Vã mulþumesc, domnule preºedinte ºi vã cer de la bun început iertare cã vã solicit sã fiþi atenþi la ceea ce vreau sã vã spun, pentru cã am vãzut cã o parte dintre dumneavoastrã nu au fost atenþi la ceea ce a citit domnul general ºi domnul preºedinte al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.
Doamnelor ºi domnilor,
Stimaþi colegi parlamentari,
Din pãcate pentru dumneavoastrã, eu nu voi fi atât de festivist cum sunt unii dintre colegii noºtri în privinþa acestui raport.
De fapt, noi nu discutãm raportul cu zecile de activitãþi enumerate, ci câteva pagini introductive, demne, de altfel, de antologia limbajului de lemn din regimul trecut.
Ce sã discut despre aceste înºiruiri de teme? Trebuie sã discutãm despre activitatea C.S.A.T.-ului, privitã prin prisma efectelor muncii desfãºurate de acesta în domeniul apãrãrii þãrii, care este mult mai vast decât activitãþile cu caracter strict militar sau de politicã externã.
Iatã, nu mai departe decât în raportul privind activitatea S.R.I.-ului, pe care l-am primit de la domnul Radu Timofte, se aratã cã printre principalii factori de risc sunt, spre exemplu, ”disfuncþiile în activitatea economicã de fond, care conþin: privatizare defectuoasã, deteriorarea infrastructurii economice, corupþie în toate domeniile statului, economia subteranã ºi, în primul rând, nivelul de traiÒ, de care, în festivismul nostru, am uitat.
Este bine cã s-a întocmit raportul din timp, dar dacã îl studiem, vedem cã în afara ºirului de teme discutate, care este luat din calculator în câteva minute, mai sunt cinci pagini cu analiza acestor activitãþi, care se pierde în hãþiºul unui demn limbaj de lemn, cum spuneam, explicativ, în genul prelegerilor de la ”ªtefan GheorghiuÒ, cum ar fiÉ
Vã rugãm sã fiþi atenþi, dacã n-aþi citit, sã vedeþi dacã înþelegeþi mare lucru! ”Activitate subsumatã îndeplinirii obiectivului strategic fundamental, coordonarea efectivã a acþiunilor ºi activitãþilor pentru îndeplinirea lor coerentã, corelatã ºi interdependentã, eficientizarea acþiunilor de îndeplinire a obiectivelor procesului de structurare ºi modernizareÒ etc., etc. Sunt lecþii de politicã, probabil. Astfel, nu reþii nimic din text, nici mãcar înºiruirea de activitãþi, care nimãnui nu-i poate oferi temã de discuþie în Parlament.
Chiar aºa, de ce v-au trebuit douã luni ca sã întocmiþi acest raport? Puneþi-l faþã în faþã cu cel de anul trecut ºi de alþi ani ºi veþi vedea cã o mare parte dintre ele sunt identice. În locul dumneavoastrã le-aº fi prezentat la 5 minute dupã ultima ºedinþã a C.S.A.T.-ului de anul trecut. Problema importantã nu este, de fapt, numai ce conþine raportul, ci ºi ce s-a discutat de cãtre C.S.A.T., cum s-a urmãrit îndeplinirea acestor hotãrâri, care este rezultatul muncii lor ºi cum se manifestã acest rezultat în România, în economia naþionalã, în securitatea naþionalã, în viaþa oamenilor.
Nimeni nu a fãcut referire la asemenea aspecte, dar eu fac, pentru cã, dacã ne uitãm puþin în urmã, vedem cã viaþa nu a mers înainte decât biologic în ultimii ani. Nu se face simþitã activitatea C.S.A.T.-ului în îmbunãtãþirea vieþii economico-sociale în România. C.S.A.T. poate sã facã zeci de ºedinþe, poate atinge toate aspectele atâta timp cât Guvernul face absolut ce doreºte, eludând problemele Parlamentului, chiar în domeniile de securitate naþionalã ºi de apãrare, de fapt eludând chiar propriile hotãrâri, pe care nici mãcar nu le mai pune la vot în Parlament, pentru cã le ia de unul singur, mai mult, prezentând hotãrâri în grup, cu 27 de legi, încãlcând chiar prevederile Constituþiei. C.S.A.T.-ul nu se sesizeazã de aberantele mãsuri pe care le ia Guvernul în viaþa României?
Într-adevãr, C.S.A.T.-ul este format în parte din membrii Guvernului, dar tocmai de aceea fiinþeazã C.S.A.T., ca, printre altele, sã nu permitã Guvernului sã se manifeste discreþionar, absolutist, exclusivist, de-a dreptul dictatorial ºi cu dispreþ total faþã de celelalte organisme, sã subordoneze, în fapt, chiar activitatea Parlamentului. Dar
el subordoneazã chiar C.S.A.T.-ul, care a devenit un fel de decor pentru Guvern, un ”brelocÒ la buzunarul democraþiei de tip românesc.
Tot raportul este plin de mãreþe succese ºi îndepliniri victorioase, activitãþi peste activitãþi, dar scopul principal al acestora nu a fost atins nici pe departe! În România nu se vãd aceste mãreþe succese trâmbiþate de raport.
Sã fim cinstiþi cu noi înºine ºi sã recunoaºtem cã nu a mers nimic mai bine ca înainte: nici ca anul trecut, nici ca acum doi ani, ba din contrã! Faptul cã suntem performeri în procesul de intrare în NATO nu ni se datoreazã decât în foarte micã mãsurã nouã. Economia nu e mai bunã decât acum 3 ani, la vizita fostului preºedinte al Statelor Unite ale Americii de atunci, armata nu e cu nimic alta decât atunci, viaþa socialã este aceeaºi, geografia este aceeaºi, vecinii sunt aceiaºi etc.
S-au întâmplat însã evenimentele internaþionale cunoscute, care au schimbat din exterior mersul hotãrârii Statelor Unite în privinþa aderãrii la structurile militare euroatlantice. Ba, în ultimele zile, am ajuns brusc din oaia neagrã a economiei naþiunilor europene, sã fim lãudaþi de Statele Unite cã avem o economie de piaþã competitivã, când, de fapt, economia e aceeaºi ca atunci când eram criticaþi vârtos, cu câteva sãptãmâni înainte.
Ne-am trezit brusc la realitate când am fost atenþionaþi cã încã suntem departe de ea, tocmai de cãtre Uniunea Europeanã, care, în aceastã privinþã, este singura care dã verdicte, doar în aceastã uniune vrem sã intrãm.
Statele Unite ne împing în faþã mereu în ultimul timp, este foarte bine din multe puncte de vedere, acest gest ne aduce mai aproape þelurile cãtre care tindem. Dar aceste propulsãri ale noastre în actuala conjuncturã internaþionalã, ºtim cu toþii, indiferent de partidele din care facem parte, nu se fac pe baze reale, care ar fi fost ºi un rezultat al muncii C.S.A.T., ci din considerente care nu þin de actuala guvernare, cu totul în afara meritelor asumate cu aroganþã de actualii guvernanþi. C.S.A.T., de fapt, s-a aliniat numai la aceste hotãrâri externe, a rãspuns, în parte, fãrã nici o contribuþie la cerinþele impuse. Orice altã componenþã ar fi avut C.S.A.T.-ul, dacã ar fi fãcut la fel, ar fi fost la fel de merituoasã sau nemerituoasã, cum vreþi sã spuneþi, sau, mai bine zis, cum va decide istoria.
De altfel, cu toatã bunãvoinþa pe care ne strãduim sã o avem în privinþa activitãþii C.S.A.T. pe anul 2002, cum putem sã privim ca o activitate competentã ºi fructuoasã bilanþul celor 4 ºedinþe Ñ, atâtea au fost în anul 2002, 4 ºedinþe! Ñ în care s-au discutat, reþineþi, 250 de rapoarte, revenind peste 60 de rapoarte pe zi de lucru, ºi în care s-au adoptat 155 de hotãrâri! Cum s-au putut discuta, argumenta ºi îmbunãtãþi în urma propunerilor luate? Oare membrii C.S.A.T.-ului sunt calculatoare electronice sau, pur ºi simplu, s-au trecut la grãmadã, fãrã a mai avea timp sã discute serios?
Nici mãcar de votat fãrã intervenþii, în ziua de vot general, Parlamentul nu atinge aceste performanþe, criticate, în fapt, copios de mass-media, ca fiind prea multe pentru a mai permite analize. Oare tot aºa voteazã ºi C.S.A.T.-ul, cum ne-a obiºnuit actuala putere în Parlament, ”pe bandãÒ?
Gândiþi-vã cã 250 de rapoarte ºi 150 de hotãrâri fac 365 de titluri puse la vot! Cum se citesc în ºedinþã
aceste titluri? Sau se voteazã pe pachete de hotãrâri ºi rapoarte, cum este obiºnuit Guvernul actual? Numai câte un minut la fiecare, pentru citit titlul ºi numãrat voturile, ºi iatã cã sunt peste 6 ore, fãrã pauze, fãrã a se discuta absolut nimic, în afara faptului cã de 365 de ori membrii C.S.A.T. au fãcut scurtã la mânã, votând cu atenþia încordatã 6 ore, nepierzând nici mãcar o singurã secundã.
Cum sã priveascã Parlamentul cu seriozitate o asemenea activitate stahanovistã? Chiar ºi numai astfel se poate demonstra superficialitatea ºedinþelor C.S.A.T. Cum sã fii de acord cu aºa ceva? Cum mai ai timp de a analiza ce s-a întâmplat în perioada trecutã? Cum se analizeazã activitatea Guvernului, starea naþiunii, problemele majore ale corupþiei, sãnãtãþii, nivelului de trai?
Iatã, de aceea Guvernul priveºte cu dispreþ Parlamentul ºi C.S.A.T.-ul, vãzându-ºi fiecare de treburile lui, indiferent de ce se discutã în þarã, în afara ei sau în organismele internaþionale despre activitatea ºi performanþele lui.
Cum a analizat C.S.A.T.-ul, în aceste condiþii, problemele economice ale României, care sunt dintre cele mai importante pentru siguranþa naþionalã? Nici mãcar nu se pomenesc în raport!
Cum a analizat C.S.A.T.-ul problemele nivelului de trai, deficitar la limite insuportabile pentru aproape tot poporul român ºi care poate fi un puternic factor destabilizator pentru siguranþa naþionalã, aºa cum reiese chiar din raportul S.R.I.?
Am ajuns pe ultimele locuri în EuropaÉ sau pe primele, dacã vreþi sã vã gândiþi astfel, în privinþa sãrãciei, mortalitãþii infantile, bolilor odinioarã eradicate ºi necunoscute de mult în restul þãrilor europene, salariului mediu pe economie, speranþei de viaþã, a venitului ºi a producþiei pe cap de locuitor ºi, cu toate acestea, sub pulpana binevoitoare ºi ocrotitoare a guvernanþilor sau a C.S.A.T.-ului, care e, de fapt, acelaºi lucru, care au fãcut din corupþie la nivel naþional o temã serioasã de îngrijorare nu numai pentru Uniunea Europeanã, dar chiar ºi pentru celelalte þãri, îndeosebi pentru Statele Unite ale Americii.
Socotesc, astfel, cã raportul este extrem de deficitar. Raportul are o singurã laturã: sã ne explice titlurile votate în C.S.A.T. ºi numãrul lor. De aceea nu au importanþã. Cu cât sunt mai multe, cu atât sunt mai superficial abordate, într-un timp limitat. Mai bine sã analizãm numai câteva, cu mai multã responsabilitate ºi cu efecte mai directe ºi mai vizibile.
”Non multa sed multumÒ, a rãmas de la predecesorii noºtri latini, ceea ce s-ar aplica la activitatea C.S.A.T. prin îndemnul: nu conteazã numãrul titlurilor votate, ci calitatea discuþiilor lor, a hotãrârilor luate, a mãsurilor dispuse spre aplicare, a controlului aplicãrii lor, a analizei rezultatelor aplicãrilor lor, a mãsurilor pentru repararea eventualelor deficienþe în aplicarea lor etc.
Dar cum sã aibã timp pentru aºa ceva când pentru orice hotãrâre, analizã mãsuri ºi votare C.S.A.T. a acordat anul trecut în jur de un minut pe an? Cum sã aibã timp pentru discuþii despre corupþi, chiar în mai mult de un minut, tocmai unii dintre guvernanþi, membri C.S.A.T., acuzaþi copios ºi permanent de corupþie? ªi cum sã nu opreascã orice încercare de abordare a subiectului, care
trage în jos eforturile unui întreg popor român, prin înãbuºirea bunelor intenþii ale celorlalþi membri ai C.S.A.T.-ului, cu 365 de rapoarte ºi hotãrâri, cele mai multe care nu necesitau intervenþia C.S.A.T.?
Iatã de ce marii corupþi, chiar în Guvern ºi C.S.A.T. fiind, îºi vãd liniºtiþi de afaceri, ba chiar fac ºi legi în avantajul afacerilor lor, la limita sau în afara legii, Parlamentul având grijã sã voteze fãrã crâcnire orice propunere a guvernanþilor.
În aceste condiþii, fac propunerea restructurãrii stilului muncii C.S.A.T., îmbunãtãþirea acestuia, eliminãrii redundanþei în activitate, abordãrii unui numãr mai mic de probleme în discuþie, cu adevãrat cele de importanþa unui for atât de important pentru apãrarea þãrii sub toate aspectele ei, precum ºi pentru mãrirea numãrului de întruniri într-un an. C.S.A.T. a rãmas închistat în normele ºi dogmele în care a fost creat acum un deceniu. Modernizaþi-vã, domnilor, alãturaþi-vã schimbãrilor impuse de activitatea României pe plan internaþional ºi luaþi mãsuri pentru a fi într-adevãr ceea ce trebuie sã fiþi, ºi nu maºini de vot, ca în Parlament, de unde aþi copiat numai partea proastã a activitãþii noastre, aceea de ”maºinã de votÒ, la care am fost condamnaþi de actualii guvernanþi, vinã de care, de altfel, în parte, vã faceþi vinovaþi ºi dumneavoastrã.
Pentru exemplificare, nu aveþi decât sã parcurgeþi lista cu membrii C.S.A.T.-ului, pentru a vedea cã stilul muncii în Parlament, Guvern, C.S.A.T. este acelaºi, unic ºi defectuos.
Mult succes, domnilor!
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.