtim, conform unui cotidian foarte, foarte frumos colorat! De acum încolo, poate, poate Ñ cine ºtie? Ñ, vom afla cã sediul NATO este în Bucureºti, cã sediul Parlamentului European este în Bucureºti, comisia toate sunt în Bucureºti. Mai ales titlul m-a deranjat Ñ ”plimbãreþÒ Ñ mai ales cã i se face ºi o reclamã unui anumit tip de whisky care, sincer sã fiu, mie nu-mi place, dupã cum compatrioþii noºtri îl mai ºi contrafac din când în când, ºi domnul de la UEO, care e pe cale de dispariþie ºi care mã completeazã totdeauna cu...

Dumitru Badea

#18001

Voi da citire unei scrisori a senatorului Corneliu Vadim Tudor cãtre domnul preºedinte al Senatului, Nicolae Vãcãroiu.

Veþi vedea, din cuprinsul ei de ce eu sunt cel care îi dau citire. ”Domnule preºedinte,

Prin prezenta vã rog sã luaþi act de hotãrârea mea de a renunþa de bunãvoie la imunitatea parlamentarã ºi de a mã pune, astfel, la dispoziþia Parchetului General.

Prin aceasta sper sã contribui la fericirea dumneavoastrã, care v-aþi pronunþat public cã abia aºteptaþi sã-mi ridicaþi imunitatea parlamentarã.

Iatã cã vã scutesc de o suitã de ilegalitãþi ºi vã dau satisfacþie. Totodatã, vã felicit pentru maniera originalã în care înþelegeþi sã-mi rãsplãtiþi eforturile idealiste ºi dezinteresate de a vã menþine la putere în perioada 1992Ñ 1996, când eu ºi partidul pe care îl conduc v-am salvat de cel puþin 10 moþiuni simple ºi de cenzurã. Nu e nici prima, nici ultima dovadã de ingratitudine în politica româneascã.

În acelaºi timp, vã informez cã, în semn de solidaritate faþã de marele realizator de radio Paul Grigoriu, pe care puterea din care faceþi parte l-a pedepsit printr-o suspendare de 30 de zile, am hotãrât sã nu particip nici eu la lucrãrile Senatului, tot pe o perioadã de 30 de zile, renunþând ºi la drepturile bãneºti aferente.

Nu mã îndoiesc cã, ajutat de reputaþii juriºti ai P.S.D., veþi gãsi cele mai potrivite încadrãri regulamentare pentru a transpune în viaþã aceste doleanþe ale mele.

Nutresc speranþa cã, fãrã mine, lucrãrile Senatului României vor funcþiona mai bine, în conformitate cu dezideratul P.S.D. de a stãpâni totul în aceastã þarã, în primul rând. Parlamentul.

Chiar aºa, cui îi mai trebuie opoziþie, când P.S.D. ºi U.D.M.R. sunt pe cale sã salveze România de la dezastrul pe care tot ele l-au instaurat?

Abia acum îºi va vedea visul cu ochii domnul Ion Iliescu: consens naþional, unanimitate absolutã, totul în jurul Domniei sale.

E bine. E din ce în ce mai bine. Poporul râde. Atâta doar vreau sã reþineþi: un om ca mine, care a creat o miºcare naþionalã, e mai periculos pentru noua dictaturã stalinistã nu înãuntrul Parlamentului, ci în afara lui.

Aºtept cu emoþie sã vã vãd la tribunal, unde veþi explica, sub prestare de jurãmânt, cum aþi coordonat dumneavoastrã personal, încã din 1994, pregãtirea celor 108 palestinieni în tabãra S.P.P.-ului, în vreme ce fostul dumneavoastrã ministru, Doru Dumitru Palade, a mãrturisit, tot cu mâna pe Biblie, cã nu aþi aflat de aceºti luptãtori musulmani decât în martie 1996, din presã. Cine oare minte?

Al dumneavoastrã, Corneliu Vadim Tudor.Ò Vã mulþumesc.

Iuliu Pãcurariu

#20734

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Recent, negociatorul-ºef al României la Uniunea Europeanã, domnul Vasile Puºcaº, declara cã stãm mai prost decât celelalte þãri candidate la numãrul de capitole negociate, indicând ca principalã cauzã slabele performanþe economice ale trecutei guvernãri.

N-am sã fac referire la rezultatele, reuºitele ºi nereuºitele trecutei guvernãri, ci mã voi referi la situaþia economicã dupã nouã luni de guvernare a Partidului Social Democrat, partidul domnului ministru Puºcaº.

În cursul sãptãmânii trecute, în Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Senatului s-a dezãbutut Legea de aprobare a Ordonanþei de urgenþã nr. 170/2000, care stabileºte surse de finanþare a importului de agent primar pentru ”TermoelectricaÒ Ñ S.A.

Dezbaterile au evidenþiat cã ”TermoelectricaÒ Ñ S.A. are de recuperat, pe ultimul an, circa 7.000 de miliarde de la Electrica S.A., ca urmare a energiei livrate, ºi 4.200 miliarde pentru agentul termic livrat consumului casnic ºi agenþilor economici.

Directorul general al ”TermoelectricaÒ Ñ S.A. a arãtat cã, la 10 septembrie a.c., trebuia sã încaseze 70 de miliarde lei ºi s-au încasat doar 6 miliarde, cã are de primit 1.200 de miliarde de lei de la administraþia localã, sumã ce reprezintã valoarea subvenþiei energetice termice.

Sã interpretãm aceste date. Cele 7.000 de miliarde de lei reprezintã valoarea energiei electrice livrate de ”ElectricaÒ Ñ S.A. în ultimele 12 luni ºi neîncasate, în principal, de la agenþi economici din industrie Ñ aceºti agenþi economici reprezintã acele întreprinderi nerentabile care sunt incapabile ca, în urma activitãþilor economice, sã-ºi achite costul utilitãþilor consumate.

Aceastã realitate nu ar fi existat, dacã s-ar fi realizat privatizarea distribuþiei utilitãþilor. În momentul în care fostul P.D.S.R. a preluat puterea, Ministerul Industriilor realizeazã, prin acte legislative ºi organizatorice, întreaga reformã a regiilor, devenite companii naþionale care înregistreazã producerea ºi desfacerea utilitãþilor: energie electricã, gaze, energie termicã. În mod firesc, era posibilã trecerea imediatã la privatizarea distribuþiei în domeniul utilitãþilor.

De ce Guvernul Nãstase nu a luat nici o mãsurã în acest sens, în situaþia în care Ministerul Industriei ºi Resurselor ºi-a asumat reforma fostului guvern în domeniu? Rãspunsul este urmãtorul: o distribuþie privatã a utilitãþilor ar fi blocat rapid întreprinderile incapabile sã-ºi achite datoriile, forþând restructurarea sau lichidarea unora, fapt care ar fi creat puternice presiuni în plan social. Aceeaºi indecizie de care a dat dovadã P.D.S.R. în guvernarea Õ92ÑÕ96 cu privire la reforma economicã, care a fãcut ca doar 5% din întreprinderi sã fie privatizate în Õ96 se manifestã ºi acum.

În ceea ce priveºte neîncasãrile, ”TermoelectricaÒ Ñ S.A. referitoare la furnizarea agentului termic în valoare de 4.200 miliarde lei, dublarea costului gigacaloriei, mãsurã luatã de Guvernul Nãstase, va mãri ºi mai mult neîncasãrile agentului de la populaþie în iarna 2001Ñ 2002. Starea materialã a populaþiei se va înrãutãþi în deplinã contradicþie cu promisiunile electorale ale partidului de guvernãmânt. ªi tot în deplinã contradicþie cu aceste promisiuni sunt scumpirea tarifelor la energie electricã ºi creºterea aproape lunarã a preþului benzinei.

Am dat cele douã exemple pentru a arãta amploarea luatã de economie.

România suportã de la buget finanþarea de cãtre stat a pierderilor în activitãþi din domeniul utilitãþilor, astfel încât sectoarele rentabile le finanþeazã pe cele nerentabile, anulând astfel ºansa unei reale relansãri economice. Aici se aflã cauza principalã pentru care societatea româneascã nu are resursele necesare pentru a realiza obiectivele cerute de aderarea la structurile euroatlantice: securizarea frontierelor, situaþia copiilor instituþionalizaþi, înzestrarea armatei º.a.m.d.

Nu întâmplãtor negocierile cu Fondul Monetar Internaþional s-au dovedit deosebit de dificile pentru actualul Guvern, situaþia din economie ºi lipsa mãsurilor necesare în politica guvernamentalã au determinat ca nici în acest moment sã nu se fi cãzut de acord în privinþa scrisorii de intenþie.

Nu întâmplãtor, amploarea arieratelor din economie a fãcut ca problema utilitãþilor sã constituie cel mai grav aspect al recentelor negocieri cu Fondul.

Incoerenþa politicã a actualului Guvern este reliefatã ºi de faptul cã datoritã euforiei produse de victoria în alegeri, guvernarea P.S.D. a acordat facilitãþi fiscale fãrã a avea acoperirea resurselor. Acest fapt face ca astãzi Guvernul sã vorbeascã de introducerea impozitului pe terenul agricol, deducerea subvenþiei pentru activitãþi în agriculturã doar la 12% din terenul agricol prin Legea exploataþiilor agricole.

În perspectiva Summit-ului NATO de la Praga, prin experienþa sa, prim-ministrul Adrian Nãstase a cerut din partea opoziþiei un armistiþiu politic. Nu cred cã Partidul Social Democrat, fost P.D.S.R., este îndreptãþit moral sã cearã acest lucru opoziþiei, atâta timp cât, înainte de alegerile din 2000, P.D.S.R. a fãcut o opoziþie demagogicã, ºi nu una constructivã. Aº dori sã reamintesc în acest sens blocarea legilor proprietãþii: Legea retrocedãrilor

terenurilor, Legea caselor naþionalizate, atitudinea faþã de Legea administraþiei publice locale, Legea învãþãmântului sau Legea funcþionarului public.

În toate aceste cazuri, P.D.S.R. a provocat false dezbateri ºi o risipã de energie la nivelul Legislativului, care s-a completat cu critici la adresa participãrii U.D.M.R. la guvernare, partid care este aliatul tacit al P.D.S.R.

În al doilea rând, Partidul Social Democrat nu este îndreptãþit moral sã cearã opoziþiei un armistiþiu politic datoritã atitudinii faþã de însãºi ideea de opoziþie, atitudine manifestatã în planul administraþiei locale.

Partidul Social Democrat manifestã un total dispreþ faþã de voinþa electoratului manifestatã în alegerile locale din iunie 2000 prin acþiunea de racolare a primarilor opoziþiei.

Mijloacele folosite în acest sens merg de la ameninþãrile personale la agresiuni financiare ºi administrative. Toate acestea vãdesc faptul cã Partidul Social Democrat nu acceptã ideea de opoziþie, se foloseºte de opoziþia parlamentarã doar pentru a-i cere consensul naþional în faþa instituþiilor internaþionale.

Cum ar putea Partidul Democrat sã încheie un armistiþiu politic cu Guvernul Partidului Social Democrat, dacã la alegerile locale anticipate la Câmpia Turzii reprezentanþii locali ai partidului de guvernãmânt s-au folosit de Combinatul Sârmei din localitate...

Nicolae Paul Anton Pãcuraru

#28834

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Tragicul eveniment din 11 septembrie este, în opinia mea, departe de a-ºi epuiza conþinutul, atât din punct de vedere politic, militar, diplomatic, dar, mai ales, din punct de vedere economic ºi unamitar. Iminenþa unui rãzboi îngrijoreazã în foarte mare mãsurã cancelariile, guvernele, liderii spirituali, opinia publicã.

Aflatã în pragul unei recesiuni, ca miºcare ciclicã de realizare a echilibrelor, economia americanã a primit o adevãratã loviturã de ciocan care poate precipita cãderea ºi care, cu siguranþã, se traduce printr-o undã de ºoc ce se propagã în economia mondialã, de la centru spre periferiile sistemului capitalist, de la Wall Street pânã în economiile de piaþã emergente din America Latinã, Asia ºi Europa Centralã ºi de Rãsãrit.

Principalele aspecte deja consemnate drept esenþiale pentru evoluþia economiei americane ºi, în reverberaþie, mondiale sunt deprimarea ºi contracþia pieþelor financiare, relevatã prin indici cât se poate de punctuali.

Astfel, indicele Dow Jones Industrial Average a înregistrat într-o singurã sãptãmânã cea mai mare cãdere de la constituirea sa în urmã cu o sutã de ani, aproape 1.370 de puncte, ajungând de la 9.605,5 puncte la 8,835 puncte. Indicele compozit Nasdaq are o scãdere de 16 procente, companiile cotate la bursele americane au pierdut peste 1.400 miliarde dolari ºi, în egalã mãsurã, sunt grav afectate societãþile de asigurãri, plãþi estimate între 30Ñ40 miliarde dolari, societãþile de transport aerian, alte companii ºi sectoare, care anunþã în serie disponibilizãri ºi reduceri drastice în comenzi ºi în cifrele de afaceri.

Un alt aspect încã mai greu de estimat al tragicelor evenimente este atingerea moralului americanilor ºi a binecunoscutului apetit de consum, definit ca singur susþinãtor al unei economii în care motorul investiþiilor este deja oprit.

În fine, ultimul aspect obligatoriu sã-l avem în atenþie este tendinþa accentuatã de perspectivã a rãzboiului, de creºtere a preþului materiilor prime, îndeosebi a barilului de petrol brut.

Unda de ºoc a celor deja considerate cu siguranþã va atinge ºi România, riscând sã întoarcã din drum bruma de creºtere economicã înregistratã în anul 2000 ºi în primul semestru al anului 2001. Este firesc deci sã urmãrim cu atenþie preocupãrile Guvernului, pentru a se opune posibilelor viituri propagate de unda de ºoc.

Din pãcate, deºi mai are extrem de puþin timp la dispoziþie, trei-patru sãptãmâni, Guvernul român, obiºnuit de un an de zile sã nu intervinã în economie pentru cã riscã sã strice trendul ascendent, stã în espectativã. Pare sã nu observe cã este o nouã conjuncturã definitã, în primul rând, de efectele interne ale contracþiei de capital, de posibila reducere a exporturilor datoritã dificultãþilor de creºtere ale diferitelor pieþe europene, precum ºi de posibila creºtere a preþurilor la materiile prime, exact în perioada de contractare ºi achitare a importurilor energetice pentru trecerea iernii.

În opinia noastrã, Guvernul ar trebui de urgenþã sã ia mãsuri în câteva direcþii esenþiale pentru susþinerea financiarã a preþului ºi a activitãþilor de producþie.

O primã direcþie este liberalizarea pieþei energetice, care este obligatorie pentru a aduce capital procesatorilor interni în România.

O a doua direcþie este accelerarea privatizãrii marilor societãþi comerciale ºi a companiilor naþionale cu capital majoritar de stat, tot pentru a asigura capitalul circulant ºi, evident, pentru rentabilizarea societãþilor.

O a treia direcþie este, desigur, susþinerea prin comenzi interne a activitãþii de producþie, în condiþiile posibilelor cãderi pe piaþa externã.

ªi, în fine, a patra direcþie este revenirea la decizia de instituire a fondurilor private de pensii ca posibil aport de capital important în România.

Îmi cer scuze cã timpul nu ne este la dispoziþie, dar subliniez faptul cã Guvernul, în opinia noastrã, nu-ºi poate permite sã stea ca ºi pânã acum cu braþele încruciºate fãrã sã facã nimic semnificativ.

Reacþia, doar în plan politic, a Preºedinþiei, Guvernului ºi Parlamentului a fost, cu siguranþã, adecvatã.

Fiind vorba doar de cuvinte ºi declaraþii, puterea a rezolvat uºor aceastã problemã. Temele fãcute în grabã ºi cu impresia generalã cã declaraþiile nu costã mai nimic aduc doar câºtiguri în planul imaginii ºi al obiectivelor de politicã externã. Aceasta nu înseamnã cã am rezolvat problemele de fond.

În realitate, mai importante decât declaraþiile ºi rezoluþiile sunt mãsurile practice ale Guvernului pentru protecþia economiei româneºti.

Din pãcate, acestea sunt, deocamdatã, cu desãvârºire absente, ceea ce, inevitabil, va creºte costul undei de ºoc.

Vã mulþumesc.

Pusk‡s Valentin-Zolt‡n

#33744

Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,

Aº parafraza intervenþia mea politicã cu vechea zicalã: ”Unde dai ºi unde crapãÒ.

Despre ce este vorba, în fapt? Guvernul a emis, la începutul anului, Ordonanþa de urgenþã nr. 76 privind simplificarea unor formalitãþi administrative pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii comercianþilor.

Aici, de fapt, se introduce aºa-numitul ”ghiºeu unicÒ, unde vine comerciantul foarte elegant, vine de douã ori, chiar aºa scrie în aceastã ordonanþã, predã actele ºi vine încã o datã, foarte lejer, ºi scoate actele ºi funcþioneazã în maximum douã sãptãmâni. Eu am propus ca aceastã perioadã sã fie puþin mai lungã, dar reprezentanþii ministerelor ºi Camerelor de Comerþ au rãmas la aceastã perioadã. ªi lucreazã... ”Dãi drumul... am cale liberã...Ò Nici o problemã...

Tot aceeaºi ordonanþã prevede ºi obligativitatea preschimbãrii de cãtre comercianþii constituiþi deja, anterior intrãrii în vigoare a prezentei legi, a certificatelor de înmatriculare ºi a codului fiscal. ªi aici am avut o discuþie foarte lungã cu colegii mei de la Comisia economicã, care m-au acceptat sã particip la aceastã ºedinþã, având ºi anumite amendamente, am avut discuþii lungi cu reprezentanþii care au fost prezenþi din partea Executivului ºi a Camerei de Comerþ. Am spus de ce ºi cum. ªi au spus foarte simplu: trebuie douã acte. Trebuie certificatul de înmatriculare ºi codul fiscal, le predai la ghiºeul unic, iei noul act unic al firmei, te duci acasã ºi lucrezi.

Aceastã ordonanþã... Eu am discutat cu Asociaþia întreprinzãtorilor din judeþul Covasna, am spus cã va fi bine, birocraþia dispare, nu o sã fie probleme, ca sã constat cã bunele intenþii ale Guvernului ºi ale Legislativului s-au înecat, încã o datã, în mocirla birocraþiei, pentru cã, ce se cere la preschimbarea documentelor pentru agenþii economici deja existenþi?! Nu mai mult ºi nu mai puþin de 13 documente, dintre care ºi un act, o cerere care este de vreo 13 pagini, ºi de 10 ori trebuie reînnoitã, pentru cã nu aºa a preconizat funcþionarul respectiv cã trebuie sã scrie în rubrica cutare ceva, dar peste acestea ºi o serie de xerocopii, începând cu autorizaþie sanitarveterinarã pânã la contractele de leasing, pânã la certificatele de înscriere ºi menþiuni, acte adiþionale º.a.m.d.

ªi, astfel, mii ºi mii de agenþi economici stau la coadã la ghiºeul unic. Am desfiinþat birocraþia ºi azimâine nimeni nu mai poate lucra, pentru cã sunt termene foarte precise în lege ºi, în loc sã relansãm activitatea, cu aceste activitãþi birocratice, reducem la tãcere ºi pe acei agenþi economici ºi întreprinzãtori care au curajul, în aceste condiþii, sã mai lucreze, sã mai aibã iniþiative economice.

Eu rog cel puþin Comisia economicã ºi pe domnul preºedinte al Comisiei economice sã fie invitaþi factorii responsabili pentru aceastã situaþie, sã rediscutãm problema, pentru cã este imposibil ca, în termenele prevãzute de lege, toþi agenþii economici sã facã preschimbarea.

Nu mai vorbesc cã s-au pus ºi taxe de preschimbare, asta este altã treabã, dar birocraþia excesivã care s-a instituit la aceste ghiºee unice... Eu nu mai ºtiu ce este ghiºeul acesta unic, dar aceastã cursivitate a eliberãrii actelor s-a înnecat în mocirla birocraþiei ºi nimeni nu mai poate lucra, toatã lumea este acuma în... ce sã spun... ºi ne atacã pe noi... Chiar ieri, am avut vizitatori de duminicã care au spus: ”Domnul senator, aºa nu mai merge! Ce mai faceþi acolo, în Parlament?!...

Deci rog pe domnul preºedinte ca, cel puþin la noi, în Comisia economicã, sã analizãm aceastã situaþie, pentru cã este în detrimentul activitãþii economice din þarã. Vã mulþumesc.

Adrian Pãunescu

#37624

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor colegi,

Înainte de a trece la substanþa declaraþiei mele politice de azi, aº vrea sã spun cã se observã ºi în anumite atitudini ale noastre ºi, din pãcate, în anumite articole din presã, o deplasare a interesului ºi a reacþiei faþã de tragedia americanã cãtre oameni care aparþin unor etnii, cãtre oameni care aparþin unor naþiuni, cu deosebire cãtre arabi.

Începe sã parã un nume rãu sã te numeºti arab. Iatã, povesteam adineauri cu colegul senator Ioan Nicolaescu

cã la Târgu Mureº existã un arab, domnul Arafat, care a fãcut niºte lucruri excepþionale în materie de intervenþie medicalã de urgenþã ºi, acum, printr-un concurs de factori care nu þine neapãrat de o atitudine principial antiarabã (inacceptabilã!), existã riscul sã i se strice ceea ce a fãcut ºi sã fie subordonat unor colegi, e drept, români sau maghiari, nu ºtiu cum sunt, dar mai puþin semnificativi pentru izbânda personalã în materie de manageriat al salvãrii ºi urgenþelor.

Eu cred cã ºi în acest caz noi trebuie sã ne pãstrãm calmul, bunul-simþ, relativismul ºi sã judecãm pe oameni dupã faptele lor, nu dupã culoarea pielii, nu dupã culoarea politicã, nu dupã apartenenþa la niºte rãdãcini arabe. Aºa cum am protestat ºi la dezastrul pe care l-ar însemna atacarea oamenilor pentru cã sunt evrei, pentru cã sunt unguri, pentru cã sunt români, protestez împotriva culpabilizãrii arabilor pentru cã sunt arabi.

Am vrut, în treacãt, sã avertizez asupra globalismului ºi angrosismului intolerant.

Ceea ce voiam eu sã vã amintesc e cã, într-o þarã mare ºi puternicã, Statele Unite ale Americii, existã români americani, fraþi ai noºtri, care ar merita mai multã atenþie, mai multã preocupare din partea statului român, din partea Parlamentului României, din partea Guvernului României, pentru ca ei sã însemne o ºansã împlinitã ºi pentru noi, ºi pentru þara în care trãiesc.

Ei sunt, fireºte, de toate felurile, de toate categoriile. Ca ºi noi, sunt oameni extraordinari ºi oameni normali, sunt valori, ºi cum le apar ei americanilor aºa suntem noi priviþi, noi ca þarã, noi ca oameni, de cãtre americanii înºiºi.

Dupã o politicã lungã de suspiciune faþã de ei, dacã nu chiar mai mult, în deceniile care au trecut, entuziasmul primilor ani de dupã 1989 a trecut, s-a stins, s-a transformat într-o punte de chiciurã de pe care astãzi se poate cãdea uºor. S-au rãcit relaþiile cu românii americani, e drept cã ºi condiþiile economice sunt dificile, e drept cã ºi atâtea suspiciuni planetare intersecteazã drumurile noastre cãtre ei, ca ºi ale lor cãtre noi. America e tot mai departe pentru cã românii americani sunt tot mai uitaþi. Am trãit aceste zile extraordinare la New York ºi aº vrea sã vã spun cã existã numeroºi oameni excepþionali, în rândul românilor americani, pe care þara aceasta se poate bizui. Ei sunt risipiþi peste tot în societatea americanã, mai puþin în elita politicã unde întâlnim spanioli, polonezi, evrei, italieni, ucraineni, armeni, dar români foarte puþini. Acesta este un tempo pierdut de noi toþi, pentru cã, orice s-ar spune, politica se face pe principii, dar se face, cum zicea bietul meu tatã, când se lãuda cu o relaþie, se face Ñ ºi olteneºte pronunþând Ñ ”pin oaminiÒ, adicã prin oameni.

Aceasta este situaþia. Noi am înþeles, în anii trecuþi, ce înseamnã, de exemplu, pentru Polonia sã aibã oameni semnificativi la Vatican sau la Secretariatul de Stat al Externelor unei þãri ca America.

Trag semnalul de alarmã, strig aici cã este trist cã România nu-ºi preþuieºte, nu-ºi sprijinã ºi nu-ºi foloseºte oamenii din lume. E drept cã, adesea, nici pe cei de-acasã...

E nevoie sã ieºim în lume, e nevoie de o relaþie bunã cu Statele Unite ale Americii. Eu aº spune cã aceasta este marea noastrã prioritate, chiar înaintea prioritãþilor europene ºi în orice caz împreunã cu ele. Trebuie eforturi pentru a susþine pe românii americani exponenþiali, în aºa fel încât ºi prin ei România sã cucereascã America ºi dreptul prieteniei cu America.

Practic, în ultimii ani, noi ne-am tãiat toate punþile cãtre America ºi cãtre românii americani.

Iatã, una dintre situaþii este cea privitoare la ”Romanian Voice TelevisionÒ, un post de televiziune românesc care emite în fiecare zi Ñ e drept, nu toatã ziua Ñ ºi care s-a bucurat, pânã în 1998, de sprijinul, e drept, limitat, dar de sprijinul real al puterii de la Bucureºti, al Televiziunii ”T.V.R. InternaþionalÒ ºi care, deodatã, în 1999, a primit înºiinþarea cã, nici pentru perioada care trecuse, nici pentru perioada care urma, nu se va mai putea derula contractul de colaborare dintre ”T.V.R. Internaþional BucureºtiÒ ºi ”Romanian Voice TelevisionÒ, þara rãmânând ºi cu niºte datorii de 50.000 de dolari cãtre românii americani cuprinºi în contract.

Vreau sã vã spun, domnilor senatori ºi domnilor spectatori, cã treaba aceasta însemna plata a trei staþii din ºase pentru ca ”Romanian Voice TelevisionÒ sã transmitã în toate locurile în care se gãsesc români americani, trei staþii din ºase costând o sumã de 1.300 Ñ 1.400 dolari sãptãmânal.

Astfel s-a creat situaþia ca proprietarii acestui post, un român moldovean, Vasile Bãdãluþã, ºi un român evreu, Elias Wexler, sã fie obligaþi sã dea în judecatã, pe bunã dreptate, pe cei care nu ºi-au onorat contractul. Cei doi nu au fãcut încã pasul cãtre tribunal. Eu cred cã ar fi compromiþãtor ºi pentru noi, ºi pentru românii americani dacã relaþiile dintre noi s-ar încãlzi numai pe baza unei judecãþi care ne-ar aduna în sala tribunalului.

Sunt cãi de a rezolva aceste lucruri, sunt cãi de a pune în operã o nouã relaþie cu românii americani. Acest post de televiziune se adreseazã, în mod virtual, unui numãr de 40 milioane de telespectatori, din care 800.000 originari din România. Acesta nu este un lucru de dispreþuit. Este un lucru foarte important. Este un lucru pe care mulþi ºtiu, în lumea de azi, sã ºi-l pãstreze ºi sã-l ºi dezvolte.

Uitaþi-vã la imaginea noastrã în lume ºi observaþi cât de puþin facem la Bucureºti pentru calitatea ei.

Am vãzut, de exemplu, emisiunea slovenilor, o þarã micã, dar foarte grijulie cu imaginea ei. Am vãzut filme atrãgãtoare din Slovenia, am vãzut prezentarea acelei þãri mici, dar harnice ºi înfipte, ca sã zic aºa.

Am vãzut cum îºi apãrã ungurii imaginea în lume. ªtim pe câte cãi atacã ei privirea obositã a telespectatorului de pretutindeni.

ªi, iatã, noi ne scumpim la 40Ñ50.000 dolari pe care avem sã-i dãm omului respectiv ºi batjocorim aceastã relaþie, când ar trebui, tocmai, sã o dezvoltãm.

Dar, mai mult decât atât, în S.U.A., la restaurantele româneºti, puþine, câte existã, se consumã cu plãcere ºi recunoºtinþã remarcabile produse bulgãreºti, greceºti, maghiare, turceºti ºi ruseºti. Bulgarii aduc o excepþionalã brânzã telemea româneascã, de fapt, feta balcanicã, feta din Grecia ºi pânã Ñ sã risc formula! Ñ în nordul sudului. Pe noi nu ne intereseazã treaba asta? Sunt numeroase pieþe americane pe care am putea merge cu ceea ce mai avem. ªi sã mergem cât mai avem, ceea ce mai avem.

Industria alimentarã româneascã nu este ilustratã aproape deloc în Statele Unite ale Americii.

Industria alimentarã ungureascã, spre cinstea Ungariei ºi a particularilor ungari, este perfect ilustratã. Sunt strãzi, cei care au fost la New York ºtiu, strãzi de-a dreptul ungureºti, prin toate produsele pe care le vând, prin tricolorul maghiar care fluturã, discret, pe un colþ de hârtie. La noi, totul este de-a-ndãratelea... o sã afle satele... lucrãm de-a-ndãratelea...

M-a cuprins o umilinþã îngrozitã. Nu putem duce în America ºi Europa cele mai bune roºii, cele mai bune pãtlãgele din lume, care sunt tomatele româneºti?!... Nu le putem duce în America?!... Nu putem sã ducem apã mineralã din România?!... Cea mai bunã apã mineralã din zonã?! Poate mai bunã ºi decât cea italianã, ºi decât cea franþuzeascã?... Nu putem duce vinuri româneºti?!... Vinurile Moldovei sunt prezente în Anglia ºi în Statele Unite, Republica Moldova, mica noastrã þãriºoarã, regiune, provincie, e prezentã acolo, iar noi suntem impotenþi, suntem nenorociþi?!... Ne-a luat Dumnezeu minþile?!... Nu putem face nimic?!

Singura industrie remarcabilã, acum, în România este vãicãreala. Ne plângem mereu cã nu se poate. Dar îndrãznim? Facem ce se cuvine fãcut?

Iatã, eu mã angajez în faþa dumneavoastrã sã mã ocup de proiectul acestor punþi. Românii din America aºteaptã. Americanii sunt interesaþi de fostul miracol românesc, ajuns în plinã ponosire pe planetã. România pare o ficþiune a unor indivizi imaginativi de prin estul Europei.

Nici industria textilã nu mai existã. Sigur, ea s-a limitat la mult mai puþin ºi în þarã, dar e posibil ca, iatã, China, de toate felurile, China continentalã, Taiwan-ul, HongKong-ul, toatã China sã fie prezentã în toatã America, în toatã lumea, prin produse pe care le putem face ºi noi.

Iatã, rãspunsul este Ñ zise corbul Ñ ”Never moreÒ.

E un blocaj, în primul rând, mental, al nostru. Trebuie sã spargem acest zid. Mi-am propus Ñ am vorbit la telefon cu premierul, alaltãieri Ñ sã-i fac o vizitã ºi sã-l sensibilizez în ideea cã trebuie sã sprijinim micii sâmburi de luminã româneascã de acolo.

Este un preot care a plecat în anii Õ80, Theodor Damian, care este acum una dintre figurile cele mai însemnate ºi mai luminate ale diasporei ºi care conduce, face o revistã trimestrialã, ”Luminã linãÒ, o revistã nepoliticã, o revistã doar spiritualã, dacã se poate zice ”doarÒ despre spirit. El n-are nici un sprijin. Umblã el, umblã nevastã-sa, fac rost de câte un bãnuþ... Noi trebuie sã ne gândim la astea toate... Noi ne-am înstrãinat anii trecuþi de lumea civilizatã. O datã ne-am înstrãinat pânã în Õ90, prin mãsuri politice, acum ne înstrãinãm prin mãsurile celelalte, care sunt la fel de grave: mãsurile neputinþei noastre de a ne bate pentru afirmare. Apare ºi o publicaþie a aceloraºi Bãdãluþã ºi Wexler: ”Romanian JournalÒ. Extraordinarã publicaþie ”Romanian JournalÒ! Tot fãrã sprijin. Au ei un restaurant acolo, ”Casa RomânãÒ, în care românii se adunã ºi fac planuri mãreþe cum vor convinge ei pe guvernanþii de la Bucureºti sã se deschidã cãtre diaspora.

Noi nu putem reuºi în lume dacã nu avem oameni în lume. Sã luãm exemplul evreilor, al polonezilor, al ungurilor, al spaniolilor, al italienilor. E ceva sã porþi un nume italienesc ºi sã fii primar de New York! Dar hai sã-i sprijinim pe aceºti români! A venit în þarã cu un mare proiect privind rãdãcina dacicã a poporului ºi a þãrii doctorul Napoleon Sãvescu. Batjocorit în toate felurile, în tot felul de publicaþii...

E o alternativã istoricã pe care acest om ºi-o sprijinã nu pe simple opþiuni personale, ci pe cercetarea bibliotecilor lumii unde se dovedeºte cã rãdãcina noastrã dacicã existã, nu trebuie dispreþuitã, ea existã în noi, ea trebuie doar dezgropatã.

Sigur, normal e sã nu fim neapãrat de acord cu toate susþinerile oricui ºi ale tuturor, în orice privinþã. Dar ºi pentru istoria noastrã ceva trebuie fãcut. Acel om, N. Sãvescu, nu este un vagabond care nu are ce face ºi a devenit dacofon. Nu! El este un ilustru medic, acolo vin grecii din Queens Ñ un cartier important al New York-ului, vin românii, vin americanii la acest medic, ca ºi la celãlalt remarcabil medic, acesta bãnãþean Ñ ªerban Cocioba. Nu e emoþionant sã trãieºti ºi sã munceºti la New York ºi sã culegi date despre dacii de-acasã?

Avem oameni excepþionali acolo, dar calea noastrã cãtre ei este blocatã ºi lovitã de inerþie. Vreau sã vã spun cã toate acestea vor constitui subiectul multor acþiuni ale mele în aceastã direcþie.

Dar vreau sã mai semnalez un lucru. În zilele grele care au urmat dezastrului din 11 septembrie 2001 din America, am vãzut ºi pe românii americani ieºind alãturi de ceilalþi americani cu steagurile Americii pe maºini, în metrouri, la ferestre. Teribilã imagine!

Dar aceºtia din urmã, românii americani, luaserã ºi steagurile româneºti.

Apropo! Nu se gãsesc nicãieri steaguri româneºti. ªtiþi dumneavoastrã ceva?

Nu am trãit niciodatã o asemenea baie de naþionalism curat, de apartenenþã recunoscutã ºi clamatã la durere ºi la regenerare. I-am vãzut pe atâþia oameni bucurându-se cã sunt împreunã, am vãzut copiii Americii punând lumânãri pe strãzi pentru morþii Americii, i-am vãzut pe copiii românilor americani participând la istoria Americii, dar cu gândul la România de acasã. Noi ce facem? Nici drapele naþionale nu gãsim dacã vrem sã le punem pe case ori pe maºini.

Ar fi o mare ruºine dacã nu am ºti sã ne purtãm în continuare cu aceºti oameni extraordinari în care trãim ºi noi aºa cum ºi ei se simt reprezentaþi de noi, deºi nu ajung acolo cu regularitate nici cãrþi, nici reviste, din când în când apar unele ziare, deºi este mai bine cã nu ajung aceste ziare, spre a nu-i descuraja prea tare prin numeroasele veºti proaste de acasã ºi prin senzaþia de rãzboi politic permanent de la Bucureºti.

Eu vreau sã vã spun cã ºi forþa de muncã a românilor noi o putem negocia la nivelurile la care aceastã treabã trebuie negociatã cu autoritãþile americane ºi ne putem baza ºi în asta pe sprijinul românilor americani. Ar fi, pur ºi simplu, vina noastrã de neiertat, dacã nu am reuºi sã redescoperim românimea întreagã care este ºi acasã, care este ºi în lume.

Este o obligaþie de onoare! ªi eu mi-am exprimat aici durerea cã nu facem ce trebuie fãcut ºi speranþa cã ne vom deºtepta ºi vom reconstitui românimea integralã.

Vasile Horga

#51153

## **Domnul Vasile Horga:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori, Stimaþi invitaþi,

Lansarea nu demult a programului ”Fabricat în RomâniaÒ având drept scop promovarea ºi susþinerea produselor româneºti pe piaþa internã ºi cea internaþionalã este o iniþiativã salutarã a Asociaþiei pentru promovarea produselor ºi serviciilor din România.

Aceastã generoasã iniþiativã care atrage atenþia asupra produsului românesc va trebui urmatã de o altã iniþiativã complementarã având menirea conºtientizãrii cumpãrãtorului român de rolul pe care-l poate juca el în dezvoltarea produsului românesc, pe care am putea-o numi: ”Cumpãrã doar produse româneºti!Ò

Pentru unii poate acest lucru va pãrea bizar, dar aº vrea sã le reamintesc lor cã în cea mai dezvoltatã þarã de pe glob, Statele Unite ale Americii, a funcþionat cu succes în deceniile trecute un astfel de program reprezentând un curent care prin mijloace diverse a apelat la conºtiinþa civicã a cumpãrãtorului american de a face cumpãrãturi doar de la firmele deþinute de cãtre americani.

S-a format la americani un curent de opinie potrivit cãruia toate achiziþiile guvernamentale ar trebui fãcute doar cu produse americane. Voi reaminti din acestea doar douã acþiuni distincte: prima se referã la douã programe de achiziþii publice civile care afecteazã operaþiunea Administraþiei Federale a Autostrãzilor, primul program creat în 1933 ºi intitulat ”Reglementãrile Buy AmericaÒ concretizat într-o lege pentru achiziþiile federale directe referitoare la programul federal pentru autostrãzi.

Al doilea program creat în 1982 ºi intitulat ”Reglementãrile Buy-AmericaÒ pentru programul federal de subvenþionare a construcþiilor de autostrãzi materializat în Legea asistenþei pentru transportul de suprafaþã, din 1982.

A doua acþiune se referea la campania dusã în anii 1970 în favoarea cumpãrãrii de cãtre americani a autoturismelor fabricate în America pentru a contracara puternica concurenþã japonezã din acei ani, campanie care a apelat la conºtiinþa civicã a cumpãrãtorului american.

Iniþierea unei campanii ”Cumpãrã doar produse româneºti!Ò de sensibilizare a clasei politice ºi a opiniei publice româneºti ar trebui sã înceapã cu un grup de iniþiativã, oameni politici, oameni de afaceri care sã o lanseze în mass-media, pentru început susþinând urmãtoarele idei:

Ñ promovarea produselor româneºti pentru cumpãrãtorul român ar trebui sã urmãreascã scoaterea în evidenþã a ceea ce avem mai bun calitativ cu scopul de a denunþa snobismul ºi atracþia unor compatrioþi faþã de produsele din strãinãtate, folosind drept exemplu produsele româneºti care au o mare cãutare în afarã; Ñ promovarea ideii referitoare la grija cumpãrãtorului produselor româneºti faþã de locul de muncã al vecinului sãu sau al membrilor familiei sale, mergându-se pânã acolo încât un vrâncean sã consume cu predilecþie din vinurile podgoriilor vrâncene pentru a susþine ºi în felul acesta cultivatorii vrânceni de viþã de vie;

Ñ promovarea unei idei referitoare la faptul cã în timp ce comerþul cu mãrfuri se liberalizeazã, vorbindu-se tot mai mult de conceptul globalizãrii, românii sunt împiedicaþi tot mai mult sã circule liber în lume, obþinerea vizelor de ºedere sau a permiselor de muncã ale acestora în þãrile occidentale a devenit o adevãratã aventurã, statul român prin Guvernul sãu a început sã reprime cu lipsirea de libertate pe acei români care îndrãznesc sã calce fãrã vize frontierele acestor þãri.

Lipsa oricãrei preocupãri a Guvernului privind protecþia bunurilor româneºti împotriva unor bunuri din import care fac o concurenþã neloialã produselor româneºti, acestea dispãrând treptat de pe piaþã în timp ce economia româneascã nu mai are forþa sã creeze alte produse ºi afaceri datoritã lipsei capitalurilor care, din pãcate, nu dau nãvalã în România, cu toate promisiunile sforãitoare ale tuturor guvernanþilor mai vechi sau mai noi.

În acest fel românii se vãd lipsiþi de locuri de muncã, pe când în strãinãtate are loc o creºtere a acestora prin expansiunea creatã de creºterea comerþului lor exterior ca urmare a consumului ºi de cãtre români a bunurilor produse de aceºtia în detrimentul produselor româneºti.

Cu considerarea cã aºa cum unii din afarã pun tot felul de bariere împotriva liberei circulaþii a forþei de muncã din România ºi noi putem crea bariere subtile împotriva atacului de bunuri strãine asupra cumpãrãtorului român prin cultivarea conºtiinþei de neam a acestuia ºi prin a-l determina sã cumpere pentru nevoile sale numai produse româneºti, chiar dacã în unele cazuri sunt mai scumpe sau mai slabe calitativ decât cele strãine.

În felul acesta vom putea crea o protecþie realã pentru locurile de muncã ale concetãþenilor noºtri.

Nu în ultimul rând, obligarea guvernanþilor de cãtre factorul politic, prin legi bine structurate, ca toate achiziþiile publice prevãzute în bugetul de stat al României sã fie acordate prin licitaþii publice cu strigare, ca sã nu poatã fi viciate în nici un fel numai societãþilor comerciale româneºti care-ºi desfãºoarã activitatea pe teritoriul României utilizând materiale ºi componente româneºti indiferent de provenienþa capitalului.

Consider cã cele prezentate sã se constituie doar într-un preambul la viitoarele intervenþii pe aceastã temã generoasã, dar, mai ales, într-o incitare a românului, fie el cetãþean sau guvernant, sã înceapã întâi el, dupã care sã-l îndemne ºi pe colegul sãu sau pe vecinul sãu sã cumpere ºi sã consume doar produse româneºti atunci când pe piaþã coexistã alãturi ºi produsele similare strãine.

Vã mulþumesc.

Nicolae-Vlad Popa

#56961

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Importante probleme globale precum terorismul internaþional nu trebuie sã ne abatã întreaga atenþie de la problemele noastre interne.

Declarãm rãzboi terorismului, dar uitãm cã în 1989 am avut ºi noi teroriºti autohtoni cãrora li s-a pierdut urma ºi nimic nu ne mai dã o speranþã cã vom afla vreodatã adevãrul.

Dupã cum ºtim, momentele din istorie însoþite de violenþã nu se uitã nu numai datoritã cronicarilor, dar, mai ales, datoritã victimelor, rudelor ºi urmaºilor acestora.

În þãrile civilizate observãm cã dupã zeci ºi zeci de ani personalitãþi politice îºi cer scuze pentru erorile comise de predecesorii lor.

În acest sens, putem da exemple: Germania Ñ victimelor Holocaustului; Japonia Ñ victimelor din Coreea; Rusia Ñ polonezilor. Pe de altã parte politicienii ºi-au cerut scuze ºi pentru crime comise împotriva propriilor concetãþeni; în Polonia, pentru muncitorii uciºi la Gdansk.

Cine nu îºi cere scuze va rãmâne încãrcat cu responsabilitatea acelor fapte riscând sã fie socotit complice.

Mineriadele au plasat România pentru mult timp în rândul þãrilor nedemocratice în care statul de drept nu funcþioneazã ºi unde o categorie profesionalã sau socialã poate fi asmuþitã ºi folositã în mod violent împotriva alteia.

Dacã un cetãþean de rând din strãinãtate este întrebat ce ºtie despre România, acesta va rãspunde de cele mai multe ori: Comãneci, Ilie Nãstase, Ceauºescu, minerii. Scenele cu bâte ºi lanþuri servite în direct pe postul televiziunii naþionale ºi preluate de televiziunile din strãinãtate, avându-i ca protagoniºti pe minerii care se nãpusteau asupra a tot ce ieºea în cale, femei, tineri, bãtrâni, au ºocat lumea civilizatã.

Mineriadele nu au fost simple accidente sociale, ele s-au repetat de mai multe ori pe parcursul ultimului deceniu. Ele au fost provocate, organizate, susþinute moral ºi material de anumite forþe politice prin liderii lor.

Desigur vinovaþii ar fi putut fi identificaþi. Nu este greu sã se stabileascã cine a ordonat sã plece autobuze ºi garnituri de tren încãrcate cu mineri ºi sã fie identificaþi cei care au sprijinit cu sume de bani, alimente, bãuturi. Gradul de pericol social al faptelor descrise mai sus, instigare ºi complicitate este mult mai ridicat decât al tuturor faptelor minerilor luaþi separat. Apare evident pentru oricine cã aceastã masã de oameni a fost manipulatã ºi direcþionatã din umbrã.

A sosit momentul când devine imperios necesar sã demonstrãm cã România este un partener loial în care se poate învesti încredere, dar continuarea muºamalizãrii unor fapte grave înscrise deja în istoria noastrã postdecembristã va sãdi neîncredere nu numai în interiorul þãrii, dar ºi în afara ei. Iar dacã acum am declarat cã ne alãturãm luptei globale împotriva teroriºtilor, trebuie sã avem ºi curajul de a ne privi în oglindã ºi de a ne recunoaºte bãrbãteºte greºelile comise.

Aºtept ca adevãraþii vinovaþi sã primeascã pedeapsa meritatã stabilitã de justiþie fãrã imixtiunea politicului, iar forþele politice implicate sã cearã scuze poporului român ca mãrturie a intrãrii în normalitate.

Vã mulþumesc.

Constantin Alexa

#60329

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate doamne ºi domni senatori,

Privatizarea activelor din agricultura României mai poate dura încã 20 de ani. Aceasta este concluzia la care am ajuns în urma constatãrilor de sãptãmâna trecutã izvorâte, deopotrivã, din economia realã ºi din cea subteranã.

Demersul meu pentru implicarea activã în procesul de privatizare din agriculturã a pornit de la ideea genialã a primului-ministru Adrian Nãstase de a face o privatizare rapidã, prin acordarea activelor în folosinþã gratuitã unor oameni gospodari, pe o perioadã determinatã de timp, cu dreptul de preemþiune al acestora pentru cumpãrarea activelor prin reinvestirea profitului obþinut.

M-am consultat în aceastã privinþã cu mai mulþi domni senatori, experþi în agriculturã, care m-au încurajat în demersul meu, iar un distins domn senator mi-a spus textual: ”Dacã faci dovada cã îl populezi, iei activul pe un leu, investeºti ºi îþi asumi riscurile aferente.Ò

Sãptãmâna trecutã am vizitat mai multe ferme agrozootehnice care erau închise, care de ani de zile nu produceau absolut nimic. În evidenþele Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor acestea figurau cã ar fi în administrarea primãriilor locale.

M-am oprit la ferma de bovine Gurbãneºti, din judeþul Cãlãraºi, situatã la 60 de kilometri de Bucureºti. La poartã am întrebat un tractorist: A cui e ferma? ªi mi-a rãspuns cã nu ºtie, dar aº putea afla de la un domn de la Banca Agricolã, Sucursala Lehliu, care se ocupã cu vânzarea de active Ñ un tractor, o remorcã, ce mai era de vânzare pe acolo.

Când am fãcut cunoºtinþã cu domnul respectiv mi-a spus cã nu este de la bancã, cã, de fapt, este reprezentantul lichidatorului. Care lichidator? am întrebat eu. ªi mi-a dat adresa ºi numãrul de telefon al lichidatorului. Am mers imediat în comuna Voluntari, la domiciliul domnului lichidator. Ce am aflat de la acesta în combinaþie cu alte informaþii pe care le deþineam?

Iniþial, ferma zootehnicã din Gurbãneºti a aparþinut unei asociaþii intercooperatiste locale ºi avea o capacitate de producþie de 15 mii de capete. Asociaþia proprietarilor a vândut în 1990 ferma pentru o sumã modicã doamnei Maricica, doamna Maricica, la rândul ei, a revîndut ferma doamnei Petronela, Petronela era soþia patronului de la magazinul ”UnicÒ de pe Bulevardul Magheru. Doamna Petronela a ipotecat ferma în favoarea Bancorex ºi a obþinut un împrumut de 3 milioane dolari.

Bineînþeles cã a supraevaluat ferma respectivã ca sã ia 3 milioane de dolari pe ea. Doamna Petronela este acum bine mersi. A sacrificat toate animalele existente în fermã ºi a uitat sã mai restituie creditul la Bancorex.

Bancorex a constituit provizioane specifice de risc de credit în valoare de 1,1 milioane dolari, astfel cã suma ce mai trebuia recuperatã era de 1,9 milioane dolari, sumã pe care încearcã sã o recupereze Agenþia pentru valorificarea activelor bancare, prescurtat A.V.A.B., în frunte cu domnul preºedinte Blãnculescu.

Am fost la domnul preºedinte Blãnculescu ºi l-am întrebat cât vrea pe fermã. Dânsul mi-a spus: ”Staþi sã intrãm în calculator ºi sã vedem anunþul pentru licitaþie.Ò

Ce spunea anunþul pentru licitaþie?! Taxa de participare, un milion de lei, garanþie de participare 500 de milioane de lei, preþ de pornire a licitaþiei 500 de mii de dolari.

Au venit investitori din America, din Canada, au vizitat ferma ºi au plecat aºa cum au venit. Nici investitorii români nu s-au încumetat. I-am explicat domnului preºedinte al A.V.A.B. cã dânsul vrea sã vândã gãina de aur care nu face ouã, cã ferma nu produce nimic, doar cheltuieli: cheltuieli pentru conservare, cheltuieli pentru paza activelor ºi cã i-aº putea da un dolar, pentru cã restul aº dori sã-i investesc sã populez activul.

Pânã când voi putea sã strâng banii pe care îi doreºte domnul Blãnculescu de la A.V.A.B. aº avea nevoie de 20 de ani cu indemnizaþie de senator. Iatã cumÉ

Mircea Mihordea

#65154

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã vizeazã Senatul României ºi, mai ales, pe domnul ministru de interne pentru a preveni asupra unui pericol iminent. Sub pretextul folosului public ºi în numele interesului general eºti pus adeseori sã contribui, eºti exploatat, monopolizat la cea mai micã rezistenþã, la primul cuvânt de împotrivire eºti reprimat, condamnat, trãdat sau dezonorat.

Cu alte cuvinte, faptul cã opiniile noastre sunt diferite în anumite domenii de activitate riscãm sã fim clienþii Justiþiei ºi Poliþiei. Evident clienþii Poliþiei pentru cã foarte curând poliþia va deveni, ca urmare a zvonului din cadrul Ministerului de Interne, o banalã asociaþie de protecþie, probabil, fãrã ministru ºi fãrã poliþiºti.

Degringolada din Ministerul de Interne se datoreazã în speþã lipsei de loialitate a celor abilitaþi faþã de principiile care protejeazã individul ºi societatea.

Mai mult. Zvonul potrivit cãruia ministrul de interne nu ar avea prea mare nevoie de poliþiºti a determinat un numãr imens, ºi foarte bine ºtiþi cã este þinut în secret de profesioniºti din cadrul Ministerului de Interne, sã-ºi depunã cererile de trecere în rezervã, evident în schimbul unor facilitãþi materiale. Mã întreb dacã dumneavoastrã ºi domnul ministru cunoaºte faptul cã pânã în decembrie 2001 vor trece în rezervã aproximativ 8Ñ10 mii de poliþiºti, în timp ce aproximativ 9 mii de infractori vor pãrãsi penitenciarele.

Cu alte cuvinte, când tendinþele creºterii infracþionalitãþii, terorismului, traficului de droguri, prostituþiei, traficului de carne vie ating cote alarmante, domnul ministru a hotãrât dezorganizarea Poliþiei, reducerea numãrului de cadre din Ministerul de Interne, reducerea bugetului pentru dotarea logisticã.

Aºadar, Justiþia va primi primele informaþii de la viitorii poliþiºti, racolaþi din rândul celor care pãrãsesc penitenciarele.

Vã mulþumesc.

Elena Sporea

#67249

## **Doamna Elena Sporea:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea de astãzi are în vedere cea mai nobilã îndatorire pe care de-a lungul vieþii sale o are omul, ºi anume aceea de pãrinte.

”Copilul se numeºte viitorulÒ Ñ spunea Victor Hugo Ñ, ”el este dovada de netãgãduit a existenþei noastre pe pãmânt.Ò Este important pentru fiecare pãrinte ca fiul sãu sã fie sãnãtos, sã fie crescut într-o societate care sã-i permitã sã se dezvolte normal din punct de vedere fizic, psihic ºi intelectual. Or, pentru copilul tãu tot ce este mai bun tu doreºti, mai de folos, vrei ca el sã devinã om, bucuriile lui sunt ºi ale tale, succesele sale sunt mândria ºi orgoliul tãu, suferinþa lui tu ai vrea sã o suporþi, dar ce poate simþi un pãrinte când medicul îi spune cã fiul sãu este altfel, cã nu va creºte, nu se joacã, nu va râde cu toþi ceilalþi copii. Mã refer la acei copii dezavantajaþi, datoritã unor deficienþe fizice, senzoriale, psihice sau mentale care îi împiedicã sau le limiteazã accesul normal ºi în condiþii de egalitate la viaþa socialã potrivit vârstei, sexului, factorilor sociali, materiali ºi culturali, necesitând mãsuri de protecþie specialã în vederea integrãrii lor în societate.

Aceºti pãrinþi nu au decât douã perspective: sã-ºi interneze copilul în cãmine-spital unde, din pãcate, condiþiile nu sunt optime pentru recuperare, sau sã accepte un asistent personal, adicã persoana care supravegheazã, acordã asistenþã ºi îngrijire permanentã copilului sau adultului cu handicap grav.

Cele mai multe mame abandoneazã locul de muncã avut pentru a deveni asistenþi personali, întrucât copiii lor au nevoie de ele. Vor încheia cu consiliul local unde au domiciliul un contract de muncã prin care se obligã sã aibã grijã de fiii lor, primind, în schimb, salariul minim brut al asistentului social cu pregãtire medie, debutant, la care se adaugã sporul de vechime, alocaþia de stat pentru copii.

Copiii cu handicap trebuie sã beneficieze de centre de recuperare individualã, lucru care, din pãcate, nu se realizeazã la nivelul fiecãrui judeþ ºi din aceastã pricinã numãrul copiilor recuperaþi, cel puþin pentru a frecventa cursurile unui cãmin-ºcoalã, este redus.

Ordonanþa Guvernului nr. 102/1999 dã posibilitatea copilului ce nu poate frecventa cursurile datoritã, spre

exemplu, unui handicap locomotor sã beneficieze de pregãtire pânã la nivelul primar la domiciliu. Din pãcate, acest lucru nu se întâmplã.

## Stimaþi colegi,

ªtim cu toþii, copilul nu datoreazã pãrintelui viaþa, ci creºterea. De aceea, vã rog ca împreunã, în aceastã sesiune, sã gãsim o soluþie ºi pentru aceºti copii pe care însãºi natura i-a nedreptãþit.

Mulþi dintre aceºti copii trãiesc în condiþii mizere, întrucât asistenþii personali nu-ºi primesc salariile la timp, sunt luni în care nu ºi-au primit în întregime aceste retribuþii. Asistenþii sociali care ar trebui sã supravegheze asistenþii personali trec pe la aceºtia doar atunci când trebuie realizatã ancheta socialã, fãrã a intra în locuinþã, grija lor este dacã locuiesc la aceeaºi adresã, ºi dacã copilul este bine îngrijit, hrãnit, dacã ar exista vreun progres sau dacã are ce mânca.

Unii sunt fiii pãrinþilor lor pânã la naºtere, alþii pânã la maturitate, câþiva, din fericirea sau nenorocirea lor, deopotrivã de nemeritate, pânã la moarte.

Vã rog ca împreunã sã gãsim o soluþie pentru ei, pentru copiii cu handicap, ºi sã dovedim lumii întregi cã ne pasã ºi cã ei sunt copiii noºtri.

Vã mulþumesc.

Nicolae Pãtru

#70888

## **Domnul Nicolae Pãtru:**

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Acþiunile teroriste fãrã precedent care au lovit Statele Unite fãcând mii de victime nevinovate ºi îndurerând întreaga lume civilizatã ne-au fãcut pentru câteva momente sã uitãm de propriile noastre suferinþe.

Drama poporului român, batjocorit ºi nimicit de câþiva ani ca urmare a politicii promovate de aventurierii care ne-au condus þara nu mai impresioneazã aproape pe nimeni.

A devenit ceva obiºnuit în România ca oamenii sã moarã de foame, de frig, sã fie aruncaþi în stradã din propriile lor locuinþe, sã-ºi dea foc sau sã se arunce de la etaj pentru cã nu au cu ce sã-ºi întreþinã familiile.

Accesul la viaþã al bãtrânilor a fost oprit prin sugrumarea pensiilor, lipsa medicamentelor sau majorarea continuã a preþurilor acestora ºi lucrul acesta nu mai sensibilizeazã pe nimeni.

Tinerii noºtri valoroºi, pregãtiþi de ºcoala româneascã, aflatã ºi ea aproape de prãbuºire, au bãtãtorit calea Occidentului, o cale unde valorile sunt apreciate cum se cuvine. Atacurile cu arme de foc ºi traficul de droguri au devenit ºi ele fapte contidiene care nu mai surprind populaþia þãrii.

Toate acestea se petrec în timp ce guvernanþii noºtri îºi creeazã imagini tot mai stridente ºi tot mai false în acelaºi timp de strãluciþi europeni ºi militanþi pentru binele poporului.

Trebuia ca la ºirul suferinþelor sã se adauge altele ºi altele, unele cu doze de spectaculozitate, pentru ca aceºti guvernanþi cu aer occidental sã-ºi mai aducã aminte pe cine reprezintã de fapt. De câtva timp locuitorii din Ocnele Mari, judeþul Vâlcea, nu au mai avut timp ºi nici posibilitatea sã ia contact cu drama poporului american pentru cã trãiesc propria lor dramã.

Rodul muncii lor de-o viaþã, poate al mai multor generaþii, s-a prãbuºit în fundul pãmântului graþie unor acþiuni nesãbuite încuviinþate ºi de autoritãþi.

Despre situaþia de la Ocnele Mari a aflat întreaga þarã prin mijloacele mediatice care continuã sã prezinte evoluþia evenimentelor din aceste locuri.

ªi-au adus aminte ºi guvernanþii, ba chiar ºi Preºedintele României s-a deplasat acolo între douã parastase ºi o declaraþie de rãzboi.

În stilul obiºnuit, acum toþi au soluþie, dar nu gãsesc bani. Domnul Preºedinte, dupã ce în timpul inundaþiilor a demonstrat cã este specialist în ape, încearcã sã ne convingã cã se pricepe ºi la saramuri.

Acum nu se mai cautã vinovaþii de producerea dezastrelor de la Þeica, nu se mai scot în evidenþã greºelile care se puteau evita în alte împrejurãri ºi se propun soluþii care de care mai spectaculoase, multe dintre ele irealizabile. Or, aceste planuri ºi discuþii interminabile vor þine de cald oamenilor ale cãror gospodãrii s-au scufundat sau stau sã se scufunde?!

Se ºtia de multã vreme despre pericolele care pândesc locuitorii din satul Þeica ºi nu numai, specialiºti din þarã ºi din strãinãtate arãtaserã cã inevitabil se vor produce prãbuºiri în condiþiile unei asemenea metode de exploatare a sãrii.

În perioada 1992Ñ1994 primãria din Ocnelne Mari a fãcut demersuri repetate, inclusiv la Guvern, pentru a se facilita mutarea a 56 de gospodãrii aflate în pericol. Cei în drept sã acþioneze, nu au întreprins nimic.

Blocul construit în cele din urmã la Ocnele Mari trebuia sã gãzduiascã 22 de familii din zona aflatã în pericol. Este surprinzãtor faptul cã într-un sistem politic ce l-a condamnat pe cel comunist pentru tendinþa de distrugere a satelor ºi încarcerarea þãranilor la blocuri se recurge la aceeaºi metodã în condiþiile date, mai condamnabilã. ªtiau oare autoritãþile ce înseamnã sã mute la bloc fãrã un minim de confort familii care îºi asigurau existenþa din agriculturã ºi creºterea animalelor? Cu ce înlocuiesc ei aceste minime surse de existenþã? Ne punem asemenea întrebãri deoarece sunt acuzaþi sãtenii din Þeica de faptul cã nu au vrut sã se mute la bloc. Mârºavã acuzaþie!

Sunt vinovaþi oamenii acestor locuri cã li s-au instalat sonde în ogradã când sare se gãseºte din belºug ºi în regiuni nepopulate? Sunt vinovaþi ei cã se aplicã o tehnologie care le pune în pericol securitatea ºi nici mãcar aceastã tehnologie nu a fost respectatã? În urma prãbuºirii sondelor de la Þeica ºi a revãrsãrii saramurii, nu s-a observat nici urmã de motorinã sau alte produse petroliere care trebuiau injectate în salinã pentru a proteja bolta acesteia. Tot þãranii din Þeica sã fie vinovaþi oare de faptul cã aceste produse au luat altã cale decât cea pentru care fuseserã destinate? Vom afla vreodatã ce drum au luat aceste produse despre care unii sãteni afirmã cã ºtiu cum au fost deturnate? Într-o þarã în care hoþia este ridicatã la rang de politicã de stat nimic nu trebuie sã ne mai mire.

În 1935 Mircea Eliade, acuzând pe guvernanþii acelei perioade de aceleaºi josnicii întâlnite ºi la cei de azi, aratã cã imaginea României în Europa reieºea din urmãtoarea expresie care circula în Occident: ”Când este

un hoþ este cleptomanie. Când furã mai mulþi este o manie. Când furã un popor este România. Nu vã este ruºine, domnilor guvernanþi?Ò. Aºa spunea Mircea Eliade. Eu nu spun chiar aºa ºi nu neapãrat de teama unor acuzaþii de lipsã de patriotism ºi de ridicare a imunitãþii parlamentare, practicã mult îndrãgitã de actuala putere. Totuºi, sãtenii din Þeica sã fie oare vinovaþi cã li s-au scufundat gospodãriile cu tot ce agonisiserã de-a lungul vieþii? Cât vor dormi ei oare sub cerul liber ºi în condiþii improprii? Puteþi rãspunde, domnilor guvernanþi? Vã mulþumesc.

Alexandru Athanasiu

#76371

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

ªi noi vã mulþumim. Cu aceastã ultimã declaraþie a colegului nostru, domnul senator Pãtru, am încheiat acest punct al ordinii de zi.

La urmãtorul punct al ordinii de zi, vã fac cunoscute proiectele de acte normative care au fost adoptate ºi faþã de care se poate exercita dreptul de control constituþional la Curtea Constituþionalã, ºi anume:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului ºi Medaliei Naþionale ”Pentru meritÒ;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului Crucii ºi Medaliei Naþionale ”Serviciul CredinciosÒ;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 151/2000 pentru completarea anexelor nr. 1 ºi 2 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului ºi Medaliei Naþionale ”Pentru meritÒ ºi a anexelor nr. 1 ºi 2 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului Crucii ºi Medaliei Naþionale ”Serviciul CredinciosÒ;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 25/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silitã a creanþelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31/1997 privind regimul investiþiilor strãine în România;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 212/1999 privind modificarea Legii nr. 83/1997 pentru privatizarea societãþilor comerciale bancare la care statul este acþionar;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/2001 privind acordarea pentru familiile cu venituri reduse a diferenþelor de tarif la serviciile de alimentare cu apã ºi canalizare furnizate de Regia Autonomã a Apei Valea Jiului, beneficiara împrumutului extern acordat de Banca Europeanã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru Proiectul privind alimentarea cu apã ºi protecþia mediului în Valea Jiului;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 48/1998 privind majorarea capitalului social al societãþilor comerciale bancare la care statul este acþionar majoritar;

Ñ Legea privind liberul acces la informaþiile de interes public;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/1999 privind modul de finanþare a cheltuielilor pentru întreþinerea efectivelor de cabaline care sunt proprietate publicã a statului ºi pentru trecerea la turma de bazã a cabalinelor necesare pentru împrospãtarea acesteia; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/2001 privind scutirea temporarã de la plata texelor vamale a unor cantitãþi de gaze naturale provenite din import;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silitã a creanþelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 74/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor ºi al altor impozite indirecte;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreºti;

Ñ Legea pentru acordarea dreptului Editurii Academiei Române, Bibliotecii Academiei Române ºi Casei Oamenilor de ªtiinþã de a obþine ºi folosi mijloace extrabugetare;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 81/2000 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã a unor bunuri importate ºi servicii efectuate de prestatori cu sediul în strãinãtate, necesare în vederea înzestrãrii Serviciului de Telecomunicaþii Speciale;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 90/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974;

Ñ Legea privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Compania Naþionalã Administraþia Porturilor Maritime Constanþa Ñ S.A. pentru finanþarea Proiectului privind mediul ºi infrastructura în Portul Constanþa, semnat la Bucureºti la 6 noiembrie 2000;

Ñ Legea privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Administraþia Naþionalã a Drumurilor pentru finanþarea Proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a IV-a, semnat la Bucureºti la 6 noiembrie 2000;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Japonezã pentru Cooperare Internaþionalã privind Proiectul de reabilitare a cãii ferate Bucureºti Ñ Constanþa, semnat la Bucureºti la 30 martie 2001;

Ñ Legea privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Compania Naþionalã de Cãi Ferate ”CFRÒ Ñ S.A. pentru finanþarea Proiectului de modernizare a cãilor ferate, etapa a II-a, semnat la Bucureºti la 6 noiembrie 2000;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 189/1999 privind alocarea în anul 1999 a sumei de 50 miliarde lei Serviciului de Informaþii Externe;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 192/1999 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Protecþia Drepturilor Copilului ºi reorganizarea activitãþilor de protecþie a copilului;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2000 privind unele mãsuri de restructurare a activitãþilor regiilor autonome prin vânzarea unor active aflate în patrimoniul acestora;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174/1999 privind acordarea unui sprijin financiar Fundaþiei Atletismului Românesc (Fundaþia Românã de Atletism);

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 233/2000 privind sprijinul acordat de stat producãtorilor agricoli privaþi pentru achiziþionarea de tractoare, combine, maºini ºi utilaje agricole, instalaþii pentru irigat, cu plata în produse agricole;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 285/2000 privind structurile multiculturale ale Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca.

În termenul prevãzut de Legea de organizare a Curþii Constituþionale, colegii senatori care doresc pot sesiza cu eventuale aspecte de neconstituþionalitate pe care le considerã, în cadrul proiectelor de lege adoptate de cãtre Senat.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi. Este vorba de raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor mãsuri de protecþie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial.

La poziþia 1 din raport comisia de mediere ºi-a însuºit textul Senatului.

Lucru valabil ºi la poziþia 2 din raport ºi la poziþia 3 din raport.

La poziþia 4 din raport, referitoare la art. 6, comisia de mediere adoptã un text comun votat în unanimitatea membrilor comisiei de mediere.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra textului corespunzãtor art. 6 din proiectul de lege.

Text adoptat cu 90 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, o abþinere.

La poziþia 5 din raport, referitoare la art. 1 punctul 4 art. 7, de asemenea, este un text comun. A fost votat în unanimitate în comisia de mediere.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 94 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

- Urmãtoarea poziþie. Este vorba de textul Senatului,

- votat în unanimitate.

La poziþia 6 întregul text este textul Senatului.

La poziþia 7, acelaºi lucru, în afarã de lit. e) ºi f) ale acestui articol, unde existã texte comune pe care vã rog sã le votaþi potrivit propunerii comisiei de mediere.

Aceste amendamente ale comisiei de mediere au fost

votate cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri.

Vã solicit sã vã pronunþaþi prin vot asupra întregului text cu amendamentele votate.

Text adoptat cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri.

La poziþia 8 este textul Senatului.

- La poziþia 9, referitor la art. I punctul 8 art. 11 este

- un text comun propus de cãtre comisie.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Text adoptat cu 89 de voturi pentru, 4 voturi împo-

- trivã, 3 abþineri.

La poziþia 10 din raport, textul Senatului.

De asemenea la poziþia 11 din raport, textul Senatului. La poziþia 12 din raport este un text comun la un text introdus de Senat.

Vã

Alexandru Athanasiu

#90716

Este o singurã propunere, aceea de retragere, care prin definiþie nu suportã completãri sau modificãri. Bun. Depãºitã fiind aceastã chestiune de ordin procedural Ñ deci renunþaþi la iniþiativã Ñ vã solicit, în consecinþã, votul asupra acestei solicitãri.

Cu 87 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã, 5 abþineri, propunerea legislativã va fi scoasã de pe agenda comisiei de specialitate a Senatului.

Rog din partea iniþiatorilor sã prezinte expunerea de motive a proiectului de lege.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat_

## _la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Necesitatea apariþiei Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole se datoreazã în principal situaþiei actuale din agriculturã, a cãrei analizã relevã urmãtoarele aspecte: suprafeþele de teren care sunt exploatate de gospodãriile individuale ºi care deþin circa 12,8 milioane hectare teren agricol au mãrimi cuprinse între 0,5 ºi 10 hectare, media pe þarã a proprietãþii în prezent fiind de 2,47 hectare, totalul suprafeþei respective fiind dispersat în circa 46 milioane de parcele. Gospodãriile þãrãneºti individuale au un numãr mic de animale, între una ºi douã vaci, 1Ñ2 porci, 5Ñ6 oi ºi pânã la 25 de pãsãri. Rezultatele financiare care au fost obþinute de aceºtia în decursul anilor, precum ºi modul de cultivare ºi forþa lor economicã de a întreþine animalele ºi de a munci pãmântul au demonstrat cã este imposibil ca prin aceste forme de exploatare sã devinã rentabili ºi sã poatã sã se doteze în continuare cu tehnicã ºi tehnologie.

Lipsa dotãrii tehnice Ñ mai ales în producþia vegetalã Ñ la efectuarea unor lucrãri agricole a fãcut ca acestea sã se prelungeascã mult peste perioadele optime ºi sã influenþeze cantitatea ºi calitatea produselor care s-au obþinut. Mai mult. Dacã ne referim la zootehnie, o exploataþie de unaÐdouã vaci este exploataþie de subzistenþã Ñ ca ºi cea de douã pânã la zece hectare Ñ ºi, deci, ele nu pot sã vinã cu surplus de produse pe piaþã. De asemenea, condiþiile de depozitare ºi de conservare, de prelucrare primarã a produselor agricole vegetale ºi

animale obþinute în asemenea exploataþii nu sunt în mãsurã sã asigure calitatea corespunzãtoare a acestora.

Este cunoscut cã evoluþia pozitivã a rezultatelor în agriculturã s-a obþinut în þãrile în care mãrimea acestor exploataþii agricole a crescut ºi care au permis sã se organizeze pe baze ºtiinþifice aceste exploataþii ºi sã se obþinã rezultate foarte bune din punct de vedere economic. S-au obþinut rezultate în domeniul procesãrii ºi valorificãrii producþiei, au fost rezolvate probleme de naturã organizatoricã, de naturã economicã, de naturã socialã. Se realizeazã ºi problemele de ºcolarizare ºi de formare a personalului care exploateazã aceste ferme mai mici sau mai mari care le au în Comunitatea Economicã Europeanã. De asemenea, rezultatele economice pe care le-au obþinut au permis sã se doteze din punct de vedere tehnic ºi, în acelaºi timp, existã tot interesul ca mãrimea acestor exploataþii sã creascã permanent. În acelaºi timp, exploataþiile respective au determinat o fixare ºi o permanentizare a forþei de muncã, deplasându-se un procent însemnat din populaþia activã tânãrã spre agriculturã.

Aceste considerente, ºi nu numai acestea, au determinat apariþia prezentei ordonanþe de urgenþã privind exploataþiile agricole, act normativ prin a cãrei aplicare urmãrim sã ridicãm performanþele în activitatea din agriculturã la niveluri apropiate de rezultatele obþinute în Uniunea Europeanã, rezultate care în urma integrãrii noastre în aceastã uniune vor deveni criterii de performanþã minimalã pentru cei ce deþin exploataþii.

În acest proces de reorganizare þara noastrã va beneficia de fonduri comunitare a cãror folosire eficientã nu se poate face în actuala situaþie de fãrâmiþare excesivã a proprietãþii. Realizarea unei agriculturi durabile ºi competitive, aºa cum se urmãreºte prin aceastã ordonanþã supusã dezbaterii dumneavoastrã, urmãreºte direct ºi implicit sã pãstrãm dreptul de proprietate asupra pãmânturilor ºi a bunurilor, sã creãm condiþii pentru asigurarea securitãþii alimentare a populaþiei ºi alte cerinþe ale industriei, sã realizãm profit, sã realizãm prosperitate pentru lucrãtorii din agriculturã prin obþinerea unor venituri ºi a unor costuri comparabile cu cele din Uniunea Europeanã sau din alte þãri cu agriculturã dezvoltatã. Prin aceste exploataþii vom putea sã protejãm mediul ºi resursele naturale, sã îmbunãtãþim potenþialul de producþie agricolã, sã creãm condiþii favorabile pentru integrarea þãrii noastre în rândul þãrilor performante, producãtoare ºi exportatoare de produse agricole.

Ordonanþa noastrã este structuratã în ºase capitole, stabilind, în primul rând, mãrimea minimã a exploataþiilor agricole din sectorul vegetal, animal, piscicol sau mixt. Mãrimea acestora este determinatã de posibilitatea realizãrii unor venituri care sã permitã constituirea fondurilor proprii pentru reluarea procesului de producþie, a unor fonduri de dezvoltare, precum ºi a unui profit.

Am avut în vedere anumite calculaþii când ne-am oprit la aceste dimensiuni. Sunt calcule fãcute de Institutul de Economie Agrarã de pe lângã Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice care demonstreazã cã o exploataþie agricolã de 10 hectare, cu un tractor ºi cu minimum de utilaje poate sã le achiziþioneze în minimum 6 ani. O exploataþie de 50Ð60 hectare reuºeºte sã achiziþioneze tractorul cu setul de utilaje în 2 ani, iar una de 100 pânã la 120 hectare, într-un singur an. Acesta a fost criteriul pentru care ne-am oprit la dimensiunea de 110 hectare în ceea ce priveºte ferma vegetalã. Aceleaºi modele de calcul au stat la baza celorlalte dimensiuni ale fermelor din zootehnie ºi din celelalte sectoare.

La exploataþiile mici care deþin ºi suprafeþe agricole ºi efective de animale de diferite categorii prin a cãror echivalare efectuatã pe baza unor indicatori stabiliþi de Ministerul Agriculturii, se vor regãsi în normele de aplicare a acestei ordonanþe.

Vã informãm cã în momentul de faþã, tot un argument în sprijinul ordonanþei, exploataþiile agricole private deþin 12.700.000 hectare, 4.376 de societãþi agricole cu personalitate juridicã deþin 1,7 milioane hectare, cu o medie de 385 de hectare, 6.494 de asociaþii familiale deþin 789.910 hectare, deci au 121,6 hectare în medie, 4.170.000 de gospodãrii care deþin 10.311.000 hectare au o medie de 2,47 de hectare. Din acestea, 1,5 milioane au sub 1 hectar, 2.074.000 au între 1 ºi 5 hectare; 477.000 au între 5 ºi 10 hectare ºi numai 22.900 de exploataþii individuale au peste 10 hectare.

Mai sunt ºi alte considerente care ne-au determinat sã ne oprim la aceste dimensiuni ºi sã susþinem aceste dimensiuni în faþa comisiei de specialitate, în care am cãzut de acord asupra necesitãþii ordonanþei, dar ºi a constituirii acestor exploataþii agricole.

Vã mulþumim.

Victor Apostolache

#98335

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Referitor la întrebarea privind amendamentele, doresc sã informez plenul cã toate amendamentele au fost discutate împreunã cu reprezentanþii Guvernului ºi am cãzut de acord asupra lor.

Comisia noastrã a fost sesizatã cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole, acest proiect de lege are ca obiect de reglementare organizarea de exploataþii agricole performante, în vederea eliminãrii deficienþelor datorate fãrâmiþãrii excesive a proprietãþii în agriculturã.

Acest proiect are avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Comisia a dezbãtut acest proiect de lege în ºedinþele din 20, 21 ºi 22 august 2001, iar la dezbateri au fost prezenþi ºi reprezentanþi ai Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât cu majoritate de voturi întocmirea raportului favorabil cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantã din prezentul raport.

În 23 august 2001 membrii comisiei au adoptat cu 8 voturi pentru ºi douã împotrivã raportul la proiectul de lege. În ºedinþa în plen din 30.08 s-a hotãrât trimiterea spre reexaminare a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile la comisie. Comisia noastrã a reexaminat în ºedinþa din 4.09.2001 ºi amendamentele care au fost depuse de domnii senatori Pete ªtefan, Flutur Gheorghe, Iuliu Pãcurariu, Crãciun Avram, Nicolae-Vlad Popa ºi Ionel Alexandru. De asemenea, în avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sunt cuprinse ºi amendamentele acesteia la acest proiect.

În urma dezbaterii amendamentelor depuse ulterior de senatori, membrii comisiei au hotãrât cu majoritate de voturi întocmirea raportului favorabil cu amendamentele cuprinse în anexa 1. De asemenea, s-a hotãrât ca amendamentele respinse sã fie cuprinse în anexa 2, urmând ca acestea sã fie susþinute în plenul Senatului de cãtre autori, dacã doresc sã le mai susþinã.

Prin natura obiectului de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Faþã de cele prezentate, propunem plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea raportului la prezentul proiect de lege.

Triþã Fãniþã

#100868

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Domnilor reprezentanþi ai Guvernului,

Mulþi dintre dumneavoastrã cunoaºteþi încã din legislatura trecutã numeroasele mele intervenþii de la aceastã înaltã tribunã, în care am susþinut, prin numeroase argumente oferite de viaþã, de practicã, necesitatea de a se acþiona pentru constituirea unor exploataþii agricole de dimensiuni optime. De multe ori, intervenþiile au fost denaturate, încercându-se sã se producã o confuzie între proprietate ºi exploataþie. Este limpede cã numai oamenii rãu intenþionaþi au fost în stare sã spunã asemenea enormitãþi, cã marile exploataþii sunt o formã de menþinere a agriculturii socialiste. Experienþa de pânã acum, inclusiv în ceea ce priveºte efectele Legii nr. 36/1991, cât ºi a celei referitoare la circulaþia terenurilor agricole au confirmat cã se impune cu necesitate adoptarea unor reglementãri privind promovarea unor exploataþii agricole de tip comercial care sã spargã cercul vicios al unei agriculturi de subzistenþã, aºa cum este cea de astãzi. Nu este vorba despre nici un fel de recolectivizare, cum au declarat aceiaºi rãu-voitori, ci despre pãstrarea ºi garantarea proprietãþii private în agriculturã, despre continuarea procesului de privatizare a fostelor I.A.S.-uri, dar totul sub semnul pãstrãrii marilor exploataþii ºi constituirii altora noi, viabile.

Nu se poate redresa agricultura, în condiþiile în care aceasta se practicã pe mai bine de 50 de milioane de parcele: o fãrâmiþare a exploataþiilor care ne aruncã în secolul al XIX-lea ºi la începutul secolului XX.

Dacã ar fi sã sintetizãm principalele obiective ale proiectului de lege pe care-l discutãm astãzi, atunci cred cã trebuie subliniate urmãtoarele aspecte: se va utiliza mai bine aceastã imensã avuþie a þãrii reprezentatã de terenurile destinate agriculturii; se vor asigura surse stabile ºi importante pentru creºterea substanþialã a producþiei ºi, pe aceastã bazã, a veniturilor tuturor celor ce muncesc în agriculturã; va fi mai bine valorificatã baza tehnicomaterialã a agriculturii ºi vor putea fi aplicate cele mai moderne tehnologii. Specialiºtii agricoli, acum marginalizaþi, vor avea un teren mai vast de manifestare, de punere în valoare a cunoºtinþelor, a experienþei lor. În condiþiile în care va spori substanþial producþia marfã, nu încape îndoialã cã va fi asiguratã securitatea alimentarã a populaþiei ºi vor deveni mai ieftine produsele agricole. Sigur, mai sunt ºi alte obiective importante pe care proiectul de lege le are în vedere. În ceea ce mã priveºte, aº dori sã mai subliniez doar douã aspecte. În primul rând, cunoaºteþi cã dimensiunile exploataþiilor pentru culturile vegetale ºi ale fermelor zootehnice Ñ aºa cum sunt stabilite în proiect Ñ au provocat unele controverse. Trebuie subliniat cã respectivele dimensiuni sunt mai aproape de optim ºi cã orice diminuare a lor va conduce, inevitabil, la pierderea multora din avantajele pe care le oferã exploataþiile relativ mari. Nu putem accepta punctele de vedere privind reducerea acestor dimensiuni, sub pretextul cã trebuie sprijiniþi cât mai mulþi producãtori agricoli, inclusiv cei care practicã o agriculturã de subzistenþã. De avantajele prevãzute în lege trebuie sã beneficieze numai cei care acceptã ºi promoveazã exploataþiile de tip comercial. Acesta este interesul naþional.

În strânsã legãturã cu aceasta se situeazã ºi problemele mentalitãþii. Reconstituirea dreptului de proprietate a creat multora iluzia cã fiecare, pe petecul lui de pãmânt, în ograda proprie, se poate descurca. Or, rezultatele de pânã acum au contrazis drastic o asemenea descurcare, o asemenea pãrere. Cu coteþul din bãtãturã, cu grajduri improvizate, cu calul sau boul care sã tragã plugul ºi alte asemenea situaþii nu se poate ieºi din sãrãcie, nu se poate trãi decent, civilizat. Calea de urmat este cea a creãrii unei exploataþii agricole optime, aºa cum o confirmã succesele remarcabile ale agriculturii din þãrile dezvoltate. Acestea sunt câteva din considerentele care mã determinã sã votez cu toatã încrederea proiectul de lege ºi sã vã adresez dumneavoastrã, stimaþi colegi, apelul sã dãm þãrii, þãrãnimii, întregii populaþii un semnal politic al voinþei noastre politice de a contribui la redresarea rapidã a agriculturii româneºti.

Vã mulþumesc.

Gheorghe Flutur

#105346

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi, Stimaþi miniºtri,

Am sã fac ºi eu câteva referiri la aceastã foarte importantã lege a exploataþiilor agricole ºi am sã încerc sã explic ºi votul împotrivã dat în comisia de specialitate de Partidul Naþional Liberal.

În România postrevoluþionarã s-a pus foarte multã pasiune ºi foarte puþinã raþiune în rezolvarea problemei proprietãþii agricole, neglijând, am putea spune, problema exploataþiei agricole. Se cunoaºte faptul cã în þara noastrã avem circa 14,8 milioane de hectare suprafaþã agricolã utilã, 10,2 milioane locuitori care trãiesc în mediul rural, din care 3,5 milioane care lucreazã efectiv în agriculturã ºi circa 90% din suprafaþa þãrii cantonatã în spaþiul rural. Pentru a face paºi înainte, trebuie mai întâi sã ne asumãm greºelile perioadei de tranziþie în domeniul restructurãrii agriculturii ºi sã spunem cã dreptul de proprietate funciarã s-a reconstituit parþial, iar constituirile s-au fãcut pe suprafeþe neînsemnate din punct de vedere al exploataþiilor agricole viabile. A lipsit ºi lipseºte o concepþie clarã privind privatizarea mijloacelor tehnice de producþie, a lipsit ºi lipseºte o strategie pe termen mediu ºi lung cu privire la tipul de exploataþie agricolã.

Se cunoaºte faptul cã structurile agrare româneºti apãrute în urma aplicãrii Legii fondului funciar din 1991 sunt defectuoase din punct de vedere economic, ducând la fragmentarea exageratã, la peste 45 de milioane de parcele funciare. Aºadar, Partidul Naþional Liberal considerã de maximã importanþã ºi urgenþã o lege a exploataþiilor agricole ºi opteazã pentru sprijinirea exploataþiilor privat familiale performante, conexat într-un sistem de economie ruralã complexã ºi dinamicã. De reþinut este faptul cã în Europa Occidentalã politicile agrare ale guvernelor care s-au succedat la putere nu au avut ca bazã de formare a exploataþiilor agricole punerea în comun a terenurilor, acestea rãmânând în proprietate privat familialã.

Agricultura, dupã cum am mai arãtat, nu este numai o ramurã economicã producãtoare de produse agricole, marfã ºi profit, ci este, poate, înainte de toate un mod de viaþã. Gospodãriile, fermele, exploataþiile agricole sunt, în acelaºi timp, spaþii de locuit pentru familii ºi chiar spaþii turistice.

Agricultura nu a trecut ca industria de la sistemul micului atelier meºteºugãresc la marea întreprindere industrialã, cu excepþia sistemului socialist falimentar. Munca salariatã în agriculturã, scara extrem de extinsã a întreprinderilor de tip comunist, mii de hectare, zeci ºi sute sau chiar milioane de animale, structuri auxiliare neproductive, birocratice, management inoperant ºi inelastic, neperformant, diseminarea responsabilitãþilor pânã la neresponsabilitate, absenþa garanþiilor materiale ºi, nu de puþine ori, morale ale managerilor sunt factori ai stãrii de neperformanþã tehnicã ºi economicã a acestor întreprinderi. Trebuie sã învãþãm, dupã pãrerea mea, din aceastã tristã experienþã de peste 50 de ani de comunism, cã exploataþia agricolã nu este uzinã, fabricã sau combinat industrial ºi sã nu repetãm greºeala de a socializa mijloacele de producþie, procesul de producþie agricolã ºi însãºi viaþa agricultorilor, cum s-a întâmplat, din nefericire, în toate þãrile socialiste.

Tipul de exploataþie agricolã a evoluat de la gospodãria de subzistenþã în prima jumãtate a secolului XX spre fermã, exploataþie agricolã comercialã. Una dintre problemele cele mai controversate ale proiectului Legii exploataþiei o constituie dimensiunea acestora.

La prezentul proiect de lege Partidul Naþional Liberal a propus amendamente în sensul diminuãrii pragului minim admis al exploataþiilor agricole la nivelul de 25 de hectare pentru sectorul vegetal zona de câmpie, 15 hectare zona de deal ºi 5 hectare zona de munte. S-a þinut seama de realitatea funciarã româneascã, de disponibilitatea diferenþiatã de asociere pe zone geografice, de dimensiunile medii ale fermelor din þãrile Uniunii Europene, urmãrindu-se o duratã de 15Ð20 de ani pentru constituirea acestor exploataþii agricole. Doresc sã fac precizarea cã suprafaþa medie a unei ferme contemporane din þãrile Uniunii Europene în decurs de 20 de ani, între 1975 ºi 1995, a crescut de la 15,3 la 18,7 hectare, adicã cu 22%.

Partidul Naþional Liberal considerã cã subvenþionarea exploataþiilor agricole ce fac obiectul prezentului proiect de lege este inechitabilã ºi cã nu trebuie sã fie eliminator parametrul dimensiunii fizice, hectarul, ci sã se þinã seama ºi de dimensiunea economicã a exploataþiilor agricole pentru a încuraja performanþa ºi productivitatea.

Partidul Naþional Liberal este îngrijorat de faptul cã din prezentul proiect de lege au fost excluse exploataþiile agricole familiale ºi cã prin aceste dimensiuni exagerat de mari, prezentate în raport, se forþeazã asocierea deþinãtorilor de teren cu bani de la bugetul de stat.

Considerãm, de asemenea, cã acest proiect de lege, în forma prezentatã astãzi, exclude o bunã parte din producãtorii agricoli ºi proprietarii de terenuri de la subvenþii ºi prime. Din acest motiv, Partidul Naþional Liberal a votat împotriva acestui proiect de lege ºi îºi va susþine în continuare amendamentele în plen.

Dacã acest proiect de lege va fi votat în aceastã formã, Partidul Naþional Liberal îºi rezervã dreptul de a înainta o iniþiativã legislativã care sã priveascã subvenþionarea exploataþiilor familiale. Vã mulþumesc.

Dumitru Codreanu

#110952

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Antevorbitorii mei au prezentat, în mare, situaþia agriculturii româneºti ºi, îndeosebi, distinsul orator Triþã Fãniþã a prezentat o succintã evoluþie a agriculturii româneºti. Cu permisiunea dumneavoastrã, mã voi axa numai pe marginea acestei ordonanþe de urgenþã.

Atunci când am fãcut propunerea ca aceastã ordonanþã de urgenþã sã se amâne, mã gândeam cã prietenii ºi colegii mei de la P.D.S.R. o vor amâna peste un an, doi, încolo, pentru cã dumneavoastrã aþi promovat douã legi Ñ aceasta a exploataþiilor agricole ºi cea a impozitului pe terenul agricol, repet, pe terenul agricol, care vor aduce mari necazuri în teritoriu. Aceste legi sunt promovate de la nivelul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Toatã stima pentru prezentarea fãcutã de domnul secretar de stat în ceea ce priveºte aceastã ordonanþã, dar lucrurile în teritoriu, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, nu se prezintã în felul acesta. Agricultura nu se face în Bucureºti, pe asfalt, agricultura se face în teritoriu ºi acolo sunt probleme mari. Eu am considerat, prin

trimiterea ºi prin amânarea acestei legi cã aduc o mânã de ajutor prietenilor ºi colegilor mei de la P.D.S.R., dar nu a fost aºa.

Domnul Triþã Fãniþã susþinea cã sunt 50 de milioane de exploataþii mici, dar nu sunt 50 de milioane, sunt 4 milioane, a prezentat o cifrã eronatã. Toate întrebãrile puse de distinsul coleg, senatorul Triþã Fãniþã, mã mir de ce a ajuns sã le punã la ora actualã, pentru cã dânsul este în Senatul României, în Parlamentul României, în general, din 1992 încoace ºi de ce nu ºi le-a pus atunci când aceste exploataþii agricole, pe nivel de agriculturã româneascã, au fost. Au fost acele ”prãpãditeÒ de C.A.P.-uri sau I.A.S.-uri. Pe acelea trebuia sã mergem, sã le organizãm, sã le redimensionãm ºi aveam exploataþiile agricole dupã care noi jinduim la ora actualã. Dar probabil cã aºa este poporul român. Totul, totul se miºcã mereu. Am avut acele exploataþii, acum le-am sfãrâmat ºi venim sã le aducem înapoi. Vãd cã niºte colegi mai comenteazã.

V-aº întreba pe dumneavoastrã, domnule ministru, cum puteþi aduna 110 hectare la un loc, pentru cã asta este dimensiunea unei exploataþii propuse de dumneavoastrã, în condiþiile în care omul are în jur de douã hectare?! În cât timp se poate aduna suprafaþa aceasta la un loc?! Dumneavoastrã o sã spuneþi: ”DomneÕ, avem deja exploataþii...Ò Cum aþi vãzut, avem 12 milioane de hectare în exploataþii deja, 9,3 milioane sunt arabilul total al României, dumneavoastrã aþi scos vreo 12 milioane, nu ºtiu de unde, dar nu conteazã asta. Cum le vom aduna la un loc?! Asta, în primul rând. În al doilea rând, cu ce le va munci omul de la þarã?! Eu vã informez pe dumneavoastrã cã sunt unitãþi administrativ-teritoriale, comune, în care, la 3.800 de hectare sunt 15 tractoare. Care este starea tehnicã a celor 161.000 de tractoare de care dispune agricultura româneascã la ora actualã?! Pot fi folosite performant în agricultura noastrã?! Sunt colegi, chiar ºi din Senat, care au niºte exploataþii mai mari de 2-4-5-6 mii de hectare. Folosesc ei tehnica româneascã?! Nu!

Eu, ca specialist, domnule ministru, vã spun ºi spun în faþa colegilor, cu mâna pe inimã, sunt întru totul de acord cu aceste exploataþii de 110 hectare, sunt calculate, am avut în comisie specialistul de la Institutul pentru Economie Agrarã, aºa este corect, dar realitatea în teren care este?! Realitatea în teren este cu totul ºi cu totul alta. Oamenii se feresc de sintagmã pe care ne-a adus-o aici la cunoºtinþã domnul senator Triþã Fãniþã, de ”cooperativizareÒ, sunt o parte, majoritatea celor în vârstã, care spun: ”DomneÕ, iar vrei sã mã duci în cooperativã?!Ò Noi trebuie sã gãsim posibilitatea ºi Partidul România Mare propune ceea ce a propus ºi în Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, ca aceste exploataþii sã înceapã de la limita de 60 de hectare, limitã propusã, de altfel, ºi de colegii de la P.D.S.R., dar care, dupã aceea, au fost chemaþi la ordine imediat ºi s-a spus: ”Nu, nu 60 ºi 30, ci 110 ºi 50. Atât! Gata!Ò

Noi, Partidul România Mare, propunem 60 de hectare pentru zona de câmpie ºi 30 pentru zona de deal. Mulþumesc.

Pete ªtefan

#115373

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Desigur, astãzi dezbaterea noastrã asupra acestei legi, acestui proiect, este una care va reglementa într-un fel sau altul o problemã foarte importantã a agriculturii care, s-ar putea ca, totuºi, cu timpul sã fie declaratã ramura cu cea mai mare importanþã într-o perioadã scurtã a þãrii.

Spun acest lucru pentru cã, fãrã sã fac multã introducere, ºtim cât la sutã din P.I.B. ne dã aceastã ramurã ºi ºtim ºi câþi oameni lucreazã în acest sector, iar cei care vor beneficia sau nu de reglementãrile prezentei ordonanþe, sub forma în care este sau va fi, reprezintã o mare parte din populaþia þãrii.

Pornind de la acest gând, aº putea spune cã acest cadru juridic care va reglementa producþia agricolã nu este doar un simplu cadru juridic, ci este un semnal în ceea ce ne priveºte, pentru viitor, este un semnal pentru modul în care trebuie sã acþioneze producãtorul agricol, ce sã facã, în ce direcþie sã meargã ºi, nu în ultimã instanþã, pot spune ca o concluzie, cã mai târziu va hotãrî în ceea ce priveºte dezvoltarea mediului rural.

Dacã pornesc de la aceste principii, atunci pot spune cã dimensiunile, sprijinul acordat, introducerea profesionalismului, modul de organizare a sistemului în agriculturã, ceea ce propune aceastã lege are o importanþã deosebitã ºi trebuie fãcutã. Trebuie fãcutã pentru cã ºtim foarte bine cã aceastã concentrare a capitalului productiv, nu mã refer la capital de altã naturã, trebuie sã existe ºi în agriculturã.

Dar, aici Ñ când spun acest dar, este un fel de semnal pentru mine ºi o întrebare Ñ, cum facem acest lucru, pentru cã acest proiect de lege reglementeazã douã probleme majore, ºi anume: organizarea ºi dimensiunea acestor exploataþii ºi apoi susþinerea acestora. Când spun acest lucru, atunci, într-adevãr, mã refer strict numai la partea de exploataþie. Astãzi vorbim numai de acest mod de organizare în agriculturã ºi nu vorbim ºi de celelalte moduri care sunt în afara acestui sistem de exploataþie. Aici aº atrage atenþia guvernanþilor actuali ºi, poate, ºi a celor care vor veni cã aceastã lege va rezolva sau încearcã sã rezolve o parte din problemele agriculturii. Poate nici 25% din ceea ce înseamnã producþie agricolã nu va fi în acest sistem. Poate. Noi ne-am bucura sã fie cât mai mulþi, dar nu trebuie sã îi uitãm nici pe cei care rãmân pe dinafarã. Eu spun cã ar trebui neapãrat sã se vinã ºi cu alte reglementãri care sã-i ajute pe producãtorii care rãmân în afara acestui mod de organizare.

Spun acest lucru dintr-un singur motiv Ñ banii publici, în opinia mea, în opinia tuturor cred, sunt bani de care trebuie sã beneficieze toþi cei care lucreazã în acest domeniu, dar nu în acelaºi mod. Sunt de acord cu faptul cã se face un sistem de susþinere a agriculturii prin exploataþii, un sistem de susþinere financiar, un sistem prin care sunt anumite condiþii pentru a întreþine aceste exploataþii, dar aº spune cã trebuie sã venim paralel cu un alt sistem care sã susþinã ºi producãtorul privat, care sã-i susþinã ºi pe cei care nu fac parte din acest tip de exploataþii.

Acestea sunt principiile pe care am vrut sã le împãrþim noi aici ºi sã accentuez cã acest proiect de lege rezolvã doar o parte din problemele agriculturii noastre ºi problema dimensiunii, care probabil va isca o discuþie chiar acum, în plen, vizavi de amendamentele

care sunt acolo, este doar o parte, dar una hotãrâtoare, în ceea ce priveºte funcþionarea acestei legi.

Noi suntem de acord cu aceste principii ºi accentuez cã solicitãm ºi poate chiar noi vom fi cei care vom veni cu un alt proiect de lege pentru cei care nu fac parte din astfel de exploataþii, pentru cã aceastã lege reglementeazã doar aceastã problemã.

Aurel Panã

#119243

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am sã încerc sã depãºesc un cadru emoþional legat de ceea ce se dezbate astãzi, sã mã detaºez de un discurs academic mai mult sau mai puþin elaborat ºi sã privim puþin în concreteþe. Aceastã concreteþe aº vrea sã porneascã, dacã vreþi, de la fraza finalã din expunerea de motive. De acolo reiese foarte clar ºi foarte simplu cã se preconizeazã pentru sprijinul direct de cãtre stat, deci de cãtre contribuabilul din þara noastrã, numai a 10 mii de familii, cei care sunt fie în calitate de administratori ai fostelor I.A.S.-uri, care sunt supuse procesului de privatizare, cele 3 mii ºi ceva de familii care deþin pãmânturile celor 40% din locuitorii oraºelor care au terenuri la þarã Ñ ºi sunt acele asociaþii agricole constituite prin Legea nr. 36/1991 Ñ ºi dupã aceea celelalte asociaþii familiale cu acea medie de 126%. Tot în expunerea de motive se aratã foarte clar cã rãmân în afarã 4 milioane de gospodãrii, ceea ce înseamnã, domnilor, cã o medie... ºi dacã nu punem o medie de 4 membri într-o familie la þarã ºi mergem pe una de 3, înseamnã 12 milioane de locuitori ai satului românesc care sunt puºi în afara unui proces de sprijin ºi de coagulare.

Aº vrea sã relev totodatã ºi un aspect foarte bun: o lege a exploataþiilor agricole este absolut necesarã.

Din actualul proiect, din ordonanþa de fapt, pentru cã este vorba de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001, dacã ar lipsi art. 5, 7, 9 ºi 12, cu partea care este de la capitolul V încolo, care sunt acþiunile cadastrale ºi obligativitãþile statului pentru a veni în sprijinul organizãrii, atunci lucrurile ar fi mult mai clare.

Nu putem decât sã înþelegem, sã tragem concluzia, dacã vreþi, dacã vreþi o concluzie politicã: Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor vine cu un act normativ de protecþie a proprietãþii pe care o gestioneazã, pentru cã prin Legea nr. 268/2001 proprietatea asupra terenurilor de stat se exercitã prin Administraþia Domeniilor Statului, nu putem decât pentru cei care Ñ dumneavoastrã i-aþi enumerat Ñ în total, nu pot fi decât 10.000 de familii.

Cum putem fi de acord dacã ne uitãm atent la art. 9 unde se spune foarte clar ºi doar citim în limba românã: ”Se acordã sprijin financiar pentru cei care administreazã sau deþinÉ pentru cumpãrarea de teren agricolÒ. Sprijinul ar trebui, domnilor, dat celor care au douã hectare, media de 2,5, ca sã ajungã la o dimensiune care va rezulta în urma analizelor ºi votului de aici.

Am votat zilele trecute Legea pieþelor organizate. Pãi, daþi-mi voie sã vã spun cã dacã nu suntem coerenþi în actul normativ, ceea ce încercãm sã promovãm astãzi vine în totalã contradicþie cu ceea ce am votat sãptãmâna trecutã. Acolo vorbim despre rolul pieþei care sã recunoascã produsul. Subvenþia pe produs nu trebuie sã fie datã celui care se încadreazã în dimensiunea fizicã a exploataþiei. Subvenþia pe produs trebuie sã se dea acelui care se încadreazã în contingentul alocat pentru consum intern, indiferent de suprafaþa de pe care el obþine un produs sau altul, dar, dacã piaþa i-l recunoaºte ºi i-l cumpãrã, este normal ca el, pânã la atingerea acelui contingent, sã beneficieze de sprijinul direct pe produs.

În Comunitatea Europeanã se þine cont de dimensiunea fizicã, de suprafaþã Ñ cã aici e problema Ñ de 110 hectare. Acolo se þine cont în alte condiþii, acolo producþia ºi eventuala crizã de supraproducþie este controlatã prin trecerea în îngheþare a exploataþiilor agricole. Primesc bani care se alocã din fondurile comunitãþii pentru a nu produce.

Aþi dat iarãºi exemplul cu vaca cu lapte, nu vin decât cu exemple care au fost în expunerea dumneavoastrã de motive.

Domnilor, 90% din producþia de lapte care se prelucreazã astãzi în România este din gospodãria þãrãneascã, aceea care aþi spus cã are doar o dotare de maxim douã vaci. Prima la lapte este de 500 de lei, prima la lapte înseamnã cã cei care susþin, astãzi, producþia, prelucrarea laptelui în România nu vor mai beneficia de acest sprijin.

Piaþa trebuie sã fie cea care recunoaºte sprijinul pe produs ºi nu dimensiunea unei exploataþii.

Deci noi, având în vedere faptul cã, chiar din expunerea de motive, se adevereºte, încã o datã, cã gospodãria þãrãneascã, familia de agricultori români este cea mai expusã sãrãcirii extreme dupã familia de ºomeri, chiar prin exemplul dat de dumneavoastrã, noi nu putem sã fim de acord cu o lege aºa cum este ea promovatã.

Încã o datã susþin cã, fãrã art. 5, 7, 9 ºi 12, referinþa de la art. 12 care, de fapt, e o redundanþãÉ Sunt acte normative care reglementeazã, sunt reguli bancare proprii, sunt normele bancare ale Bãncii Naþionale ºi ale fiecãrei bãnci în parte, vizavi de creditareÉ

Altfel, vã spun, fãrã aceste articole, ar fi o lege foarte bunã, o bunã bazã de pornire care, apoi, cu o lege a cooperativelor, în agriculturã ar putea sã vinã în sprijinul unei bune organizãri a agriculturii româneºti.

Aºa cum se prefigureazã la vot, aºa cum, de fapt, ni s-a spus când veneam cu amendamente Ñ a mai spus cineva, un coleg, aici cã ne opunem Guvernului dacã venim cu amendamente, cã trebuie sã lãsãm actul normativ aºa cum a fost el propus de Guvern, vã rog sã mã credeþi, noi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu vom vota o astfel de lege.

În cazul în care se revine asupra dimensiunilor exploataþiilor, în funcþie de discuþiile de aiciÉ Am susþinut amendamentul fãcut de colegii liberali, cu 25 de hectare maximum cã aici este marea problemã.

Aº mai vrea asupra unui singur lucru sã vã atrag atenþia. În planul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã care este baza de aprobare a finanþãrii prin proiectul SAPARD, cu excepþia dimensiunii fizice pentru exploataþia de agriculturã vegetalã, cele 110 hectare, celelalte sunt dimensiuni maxime la care trebuie sã se ajungã în urma finanþãrii prin Progranul SAPARD.

Dacã noi spunem cã aceastea sunt dimensiunile minime, a priori îi excludem pe cei care doresc sã

realizeze astfel de exploataþii, pentru cã nu vor avea acces la susþinerea bugetarã, aceea cu o participare de 25% a statului.

Vã mulþumesc.

Nicolae-Vlad Popa

#127234

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi, Voi fi foarte scurt. Este o reglementare evident discriminatorie. Este discriminatorie pentru cã se exclud mii de þãrani români care nu pot, chiar fizic, sã ajungã la suprafeþele necesare de obþinere de facilitãþi. Existã zone unde nici comuniºtii n-au reuºit sã facã cooperativizare. Eu mã trag, bunicii mei se trag din mãrginimea Sibiului. Niciodatã n-a intrat colectiva acolo, pentru cã nu existã posibilitate de a aduna fizic suprafeþe de acest gen. ªi totuºi s-a fãcut productivitate ºi s-au fãcut recolte bune.

Vreau sã vã spun un singur lucru: câtã vreme numai cei care ajung la asemenea suprafeþe obþin facilitãþi, sigur cã avem de a face cu o diferenþiere între cei care au posibilitatea sã adune aceste suprafeþe ºi nu sunt þãranii români care pot sã facã o asemenea acumulare. Vreau sã vã spun cã în România nu existã o piaþã a pãmântului agricol. Nu dorim ca aceste exploataþii sã vinã natural, sã creascã natural din producþie, din supraprodusul care sã fie investit de cãtre fermierul român în aºa fel încât, în mod natural, sã avem de a face cu exploataþii agricole.

De fapt, se doreºte a fi ”ajutaþiÒ, în ghilimele, nu miile de þãrani români care o duc greu, ci, poate, aceºti miliardari funciari, aceºti speculanþi de terenuri care au acum în proprietate asemenea suprafeþe.

Noi vrem ca aceastã lege sã ajute agricultura româneascã ºi sã nu fie o lege discriminatorie ºi sã separe în douã, aºa cum am spus, cei cu posibilitãþi de cei fãrã posibilitãþi.

În legãturã cu ce a spus domnul ministru, argumentul cu achiziþionarea tractorului nu stã pentru cã existã tractoare mari pentru suprafeþe mari ºi tractoare mici ºi ieftine pentru suprafeþe mici ºi care pot obþine aceeaºi productivitate.

Eu nu sunt specialist, dar am vãzut cum se face agriculturã în alte þãri ºi nu se ajunge la asemenea suprafeþe pentru ca sã existe un preþ extraordinar ºi o producþie extraordinarã.

Vã mulþumesc.

Gheorghe Predilã

#129556

## Domnule preºedinte,

Au fost formulate câteva propuneri ºi câteva întrebãri. Eu aº vrea sã punctez numai câteva lucruri.

Vrem sau nu vrem, tãvãlugul constituirii exploataþiilor ºi altor forme care pun în valoare producþia obþinutã prin reglementãri, cum e Legea pieþelor, asociaþiile profesionale, interprofesionale sunt de acum o realitate în peisajul agriculturii româneºti.

Oamenii, datoritã nevoilor pe care le au, au început sã facã singuri aceste miºcãri. Cu cât vom întârzia noi mai mult, cu atât vom rãmâne în urma lor ºi ei ne vor învãþa pe noi ce n-am ºtiut la vremea aceea.

Nu suntem împotriva nici unei categorii de gospodãrii individuale.

S-a spus aici cã vor rãmâne 4 milioane de gospodãrii în afara acestei legi.

Noi n-am vorbit de nici o gospodãrie cã rãmâne în afara acestei legi. Noi avem ºi alte reglementãri care completeazã aceastã lege.

Domnul senator Pete a spus cã ea rezolvã parþial problemele agriculturii ºi aºa este. Noi o sã avem, în curând, în dezbatere, Legea muntelui, care are reglementãri stricte ºi specifice populaþiei din zona de munte, care vine cu înlesniri. Avem în dezbatere, acum a trecut de Senat, e la Camera Deputaþilor, Legea zootehniei, care vine ºi ea în completarea acestei legi cu alte forme de susþinere ºi de sprijin a crescãtorilor de animale, a modului de valorificare a producþiei. În curând o sã luãm în discuþie Legea organizaþiilor cooperatiste de servicii care ºi acestea vin, prin modul lor specific de a se organiza ºi funcþiona cu anumite facilitãþi ºi cu forme de sprijin în favoarea acestor mici gospodãrii.

Deci nu existã nici cea mai micã intenþie sã abandonãm gospodãriile mici.

Noi am susþinut aceastã idee, domnule preºedinte, pentru cã mai am câteva argumente. În lume, la ora actualã, se pune pregnant problema reducerii suprafeþelor de arãturi anual ºi sã se facã numai pentru culturile puternic înrãdãcinate pentru cã cheltuielile sunt imense, mai ales la dotarea care o aven noi când consumãm cât consumãm. Alþii au scos tractoare de 400 CP cu pluguri cu 27 de drupiþe care consumã între 6 ºi 8 litri de motorinã pe hectar la arat ºi realizeazã cam 200 de hectare în 24 de ore ºi noi vorbim de douã hectare cu un tractor care de-abia se duce pe el singur uneori. Când o sã putem sã implementãm?!

Suntem într-o situaþie mai deosebitã. Avem în salã agronomi. Noi, de 11 ani, n-am mai fãcut lucrãri speciale ale solului, nu facem subsolare, nu facem scarificare. Norocul nostru a fost seceta de 3 ani consecutivã, cã acum mergeam cu barca pe unele suprafeþe.

Nu putem sã facem asemenea investiþii pe douã hectare, cã nu putem sã învârtim utilajul. Ãla vrea front de lucru. Nu putem sã mai aplicãm amendamente.

Uniunea Europeanã ne cere, dacã vrem sã ne asociem, produse de calitate. Avem mai multe situaþii.

Vasile Horga

#137636

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului de Interne, Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

În general, reacþia noastrã în faþa unor catastrofe în care mor grupuri compacte de oameni este sentimental justificatã. Sunt însã situaþii mult mai dramatice unde mor mult mai mulþi oameni ºi poate în condiþii mult mai cumplite, dar care, paradoxal, sunt trecute aproape cu vederea.

Mã refer aici doar la numãrul de multe mii de oameni care mor anual în accidente de circulaþie în þara noastrã ºi pentru care aproape nimeni nu se scandalizeazã.

Poliþia se mulþumeºte sã constate cauzele, sã gãseascã eventualii vinovaþi dintre cei implicaþi în aceste accidente, dupã care totul reintrã în normal.

Administratorii drumurilor publice se mãrginesc la a mai pune o lopatã de asfalt, din când în când, pe unele gropi sau pe câteva porþiuni de drum, continuând apoi sã priveascã pasiv cum o parte dintre noi, care avem curajul cã circulãm pe asemenea drumuri publice, nu ne mai întoarcem.

Ne-am obiºnuit cu ideea cã, în general, mortul este vinovat sau, în unele cazuri, colegul sãu de drum, niciodatã, însã, autoritãþile statului mandatate de cetãþenii acestei þãri sã le apere prin orice mijloace viaþa.

Suntem singura naþiune din Europa în care pe drumurile publice naþionale circulã, de-a valma, cãruþe agabaritice trase de tot felul de animale, nesemnalizate, încãrcate cu orice se poate transporta, ocupând aproape tot drumul, tractoare agricole tractând douã sau mai multe remorci nesemnalizate, pluguri, semãnãtori, discuri, combine agricole autopropulsate nesemnalizate, biciclete ºi trotinete, animale domestice de tot felul, maºini de mare tonaj prea lungi ºi, de multe ori, prea late pentru drumurile noastre, în toate zilele sãptãmânii ºi la toate orele din zi ºi din noapte, alãturi de autoturisme sau autocare de transport de persoane, sub ochii blajini ºi îngãduitori ai poliþistului român.

De asemenea, suntem singura naþiune din Europa care nu are o semnalizare corespunzãtoare atât a suprafeþei de rulare, cu linii ºi însemne, cât ºi a pãrþilor laterale ale drumului public naþional, cu stâlpi, cu plãcuþe fosforescente, nemaivorbind de semnele de circulaþie cu totul necorespunzãtoare.

Îmi exprim dorinþa ca fiecare instituþie în parte, Ministerul de Interne ºi Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, sã ne asigure, în termeni neechivoci, cã cetãþeanul român sau strãin care utilizeazã drumurile publice naþionale va fi scutit de pericolele invocate mai sus prin acþiuni ferme ale acestor instituþii, de nerespectarea legislaþiei în domeniu atât de cãtre utilizatorii drumurilor publice naþionale, cât, mai ales de cãtre aceste instituþii prin aplicarea fermã a legii, astfel încât circulaþia pe astfel de drumuri sã se facã în condiþii de siguranþã deplinã, fãrã ca cei care conduc legal un mijloc de transport auto sã fie nevoiþi sã ocoleascã tot felul de vehicule care nu au ce cãuta pe drumurile publice naþionale.

Care este perspectiva ca Poliþia Românã sã elibereze complet ºi definitiv drumul public naþional de astfel de obstacole, iar Administraþia Drumurilor Publice sã definitiveze marcajele rutiere la nivelul celor din þãrile europene, acolo unde ºi România, declarativ, doreºte sã se integreze?

Vã mulþumesc.

Gheorghe Buzatu

#141118

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã conducerii Serviciului Român de Informaþii.

Am pornit de la un caz concret, în sensul cã un coleg de-al meu de partid a fost scos dintr-o delegaþie în care trebuia sã se deplaseze în Canada ºi în Statele Unite pe motiv cã acolo ar trebui sã se întâlneascã cu niscaiva reprezentanþi ai miºcãrii legionare din exil.

În aceastã situaþie, sunt silit sã pun mai multe întrebãri.

Prima este: ce este adevãr ºi fabulaþie în asemenea pseudodemonstraþii?

Eu judec lucrurile ºi ca senator ºi ca istoric. Este evident acest lucru. ªi aº vrea sã cunosc ce informaþii precise are S.R.I-ul în ce priveºte activitatea, acþiunea grupãrilor legionare în þarã sau în emigraþie. Ce ºtie despre organizarea lor, ideologia, lideri etc., etc.?

Pe de altã parte, nu pot sã nu observ cã, fiind istoric Ð ca sã dau un exemplu Ð, eu sunt obligat, de exemplu, deci, mã refer la mine, atunci când scriu o carte care cred cã este folositoare ºi S.R.I-ului în ultimã instanþã, sã apelez la surse române ºi strãine. Cea mai mare parte a scrierilor privind miºcarea legionarã se aflã la Moscova, în arhivele K.G.B-ului, pe care le-am cercetat ºi am raportat despre acest lucru, am publicat o carte întreagã. ”Românii în arhivele KremlinuluiÒ. Revin. Ca istoric, compunând o carte, eu sunt obligat sã merg la sursã, eu trebuie sã discut Ð ca sã spun aºa Ð cu Hitler, nu cu persoane care l-au vãzut pe Hitler. Eu vreau sã aflu adevãrul.

ªi de aici se nasc niºte bãnuieli, niºte zvonuri care sunt de foarte rãu augur ºi trimit, cu multã surprizã, la rapoartele S.R.I.-ului din anii precedenþi, 1995, 1996, în care se raporta, de la un an la altul, cã miºcarea legionarã creºte, ia amploare ºi legionarii bãtrâni mureau.

Din punct de vedere politic, istoricii au consemnat, miºcarea legionarã s-a terminat în ianuarie 1941.

De unde aceste dezvãluiri privind starea actualã?

Mulþumesc foarte mult pentru atenþie ºi pentru înþelegere.

04 · other · adoptat

Notã pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului ºi Medaliei Naþionale ”Pentru meritÒ; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului Crucii ºi Medaliei Naþionale ”Serviciul CredinciosÒ; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 151/2000 pentru completarea anexelor nr. 1 ºi 2 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului ºi Medaliei Naþionale ”Pentru meritÒ ºi a anexelor nr. 1 ºi 2 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului Crucii ºi Medaliei Naþionale ”Serviciul CredinciosÒ; Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 25/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silitã a creanþelor bancare neperfor- mante preluate la datoria publicã internã;

31 de discursuri

Alexandru Athanasiu
#148293
ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.
Îl invit la cuvânt pe domnul senator Iuliu Pãcurariu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Vã rog, domnule senator.
Iuliu Pãcurariu
#148503
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Interpelarea mea este adresatã Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi are ca obiect activitatea sanitar-veterinarã. Þin sã vã reamintesc urmãtoarele elemente, în condiþiile cãrora se desfãºoarã aceastã activitate: 1) Direcþia sanitar-veterinarã a fost privatizatã la 1 septembrie 1999; 2) medicii veterinari au încheiat contracte de concesionare a serviciilor sanitar-veterinare cu Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor; 3) în baza acestor contracte ºi în conformitate cu Planul anual strategic al acþiunilor sanitar-veterinare medicii veterinari desfãºoarã acþiuni sanitar-veterinare, care sunt justificate, la sfârºitul fiecãrei luni, printr-un decont justificativ aprobat ºi depus la Direcþia sanitar-veterinarã judeþeanã; 4) în judeþul Cluj, din luna aprilie 2001 ºi pânã în prezent, nu au fost asigurate deconturile justificative lunare depuse de medicii veterinari pentru urmãtoarele acþiuni: tuberculinãri, vaccinãri pestã porcine, recoltãri probe sânge, vaccinãri antrax, combaterea pseudopesteiÉ Banii aferenþi serviciilor prestate sunt livraþi de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor la direcþiile sanitar-vererinare judeþene.
Întrebarea pe care o punÉ obiectul interpelãrii mele este urmãtorul: aceastã situaþie ameninþã sã blocheze activitatea cabinetelor sanitar-veterinare din judeþul Cluj.
Aº ruga ca Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor sã ne comunice care vor fi mãsurile luate pentru a asigura decontãrile prevãzute de medici.
Alexandru Athanasiu
#150081
Vã mulþumesc, domnule senator. Am epuizat lista colegilor care au dorit sã formuleze întrebãri ºi interpelãri. Avem o serie de reprezentanþi ai Executivului care vor rãspunde la întrebãrile ºi interpelãrile care au fost fãcute la ºedinþele trecute.
Dau cuvântul domnului secretar de stat Vasile Molan, dacã este aici. Nu este. Domnului secretar de stat Dumitru Pâslaru. Dânsul va rãspunde la o întrebare pusã de cãtre domnul senator Corin Penciuc privind posibilitatea acordãrii unui ajutor Schitului românesc ”ProdromulÒ. Vã rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Dumitru Pâslaru Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor:_
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
În legãturã cu interpelarea domnului senator Corin Penciuc, am onoarea sã ofer urmãtorul rãspuns: Ministerul Culturii ºi Cultelor cunoaºte problemele cu care se confruntã Schitul românesc ”ProdromulÒ de la Muntele Athos ºi care, din pãcate, nu sunt numai de naturã economicã, ci ºi juridicã, respectiv, Constituþia Muntelui Athos prevede cã numãrul mânãstirilor este de 20 ºi acesta nu poate fi schimbat. Din cele 20 de mânãstiri, 17 sunt ale cãlugãrilor, una bulgãreascã, una sârbeascã ºi una ruseascã. Deºi Schitul ”ProdromulÒ, ca ºi celãlalt schit românesc, ”LaculÒ, este mai mare decât unele mânãstiri, totuºi, ele nu au decât statut de schit ºi nu pot fi reprezentate în ”KinotitaÒ, adunarea stareþilor mânãstirilor din Sfântul Munte, în care se dezbat probleme cu caracter administrativ. Schitul în chestiune, ”ProdromulÒ, este subordonat mânãstirii greceºti ”Marea LavrãÒ, care îi reprezintã interesele, indirect, în ”KinotitaÒ.
În privinþa dificultãþilor economice, ele sunt reale ºi, tocmai de aceea, în acord cu conducerea schitului, Ministerul Culturii ºi Cultelor cautã o soluþie pentru depãºirea lor. Existã deja solicitarea ca de la bugetul statului sã fie acordat un sprijin, în vederea construirii unei clãdiri, cu apartamente de închiriat, în oraºul Salonic, unde sã fie cazaþi ºi pelerini români ºi din a cãrei exploatare sã se realizeze venituri importante pentru întreþinerea schitului. Potrivit calculelor fãcute de mânãstire, însã, proiectul implicã alocarea de la bugetul statului a unei sume de 1.500.000 de dolari, eºalonatã pe 3 ani, din care sã se realizeze: achiziþionarea unui teren de 450Ñ500 de metri pãtraþi în Salonic, care ar costa cam 500.000 de dolari, construcþia clãdirii propriuzise, alþi 700.000 de dolari, dotarea clãdirii, cam 300.000 de dolari. Terenul ºi construcþia de la Salonic ar urma sã fie achiziþionate de cãtre statul român ºi trecute în administrarea Ministerului Culturii ºi Cultelor ºi în folosinþa schitului.
Alexandru Athanasiu
#153767
Vã mulþumim, domnule secretar de stat.
Trecem acum la rãspunsurile Executivului în legãturã cu interpelãrile fãcute de cãtre senatori. În legãturã cu interpelarea domnului senator Vasile Horga privind Ministerul de Interne, îl invitãm pe domnul secretar de stat Pavel Abraham sã prezinte rãspunsul Ministerului de Interne la aceastã interpelare.
Vã rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Pavel Abraham Ñ** _general, secretar de stat în Ministerul de Interne_ :
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Voi da rãspunsul domnului senator Vasile Horga în legãturã cu interpelarea înregistratã la Senat ºi transmisã Ministerului de Interne, referire la care arãtãm cã ea pune în evidenþã o serie de aspecte legate de asigurarea siguranþei circulaþiei pe drumurile publice prezentate, ºi acestea se dovedesc, în cea mai mare parte, absolut reale.
”În Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 328 din 1968 privind circulaþia pe drumurile publice, la art. 54 lit. a) este prevãzutã interdicþia circulaþiei vehiculelor cu tracþiune animalã pe autostrãzi ºi drumurile naþionale europene, iar pe celelalte drumuri naþionale atunci când în afara pãrþii carosabilului existã spaþiu pentru circulaþia acestora sau drumuri laterale. Dar, în cea mai mare parte, acestea nu existã. De asemenea, art. 55 prevede, la lit. a), obligativitatea echipãrii vehiculelor cu tracþiune animalã cu elemente reflectorizante ºi felinar, montate la loc vizibil, în partea din spate.
Având în vedere reglementãrile sus-menþionate, efectivele de poliþie rutierã, dar ºi lucrãtorii specializaþi de la posturile de poliþie comunale au aplicat, în perioada 1 ianuarie Ñ 31 august 2001, 52.037 de sancþiuni contravenþionale cãruþaºilor, ceea ce reprezintã un spor de peste 6% faþã de perioada corespunzãtoare a anului trecut. ªi problema credem cã, prin aceastã mãsurã, nu a fost încã rezolvatã.
În ceea ce priveºte circulaþia bicicletelor, art. 60 din acelaºi act normativ instituie interdicþia deplasãrii unor astfel de vehicule pe autostrãzi ºi drumuri naþional-europene, precum ºi pe celelalte drumuri naþionale, dacã în direcþia de deplasare nu existã drumuri sau poteci laterale, fapt pentru care personalul cu atribuþii pe linie de circulaþie a aplicat, în aceeaºi perioadã, 57.000 de sancþiuni contravenþionale, ceea ce reprezintã un spor de 19,65 % faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut.
Alexandru Athanasiu
#157943
Vã mulþumim, domnule secretar de stat.
Invit pe domnul secretar de stat Gheorghe Predilã, care urmeazã sã rãspundã din partea Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului ºi a Guvernului României în legãturã cu interpelarea fãcutã de domnul senator Paul Pãcuraru.
Gheorghe Predilã
#158243
## Domnule preºedinte,
Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor a fost ºi este în continuare preocupat de a gãsi formele cele mai concrete ºi accesibile de sprijinire a producþiei agricole ºi a producãtorilor agricoli. Ceea ce s-a realizat pânã acum sunt mãrturii ale efortului pe care îl depunem pentru a sprijini agricultura României ºi îmi permit sã enumãr numai câteva: Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 30/2001, care a venit ºi a sprijinit producãtorul agricol cu suma de 1.000.000 de lei pe hectar, sigur, cu câteva condiþii minime care trebuiau respectate, pentru cã este vorba de banul public ºi avem obligaþia sã îl gestionãm corespunzãtor. Avem o întârziere de platã, dar, prin rectificarea care s-a fãcut, am început deja plãþile ºi pentru diferenþã, iar în luna octombrie vom achita întreaga sumã pe care o avem restantã pentru aceste acþiuni.
În acelaºi timp, la întrebarea cu privire la aplicarea Legii nr. 165/1998, deci care vizeazã deja creditele cu dobândã subvenþionatã, domnul vicepreºedinte al Senatului, domnul senator Pãcuraru, ºtie cã au existat niºte înþelegeri care ne-au pus în situaþia sã acceptãm înlocuirea acestei forme de sprijin, prin intervenþii ºi susþineri directe cãtre producãtori ºi produs, cu facilitãþi, cu resurse financiare. ªi aº vrea sã fac menþiunea cã, în momentul de faþã, a devenit operaþional acel credit acordat de Banca Mondialã în prima tranºã, de 80.000.000 de dolari, care se va atribui direct producãtorilor agricoli pentru dezvoltarea lor. Acum se stabilesc mecanismele. Oricum, plafoanele sunt de la minimum 1.000 de dolari la care au acces, pânã la 100.000 de dolari. Pe lângã acestea, se construieºte mecanismul de aplicare a acelui fond de 100.000.000 de dolari, care se referã la acel credit G.S.E. Ð 103, din care construim sistemul de accesibilitate la 55.000.000 de dolari pentru zootehnie, în pri-
mul rând. Dupã aceea, se vor renegocia diferenþele de sumã ºi vom veni sã spijinim produsele agricole directe.
Vã este cunoscut cã am renunþat la forma totalã de sprijin, cu subvenþie la toatã lumea, ºi mergem acum cu subvenþie directã pe produs, inclusiv cu aplicarea subvenþiei pe sãmânþã în aceastã toamnã. Din pãcate. ªi noi am fi vrut sã fie mai mare. Deocamdatã, resursele bugetare nu ne-au permis decât 20% sã sprijinim în momentul de faþã din valoarea seminþei de grâu. Facem eforturi, în continuare, sã gãsim soluþii ºi pentru accesibilitate mai mare la consumul de motorinã, care, totuºi, în condiþiile de acum, reprezintã o problemã. Suntem în situaþia ca în câteva zile sã venim ºi sã comunicãm cum se va derula ºi acest mecanism de acordare a motorinei cu unele facilitãþi. Depinde cum va ieºi la Guvern, sãptãmâna viitoare, în ºedinþã.
Alexandru Athanasiu
#162528
Vã mulþumim, domnule secretar de stat.
Vã rog sã rãmâneþi la microfonul Senatului pentru a rãspunde la interpelarea formulatã de cãtre domnul senator Dumitru Codreanu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Vã rog. Deci, referitor la programul de mãsuri pentru sprijinirea anului agricol 2001 Ñ 2002 cred.
Gheorghe Predilã
#162875
Domnule preºedinte, domnul senator mi-a cerut rãspuns scris.
Alexandru Athanasiu
#162970
E în regulã. Vã mulþumim, domnule secretar de stat.
Gheorghe Predilã
#163059
Mai am o interpelare, domnule preºedinte.
Alexandru Athanasiu
#163134
Nu, o veþi transmite în scris, întrucât domnul senator Iuliu Pãcurariu nu este. O trimiteþi în scris.
Gheorghe Predilã
#163273
Am înþeles, domnule preºedinte.
Alexandru Athanasiu
#163339
Îl invit pe domnul secretar de stat Tudor Florescu sã rãspundã la interpelarea formulatã pe acelaºi subiect de cãtre domnul senator Vasile Horga, în legãturã cu eliberarea drumului public de obstacole ºi definitivarea marcajelor rutiere la nivel european.
Vã rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Referitor la interpelarea adresatã domnului ministru Miron Tudor Mitrea de cãtre onoratul domn senator Vasile Horga, putem comunica Domniei sale urmãtoarele: ”Administraþia Naþionalã a Drumurilor realizeazã marcajele rutiere pe drumurile naþionale în conformitate cu prevederile standardelor naþionale în vigoare, precum ºi cu cele ale Convenþiei asupra semnalizãrii rutiere, încheiatã la Viena la 8 noiembrie 1968, la care România este parte din anul 1980. Materialele utilizate sunt corespunzãtor calitativ normelor europene ºi au atestare de asigurare a calitãþii de la laboratoarele cunoscute de cãtre Uniunea Europeanã. Din pãcate, condiþiile de mediu ºi de trafic din România afecteazã, într-o mãsurã foarte mare, calitatea ºi durata de viaþã a acestor marcaje rutiere, iar fondurile alocate pentru realizarea acestor lucrãri nu permit Administraþiei Naþionale a Drumurilor menþinerea lor permanent în stare perfectã.
Domnule senator, vã rog sã primiþi întreaga noastrã consideraþie.
Cu stimã, semneazã domnul ministru Miron Tudor MitreaÓ.
Aeroportul Bãneasa la ora 13.44. Dupã aterizare, pasagerii au fost debarcaþi ºi urcaþi într-o altã aeronavã.
În urma investigaþiei tehnice efectuate de cãtre Inspectoratul de Stat din Aviaþia Civilã, Serviciul ancheta aeronauticii, s-a ajuns la concluzia cã aeronava ATRÐ42, înmatriculatã YRATD, s-a întors la aterizare din cauza, citez, ”cedãrii unor indicaþii electronice.Ò Aceastã defecþiune a sistemului de indicaþii funcþionale, parametri motoare, a determinat echipajul de a întrerupe zborul ºi a veni la aterizare în vederea remedierii defecþiunii.
Domnule senator, vã rog sã primiþi întreaga noastrã consideraþie.È Semneazã domnul ministru Miron Tudor Mitrea.
Alexandru Athanasiu
#165537
Vã mulþumim.
Eugen Marius Constantinescu
#165587
Domnule preºedinte, vã rog sã îmi acordaþi cuvântul.
Alexandru Athanasiu
#165685
Da, vã rog.
Domnul senator Eugen Marius Constantinescu.
Eugen Marius Constantinescu
#165779
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Mulþumesc domnului ministru pentru rãspunsul dat. Existã oarecari nedumeriri în acest rãspuns. Echipajul, la 3 minute dupã decolare, a comunicat cã are probleme la motorul drept. Evident, este o chestiune care, sigur, trezeºte nedumeriri. Motorul acesta a funcþionat, pânã la decolare, mai multe minute ºi în 3 minute s-a produs defecþiunea. Dincolo de aceastã chestiune se constatã cã revenirea la aterizare s-a datorat cedãrii unor indicaþii electronice. Mãrturisesc cã sunt puþin nedumerit. Cred cã existã, totuºi, mijloace pentru verificarea acestor concluzii, pentru ca sã nu poatã fi interpretatã aceastã chestiune ca un moment de ezitare al echipajului, cumva, sau altceva.
Mulþumesc.
Alexandru Athanasiu
#166549
Alexandru Athanasiu
#166585
Vã mulþumim, domnule secretar de stat.
Vã rugãm sã prezentaþi rãspunsul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei la interpelarea formulatã de domnul senator Eugen Marius Constantinescu în legãturã cu accidentul aviatic din 16 februarie anul curent, de pe cursa BucureºtiÐClujNapoca.
Tudor Florescu
#166927
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Referitor la interpelarea adresatã domnului ministru Miron Tudor Mitrea de cãtre domnul senator Eugen Marius Constantinescu în ºedinþa Senatului din 17 septembrie 2001, domnule senator, vã comunicãm urmãtoarele: ÇÎn data de 16 februarie 2001, aeronava ATR-42, înmatriculatã YRATD, aparþinând Companiei ”TAROMÒ, efectua cursa BucureºtiÐBãneasa-Cluj. La ora 13,38, dupã decolarea de la Aeroportul Bãneasa, echipajul a comunicat organelor de trafic aerian, citez, ”cã are probleme la motorul drept ºi cã va reveni la aterizareÓ. Aterizarea a fost fãrã probleme ºi s-a efectuat la
Vã mulþumim, domnule senator.
Domnul senator Vasile Horga, vã rog, în legãturã cu rãspunsul primit la interpelare.
Vasile Horga
#167688
Domnule preºedinte, rãspunsul pe care l-am primit este foarte lapidar. Bineînþeles cã nu mã mulþumeºte. Eu am întrebat dacã avem ºansa ca, intrând în Europa, sã avem ºi noi semnalizate mãcar drumurile naþionale laterale, cu acei stâlpiºori care eu nu cred cã ar costa o avere, pe lângã Ñ ºtiu eu? Ñ un kilometru de asfalt sau un kilometru de tratament. Ce ar fi însemnat ca pe lateralele drumului, atunci când un autoturism circulã noaptea, sã circule în condiþii de siguranþã, aceºti stâlpiºori sã fie plantaþi, pentru cã, de multe ori, având în vedere ºi configuraþia drumurilor noastre, nu ºtim în ce direcþie o ia drumul, mai ales cã ele nu sunt luminate.
Dacã avem sau nu ºansa sã plantaþi acei stâlpiºori într-un viitor oarecare, þinând seama cã vrem sã intrãm în Europa ºi, fãrã aceºti stâlpiºori, probabil, nu o sã ne primeascã nici Europa, aºa cum nu ne-a primit fãrã paºapoarte securizate.
Alexandru Athanasiu
#168618
Vã mulþumesc, domnule senator. Mulþumim ºi domnului secretar de stat.
Rãspunsul la aceastã întrebare sau la modul mai concret de a o formula, poate, cu o ocazie viitoare. Sã formulaþi ca o întrebare distinctã ºi foarte concretã, pentru cã din text nu rezulta foarte clar cã acest lucru doreaþi sã îl aveþi ca rãspuns.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.
Îl invitãm pe domnul secretar de stat Ovidiu Ianculescu, de la Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, pentru a rãspunde în legãturã cu interpelarea formulatã de domnul senator Paul Pãcuraru. Douã interpelãri ale domnului senator Paul Pãcuraru.
Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul.
## **Domnul Ovidiu Ianculescu Ñ** _secretar de stat_
## _la Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Ca urmare a interpelãrii domnului senator Paul Pãcuraru privind modul de implicare al Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului în rezolvarea problemelor apãrute la Câmpul II de sonde Ocnele Mari, comunicãm urmãtoarele: încã din anul 1993 se cunoºtea, din studiile de cercetare efectuate de experþi români ºi strãini, cã în zona Câmpului II de sonde exista o cavernã formatã prin unirea a 6 sonde de exploatare a sãrii. Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului a fãcut numeroase intervenþii la Ministerul Industriei ºi Resurselor ºi la Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale în vederea gãsirii unei soluþii tehnice fiabile pentru rezolvarea acestei situaþii. În anul 1999, la iniþiativa ministerului, a fost format un grup de lucru interministerial care a avut ca scop rezolvarea problemelor din acest câmp de sonde, dar totul a rãmas numai la stadiul de protocol, organismele implicate nerespectând termenele stabilite de comun acord.
Singura mãsurã care a fost respectatã a fost realizarea de cãtre Universitatea din Bucureºti, prin Facultatea de Geologie ºi Geofizicã, a unui studiu din care rezulta clar o soluþie de rezolvare a problemelor, prin rambreierea golului subteran cu materiale locale din zonã. Soluþia propusã urma sã fie avizatã, conform legislaþiei în vigoare, de cãtre Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale.
Alexandru Athanasiu
#174433
Da, vã mulþumim, domnule secretar de stat. În legãturã cu cea de-a doua interpelare, vã rugãm sã prezentaþi rãspunsul.
Ovidiu Ianculescu
#174589
Rãspunsul ministerului la întrebarea domnului senator Paul Pãcuraru, în legãturã cu poluarea pânzelor de apã subteranã.
De la început specificãm faptul cã, într-adevãr, apa prelevatã din fântânile individuale în unele zone ale þãrii prezintã concentraþii peste limita admisã de standardul de apã potabilã, în special pentru nitraþi ºi pesticide organoclorurate. Aceastã situaþie se datoreazã aplicãrii de fertilizanþi tratamentelor fitosanitare ºi infiltrãrii de ape uzate ºi impurificate, provenite, în special, din zootehnie, înainte de anul 1989, ºi caracterului permanent al acestora în sol ºi apa freaticã.
Dupã anul 1989, datoritã reducerii masive a utilizãrii acestor substanþe în agriculturã ºi a desfiinþãrii unui mare numãr de unitãþi zootehnice, aportul de nutrienþi ºi compuºi organo-cloruraþi s-a redus semnificativ.
Totodatã, dupã anul 1989, a crescut impactul aºezãrilor rurale, în special asupra resurselor de apã, datoritã realizãrii de sisteme de alimentare cu apã fãrã execuþia concomitentã a sistemelor de canalizare ºi epurare a apelor uzate.
În vederea remedierii acestor situaþii, Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului a acþionat în urmãtoarele direcþii:
1. Promovarea unei legislaþii armonizate cu prevederile Uniunii Europene în domeniul protecþiei calitãþii apelor.
2. Coordonarea cu celelalte autoritãþi implicate, respectiv Ministerul Administraþiei Publice, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi autoritãþile locale, în vederea stabilirii unor mãsuri vizând reducerea impactului activitãþilor din agriculturã ºi din activitatea de gospodãrie comunalã asupra resurselor de apã.
3. Introducerea în Programul SAPARD a lucrãrilor de alimentare cu apã, canalizare, epurare a apelor uzate ºi amenajarea depozitelor ecologice, atât pentru deºeurile menajere, cât ºi pentru dejecþiile animale, în vederea creºterii concomitente a gradului de confort al populaþiei, în special din zonele rurale, a gradului de protecþie a sãnãtãþii umane ºi a calitãþii apelor de suprafaþã ºi de subteran.
4. Elaborarea ºi implicarea, împreunã cu factorii implicaþi, a unor programe de realizare etapizatã a lucrãrilor ºi mãsurilor necesare pentru încadrarea în standardele de protecþie a calitãþii apelor.
Alexandru Athanasiu
#181383
Da, vã mulþumim.
Bãnuiesc cã spuneþi cã sunteþi foarte mulþumit.
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/4.X.2001
Nicolae Paul Anton Pãcuraru
#181559
Da, rãspunsurile sunt complete, domnule preºedinte. Mulþumesc domnului ministru. Am o singurã rugãminte, dacã puteþi sã îmi daþi ºi mie rãspunsul scrisÉ
Ovidiu Ianculescu
#181757
Chiar acum, da.
Nicolae Paul Anton Pãcuraru
#181808
É pentru a putea face o analizã mai atentã. Mulþumesc.
Alexandru Athanasiu
#181908
Da, vã mulþumim, domnule secretar de stat. Invitãm pe domnul secretar de stat Vasile Molan de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii pentru a rãspunde la întrebarea formulatã de cãtre doamna senator Mihaela Angela Bãlan.
raporteazã cãtre Direcþiile generale judeþene de statisticã se fac de fiecare unitate ºcolarã în parte, ordonator terþiar de credite, pe baza evidenþei tehnico-operative ºi contabile, în special a statului de platã întocmit pe luna pe care se completeazã situaþia.
Menþionãm cã finanþarea cheltuielilor pentru personalul din învãþãmântul preuniversitar se asigurã numai din bugetele locale, ºi nu ºi din bugetul de stat, prin Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.
La a doua întrebare. În urma apariþiei Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 32/2001 ºi a Hotãrârii de Guvern nr. 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanþarea învãþãmântului preuniversitar de stat, organele de specialitate din Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sunt antrenate în definitivarea normativelor pentru personalul nedidactic, care sã corespundã cerinþelor actelor normative mai sus menþionate.
Alexandru Athanasiu
#183058
## **Domnul Vasile Molan Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**
Doamna senator a formulat douã întrebãri. La prima întrebare. Raportãrile privind numãrul mediu al salariaþilor ºi veniturile salariale privind luna pe care se
Da, vã mulþumim, domnule secretar de stat. Închidem ºedinþa de întrebãri ºi interpelãri, ridicãm ºedinþa Senatului.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,00._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#183506
Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 136/4.X.2001 conþine 32 de pagini.**
Preþul 23.648 lei

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi

Preºedintele de ºedinþã aduce la cunoºtinþa plenului Senatului Hotãrârea Biroului permanent referitoare la distribuirea timpilor, pe grupuri parlamentare ºi senatori independenþi, pentru declaraþiile politice

Declaraþii politice rostite de Liviu Maior, Dumitru Badea, Iuliu Pãcurariu, Pusk‡s Valentin Zolt‡n, Adrian Pãunescu, Vasile Horga, Nicolae-Vlad Popa, Constantin Alexa, Mircea Mihordea, Elena Sporea ºi Nicolae Pãtru