Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã.

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa comunã a Senatului ºi Camerei Deputaþilor. Doresc sã vã anunþ cã, din totalul de 484 de parlamentari, ºi-au anunþat prezenþa 386, 98 fiind absenþi. Deci avem întrunit cvorumul necesar pentru derularea ºedinþei noastre.

Birourile permanente ale celor douã Camere au adoptat proiectul ordinii de zi pe care îl aveþi în mapele dumneavoastrã. Vã rog, dacã sunt observaþii. Înþeleg cã nu sunt observaþii.

Vã propun totuºi ca pe ordinea de zi sã introducem aprobarea celor opt colegi care vor face parte din Comisia parlamentarã pentru integrare europeanã, conform înþelegerii între liderii grupurilor parlamentare, precum ºi alegerea preºedintelui acestei comisii.

De acord? Da.

Cine este pentru completarea ordinii de zi? Vã rog sã votaþi. Cine este pentru? Mulþumesc.

## Împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-a aprobat ordinea de zi, cu completarea pe care v-am propus-o.

Chiar vã propun sã începem cu Comisia pentru integrare europeanã. Liderii de grupuri au fãcut propuneri

conform algoritmului. Grupurile parlamentare ale Partidului Social-Democrat ºi Umanist propun pe domnul Bogdan Niculescu-Duvãz, deputat, ºi pe doamnele Dobrescu Antoaneta, senator, ºi Moldovan Carmen, deputat; Grupurile parlamentare ale P.R.M. propun pe domnii Constantin Gãucan, senator, ºi Ilie Merce, deputat; Grupurile parlamentare ale P.D. propun pe domnul Mihai Baciu, deputat; Grupurile parlamentare ale P.N.L. propun pe domnul Andrei Ioan Chiliman, deputat; Grupurile parlamentare ale U.D.M.R. propun pe domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter, senator.

Ca preºedinte al Comisiei pentru integrare este propus domnul Viorel Hrebenciuc, deputat, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (social-democrat ºi umanist).

Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Cu privire la medierea textelor rãmase în divergenþã la Ordonanþa Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, fac precizarea cã în comisia de mediere s-a mers la art. 6 ºi 7 pe varianta Senatului, aºa cum de altfel este ºi corect ºi logic, ºi voi explica imediat în ce constã aceasta. Însã în Camera Deputaþilor, dintr-o insuficientã prezentare a situaþiei, s-a votat textul Camerei.

Care este istoria acestor texte? Ordonanþa Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor a avut o prevedere corectã atât la art. 6, cât ºi la art. 7 cu privire la impunerea microîntreprinderilor, care a fost valabilã pânã la apariþia Legii nr. 414 privind impozitul pe venit, lege care, în mod expres, la art. 36 pct. i) abrogã în mod explicit art. 6 ºi 7.

În aceste condiþii, art. 6 ºi 7 nu mai sunt în vigoare nici în cadrul Ordonanþei nr. 24 ºi, ca atare, ele nu mai pot fi menþinute în textul de mediere ºi vã propunem sã mergem pe varianta Senatului.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Domnul deputat R—bert R‡duly.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Trebuie sã vã spun, tot aºa, pentru informare, cã, în momentul în care în Camera Deputaþilor am dezbãtut raportul asupra rezultatelor comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, am ridicat mai multe probleme. Una singurã a fost acceptatã de Camerã, dar iatã, aºa cum a spus ºi antevorbitorul meu, domnul deputat Grigoraº, noi deºi cred cã pe fond ne-am pronunþat corect înainte, în cursul anului 2002, mai precis pe 18 iunie 2002, în momentul în care am adoptat Legea privind impozitul pe profit deja am renunþat la aceste articole, la 6 ºi 7, ºi, drept urmare, chiar dacã pe fond poate cã ar fi fost bine sã pãstrãm aceste facilitãþi, o datã ce Camera acum nici un an s-a pronunþat într-un fel, n-ar fi corect ca astãzi sã ne pronunþãm altfel.

Noi, Parlamentul României, ar trebui sã fim un garant al stabilitãþii legislative, ºi nu sã creãm instabilitate legislativã.

Drept urmare, în ceea ce mã priveºte, recunosc cã noi am luat o decizie în acest sens, decizie încã din 2002, ºi astãzi ºedinþa comunã trebuie sã accepte varianta Senatului, varianta comisiei de mediere, o variantã la care, repet, deja ne-am pronunþat pe 18 iunie 2002.

Însã profit de ocazie ºi v-aº mai învedera un lucru, pentru cã atunci când discutam raportul comisiei de mediere de care am amintit am ridicat aceastã problemã ºi este bine sã o spun ºi aici, în faþa Camerelor reunite. În opinia mea, cel puþin cu ochii specialistului, Senatul, în momentul când a permis un sistem alternativ de impo-

zitare la aceste microîntreprinderi, nu neapãrat a fãcut un lucru care trebuia sã fie fãcut. Chiar aº putea sã spun cã a greºit. Probabil cã viitorul apropiat, anul acesta Ñ 2003 Ñ va demonstra cã odatã deschisã aceastã portiþã spre impozitarea alternativã, aºa-zisã tradiþionalã, în care statul va recunoaºte pierderile unor microîntreprinderi, pentru cã cei care merg spre pierderi nu vor merge spre impozitarea forfetarã, în schimb cei care merg pe profit vor încerca ca prin diferite mijloace sã scadã aceste profituri, deci va fi o soluþie pãguboasã ºi probabil cã în scurt timp vom vedea cã soluþia alternativã pe care am adoptat-o vrând-nevrând, împotriva cãreia eu m-am pronunþat de la acest microfon ºi mã pronunþ ºi acum, va fi aparent, deºi este un câºtig, va fi o pierdere.

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Domnule deputat Niþã, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Sunt unul dintre cei care sprijinã ideea domnului deputat R‡duly pentru faptul cã nu ne putem juca tot timpul, din ºase în ºase luni sã schimbãm impozitele la micile întreprinderi, ºi lucrul acesta cu consecinþe foarte proaste asupra micilor întreprinzãtori. De altfel, cred cã ordonanþa pe care o avem în dezbatere, nr. 24, ar fi bine sã o lãsãm aºa cum este, în perspectiva restructurãrii marilor întreprinderi, ºi, aºa cum bine ºtiþi, anul acesta principalele 30 societãþi de stat vor trebui restructurate, asta înseamnã un numãr de personal foarte mare, care în mod clar va trebui sã se apuce de fãcut ceva. Or, microîntreprinderea este un element prin care de fapt reducem ºomajul, creãm noi locuri de muncã ºi le dãm astfel posibilitatea micilor întreprinzãtori sã creascã.

Dacã nu suntem de acord cu articolele 6 ºi 7, atunci cred cã este clar sau se impune cu necesitate introducerea taxei forfetare pe activitate, mai ales pentru micii întreprinzãtori, mai ales pentru microîntreprindere. Altfel, sã ºtiþi cã nu vom face nimic cu aceºti oameni care doresc sã facã ceva. Prin taxele forfetare vom putea sã reducem munca la negru, sã reducem economia subteranã cât mai mult ºi vom putea crea locuri de muncã ºi, în acelaºi timp, vom aduce cât mai multe impozite la bugetul de stat.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da. Mai sunt luãri de cuvânt? Nu.

Stimaþi colegi, avem un text propus de comisia de mediere, deci varianta Senatului, cu abrogarea art. 6 ºi 7, ºi textele adoptate de Camera Deputaþilor. Argumentele le-aþi auzit, legate de faptul cã a apãrut legea care deja a abrogat practic prevederile art. 6 ºi 7, votatã tot de noi.

În consecinþã,

Abþineri? Nu sunt.

Cu mare majoritate, s-a aprobat eliminarea art. 6 ºi 7, cu 312 voturi pentru eliminare.

Trecem la urmãtorul punct.

Înainte de asta, daþi-mi voie sã mai facem o formalitate, sã vã informez cã, în conformitate cu Legea nr. 47/1992 privind organizarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarii generali ai celor douã Camere, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi ºi senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea privind înfiinþarea Universitãþii Europene ”I.C. DrãganÒ din Lugoj;

Ñ Legea pentru aderarea României la Convenþia privind procedura de consimþãmânt prealabil în cunoºtinþã de cauzã, aplicabilã anumitor produºi chimici periculoºi ºi pesticide care fac obiectul comerþului internaþional, adoptatã la Rotterdam la 10 septembrie 1998;

Ñ Legea pentru aderarea României la Convenþia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptatã la Helsinki la 17 martie 1992;

Ñ Legea pentru ratificarea Protocolului privind adaptarea aspectelor comerciale ale Acordului european instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi statele membre ale acestora, pe de altã parte, pentru a lua în considerare rezultatele negocierilor dintre pãrþi pentru noi concesii reciproce în domeniul comerþului cu produse agricole, semnat la Bruxelles la 20 decembrie 2002, anexã la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi statele membre ale acestora, pe de altã parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unitãþii administrativteritoriale;

Ñ Legea privind vânzarea spaþiilor aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice;

Ñ Legea minelor.

Trecem, stimaþi colegi, la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/2002 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2002.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului ministru al finanþelor. Domnule Tãnãsescu, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc.

Raportul celor douã Comisii pentru buget, finanþe este prezentat de domnul deputat Grigoraº.

Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor au dezbãtut proiectul de Lege cu privire la aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/2002 privind rectificarea bugetului de stat pe 2002.

Prin aceastã ordonanþã, în funcþie de execuþia operativã a bugetului general consolidat pe primul semestru ºi de estimãrile pe semestrul II al anului 2002, s-au redimensionat cheltuielile publice, s-au redistribuit unele sume pe naturi de cheltuieli de cãtre fiecare ordonator principal de credite ºi s-au asigurat fondurile necesare acþiunilor urgente care au devenit prioritare în aceastã etapã. Cheltuielile totale, ºi respectiv deficitul bugetar au fost menþinute la nivelul aprobat pentru anul respectiv.

Comisiile sesizate au întocmit raport favorabil ºi propun plenului Parlamentului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei nr. 42/2002 privind rectificarea bugetului de stat pe 2002, în forma înaintatã de iniþiator.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã sunt luãri de cuvânt? Domnule deputat Ionescu Daniel, aveþi cuvântul!

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Bugetul consolidat al unui stat, al oricãrui stat, reprezintã chintesenþa politicii economico-sociale pe care o dezvoltã puterea, din simplul motiv cã el, acest buget consolidat, în execuþia sa este de drept ºi de fapt nu o sinecurã ataºatã Executivului, nu o dotã cu care poporul dãruieºte puterea, ci un instrument prin care relaþiile sociale sunt încredinþate Guvernului, ca putere executivã.

Banul public din care se constituie bugetul consolidat nu trebuie interpretat ca fiind doar mijlocul vulgar de exprimare a puterii. El consfinþeºte o convenþie socialã. Statul existã în funcþiile sale pentru cã populaþia acceptã sã-ºi drãmuiascã veniturile pentru un mai bine pe care puterea ºi-l asumã dar care, iatã, rãmâne doar asumat. Orice formã de impunere a resurselor populaþiei, votatã de noi, reprezentanþii sãi de drept, înseamnã o diminuare a veniturilor din care se constituie bugetul gospodãriilor.

Modul în care a fost construit deficitul bugetar pe 2002 este o mostrã de manipulare a banului public în detrimentul populaþiei. 6.325 de miliarde de lei din contribuþiile private ale acesteia s-au economisit imoral pentru a susþine cheltuielile bugetului de stat. Banul public nu este al Guvernului. El este doar mandatat sã-l gestioneze, de Parlament, singurul în drept sã dea un asemenea mandat.

Beneficiarii puterii vor vota solidar rectificarea bugetului de stat pe anul 2002, ca ºi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Mandatul pe care partidul din care fac parte, Partidul România Mare, mi l-a încredinþat astãzi este unul cu totul special. ªi iatã de ce: pe fondul cunoºtinþelor precare pe care o seamã de parlamentari le au cu privire la finanþele publice, dar ºi pe fondul susþinerii clientelare a maºinii de vot, guvernate de riscul de a nu mai fi pe liste în 2004, s-a votat pentru 2002 nu bugetul consolidat, ci bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi bugetul fondului pentru ajutor de ºomaj. Restul, inclusiv fondul pentru asigurãri sociale de sãnãtate ºi cheltuielile Ñ atenþie, de natura datoriei publice Ñ, în bunã parte s-au subînþeles.

Acum suntem chemaþi sã subînþelegem cã rectificarea bugetului de stat ºi a celui de asigurãri sociale de stat este tot una cu bugetul consolidat. Suntem în martie 2003. Nimic nu se mai poate face. ”Pupat toþi Piaþa Independenþei!Ò Întrebarea însã rãmâne. ªi populaþia?! În calitatea sa de contribuabil onest, nu trebuie sã ºtie adevãrul? Ce ni se cere? Mai nimic! Sã recunoaºtem în primul rând incapacitatea Executivului de a colecta resursele fiscale ºi nefiscale ce se fãceau venit la bugetul de stat, în cuantum de 938,8 miliarde lei.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt, stimaþi colegi? Înþeleg cã nu mai sunt.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Din analiza indicatorilor macroeconomici estimaþi pentru anul 2002, care au la bazã o reducere a inflaþiei cu douã puncte procentuale faþã de prognoza iniþialã, precum ºi ca urmare a execuþiei veniturilor ºi cheltuielilor bugetului general consolidat pe primele nouã luni ale anului, a rezultat necesitatea unei noi rectificãri bugetare în toamna anului trecut.

Prin aceastã nouã rectificare bugetarã veniturile bugetului de stat pe sold au avut o scãdere de 835 de miliarde de lei ca urmare a creºterii sumelor defalcate din impozitul pe venit ºi taxa pe valoarea adãugatã cãtre bugetele locale.

În al doilea rând, cheltuielile bugetului de stat pe sold s-au diminuat cu 662 de miliarde de lei, prin reducerea cheltuielilor cu dobânzile la datoria publicã cu 1.300 miliarde lei, diminuarea cheltuielilor privind cofinanþarea fondurilor europene nerambursabile cu 2.400 de miliarde de lei ºi creºterea prin echilibrarea bugetului asigurãrilor sociale de stat, prin transferuri de la bugetul de stat, în sumã de 2.528 miliarde de lei.

În cadrul cheltuielilor bugetului de stat, ca urmare a execuþiei pe primele nouã luni ale anului trecut, s-a estimat cã se pot realiza economii de 555 miliarde de lei la o serie de ordonatori principali de credite. Astfel, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ºi pentru bugetele locale s-au suplimentat în felul urmãtor: sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, un plus de 468 de miliarde de lei; sumele defalcate din impozitul pe venit pentru subvenþionarea energiei termice, un plus de 630,8 miliarde lei; sumele defalcate din taxa pe valoarea adãugatã, 700,4 miliarde lei.

Concomitent cu propunerea de rectificare a veniturilor ºi cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2002 s-a prevãzut ºi modificarea bugetelor fondurilor speciale anexe la bugetul de stat pe anul respectiv, ºi anume la bugetul Fondului asigurãrilor sociale de sãnãtate, printr-o majorare atât a veniturilor, cât ºi a cheltuielilor cu 300 de miliarde de lei, la bugetul Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic majorându-se veniturile cu 100 miliarde de lei, iar la cheltuieli, cu 200 de miliarde de lei, cu o diminuare a excedentului cu 100 miliarde de lei, precum ºi la bugetul Fondului special al drumurilor publice, unde s-au diminuat venituri în sumã de 3.000 de miliarde de lei ºi la cheltuieli cu 2.000 de miliarde de lei, cu o diminuare a excedentului de 1.000 miliarde de lei.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Grigoraº prezintã raportul celor douã Comisii pentru buget, finanþe.

Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Vã mulþumesc. Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci ale celor douã Camere au examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/2002 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2002, au reþinut cã prin aceastã ordonanþã de urgenþã, în funcþie de evoluþia indicatorilor macroeconomici estimaþi pentru finele anului 2002 de execuþie operativã a bugetului general consolidat pe primele trimestre din anul respectiv, s-au redimensionat cheltuielile publice, s-au redistribuit unele sume, pe natura cheltuielilor, de cãtre fiecare ordonator principal de credite, iar economiile, respectiv disponibilitãþile de cheltuieli estimate la unii ordonatori principali de credite au fost redistribuite altor ministere ºi agenþi economici pentru asigurarea fondurilor necesare acþiunilor urgente care au devenit prioritare în etapa respectivã.

Modificãrile prevãzute în ordonanþa de urgenþã menþin deficitul bugetului general consolidat la 2,9% din produsul intern brut. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanþã. În aceste condiþii, comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci vã propun dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/2002 în forma înaintatã de Guvern. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc.

Dacã sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am sã prezint pe scurt considerentele care au stat la baza rectificãrii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002 prin Ordonanþa de urgenþã nr. 145.

Evoluþia situaþiei economico-sociale din primele 9 luni ale anului precedent, corelatã cu execuþia veniturilor ºi cheltuielilor bugetare din aceeaºi perioadã, a necesitat unele modificãri la nivelul ºi în structura bugetului asigurãrilor sociale de stat.

Astfel, în cadrul acestui buget s-a propus menþinerea echilibrului bugetar în condiþiile diminuãrii veniturilor ºi cheltuielilor, anulãrii fondului de rezervã ºi acordãrii unei subvenþii de la bugetul de stat.

Astfel, veniturile totale s-au diminuat cu suma de 4.781 de miliarde lei, pe seama, în principal, a diminuãrii veniturilor fiscale ºi a veniturilor nefiscale cu 5.523 de miliarde lei, respectiv 1.785 de miliarde de lei.

În al doilea rând, s-a acordat pentru menþinerea echilibrului bugetului asigurãrilor sociale de stat un transfer de la bugetul de stat, sub formã de subvenþie, în sumã de 2.528 de miliarde de lei.

La nivelul cheltuielilor, au fost diminuate pe total acestea cu suma de 3.785 de miliarde lei, ca urmare a reducerii cheltuielilor cu 4.120 de miliarde de lei la titlul ”TransferuriÒ, din care 2.335 la pensii ºi asigurãri sociale.

Totodatã, s-au majorat cu 335 miliarde lei sumele aferente plãþii dobânzilor la împrumuturile acordate de trezorerie pentru acoperirea deficitelor temporare înregistrate la bugetul asigurãrilor sociale de stat.

În ceea ce priveºte bugetul asigurãrilor pentru ºomaj s-a propus ca, per total, veniturile sã nu se modifice, iar cheltuielile sã se diminueze cu 807 miliarde lei, conducând la majorarea cu aceeaºi sumã a excedentului la finele anului.

Astfel, veniturile s-au modificat în structurã dupã cum urmeazã: s-au diminuat contribuþiile de la persoanele juridice ºi fizice care utilizeazã munca salarialã cu 150 de miliarde lei ºi donaþiile, respectiv Programul RICOP, cu 200 miliarde lei; s-au majorat încasãrile de rambursare a împrumuturilor acordate pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea de întreprinderi mici ºi mijlocii cu 350 de miliarde lei.

Vã mulþumesc.

Raportul Comisiilor de buget, finanþe îl prezintã tot domnul deputat Grigoraº.

Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Vã mulþumesc. Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor au examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 145/2002 privind rectificarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002.

Comisiile apreciazã cã modificãrile, nivelul ºi structura bugetului asigurãrilor sociale de stat ºi bugetului asigurãrilor pentru ºomaj, prevãzute în Ordonanþa de urgenþã nr. 145/2002, au þinut seama de evoluþia situaþiei economico-sociale pe primele 9 luni ale anului 2002, corelatã cu execuþia veniturilor ºi cheltuielilor bugetare pentru aceeaºi perioadã, precum ºi de evoluþia prognozatã pânã la finele anului respectiv, aºa cum, de altfel, a fost prezentat de cãtre domnul Mihai Tãnãsescu, ministrul finanþelor publice.

Comisiile parlamentare sesizate pentru aviz la proiectul de lege au comunicat avize favorabile. De asemenea, aviz favorabil a prezentat ºi Consiliul Legislativ. În aceste condiþii, Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci ale Parlamentului propun dezbaterea ºi adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentatã de Guvern. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Luãri de cuvânt dacã sunt? Nu sunt.

În consecinþã, stimaþi colegi,

Trecem la Raportul de activitate pe anul 2001 al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare ºi Raportul de audit intern ºi certificarea bilanþului contabil ºi a contului de execuþie bugetarã al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare pentru perioada 1 ianuarie 2001 Ñ 31 decembrie 2001.

Dau cuvântul doamnei preºedinte Anghelache pentru a susþine acest raport.

**Doamna Gabriela Anghelache** _Ñ preºedintele Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Vã rog sã-mi permiteþi ca în puþine cuvinte sã sintetizez activitatea Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, prezentatã în raportul pe anul 2001.

Strategia pe termen mediu a Comisiei de Valori Mobiliare este aceea de a reuºi transformarea pieþei de capital într-o alternativã viabilã a economiei naþionale. Obiectivul, în baza acestei strategii, pe care ni l-am propus în anul 2001 a fost, pe de o parte, recâºtigarea încrederii investitorilor în instituþiile ºi produsele pieþei de capital, iar pe de altã parte, reaºezarea pieþei astfel încât indicatorii pieþei bursiere ºi ai celorlalte segmente ale pieþei de capital sã fie mai performanþi decât în anul 2000.

Aceste obiective s-au îndeplinit, lucru care este prezentat în raport tocmai prin informaþiile statistice care aratã cã toþi indicatorii pieþei bursiere au prezentat o creºtere, cu excepþia a doi indicatori, ºi anume numãrul societãþilor comerciale tranzacþionate la bursã, care s-a diminuat, ºi randamentul în dividende care, de asemenea, s-a diminuat, dar care este datorat funcþionalitãþii ºi performanþelor economiei reale.

În ceea ce priveºte reducerea numãrului societãþilor cotate, lucrul acesta este apreciat pozitiv, deoarece la bursã trebuie sã fie cotate ºi tranzacþionate numai cele mai performante societãþi, iar aceastã diminuare a vizat tocmai excluderea de la cota bursei a celor care nu îndeplineau criteriile de performanþã.

Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare ºi-a desfãºurat activitatea urmãrind, în principal, creºterea transparenþei pe piaþã, asigurarea unor informaþii corecte, complexe ºi la timp pentru toþi investitorii, realizarea unei supravegheri cât se poate de atente ºi în timp cât se poate de scurt a tuturor segmentelor pieþei, cu insistenþã asupra fondurilor deschise de investiþii, precum ºi controlul activitãþii desfãºurate de toate entitãþile supravegheate ºi reglementate.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã rog, raportul celor douã Comisii de buget, finanþe. Domnule deputat Grigoraº, aveþi cuvântul!

Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor au analizat Raportul anual de activitate al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, Raportul anual de audit financiar ºi execuþia bugetului de venituri ºi cheltuieli. În raportul comisiei sunt prezentate analize ºi constatãri la detaliu. Reþinem cã activitatea desfãºuratã de C.N.V.M. în 2001 s-a desfãºurat conform actelor normative în vigoare ºi am sã dau citire ºi propunerilor, chiar dacã doamna preºedinte Anghelache s-a referit la modul în care comisia a fost preocupatã de rezolvarea acestor probleme. Ele vizeazã câteva aspecte, ºi anume: crearea condiþiilor necesare în vederea diversificãrii structurii de portofoliu a fondurilor, în special crearea cadrului normativ, intensificarea preocupãrii în vederea autorizãrii ºi supravegherii burselor de mãrfuri, evitarea situaþiilor de nelichiditate ºi de insolvabilitate printr-o colaborare permanentã cu Banca Naþionalã ºi cu comisia pentru supravegherea asigurãrilor, asigurând o informare cu privire la activitatea pieþei financiare.

În aceste condiþii, cele douã comisii propun plenului Parlamentului supunerea spre dezbatere ºi adoptare a Raportului Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, a Raportului anual de audit financiar ºi execuþia bugetului de venituri ºi cheltuieli.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã rog. Dacã sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt.

## Stimaþi colegi,

În consecinþã,

## **Domnul Viorel Bârloiu** _Ñ secretar general la Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii_ **:**

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Vã solicit aprobarea de a prezenta în sintezã problemele semnificative din activitatea Consiliului Suprem, înscrise în raportul transmis Parlamentului de cãtre preºedintele consiliului.

În anul 2001 consiliul s-a întrunit în 10 ºedinþe, în care au fost analizate 212 rapoarte ºi informãri referitoare la domeniile de responsabilitate ºi au fost adoptate 170 de hotãrâri.

Activitãþile prevãzute în programul propriu de activitate au vizat în principal: problemele apãrãrii ºi siguranþei þãrii, în acord cu interesele naþionale de securitate ale României, relansarea candidaturii României la NATO ºi Uniunea Europeanã, continuarea procesului de reformã a instituþiilor din cadrul sistemului naþional de apãrare, analizarea factorilor de risc ºi evaluarea stãrii siguranþei naþionale, de asemenea, analizarea ºi promovarea proiectelor de lege sau acte normative în domeniile apãrãrii, securitãþii naþionale, iniþiate de Guvern ºi instituþiile din cadrul sistemului naþional de apãrare.

Consiliul a analizat ºi avizat strategia de securitate naþionalã a României, aprobatã de dumneavoastrã în decembrie 2001, ºi proiectele legilor privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, organizarea Armatei României, a Poliþiei Române, Statutul poliþistului, ordonanþele de urgenþã privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi pentru modificarea Legii privind Statutul cadrelor militare.

De asemenea, a fost discutat Ghidul carierei militare ºi alte acte normative care, în majoritate, sunt deja în vigoare.

Acestea au oferit suportul juridic necesar intensificãrii ºi finalizãrii programelor guvernamentale de restructurare ºi modernizare a instituþiilor dupã standardele europene ºi euroatlantice.

În ceea ce priveºte reforma organismului militar s-au adoptat hotãrârile necesare continuãrii procesului de restructurare ºi modernizare a Armatei României, aprobându-se în acest sens planul-cadru ºi planul de operaþionalizare a forþelor pentru perioada 2001 Ñ 2004, în vederea realizãrii structurii de forþã Armata României 2003.

## Vã mulþumim.

Vã rog, din partea celor douã Comisii de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã prezintã raportul domnul preºedinte Rãzvan Ionescu.

Aveþi cuvântul!

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi,

Raportul comun al celor douã comisii privind activitatea desfãºuratã de C.S.A.T. în anul 2001.

Comisiile pentru apãrare au ajuns la urmãtoarele concluzii: C.S.A.T. a acþionat pentru îndeplinirea atribuþiilor ºi responsabilitãþilor ce îi revin din Constituþia României, privind propria organizare ºi funcþionare, cât ºi a îndatoririlor pe care le are din legislaþia în vigoare, care îl angajeazã, în calitate de unicã autoritate administrativã, autonomã, în soluþionarea concretã a problematicii privind organizarea ºi coordonarea unitarã a apãrãrii ºi siguranþei naþionale.

Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, în perioada de referinþã, s-a întrunit în 10 ºedinþe, în care au fost analizate 212 rapoarte ºi informãri referitoare la apãrarea, ordinea publicã ºi siguranþa naþionalã, pe baza cãrora s-au adoptat 170 de hotãrâri.

Au fost analizate astfel ºi avizate proiectele noilor legi ºi acte normative care oferã suportul juridic necesar înfãptuirii programelor de restructurare ºi modernizare a instituþiilor din domeniul apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale.

Totodatã au fost analizate ºi s-au luat mãsurile ce se impun privind evoluþia factorilor de risc la adresa siguranþei publice, eliminarea ilegalitãþilor care se comit în domeniul privatizãrii ºi situaþia azilului în România, contracararea riscurilor ºi ameninþãrilor la adresa siguranþei naþionale, fenomenele negative înregistrate în derularea procesului de reformã a sectorului extractiv de resurse.

C.S.A.T. a analizat stadiul implementãrii planului anual de pregãtire a aderãrii la Alianþa Nord-Atlanticã ºi a aprobat programul individual de parteneriat între România ºi NATO pentru perioada 2002 Ñ 2003. În acest context, a stabilit oferta de forþe pe care România le poate pune la dispoziþia NATO ºi a Uniunii Europene, precum ºi variantele posibile de angajare a structurilor din cadrul Forþei Multinaþionale de Menþinere a Pãcii din sud-estul Europei.

Consiliul a analizat gradul de înzestrare cu armament ºi tehnicã a principalelor componente ale apãrãrii ºi siguranþei naþionale ºi a stabilit mãsurile necesare privind dotarea forþelor armate cu echipamente ºi tehnicã din industria naþionalã de apãrare ºi din import, precum ºi de restructurare a Companiei Naþionale ”RomarmÒ Ñ S.A. ºi a Regiei Autonome ”RomtehnicaÒ.

Vã mulþumesc.

Vã rog. Dezbateri generale? Întrebãri? Dacã sunt luãri de cuvânt?

Are cuvântul domnul deputat Tudor Marcu. Vã ascultãm cu atenþie, domnule deputat.

## **Domnul Marcu Tudor:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte ºi vã cer de la bun început iertare cã vã solicit sã fiþi atenþi la ceea ce vreau sã vã spun, pentru cã am vãzut cã o parte dintre dumneavoastrã nu au fost atenþi la ceea ce a citit domnul general ºi domnul preºedinte al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Doamnelor ºi domnilor,

Stimaþi colegi parlamentari,

Din pãcate pentru dumneavoastrã, eu nu voi fi atât de festivist cum sunt unii dintre colegii noºtri în privinþa acestui raport.

De fapt, noi nu discutãm raportul cu zecile de activitãþi enumerate, ci câteva pagini introductive, demne, de altfel, de antologia limbajului de lemn din regimul trecut.

Ce sã discut despre aceste înºiruiri de teme? Trebuie sã discutãm despre activitatea C.S.A.T.-ului, privitã prin prisma efectelor muncii desfãºurate de acesta în domeniul apãrãrii þãrii, care este mult mai vast decât activitãþile cu caracter strict militar sau de politicã externã.

Iatã, nu mai departe decât în raportul privind activitatea S.R.I.-ului, pe care l-am primit de la domnul Radu Timofte, se aratã cã printre principalii factori de risc sunt, spre exemplu, ”disfuncþiile în activitatea economicã de fond, care conþin: privatizare defectuoasã, deteriorarea infrastructurii economice, corupþie în toate domeniile statului, economia subteranã ºi, în primul rând, nivelul de traiÒ, de care, în festivismul nostru, am uitat.

Este bine cã s-a întocmit raportul din timp, dar dacã îl studiem, vedem cã în afara ºirului de teme discutate, care este luat din calculator în câteva minute, mai sunt cinci pagini cu analiza acestor activitãþi, care se pierde în hãþiºul unui demn limbaj de lemn, cum spuneam, explicativ, în genul prelegerilor de la ”ªtefan GheorghiuÒ, cum ar fiÉ

Vã rugãm sã fiþi atenþi, dacã n-aþi citit, sã vedeþi dacã înþelegeþi mare lucru! ”Activitate subsumatã îndeplinirii obiectivului strategic fundamental, coordonarea efectivã a acþiunilor ºi activitãþilor pentru îndeplinirea lor coerentã, corelatã ºi interdependentã, eficientizarea acþiunilor de îndeplinire a obiectivelor procesului de structurare ºi modernizareÒ etc., etc. Sunt lecþii de politicã, probabil. Astfel, nu reþii nimic din text, nici mãcar înºiruirea de activitãþi, care nimãnui nu-i poate oferi temã de discuþie în Parlament.

Stimaþi colegi, mai sunt luãri de cuvânt? Vã rog. Domnul deputat Ovidiu Drãgãnescu.

Mulþumesc, domnilor preºedinþi.

Voi încerca sã fiu ceva mai scurt ca antevorbitorul meu.

Pentru început, aº avea o întrebare, deoarece este o problemã de procedurã. În acest raport se spune cã: ”Pentru adoptarea unor hotãrâri conforme cu activitatea, membrii Consiliului au participat la activitãþile de analizã ºi bilanþ, precum ºi la alte acþiuni importante, au adoptat hotãrâri ºi în perioadele dintre ºedinþeÒ.

Or, lucrul acesta nu este posibil, deoarece conform Legii de organizare ºi funcþionare a C.S.A.T.-ului se spune la capitolul de organizare ºi funcþionare, în art. 6 alin. 3: ”C.S.A.T. lucreazã în prezenþa a cel puþin douã treimi din numãrul membrilor sãi ºi adoptã hotãrâri prin consensÒ. Or, atunci, mã întreb cum a adoptat C.S.A.T.-ul hotãrâri ºi în perioadele dintre ºedinþe?

Se spune acolo: ”Éfolosind ca metodã de lucru analizarea individualã de cãtre membri a documentelor ºi prezentarea scrisã a punctelor de vedereÒ. Deci cred cã trebuie reformulat aici, nu cred cã a adoptat hotãrâri, ci a lucrat, probabil, între ºedinþe. Hotãrârile se iau doar în ºedinþele C.S.A.T.-ului. Deci ar trebui sã se reformuleze aici raportul.

Pe de altã parte, definiþia acestui raport a dat-o chiar domnul general, când a spus cã se va referi ”foarte în vitezãÒ la raportul pe anul 2002. Într-adevãr, raportul este fãcut puþin ”în vitezãÒ. ªi, ceea ce este cel mai important, în marea sa parte, el se referã doar la acþiunile privind aderarea la NATO. Care, într-adevãr, este foarte importantã, este principalul obiectiv pe care îl are România în 2003 ºi 2004, dar trebuie spus Ñ ºi nu o spun eu, au spus-o ºi voci mult mai avizate, cum ar fi preºedintele, primul-ministru Ñ la ora actualã România nu se simte ameninþatã de un stat duºman neprietenos, ci, în primul rând, ameninþarea vine din partea aºa-ziselor ”riscuri ºi ameninþãri neconvenþionaleÒ, riscuri ºi ameninþãri neconvenþionale cum ar fi: traficul de droguri, traficul de materiale pentru producerea de arme de distrugere în masã, traficul de carne vie etc., etc. Or, pentru toate aceste ameninþãri ºi riscuri, în raport gãsim o singurã frazã.

În schimb, aºa cum spuneam, jumãtate din raport se referã doar la aderarea la NATO, care, într-adevãr, este o atribuþie pe care trebuie sã o aibã C.S.A.T., dar ea este o atribuþie la lit. g) a art. 4, deci cam 1% din textul Legii de organizare ºi funcþionare a C.S.A.T.-ului.

Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,

Iar o sã vã atenþionez cã este vorba despre raportul Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii pe anul 2001!

Mai sunt luãri de cuvânt? Dau cuvântul domnului senator ªtefan Mãrgineanu.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul ªtefan Gheorghe Mãrgineanu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnilor preºedinþi, Domnilor miniºtri, Domnilor colegi,

Un sãnãtos obicei este acela ca, periodic, cei implicaþi în activitãþi majore, de care depinde siguranþa ºi echilibrul statului, sã prezinte în faþa Parlamentului rapoarte privind activitãþile întreprinse ºi proiectele de viitor. Însã acest obicei sãnãtos este acum umbrit de situaþia destul de incertã în care se aflã lumea în ansamblu ºi noi, ca popor, în special.

Lecturând cu mare atenþie succintul raport prezentat de cãtre C.S.A.T., ca fost militar de carierã, am trãit senzaþia cã am de-a face cu o frumoasã poveste, în care, în treacãt, este vorba ºi de Armata românã. Nu ne-am propus o analizã stilisticã a textului, deºi am fost tentaþi sã o facem, însã între ceea ce se prezintã în raport ºi realitatea fapticã se manifestã o discrepanþã alarmantã ºi ruinãtoare.

Nu poþi aprecia Armata românã ºi mutaþiile ce s-au petrecut în rândurile ei în ultimul deceniu ca pe o instituþie blagoslovitã de divinitate ºi aflatã pe cel mai viguros ºi sigur drum din toate cele care au fost posibile. Noi, cei de la Partidul România Mare, semnalãm, a câta oarã deja, faptul cã, practic, astãzi România se aflã într-o situaþie mai mult decât ingratã ºi nu ar fi pentru prima datã în istorie.

Vreau sã vã semnalez cã un specialist în domeniul militar Ñ ºi o ºtiþi ºi dumneavoastrã foarte bine, stimaþi colegi de la guvernare Ñ se formeazã în ani de serioasã trudã. Bãrbaþi tineri, foarte bine pregãtiþi, animaþi de idealul slujirii patriei, militari de excepþie, s-au pomenit, datoritã programului de restructurare a armatei în baza Ordonanþei Guvernului nr. 7/1998, trecuþi nemilos în rezervã, oferindu-li-se iluzorii posibilitãþi de reconversie

profesionalã, ca: fierari-betoniºti, dulgheri, bucãtariospãtari, taximetriºti ºi chiar disk-jokey.

S-a gândit cineva dintre cei care au luat astfel de decizii cum rãmâne cu spaþiul gol lãsat prin trecerea în rezervã a acestor mii de specialiºti? Dar la trãirile ºi la umilinþele la care au fost supuºi militarii noºtri de carierã, scoºi din unitãþi la vârsta maturitãþii ºi în plenitudinea forþei fizice ºi psihice? Desigur, aceºtia aºteaptã un rãspuns. ªi noi la fel.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Înþeleg cã nu mai sunt luãri de cuvânt. Daþi-mi voie sã-i dau totuºi cuvântul preºedintelui Comisiei pentru apãrare de la Camera Deputaþilor, domnul Rãsvan Ionescu. ªi îl rog apoi ºi pe domnul secretar general Bârloiu sã rãspundã la întrebarea care s-a pus. Aveþi cuvântul!

## Domnilor preºedinþi ºi stimaþi colegi,

Cineva astãzi a dat ceasul înainte. ªi credeþi-mã, noi, cel puþin, membrii Grupului parlamentar al P.S.D., ne-am fixat ceasurile dupã ordinea de zi a acestei ºedinþe. Din pãcate, partidele parlamentare din opoziþie se pare cã au trecut la programul de varã.

Eu am prezentat în faþa dumneavoastrã un raport al activitãþii Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii pe anul 2001. Intervenþiile colegilor mei s-au referit la raportul C.S.A.T.-ului pe anul 2002. De aceea cred cã intervenþiile colegilor mei nu au fãcut altceva decât sã inducã o stare de mare confuzie. De aceea, o sã-mi permit, foarte scurt, câteva precizãri, întrucât nici unul dintre antevorbitorii mei nu s-au referit concret la lucrurile cuprinse în raport.

Cred cã facem o confuzie atunci când ne referim la hotãrârile pe care C.S.A.T. le ia în ºedinþele sale ºi modul în care dupã aceea ministerele din cadrul zonei de siguranþã, ordine publicã ºi apãrare aplicã aceste hotãrâri sau pun în aplicare legile pe care noi, dupã aceea, le adoptãm în Parlament. Dacã vreþi sã avem o discuþie punctualã, legatã de feed-back-ul legilor pe care noi le-am implementat deja în aceste ministere, cred cã ar trebui sã avem o discuþie mai amãnunþitã cu reprezentanþii ministerelor (eu cred cã acest lucru deja are loc, prin comisiile parlamentare, prin subcomisiile de control), astfel încât discuþiile pe baza raportului activitãþii C.S.A.T. sã nu aibã, totuºi, o retoricã goalã, nesemnificativã, aºa cum s-a întâmplat în cazul antevorbitorilor mei.

S-a fãcut aceastã confuzie întrucât ieri, în comisiile de specialitate, am dezbãtut Raportul C.S.A.T.-ului pe anul 2002. Chiar domnul deputat Marcu ºi domnul deputat Drãgãnescu au apreciat faptul cã la 3 luni de la terminarea anului am discutat raportul de activitate al anului care deja s-a scurs. Faptul cã noi am discutat ieri acest raport pe care, cum spuneam, mulþi colegi l-au salutat cu entuziasm ne demonstreazã faptul cã societatea româneascã este încã o societate de tranziþie ºi care nu pierde nici un prilej de a prezenta ca reuºitã orice simptom de normalitate.

Prezentarea în plenul Parlamentului astãzi a raportului de activitate pe 2001 eu zic cã este un gest firesc, care respectã prevederile Legii de organizare ºi funcþionare a C.S.A.T.-ului ºi cred cã a cãrui promptitudine nu ar trebui sã ne copleºeascã.

Dau cuvântul domnului secretar general al C.S.A.T.ului, generalul Bârloiu.

Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Nu întâmplãtor, la raportul Consiliului Suprem am anexat cele 100 ºi ceva de hotãrâri care au fost adoptate. De ce am fãcut lucrul ãsta? Am zis cã, dacã cuiva nu-i place conþinutul raportului, fiind acuzat în speþã de ”limbaj de lemnÒ, ”limbaj ˆ la ªtefan GheorghiuÒ, de expresii de genulÉ subsumate, poate, parcurând cele 100 ºiÉ de hotãrâri, îºi dã seama cã acest organism a lucrat totuºi în anul 2001 ºi a lucrat în probleme de fond, în probleme esenþiale ale securitãþii naþionale.

Deci putem fi acuzaþi de orice, mai puþin de asta, cã n-am lucrat, cã nu ne-am gândit la ce înseamnã securitatea naþionalã a României ºi la ce trebuie fãcut pentru asta.

Domnului deputat Marcu îi port un respect deosebit, dar dumnealui dovedeºte cã nu ne poartã nouã, pentru cã aici una s-a prevãzut, ºi alta s-a discutat. Ceea ce a fãcut dumnealui este din alt timp, pentru 2002, probabil vom discuta peste douã-trei luni.

În ceea ce înseamnã a lua hotãrâri între ºedinþe, eram acuzaþi cã în 4 ºedinþe am discutat nu ºtiu câte ore ºi cã s-a fãcut o chestie anormalã. Era vorba, cu totul, de anul 2002.

Legea ne permite ca între ºedinþe sã luãm hotãrâri punctuale ºi aceste hotãrâri sã fie sub semnãtura tuturor membrilor Consiliului Suprem ºi aºa se procedeazã, doamnelor ºi domnilor.

Îmi cer scuze dacã n-am creat satisfacþia care probabil se aºtepta din partea tuturor doamnelor ºi domnilor parlamentari. Am tras învãþãmintele de rigoare; promit cã voi informa membrii Consiliului cu cele discutate aici ºi sperãm ca chestiunea sã fie altfel.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumim.

Are cuvântul domnul ministru Ioan Mircea Paºcu, în calitate de membru al C.S.A.T.-ului ºi deputat. Vã ascultãm.

**Domnul Ioan Mircea Paºcu Ñ** _ministrul apãrãrii naþionale_ **:**

Da, mulþumesc.

## Domnilor preºedinþi,

Dezbaterea raportului, luãrile de cuvânt m-au obligat sã solicit ºi eu cuvântul pentru cã sunt membru al C.S.A.T.-ului ºi, în al doilea rând, pentru cã, fiind deputat, cred cã am o obligaþie sã particip activ la aceastã dezbatere. Prima chestiune este cã avem de a face aici cu o judecatã strict birocraticã. Domnul Marcu Tudor, distinsul nostru coleg, a venit ºi a împãrþit cele patru ºedinþe pe numãrul de rapoarte ºi a rezultat, din analiza Domniei sale, cã nu avem la dispoziþie decât douã minute de raport º.a.m.d. Domnul, distinsul coleg Drãgãnescu a venit ºi a fãcut, de asemenea, unele remarci critice, tot prin aceastã viziune birocraticã.

Eu pot sã vã spun urmãtoarele lucruri. C.S.A.T.-ul este o instituþie care strânge oficial oamenii la un loc, o datã pe trimestru, conform regulamentului, dar de fiecare datã când este nevoie de o decizie. În momentul de faþã, dupã cum vedeþi, traversãm o perioadã extrem de complexã pentru þarã ºi pot sã vã asigur cã toate deciziile sunt luate în deplina cunoºtinþã a tuturor membrilor C.S.A.T. Existã consultãri ºi nimic nu se întreprinde fãrã ca persoana care rãspunde de domeniul respectiv sã iniþieze anumite lucruri, fãrã ca el sã participe la alte decizii cu ceilalþi factori decizionali, sunt aprobãri continue care se iau în fiecare zi, pentru cã viaþa acestui consiliu nu se reduce numai la întâlnirile respective. ªi dumneavoastrã cunoaºteþi foarte bine lucrul acesta, dar, pentru cã este nevoie de un accent critic, aþi preferat sã adoptaþi aceastã metodã birocraticã de a împãrþi ºi de a ajunge la concluzia cã acolo nu se face nimic sau, în orice caz, nu se acordã atenþia cuvenitã. De altfel, hotãrâri ale C.S.A.T.-ului sunt la dumneavoastrã, aici, prezentate în Parlament ºi dumneavoastrã votaþi dupã cum consideraþi de cuviinþã.

De asemenea, existã ºi aceastã metodã a circulãrii anumitor rapoarte pe care fiecare dintre noi le citim ºi le însuºim sau nu le însuºim, avem observaþii sau nu avem observaþii. Vã pot spune, ºi ºtiþi foarte bine cã nu e un secret pentru orice instituþie din aceastã þarã, cã te poþi prezenta cu un raport pe care îl discuþi numai în mãsura în care sunt probleme la el, pentru cã toatã documentaþia vine cu cel puþin o sãptãmânã înainte de ºedinþa C.S.A.T.-ului. ªi atunci, fiecare dintre noi putem sã citim materialele respective, experþii noºtri le investigheazã ºi ne fac anumite note. Dacã avem ceva de spus, atunci zãbovim mai mult asupra raportului respectiv, dacã nu avem, nu are rost sã zãbovim numai pentru cã nu ºtiu cine mãsoarã ºi împarte timpul la câte rapoarte am discutat acolo. Deci, dupã pãrerea mea, este o abordare falsã, este o abordare artificialã cea pe care aþi adus-o dumneavoastrã, numai din dorinþa de a onora acest statut critic pe care statutul de opoziþie vi-l conferã.

**:**

Sã jucãm la loto!

## **Domnul Ioan Mircea Paºcu:**

Asta este. Probabil cã partidul dumneavoastrã are ºanse mai mari de a câºtiga sau poate are, în filozofia sa, o metodã ca aceasta, nu vã împiedicã nimeni sã faceþi, dar, pentru cã tot discutãm un pic de stil ºi aþi ridicat aceastã chestiune, eu stau ºi mã întreb dacã putem sã facem vreo diferenþã între dumneavoastrã, ca membri ai acestui partid, cu care ne cunoaºtem de multã vreme ºi ne respectãm, ºi avem relaþii civilizate, ºi limbajul suburban folosit de revista partidului dumneavoastrã, careÉ

Are, pentru cã poartã acelaºi nume, face parte din partid, dumneavoastrã scrieþi la eaÉ Daþi-mi voie sã-mi pun, ºi eu, aceastã întrebareÉ

Daþi-mi voie sã-mi pun ºi eu aceastã întrebare, cã ar trebui sã existe o anumitã consistenþã între comportamentul dumneavoastrã ºi comportamentul revistei. Aceastã revistã foloseºte un limbaj suburbanÉ

Domnule deputat, vã rog sã vã referiþi la subiect!

## **Domnul Ioan Mircea Paºcu:**

## Da.

Referitor la celelalte chestiuni, ºtiþi foarte bine cã multe dintre chestiunile discutate la C.S.A.T. nu sunt de domeniul public ºi, dacã nu sunt de domeniul public, atunci nu cred cã putem sã avem o solicitare ca ele sã fie fãcute publice aici. ªi atunci trebuie sã existe întotdeauna, într-un asemenea raport, un echilibru între ceea ce este public ºi trebuie sã fie cunoscut de Parlament ºi ceea ce nu se poate spune publicului, pentru cã existã rigorile respective ºi ºtiþi lucrurile astea ºi întotdeauna va fi uºor de spus cã un anumit lucru, nefiind transparent, trebuie sã fie transparent. ªtiþi foarte bine, domnul deputat Drãgãnescu, distinsul nostru coleg, ne vorbeºte de Planul naþional de aderare. Planul naþional de aderare se aflã, de când a fost fãcut, în posesia ºefilor Comisiei de apãrare, unde fiecare dintre membrii comisiilor respective îl poate consulta. Toatã problema este cã el nu este în circuit. Din acest punct de vedere, sã discutãm astãzi a treia oarã despre aceastã chestiune nu cred cã are rost.

Sã nu aducem aminte cã, în 1999, când partidul domnului Drãgãnescu se afla în coaliþia de guvernare, nici nu s-a ºtiut cã România a depus un asemenea plan, atât de secret era el. Deci haideþi sã facem totuºiÉ sã revenim la niºte lucruri mai obiective.

De asemenea, cineva de la Partidul România Mare spune cã, în momentul de faþã, avem cei mai mulþi generali din toate armatele lumii. Vreau sã spun cã Domnia sa a rãmas în urmã cu vreo 3Ñ4 ani, cu niºte date legate de 3Ñ4 ani, vechi de 3Ñ4 ani: numai în 2001, de pildã, 44 de generali, nu colonei cu funcþii de generali, generali au pãrãsit rândurile forþelor armate. ªi ºtiþi foarte bine acest lucru.

Deci iarãºi, încã o datã, oameni care susþin cã au pregãtire militarã ºi care au conexiune cu instituþia ºi ºtiu foarte bine ce se întâmplã în instituþie vin ºi fac asemenea afirmaþii neacoperite de realitate. E regretabil, e regretabil din punctul ãsta de vedere. Vreau sã spun cã demnitatea armatei române este foarte bine vãzutã ºi marcatã, dacã vreþi, ºi în misiunile pe care le desfãºoarã în Afganistan, în Kosovo, în Bosnia. Deci nu are rost sã discutãm acum cã trebuie sã refacem demnitatea armatei române. Armata românã are demnitatea ei ºi ea este recunoscutã ºi, din acest punct de vedere, poate cã nu e recunoscutã de anumite persoane pe care dumneavoastrã le aveþi în vedere. Nu-mi dau seama. Însã cred cã ar fi foarte bine sã nu ne ascundem în spatele unor lucruri mai mult sau mai puþin artificiale ºi sã încercãm sã inducem în eroare opinia publicã, lansând niºte lucruri care nu sunt adevãrate. Deci, v-am ruga sã facem acest efort ºi sã privim lucrurile în mod corect. De aceea fac acest apel la dumneavoastrã.

**:**

Procedurã!

Vã rog, domnul deputat Bolcaº, probleme de procedurã.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

## Domnule preºedinte,

Este evident dreptul meu de sub un minut la o replicã. Pentru cã s-a invocat, sub anumite auspicii, Partidul România Mare, eu vreau sã-i reamintesc domnului ministru care a avut indecenþa sã aparã în faþa Parlamentului într-o þinutã sport, fãrã cravatã, cã nu aºa se vorbeºte despre lucrurile decente.

În al doilea rând, vreau sã resping atare acuze, date în cadrul unui raport al C.S.A.T.-ului, în care nu se face politicã de partid, ci politica þãrii. Dacã pânã acum aº fi crezut cã existã temeiuri sã se discute ºi pro ºi contra raportului C.S.A.T.-ului, acum sunt convins cã, fiind expresia unei atare politici, trebuie respins. M-aþi convins, domnule ministru!

Vã mulþumesc.

Drept la replicã!

Domnule Marcu, numai o secundã. Vã rog, poftiþi, un minut.!

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

De obicei nu intru în polemicã ºi nu voi da replicã, dar vreau sã vã asigur cã am stat aici, în bancã, alãturi de domnul ministru Paºcu, acum 3 ani, când la vechiul raport înaintat de vechiul C.S.A.T., ce am zis eu acum e foarte slab, foarte puþin faþã de ce a zis preºedintele

Grupului parlamentar din Camera Deputaþilor al P.D.S.R. Nu vreau sã spun cã e bine sã spui, numai aºa, de dragul de a spune, cã e rãu ce s-a fãcut. Nu am zis cã e rãu ce s-a fãcut. Am zis cã în ceea ce discutãm noi, aici nu putem sã intervenim cu nimic, sunt niºte titluri. Ce sã spun eu la titlurile alea?! Eu vãd rezultatele. ªi aici apare reaua-credinþã, cã în forma prezentatã, gãsesc niºte mici vicii sau pot fi discutate ºi exact esenþa nu o discutã domnul ministru Paºcu.

Care sunt rezultatele în viaþa socialã, economicã a þãrii, în viaþa poporului? C.S.A.T.-ul are atribute în sensul ãsta ºi eu am explicat foarte bine. Le-a eludat, nici nu le-a bãgat în seamã. Care sunt performanþele efective ale C.S.A.T.-ului? Nu niºte conjuncturi internaþionale? Sã nu ne facem cã plouã! Ce merite are, mai mult decât Frunzãverde, domnul Paºcu? Exact acelaºi lucru acum 3 ani, când mai aveam o virgulã sã intrãm în NATO, exact acelaºi lucru e ºi acum! Ce am fãcut? Am mai scos niºte generali în rezervã!

Hai sã fim totuºi lucizi. Ne place festivismul, unora dintre noi, mie nu! Deci nu e replicã, luciditatea mea însã mã determinã sã vã fac cunoscut dumneavoastrã cã ceea ce am spus este perfect adevãrat ºi luaþi esenþa din ce am spus eu, cã dacã vreau sã zic cã nu e bine în formã, nu am înþeles nimic. ªi cu asta chiar cã sunt în dezacord, pentru cã Domnia sa este chiar membru al C.S.A.T.-ului ºi, dacã se face cã nu a înþeles ce am explicat noi aici, în Parlament, chiar dacã nu e de acord cu ele, e un lucru de mare îngrijorare.

Vã rog, vã rog sãÉ

## Atât!

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc. Domnul deputat Drãgãnescu.

## **Domnul Ioan Mircea Paºcu**

**:**

Cer dreptul la replicã!

Domnul deputat Drãgãnescu!

## **Domnul Ovidiu-Virgil Drãgãnescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, pentru dreptul la replicã.

În primul rând, haideþi, dacã tot suntem aici, sã lãmurim exact ce spune alin. 3 de la art. 6: ”Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii lucreazã în prezenþa a cel puþin douã treimi din numãrul membrilor sãi ºi adoptã hotãrâri prin consensÒ. Deci, dacã aºa sunã legea, nu pot circula hârtii pe la diverse ministere, care sã fie semnate de un ministru sau altul ºi, dupã aceea, când s-au fãcut douã treimi din ele, sã se considere aprobatã acea hotãrâre. Se vorbeºte despre prezenþaÉ deci oamenii trebuie sã fie prezenþi acolo, în cvorum. Dacã este nevoie, putem discuta modificarea acestei Legi de organizare ºi funcþionare a C.S.A.T.-ului, dar pe actualul text de lege nu se poate lucra aºa cum s-a spus aici cã s-a lucrat. Pe de altã parte, vreau sã spun cã Partidul Naþional Liberal nu a avut nici o atribuþie, nici o funcþie de ministru, secretar de stat sau altceva în perioada 1996 Ñ 2000, aºa cum insinua domnul ministru Paºcu, iar dacã sunt elemente care l-au nemulþumit pe Domnia sa atunci, pe domnul Paºcu, în calitatea sa de preºedinte al delegaþiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentarã NATO, funcþii pe care opoziþia, astãzi, nu poate sã le aibã, toate funcþiile de preºedinte de Comisie de apãrare, în Senat, Camerã, toate delegaþiile sunt deþinute de reprezentanþii partidului de guvernãmânt, deci în calitatea sa domnul Paºcu putea sã se sesizeze, putea chiar sã-ºi prezinte demisia ºi, dacã lucrurile ar fi stat aºa cum spune Domnia sa atunci probabil cã, printr-un asemenea gest, ele ar fi fost rezolvate.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Ne oprim aici, da? Mai vreþi sãÉ? Bun, ne oprim aici, stimaþi colegi.

Deci sã luãm act cã în plenul celor douã Camere a fost prezentat spre dezbatere Raportul de activitate al Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii pentru anul 2001.

## Stimaþi colegi,

Trecem la punctele 7, 8 ºi 9. Vã fac o propunere. Întrucât se referã la activitatea S.R.I.-ului pe 2000 ºi, separat, Raport de activitate pe 2001, plus un Raport al Comisiei comune de control parlamentar asupra S.R.I.ului, vã fac propunerea sã le prezentãm pe toate cele trei, sã facem o singurã dezbatere.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Nu se voteazã?!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Este cineva împotrivã? Nu este. Abþineri? Nu sunt.

Deci permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului director al Serviciului Român de Informaþii, Radu Timofte, pentru a prezenta raportul pe 2000 ºi 2001.

## **Domnul Alexandru Radu Timofte** _Ñ directorul_

_Serviciului Român de Informaþii_ **:**

Vã mulþumesc.

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Trebuie sã încep prin a recunoaºte cã, dupã o activitate de peste 10 ani pe banca parlamentarã, ca preºedinte ºi vicepreºedinte al unor comisii cu atribuþii de control, inclusiv asupra serviciilor departamentale de informaþii, noua ipostazã în care mã aflu astãzi nu este lipsitã de emoþii.

Audierea mea în calitate de director al Serviciului Român de Informaþii, în ºedinþa comunã a Camerelor, o înþeleg ca fiind expresia responsabilitãþii dumneavoastrã, responsabilitãþii constituþionale faþã de siguranþa cetãþenilor ºi securitatea naþiunii. Sunt aici animat de dorinþa de a rãspunde atât exigenþelor mandatului dumneavoastrã, cât ºi jurãmântului depus în faþa Parlamentului cu ocazia numirii în funcþie.

Împrejurãrile au determinat ca, în luna martie 2003, deci astãzi, sã prezint rapoartele de activitate pentru perioada iulie 1999 Ñ decembrie 2000, respectiv 2001. Aºa cum domnul deputat Ion Stan, preºedintele Comisiei de control al activitãþii S.R.I., a menþionat, ºi þin sã-i mulþumesc pentru precizãrile fãcute cu ocazia controalelor, noi ne-am încadrat în termen cu depunerea rapoartelor. Am fi dorit ca dezbaterea lor sã fi avut loc la timpul potrivit, pentru a se realiza mai buna ºi la timp cunoaºtere a sprijinului pe care Parlamentul poate sã ni-l ofere în momente importante ale activitãþii serviciului.

În acelaºi timp, în ceea ce priveºte execuþia bugetarã, Curtea de Conturi a verificat anual ºi a dispus de fiecare datã descãrcarea de gestiune a Serviciului Român de Informaþii, la fel cum comisia ºi-a exercitat sistematic informarea, prin documentare la faþa locului, asupra tuturor activitãþilor serviciului.

Stabilirea momentului în care sã se dezbatã rapoartele de activitate þine exclusiv de decizia dumneavoastrã. Legea de organizare ºi funcþionare a serviciului prevede, în acest sens, cã raportul se prezintã anual sau când Parlamentul hotãrãºte. Pe fond, controlul a fost permanent, concretizat în câteva zeci de activitãþi ºi o prezenþã frecventã a comisiei în una sau alta din unitãþile noastre, atât în unitãþile centrale, cât ºi cele teritoriale.

Vã mulþumim, domnule director.

Daþi-mi voie sã dau cuvântul domnului preºedinte Stan, preºedintele Comisiei de control parlamentar asupra Serviciului Român de Informaþii. Rog o sintezã, legat de rapoartele comisiei cu privire la activitatea Serviciului Român de Informaþii pe 2000-2001, ºi dupã aceea sã prezentaþi ºi raportul Comisiei de control parlamentar asupra Serviciului Român de Informaþii, da? Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule preºedinte, ºi eu vã mulþumesc. Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Domnule director al Serviciului Român de Informaþii, Domnilor generali,

Întrucât materialele care se aflã pe ordinea de zi au fost distribuite colegilor noºtri, v-aº ruga sã îmi permiteþi sã prezint o sintezã pe marginea celor douã corapoarte întocmite de cãtre Comisia parlamentarã de control în legãturã cu activitatea desfãºuratã de Serviciul Român de Informaþii în perioada 1999Ð2001.

Cu privire la Raportul privind activitatea desfãºuratã de Serviciul Român de Informaþii în perioada iulie 1999 Ñ decembrie 2001, comisia face urmãtoarele precizãri. Comisia parlamentarã de control, aleasã în ºedinþa Camerelor reunite ale Parlamentului din 7 februarie 2001, deºi potrivit art. 4 al Hotãrârii nr. 30/1993, îºi exercitã atribuþiile numai pe durata legislaturii în care a fost desemnatã, a examinat ºi luat în dezbatere raportul Serviciului Român de Informaþii pentru perioada iulie 1999Ñdecembrie 2000, dupã ce anterior a examinat rapoartele de bilanþ pe anul 2000 ale structurilor centrale ale Serviciului Român de Informaþii.

Comisia a constatat cã serviciul a desfãºurat o activitate în parametrii stabiliþi de lege, dar ºi cu o serie de limite datorate serioaselor rãmâneri în urmã ale cadrului legislativ în materia siguranþei naþionale. De altfel, la jumãtatea anului 1999, conducerea Serviciului Român de Informaþii a realizat cã, din cauza menþionatã, activitatea risca sã intre în blocaj, fapt pentru care au fost iniþiate o serie de preocupãri de reconceptualizare ºi reaºezare a activitãþii, pornindu-se de la necesitãþile practice ºi având ca bazã doctrinarã ºi juridicã dispoziþiile esenþiale ale Constituþiei.

În contextul menþionat, cu aprobarea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, au fost operate ºi o serie de modificãri de concepþie ºi structurã, care însã nu au fost îndeajuns fundamentate, motiv pentru care, ulterior, a fost necesarã reconsiderarea lor.

Fondul activitãþii Serviciului Român de Informaþii pe perioada 1999Ð2000, deºi a asigurat nevoile de informare a factorilor de decizie în materia securitãþii ºi siguranþei naþionale, nu a avut o suficientã susþinere din partea celor în drept a acþiona pentru restabilirea stãrii de legalitate în toate situaþiile în care aceasta a fost încãlcatã.

2. Conduita profesionalã a serviciului, în ansamblul sãu, a fost independentã de influenþe ori condiþionãri politice de partid, precum ºi în raport cu diferitele grupuri de interese sau presiuni.

Cazurile individuale în care unii membri ai serviciului au abdicat de la normele legii ori au atras îndoieli în ceea ce priveºte probitatea lor profesionalã au fost operativ ºi exemplar sancþionate.

Activitatea de control parlamentar desfãºuratã de comisie în perioada de referinþã confirmã datele din raportul cu privire la producerea unor schimbãri consistente în ansamblul activitãþii Serviciului Român de Informaþii. Acest fapt ne permite sã susþinem cã serviciul se aflã, practic, în faþa unei noi etape de activitate Ñ aceea a implementãrii reformei menite a asigura modernizarea ºi interoperatibilitatea în perspectiva integrãrii euroatlantice.

În activitãþile specifice de control parlamentar derulate atât la nivelul unitãþilor centrale, cât ºi în teritoriu, membrii comisiei au putut constata cã obiectivele strategice de modernizare ºi perfecþionare a structurilor, metodelor ºi activitãþii de ansamblu a Serviciului Român de Informaþii, iniþiate ºi operaþionalizate pe etape, sunt realizate sau se aflã în curs de realizare, în conformitate cu elementele de fundamentare a strategiei pe termen scurt ºi mediu. Aceasta permite comisiei sã aprecieze cã noul demers reformator nu este conjunctural, ci reflectã o preocupare care va trebui susþinutã în plan legislativ, precum ºi în ceea ce priveºte resursele umane, materiale ºi financiare.

Comisia a constatat cã fondul ºi finalitatea activitãþii desfãºurate în 2001 au vizat, cu prioritate, urmãtoarele ameninþãri: ameninþãri la adresa componentei economice a siguranþei naþionale; evoluþii purtãtoare de riscuri ºi ameninþãri la adresa valorilor constituþionale ºi atributelor fundamentale ale statului român; contraspionajul ºi ameninþãrile transfrontaliere; vulnerabilitãþi ºi riscuri asociate fenomenului terorist.

Centrul de greutate al activitãþii serviciului l-a constituit dimensiunea economicã a securitãþii ºi siguranþei naþionale, în mod special resursele vitale, financiare, energetice ºi cele necesare afirmãrii României ca stat social.

Din punctul de vedere al problemelor concrete abordate în cursul anului 2001, Serviciul Român de Informaþii a monitorizat, verificat, integrat ºi reflectat în informarea beneficiarilor legali urmãtoarele aspecte de risc la adresa componentei economice a siguranþei naþionale: riscuri induse de situaþia de crizã intervenitã în activitatea bãncilor populare, pe fondul inflamat de precedentul F.N.I., reflectat în peste 150 de materiale; riscuri generate de înrãutãþirea situaþiei economico-financiare a unui grup de

bãnci comerciale cu capital strãin Ñ în peste 15 informãri; factori de naturã sã perturbeze eficienþa privatizãrii unor bãnci comerciale cu capital de stat, reflectate în 20 de informãri; abuzuri, ilegalitãþi, disfuncþii în procesul de lichidare a unor bãnci comerciale în piaþa de capital, asigurare ºi reasigurare.

Aspectele menþionate, împreunã cu seturile de informãri au fost transmise în cursul anului 2001 Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, Oficiului Naþional pentru Prevenirea ºi Combaterea Spãlãrii Banilor, Curþii de Conturi, Guvernatorului Bãncii Naþionale a României, Parchetului General ºi altor utilizatori legali.

Comisia parlamentarã a constatat o realã creºtere a volumului ºi calitãþii informãrilor destinate prevenirii ºi înlãturãrii ameninþãrilor la adresa siguranþei naþionale.

Deºi se remarcã atât o creºtere a volumului informãrilor adresate utilizatorilor legali, cât ºi a cazurilor documentate ºi înaintate Parchetului General Ñ peste 260 Ñ, nu se poate da rãspunsul pe care legea îl cere câtorva întrebãri esenþiale, ºi anume: cine a conceput ºi cine deruleazã în continuare scenarii dupã scenarii ale jafului în economia naþionalã? Cine sunt profitorii cãderii libere a economiei României? Cine a gestionat fraudulos rezervele naþionale? Cine trebuie sã previnã ca patrimoniul public sã nu fie la cheremul a tot felul de escroci internaþionali? Cine a reuºit sã determine blocarea unor decizii politico-economice corecte sau sã le deturneze? Cu ce preþ s-a fãcut acest lucru?

Datele statistice prezentate comisiei parlamentare permit aprecierea cã factorii de decizie au avut la dispoziþie informaþiile necesare pentru a contracara sau a atenua efectul unor riscuri ºi ameninþãri la adresa siguranþei naþionale.

În perioada de referinþã, comisia parlamentarã a constatat existenþa ºi chiar accentuarea în rândul personalului S.R.I. a unor insatisfacþii justificate, generate de lipsa fondurilor ºi a dotãrilor corespunzãtoare, necesare desfãºurãrii activitãþilor profesionale specifice. De asemenea, nivelul de salarizare, asistenþa socialã, gradul de asigurare a locuinþelor ºi alte aspecte continuã a fi nesatisfãcãtoare, determinând în continuare pierderi de personal.

Controlul a pus în evidenþã ºi o realã îmbunãtãþire a relaþiilor instituþiei cu componentele societãþii civile.

Un însemnat volum de activitate atât din partea Serviciului Român de Informaþii, cât ºi a comisiei a fost determinat de gestionarea problemelor referitoare la aplicarea prevederilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ºi deconspirarea securitãþii ca poliþie politicã. Serviciul Român de Informaþii a acþionat în acest sens în conformitate cu legea.

Comisia a intervenit în relaþia dintre serviciu ºi Colegiul Naþional de Studiere a Arhivelor fostei Securitãþi într-un moment în care exista pericolul ca legea sã fie interpretatã ºi aplicatã împotriva literei ºi spiritului ei, ceea ce ar fi însemnat cale liberã abuzului ºi ilegalitãþilor.

Sub aspectul structurii ºi conþinutului raportului prezentat, membrii comisiei apreciazã cã acesta are o notã particularã de abordare, consecinþã ºi a faptului cã în absenþa unei reglementãri legale explicite privind problematica documentului, cât ºi a lipsei uzanþei declarãrii secrete a ºedinþei comune în care se prezintã raportul, acesta se menþine pe o linie a tradiþiei prudenþiale, care îngreuiazã pe alocuri o percepþie realã a activitãþii desfãºurate.

## Stimaþi colegi,

Întrucât raportul de activitate al comisiei parlamentare v-a fost distribuit, v-aº ruga sã-mi permiteþi sã vã mai prezint doar câteva propuneri de îmbunãtãþire a activitãþii Serviciului Român de Informaþii rezultate în urma activitãþii de control parlamentar.

1. Serviciul Român de Informaþii trebuie sã finalizeze procesul de modernizare a structurilor sale, în vederea ridicãrii indicatorilor de eficienþã în planul informãrii exacte, corecte ºi la timp a factorilor de decizie responsabili pentru securitatea naþionalã.

2. Se impune, în perioada urmãtoare, accentuarea dimensiunii proactive a activitãþii de informaþii ºi creºterea ponderii acþiunilor de protecþie cu scop de prevenire, prin apãrarea valorilor de siguranþã naþionalã.

3. Îmbunãtãþirea nivelului de dotãri tehnice specifice muncii de informaþii, care sã facã posibilã identificarea ºi contracararea acþiunilor ilegale susþinute cu mijloace de înaltã performanþã logisticã, îndeosebi din domeniul comunicaþiilor ºi al tehnologiei informaþiilor.

4. Dezvoltarea preocupãrilor în direcþia creºterii profesionalismului personal.

5. Întãrirea regimului contrainformativ în ceea ce priveºte prevenirea scurgerilor de date ºi informaþii privind activitatea Serviciului Român de Informaþii, inclusiv în relaþiile de cooperare ºi conlucrare.

6. Reconsiderarea procedurilor serviciului referitoare la persoane, în scopul garantãrii protecþiei datelor personale conform standardelor legislaþiei europene.

7. Revederea ºi îmbunãtãþirea sistemului de informare a factorilor de decizie, inclusiv prin creºterea gradului de accesibilitate, utilitãþii ºi valorii de destinaþie a informãrilor, mergându-se pânã la indicarea concretã a referinþelor legale pe care se formuleazã ºi informarea, ºi obligaþia de a face a destinatarului acesteia.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Trecem la dezbateri pe marginea celor trei materiale prezentate.

Daþi-mi voie sã dau cuvântul domnului deputat Ilie Merce, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

## **Domnul Ilie Merce:**

Domnilor preºedinþi ai Camerelor, Domnilor ºi doamnelor senatori ºi deputaþi,

Domnule director al Serviciului Român de Informaþii, Din mai multe considerente, am o stimã deosebitã faþã de activitatea anonimã, plinã de riscuri ºi greutãþi, pe care personalul responsabil ºi devotat intereselor naþionale din Serviciul Român de Informaþii o desfãºoarã în slujba securitãþii României ºi a siguranþei cetãþenilor ei.

Pentru aceste motive, gãsesc nefireascã ºi nelalocul ei atitudinea majoritãþii parlamentare care ne-a pus în situaþia de a ne exercita în actuala legislaturã, atât de tardiv, prerogativele de control asupra principalului serviciu de informaþii ºi de siguranþã naþionalã a României.

Este impardonabilã ºi chiar hilarã decizia ca în martie 2003 sã dãm orientãrile viitoare ale Serviciului Român de Informaþii pe baza aprecierii activitãþii sale din perioada anterioarã, respectiv iulie Õ99-decembrie 2001.

Oricâte explicaþii ni s-ar oferi, aceastã situaþie nu este decât consecinþa ingerinþei politice de care Serviciul Român de Informaþii trebuie apãrat.

Fie-mi îngãduitã o parantezã: nu este oare fireascã întrebarea dacã nu cumva acele grupuri de interese care fac legea la nivel înalt în România, la care se refereau rapoartele S.R.I., au tergiversat ºi momentul acestei analize? Am citat, în parte, din cotidianul ”NaþionalÒ din 1 martie 2003.

Personal îl înþeleg foarte bine pe domnul director Radu Timofte ºi nu-i invidiez deloc poziþia. Pe de o parte, este obligat sã se supunã controlului parlamentar, iar Parlamentul ºi comisia de control sunt expresii ale unei reuniuni de orientãri politice care, dacã nu realizeazã consensul asupra interesului de siguranþã, serviciul nu mai este controlat, ci hãrþuit ºi pus în ipostaze precum cea de astãzi. Pe de altã parte, ingerinþa politicã în activitatea serviciului ori apetenþa acestuia pentru slujirea intereselor unui partid sau altul i-ar fi fatalã.

DarÉ existã totuºi un dar. În prima ºi ultima instanþã, valorificarea ori neluarea în considerare a avertismentelor serviciului în acþiunea politicã a puterii este miza supravieþuirii ºi a prevenirii eºecurilor oricãrei structuri informative secrete peste tot în lume. Aceasta este trilema politicã ce ameninþã, precum sabia lui Damocles, S.R.I.-ul ºi din care trebuie sã-l ajutãm sã iasã.

S.R.I. a fost creat pentru a fi pus în slujba naþiunii ºi a intereselor þãrii. El nu trebuie sã aibã culoare politicã. A înþeles oare puterea strigãtul de deznãdejde al serviciului în faþa lipsei de receptivitate la numeroasele sale semnale de alarmã? Este expresia mãsurii în care guvernanþii se identificã cu interesele naþionale?

I-am scris de curând domnului director câteva rânduri privind pericolul ingerinþelor unor grupuri de presiune în activitatea serviciului, prin influenþele exercitate asupra unor angajaþi ai structurilor teritoriale ºi nu numai. Etica parlamentarã nu-mi permite sã fac nominalizãri. Domnul director, deosebit de amabil, mi-a rãspuns foarte prompt: cred cã voi putea ºi eu oferi în concret concursul solicitat.

Cele ce urmeazã, însã, nu au neapãrat legãturã cu scrisoarea menþionatã. Partidul România Mare este cea mai puternicã formaþiune politicã din opoziþia parlamentarã, iar în aceastã ipostazã ne-a adus voinþa a peste un sfert din populaþia României. ## Stimate domnule director,

Numai chiar ºi pentru acest raþionament de bun-simþ ar trebui sã existe un minimum de respect pentru ca în ºedinþele operative la nivelul unor judeþe sã nu se mai invoce extremismul P.R.M. ºi sã nu se mai confunde doctrina ºi programul partidului, validat în justiþie ca democratic, cu declaraþiile ºi acþiunile celor care, dacã ar fi corect identificaþi, s-ar constata cã nu au nimic comun cu P.R.M.-ul. Dar dacã totuºi s-a aplicat o asemenea etichetã P.R.M.-ului ºi ea trebuie susþinutã invitãm acele structuri informative plãtite cu banii cetãþenilor sã-ºi retragã agenþii provocatori acoperiþi, pe care i-au infiltrat în partidele de opoziþie ºi chiar în viaþa parlamentarã. Aceºtia sunt extremiºtii, domnilor colegi!

Aceasta este strategia puterii ºi a acoliþilor ei pentru manipularea opiniei publice din România. Nu aduc nici o acuzaþie S.R.I.-ului, dar stã în obligaþiile sale sã vegheze, iar nu sã tolereze acele acþiuni prin care se atenteazã la valoarea supremã a pluripartidismului consacratã în cel dintâi articol al Constituþiei României.

În anul 2000, cotidianul ”ZiuaÒ a produs zdrobitoare probe privind cel mai grav caz de poliþie politicã ºi de destabilizare a unui partid, orchestrat chiar de un adjunct al fostului director al S.R.I. din acea vreme, la adresa P.R.M.

Comisia nu ne-a informat, iar în cuvântul dens ºi interesant al domnului director n-a mai fost, probabil, loc de menþionat care sunt mãsurile de minimã precauþie ale ºefilor de secþii în raporturile cu autoritãþile locale.

Avem semnale Ñ ºi nu puþine Ñ cã unii prefecþi depãºesc mãsura, permiþându-ºi nu numai aluzii cu privire la nevoia lor de informaþii despre opoziþie.

Din comunicatele laconice ale S.R.I.-ului ºi invariabile motive de nevoie a optimizãrii structurii de comandã nu se înþelege ºi faptul dacã relativ frecventele schimbãri ale ºefilor de teritoriu sunt consecinþa executãrii sau refuzului executãrii unor astfel de comenzi.

Ridic toate aceste probleme pentru a sensibiliza majoritatea parlamentarã cã nu ºi-a onorat nici una dintre obligaþiile ce-i revin pentru ca serviciul sã nu mai funcþioneze dupã o legislaþie desuetã, depãºitã de realitãþi, sub imperiul cãreia orice este posibil.

Cu legi în domeniul siguranþei naþionale ºi al serviciilor de informaþii adoptate într-o perioadã în care opþiunile strategice de securitate nu erau încã stabilite cu precizie ºi sub ale cãror dispoziþii au fost posibile ºi s-au produs greºeli, Parlamentul nu ºi-a fãcut datoria pentru ca reforma sistemului de siguranþã naþionalã sã se fundamenteze pe lege. Prin sertarele Birourilor permanente ºi mai ales ale domnului Vãcãroiu zac multe proiecte de lege, inclusiv un pachet de iniþiative legislative propuse pentru reforma legislativã în domeniu. Cred cã, din nou, interese divergente, chiar în interiorul aceluiaºi partid, tergiverseazã, dacã nu chiar blocheazã adoptarea legilor respective. În aceastã chestiune nu-ºi au loc interesele P.S.D.-ului sau ale domnului Hrebenciuc, ci interesul naþional.

Noi nu dezbatem acum activitatea S.R.I.-ului pentru realizarea siguranþei naþionale. La atingerea acestui scop concurã cel puþin 7 structuri de informaþii. Mã întreb retoric: din dãrile de seamã ale S.R.I.-ului obþinem o imagine

completã sau doar una secvenþialã ºi posibil contestabilã asupra stãrii de siguranþã naþionalã din acest moment?

Controlul parlamentar, la rândul lui, se exercitã fragmentar, fãrã a avea în vedere articularea ºi funcþionarea integralã a sistemului informativ naþional, în conformitate cu principiile Constituþiei ºi cu normele legale?

Sunt mai mult decât evidente asperitãþile în cooperarea dintre servicii, faptul cã acestea lucreazã în paralel, iar la factorii de decizie ºi la organele de aplicare a legii ajung estimãri departamentale ºi nu întotdeauna convergente.

Mã întreb din nou retoric: este sau nu aceastã situaþie una dintre cauzele lipsei de rezultate în combaterea ameninþãrilor la adresa siguranþei naþionale ºi în actul de aplicare a legii?

Dacã vom întocmi o listã a autoritãþilor ºi a instituþiilor angajate în combaterea corupþiei, s-ar putea sã constatãm cã avem cea mai mare concentrare de forþã ºi cel mai scãzut indice de eficienþã în acest domeniu.

Doamnelor ºi domnilor,

În ultimii ani atât S.R.I.-ul, cât ºi comisia care trebuia sã-l controleze, evident cã nu spun cã n-au fãcut-o, s-au aflat în blocaj determinat de diversiunea Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii.

Îmi pun a treia întrebare retoricã: ce alte preocupãri de pe agenda vieþii parlamentare decât sutele de ordonanþe ale domnului Nãstase ne-au þinut în loc pentru a rezolva ºi aceastã mult controversatã problemã a poliþiei politice?

Ce s-a dovedit a fi C.N.S.A.S.-ul? O instituþie bugetofagã, pusã sub ocrotirea Parlamentului, ale cãrei rezultate certe sunt: noi acte de poliþie politicã, terorismul mediatic ºi compromiterea ºanselor de afirmare a noilor structuri informative ale statului de drept.

Am lecturat zilele trecute un documentar al Direcþiei de Informare Parlamentarã privind situaþia accesului la dosare în þãrile Europei Centrale ºi de Est. Concluzia care s-a impus m-a ºocat: în nici o altã þarã nu s-a ajuns la aberaþiile C.N.S.A.S.-ului ºi nu s-au produs consecinþele pe care aceasta le urmãreºte, chiar împotriva literei ºi spiritului propriei legi. În toate þãrile, exceptând cazul cu totul special al germanilor, care nu este aplicabil României, arhivele au rãmas la locul lor, iar cei îndreptãþiþi le acceseazã sub control parlamentar. Se dau publicitãþii studii privind fenomenul, iar nu pur ºi simplu liste de persoane pe motivul cã au avut o anume calitate. În accepþia tripletei Dinescu-Pleºu-Patapievici, au fãcut poliþie politicã pânã ºi dactilografele, funcþionarii registraturilor ºi curierii, pe simplul motiv cã au fost angajaþi ai Securitãþii pânã în Õ89.

La comandã politicã, funcþionarii de la C.N.S.A.S. s-au pretat la mixaje, xerocopiere, producând documente false pe care le-au dat publicitãþii.

Tot la comandã politicã, pe fondul unor lupte interne de partid, C.N.S.A.S. a compromis personalitãþi marcante, obligându-le sã se retragã din viaþa politicã. Situaþia distinsului senator, devenitã de notorietate, nu este singularã. Acest circ trebuie sã înceteze. Nu ne putem permite luxul ºi nici sacrificiul ca, prin impozitele unei populaþii sãrãcite, sã finanþãm o instituþie cu sute de angajaþi care, sub pretextul descoperirii poliþiei politice, sã comitã chiar noi acte de acþiune politicã. ## Doamnelor ºi domnilor,

Parlamentului îi mai revenea rãspunderea ca, printr-o lege cu articol unic, sã fi definit poliþia politicã ºi activitatea de poliþie politicã. Asta chiar ºi pentru simplul fapt de a ajuta comisiile de control, dacã comisiile mai fac poliþie politicã ºi dacã serviciile mai fac poliþie politicã, aºa cum uneori sunt acuzate.

## Domnilor colegi,

Este cazul sã ne trezim la realitate. Într-un stat de drept, poliþie politicã pot sã facã doar cei ce sunt îndreptãþiþi sã comande serviciilor de informaþii, fiindcã aceste organisme tehnice nu acþioneazã de capul lor. Dar mai cu seamã poliþie politicã pot face cei care utilizeazã informaþiile primite de drept în interesul partidelor din care fac parte sau chiar în interes personal, inclusiv în afaceri. Nu învinovãþi cuþitul care taie ºi nici mâna care-l þine, ci creierul care comandã!

Aºadar, doamnelor ºi domnilor, vã invit la o reflecþie serioasã pe aceastã temã, care ar putea sã lãmureascã ºi cauza de bazã a listei de receptivitate faþã de informãrile S.R.I.-ului. Receptivitate probabil existã, dar în ce scopuri? Asta e problema ºi aceasta este absolut o problemã realã, care nu se aflã nici în interiorul serviciului, ci mai ales deasupra lui.

Închei prin a-l felicita pe domnul Timofte pentru declaraþiile de intenþie fãcute publice ºi pe care le-a strâns într-un volum, deschizându-ºi astfel ºi calea spre judecata publicã, dacã nu ºi le va onora.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Naþional Liberal, doamna Norica Neculai. Doamnã senator, aveþi cuvântul!

## Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Nu pot sã mã abþin sã nu remarc cã ºi în cazul Serviciului Român de Informaþii funcþioneazã foarte bine zicala ”Mai bine mai târziu decât niciodatãÒ. Este cazul raportului iulie 1999 Ñ decembrie 2000.

Nu comentez prevederile legale, nu mai este cazul, dar îmi permit sã comentez cã un lucru care este specific pentru comportamentul instituþiilor publice româneºti, ºi anume acela cã la pragul schimbãrii de guvernare trebuie întotdeauna sã lãsãm ceva timp pentru a ne clarifica viziunea asupra lucrurilor.

Dincolo de aspectul istoric al acestui raport, la care mã voi rezuma în intervenþia mea, doresc sã precizez din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal un singur lucru: este cert cã instituþia Serviciului Român de Informaþii a fãcut paºi semnificativi în integrarea în mecanismele statului de drept. Însã aceastã instituþie are în acest moment o problemã: o piaþã semnificativã a serviciilor de informaþii, o piaþã care uneori este concurenþialã, informaþii care þin în mare mãsurã de siguranþa naþionalã ºi aceastã piaþã trebuie clarificatã cumva. Pentru cã, în condiþiile unor riscuri de ameninþare la securitatea României, riscuri complicate, cu o conjuncturã

internaþionalã nefavorabilã, aflatul în treabã al mai multor servicii de informaþii ne poate costa.

Trebuie sã remarc nu o abordare teoreticã, noi avem aceastã vocaþie a discursului teoretic, este aparent o abordare teoreticã, dar este, din nefericire, o abordare corectã asupra lucrurilor. Afectarea stabilitãþii ºi echilibrului economic prin deteriorarea unor segmente de infrastructurã economicã, creºterea arieratelor, disfuncþiile în sistemul financiar-bancar, criza provocatã a unor bãnci, poate de dragul declanºãrii procedurii falimentului, privatizãri ilegale ale unor societãþi comerciale fãcute prin trafic de influenþã ºi prin dare ºi luare de mitã sunt stãri de fapt care sunt specifice, din pãcate, României dupã 1990 ºi stãri de fapt care se regãsesc indiferent de culoarea guvernãrii aflate la putere.

Aceste disfuncþii economice caracterizeazã economia româneascã, aceste disfuncþii economice pe care dumneavoastrã le sesizaþi sunt incorect ºi inadecvat apreciate de cãtre clasa politicã. Efectele se vãd, caracterizãrile internaþionale sunt semnificative. Nu avem o economie realã de piaþã ºi, dacã nu avem ºi continuãm sã n-o facem, riscãm sã avem un model politic instabil, un model aproape latino-american.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Nistor Vasile Ñ Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Stimaþi invitaþi,

Rapoartele Serviciului Român de Informaþii, supuse dezbaterii Camerelor reunite ale Parlamentului, pun în evidenþã caracteristicile cele mai relevante ale evoluþiei societãþii noastre în ultimii doi ani din perspectiva unei instituþii care este destinatã realizãrii siguranþei naþionale, prin identificarea ºi cunoaºterea riscurilor, disfuncþiilor ºi

vulnerabilitãþilor care se pot constitui în ameninþãri reale pentru valorile fundamentale ale statului de drept: sistemul democratic, echilibrul stabilitãþii social-politice, consfinþite prin Constituþie.

În calitate de secretar al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaþilor ºi Senatului, pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitãþii S.R.I., nu pot sã nu constat o semnificativã creºtere a credibilitãþii ºi autoritãþii principalului serviciu de informaþii al þãrii, într-o etapã în care, dupã cum lesne se poate observa, atitudinile de contestare ori chiar de negare a structurilor de autoritate ale statului par sã se multiplice, iar alte instituþii importante ale statului nu se bucurã încã de aceeaºi apreciere ºi încredere. Participarea la activitãþile de bilanþ, precum ºi la efectuarea unor controale parlamentare, în unele unitãþi centrale ºi teritoriale ale S.R.I.-ului, mi-au permis sã constat cã serviciul este pe o cale de a-ºi consolida credibilitatea ºi dezvolta capacitãþile profesionale necesare stãpânirii în mai bune condiþiuni a problematicii specifice siguranþei naþionale. Dar ºi procesul de reformã radicalã, promis de domnul director Alexandru Radu Timofte, este abia la începuturile sale, întrucât capacitatea informativã operativã a întregului aparat trebuie pusã în raport direct cu dinamica situaþiei operative de siguranþã naþionalã ºi noile ameninþãri conturate, iar creºterea indicatorilor de eficienþã în planul informãrilor exacte, corecte ºi la timp a beneficiarilor legali de informaþii sã constituie o prioritate în perioada urmãtoare.

Procesul reformei concepþionale, organizate ºi de personal, început în anul 2001 trebuie continuat astfel încât obiectivele strategice de modernizare ºi perfecþionare a structurilor, metodelor ºi activitãþilor de ansamblu sã fie realizate exclusiv în perspectiva strategiei pe termen scurt ºi mediu adoptate. Controlul parlamentar a scos în evidenþã necesitatea actualizãrii permanente a concepþiei privind apãrarea ordinii constituþionale, prin renunþarea la unele obiective care nu se mai încadreazã strict în domeniul siguranþei naþionale ºi printr-o mai bunã direcþionare a activitãþii de informaþii spre vulnerabilitãþile, riscurile ºi ameninþãrile reale care se prefigureazã. În perioada analizatã, S.R.I.-ul a parcurs o nouã etapã importantã de restructurare ºi reaºezare a activitãþii specifice.

Are cuvântul domnul senator Verest—y Attila Ñ Uniunea Democratã a Maghiarilor din România.

Domnilor preºedinþi, Domnule director,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Voi începe prin ceea ce în mod obiºnuit ar trebui sã termin cuvântarea, ºi anume cã în opinia mea, ca o concluzie, acea calitate a instituþiei S.R.I., cã trezeºte nu teamã, ci încredere în societate e pe cale de a se realiza.

Deci, pe undeva, în ceea ce am vãzut noi în câteva ocazii ce înseamnã un serviciu modern, ce înseamnã o concepþie modernã, o structurã modernã, acþiunile moderne în cadrul unor þãri din Comunitatea Europeanã sau din NATO am putut sã constatãm cã asta este direcþia în care trebuie sã meargã S.R.I. ªi, ceea ce pot spune cã în ceea ce constatãm, în ceea ce înseamnã, de fapt, reforma S.R.I.-ului, de a deveni un serviciu modern atât sub laturã de concepþie, cât ºi ca structurã, cât ºi ca acþiune este pe cale de a se realiza. Avem o perspectivã de câþiva ani de zile, de când existã acest control parlamentar care devine ºi va deveni pe zi ce trece, cum am spune, mai eficient, a ceea ce înseamnã trecerea unei instituþii care a avut o grea ºi chiar o povarã, pot sã spun, de gen moºtenire, la un dinamism ºi la o rãspundere la solicitarea societãþii pe care o demonstreazã în anii pe care îi parcurgem noul sistem al S.R.I.

Noi trebuie sã spunem foarte deschis cã nu este finalul procesului. Sigur cã sunt multe realizãri ºi ne putem bucura cu un serviciu care e mai tânãr decât majoritatea serviciilor din jurul nostru. Are o vârstã medie de 37,5 ani. Asta înseamnã cã este un serviciu al viitorului, ºi nu un serviciu care vine din trecut. Poate ºi acesta este unul din motivele pentru care a putut rãspunde ºi va trebui sã rãspundã în continuare la solicitarea pe care noua situaþie a lumii care, iminent, o ºtim cu toþii dupã 11 septembrie din 2001, cât ºi dupã o datã recentã ºi, de data aceasta, un eveniment îmbucurãtor Ñ invitarea României în NATO Ñ o creeazã.

În acest sens, e de dorit ca ceea ce a prezentat ºi domnul director ºi este ºi în raport, relaþiile externe ale S.R.I.-ului sã fie sprijinite, sã li se acorde o atenþie mãritã ºi în continuare.

Probabil cã un raport care ar cuprinde prea multe date concrete ar liniºti pe multã lume. Am spus acest lucru pentru cã mã gândesc cã sunt foarte multe evenimente posibile ºi nedorite care, dupã ºtiinþa noastrã, au fost evitate sau efectele lor au fost mult diminuate în urma informãrii pe care serviciul a acordat-o beneficiarilor legali.

## Vã mulþumesc.

Are cuvântul, din partea Grupul parlamentar al minoritãþilor, domnul deputat Cerchez. V-aº ruga, poate încercaþi sã sintetizaþi puþin luãrile de cuvânt. Da? Vã mulþumesc.

## Stimaþi domni preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Stimaþi invitaþi,

Aºa cum a mai spus ºi un antevorbitor, niciodatã nu este prea târziu ºi este bine cã acest raport a ajuns în dezbaterea Parlamentului, iar noi, grupul minoritãþilor, vã spunem cu inima deschisã, înainte de a fi minoritari suntem români, respectãm Constituþia României ºi cât de bine ar fi ca ºi românii din România sã simtã ºi sã fie mai români decât sunt, poate, uneori.

În actualul context geopolitic rolul S.R.I.-ului este unul deosebit. A spus cineva mai devreme în dezbaterea raportului C.S.A.T. cã întâmplãtor România a fost invitatã sã adere la NATO, cã poate întâmplãtor suntem invitaþi sã aderãm la Uniunea Europeanã. Nu cred acest lucru, dar 11 septembrie a existat ºi, în situaþia actualã, terorismul internaþional existã peste tot, iar în noul context geostrategic, când Turcia nu poate sã admitã ca americanii sã intervinã în Irak, România devine un câmp deschis pentru serviciile de informaþii, indiferent care sunt ele. Iar rolul S.R.I.-ului este deosebit, pentru cã, dacã în România nu au avut loc atentate teroriste, Doamne fereºte, ele sã nu existe, pentru cã nimeni nu vrea ca vieþi omeneºti, vieþi ale confraþilor noºtri români sã fie sacrificate pentru cã a fost omisã o anumitã informaþie. Ea nu a fost datã la timp.

Domnul Radu Timofte, ca director al S.R.I.-ului, este asemãnãtor cu rolul pe care îl joacã preºedintele Ion Iliescu, dânsul trebuie sã uite cã reprezintã Partidul Social Democrat, sã se delimiteze de aceastã poziþie ºi prin informaþiile pe care S.R.I.-ul le aduce anumitor organe abilitate, sã nu facã deosebire între corupþii lor ºi corupþii noºtri. În România existã doar corupþie. Nimeni nu furã în numele unui partid, nimeni nu aduce atingere siguranþei naþionale pentru cã aºa vrea un anume partid. Este clar, culoarea dolarilor, mirosul dolarilor ºtiþi bine cã nu are conotaþie politicã. De aceea, S.R.I.-ul, în viitor, trebuie sã dea acele informaþii credibile Parchetului Naþional Anticorupþie, organelor abilitate, dar stau ºi mã întreb, oare ce spun tinerii ofiþeri ai S.R.I.-ului ca, de altfel, ºi tinerii ofiþeri din poliþie, când, dupã ce sunt arestaþi marii infractori care deja au scos banii din România, Parchetul sau justiþia îi pune în libertate? Cum vor mai acþiona ei, dupã o muncã titanicã, în viitoarele acþiuni? Cu toþii greºim. Este omenesc a greºi, dar asemenea acþiuni, practic, de dincolo de actul de arestare, de eliberare a marilor infractori, pun într-o posturã, zic eu, mai puþin plãcutã atât S.R.I.-ul, cât ºi celelalte organe abilitate, care încet, încet pot începe sã-ºi piardã încrederea. Populaþia nu mai are aceeaºi încredere în acest Serviciu Român de Informaþii, or, nu S.R.I.-ul este vinovat în acest caz. ªi de aceea vreau, poate pentru viitor, dacã poate sã fie luat în consideraþie acest sfat, trebuie ca tinerii, noii ofiþeri de informaþii, pentru cã atât s-a bãtut monedã cã vezi Doamne, mulþi provin din vechea Securitate, ºtim bine cã securitatea românã, oricine ar vrea sã ”cleveteascãÒ, era bine vãzutã în Occident, erau adevãraþi profesioniºti ºi acei adevãraþi profesioniºti cred eu cã au rãmas în S.R.I.. Dar aº dori ca aceºti tineri sã fie promovaþi ºi poate dorinþa lor de afirmare sã se împleteascã mai mult cu acea experienþã a adevãraþilor ofiþeri de informaþii, nu a celor care au fãcut, bineînþeles, poliþie politicã.

Poate încercaþi sã finalizaþi, stimate coleg.

Da. Ar fiÉ Da, vreau sã terminÉ Poate cã ºi rolul Parlamentului prin viitoarea legislaþie este nu unul consultativ, ci ar trebui sã ajutãm tinerii, îndeosebi ofiþeri de informaþii, poliþiºti, sã încercãm sã le mãrim salariile, nu numai, cum spune presa, ”sã ne mãrim salariileÒ, pentru ca ei sã lucreze cu adevãrat cu tragere de inimã în acest sistem atât de important. Sã încercãm ca mãcar 10% din locuinþele construite prin A.N.L. sã fie repartizate celor care luptã cu adevãrat împotriva corupþiei, pentru ca aceºti ofiþeri de informaþii, poliþiºti sã nu fie dezamãgiþi de rezultatele pe care le obþin.

În schimb, nu doresc S.R.I.-ului decât succes în viitoarea perioadã ºi aºteptãm informaþii mult mai concrete la viitorul raport.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul doamna deputat Daniela Buruianã din partea Grupului parlamentar al P.R.M., ultimul vorbitor.

Dar, nu cel din urmã.

A, nu! Cel din urmã va fi primul. Vã rog.

## **Doamna Daniela Buruianã-Aprodu:**

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi invitaþi,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Vã rog sã luaþi act, încã de la bun început, de protestul P.R.M. faþã de tergiversarea discutãrii acestor rapoarte în faþa Parlamentului, rapoarte care, în opinia noastrã, deja au termenul de valabilitate expirat. Aceste tardive rapoarte nu prezintã în mod concret activitatea desfãºuratã de lucrãtorii S.R.I., care se vãd în situaþia de a nu-ºi justifica în mod corect ºi concret munca, efortul depus, precum ºi modul de cheltuire a banului public.

## Domnilor,

Populaþia nu vrea sã cunoascã mijloacele ºi metodele folosite de dumneavoastrã pentru a documenta un caz, ci vrea sã cunoascã faptul cã dumneavoastrã stãpâniþi din punct de vedere informativ-operativ principalele riscuri ºi vulnerabilitãþi la adresa siguranþei naþionale în care marea corupþie, de la miniºtri pânã la plevuºca din ministere, a pus stãpânire pe þarã.

A trimite cãtre beneficiarii de informaþii numai cazurile unor funcþionari mãrunþi corupþi ºi a evita miniºtri, prefecþi ai fostei ºi mai ales ai actualei puteri înseamnã, în opinia noastrã, a nu vã face datoria faþã de þarã ºi de a fi subordonaþi politic.

Vectorii de siguranþã naþionalã nu au dimensiuni mai mari sau mai mici ºi nici culoare politicã. Ei sunt pur ºi simplu pericole pentru siguranþa naþionalã a României. Opinia publicã, îmi pare rãu, expresie care e puþin agreatã de domnul director Timofte, vrea sã vadã cã Serviciul Român de Informaþii stãpâneºte fenomenul corupþiei de sus ºi pânã jos, adicã este eficient. Asta cer ºi organismele internaþionale, structuri din care vrem cu toþii sã facem parte, eficienþã.

Revenind la Raportul S.R.I. 1999-2000, acesta prezintã câteva aspecte documentate de Serviciul Român, de altfel, de notorietate publicã. Mã refer la jaful F.N.I ºi ”TeproÒ Iaºi. Tot raportul domnului Georgescu semnaleazã în 2000 consolidarea în România a celulelor unor organizaþii teroriste suspectate de strânse legãturi cu celebra reþea Al Qaeda.

Sã ne amintim cã presa, în acea perioadã, scria de scurgeri de sute de milioane de dolari prin firmele-fantomã ale musulmanilor din România, bani ce au ajuns în conturile reþelelor teroriste. Tot în acelaºi raport domnul Costin Georgescu fãcea vorbire de contrabanda de orice tip, inclusiv arme, muniþii ºi droguri, care se fãcea în stil mare în România. Dar domnul Georgescu uitã sã ne spunã despre directorul de atunci al vãmilor, coleg de P.N.L. cu Domnia sa. Sunt expediate, în acelaºi raport, urmãtoarele: deficienþe în sistemul de protecþie a copiilor instituþionalizaþi. De fapt, de protecþia lor se ocupa domnul ministru al justiþiei, Valeriu Stoica, deputat P.N.L., care, pentru a-i ocroti mai bine, i-a exportat.

Dau cuvântul domnului director Radu Timofte pentru a da unele rãspunsuri la problemele ridicate.

Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Aº vrea sã-mi permiteþi sã mulþumesc domnului deputat Stan ºi membrilor comisiei pentru aprecierile ºi recomandãrile fãcute la adresa lucrãtorilor Serviciului Român de Informaþii, a mea personal.

Mulþumesc, de asemenea, distinºilor deputaþi ºi senatori care au intervenit, au apreciat, au întrebat, au criticat, au recomandat serviciului diverse activitãþi, acþiuni pe care Domniile lor au considerat necesar sã le facã. Le mulþumesc pentru aceasta încã o datã.

Pentru personalul Serviciului Român de Informaþii conteazã foarte mult aprecierea pe care Parlamentul o dã activitãþii serviciului ºi vã asigur cã absolut tot ce s-a discutat astãzi aici va fi cunoscut de cãtre lucrãtoriiÉ de cãtre simplii lucrãtori ai Serviciului Român de Informaþii.

Punctual, rãspunsurile la întrebãrile pe care distinºii parlamentari mi le-au adresat. Mulþumesc domnului Merce pentru aprecierile fãcute. Nu urmãrim, nu avem în vedere evaluãri, nici un fel de analize la nivelul doctrinelor politice, al partidelor politice. Nu s-a desfãºurat niciodatã, cel puþin în cei doi ani de când sunt eu, o astfel de activitate, nici la nivelul Biroului executiv, nici la nivelul Consiliului director ºi în nici una din structurile Serviciului Român de Informaþii.

Vã asigur de sinceritatea celor afirmate de mine aici.

În legãturã cu numirile ºi eliberãrile din funcþie, primul care se confruntã cu aceste probleme sunt eu. Vã asigur cã de la nivelul conducerilor partidelor reprezentate sau nereprezentate în Parlament nu s-a fãcut nici un fel de recomandare. Mai mult decât atât, am fost atenþionat în unele cazuri de cãtre unii foºti colegi parlamentari referitor la schimbãrile unor oameni din funcþii. Nu vreau sã dau exemple de partide din rândul cãrora provin aceºti colegi.

Pot însã sã vã spun o remarcã a domnului primministru Adrian Nãstase, zicându-mi: ”Un prieten am avut ºi eu la una din secþiile tale ºi pe ãla l-ai schimbat!Ò Afirmaþia este realã ºi poate fi confirmatã de cãtre cei care cunosc despre ce este vorba.

Vã asigur cu tot respectul cuvenit cã sunt necesare astfel de schimbãri, uneori noi ne-am înºelat în numirea unor oameni pe funcþiile de conducere, ºi mai ales vã asigur cã nu criteriul politic a fost acela care a determinat schimbarea vreunuia sau altuia dintre ºefi.

V-aº ruga sã încercaþi sã încheiaþiÉ

## **Domnul Alexandru Radu Timofte:**

## Vã mulþumesc.

În perspectiva bugetului pe anul viitor, v-aº ruga sã þineþi cont de acest lucru. Nu mai revin asupra locuinþelor ºi a problemelor sociale pe care serviciul le are.

Mulþumesc ºi doamnei deputat Daniela Buruianã pentru aprecierile fãcute la adresa serviciului. Sunt aprecieri constante pe care noi le avem în vedere în tot ceea ce facem. Aº þine sã-i spun cã din respect pentru Parlament am tipãrit acea formã de raport. Am acolo pe masã ºi rapoartele altor þãri care, bãnuiesc, tot din respect pentru parlamentari, au o graficã, alta decât cea normalã, ºi noi vom þine ca acest lucru sã se materializeze ºi în continuare. A costat doar 12.000 de lei fiecare exemplar ce v-a fost distribuit ca raport.

Referitor la conþinut, s-au fãcut ºi alte aprecieri, nu mai revin eu asupra lor.

Referitor la mandatele din rândul magistraþilor, când va veni Domnia sa în control, o sã-i punem la dispoziþie tot ceea ce doreºte ºi pe aceastã temãÉ ºi dacã au dispãrut organizaþiile teroriste din România. Nu poate sã disparã ceea ce nu existã. Cel puþin pânã astãzi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Luãm act cã am dezbãtut astãzi, 6 martie, cele douã rapoarte pe anul 2000 ºi 2001 ale Serviciului Român de Informaþii, ca ºi raportul Comisiei de control parlamentar legat de Serviciul Român de Informaþii.

Mai avem pânã la ora 14,00; poate mergem un pic mai rapid. Sã fiþi de acord sã intrãm ºi cu raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor.

Deci, v-aº fi propus sã dezbatem ºi Raportul de supraveghere a asigurãrilor. Sigur, ar fi fost bine ºi audiovizualul ºi sã lãsãm votul pe altã datã.

Mulþumesc, domnule director. Vã mulþumim pentru prezenþã.

Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor ºi evoluþia pieþei asigurãrilor în anul 2001. Reþineþi cã este vorba de 2001. Vom dezbate raportul pe 2002 mai pe larg.

Dau cuvântul domnului preºedinte, Nicolae Criºan. Aveþi 5 minute, domnule preºedinte, pentru o prezentare, întrucât avem toate materialele necesare în mapele noastre. Vã ascultãm.

**Domnul Nicolae Criºan** Ñ _preºedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor_ **:**

## Domnule preºedinte, Onorat Parlament,

Raportul privind activitatea Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor în anul 2001 se circumscrie de fapt la ºase luni de activitate. Practic, în aceste ºase luni s-a desfãºurat o activitate intensã din punct de vedere legislativ, pentru cã aceastã Comisie de Supraveghere a Asigurãrilor a avut de elaborat 16 reglementãri în aplicarea prevederilor legale ºi, de asemenea, o activitate de funcþionare, organizare ºi control, respectiv autorizare ºi reautorizare a societãþilor de asigurare existente în baza vechii legislaþii potrivit noii legislaþii.

În principal, instituþia s-a organizat potrivit legii, ca o autoritate administrativã autonomã ºi autofinanþatã, cu rol de supraveghere a stabilitãþii pieþei asigurãrilor ºi de apãrare a drepturilor asiguraþilor.

Din punct de vedere administrativ, dar ºi financiar, dupã cum v-am spus, este o autoritate autonomã, fiind subordonatã direct Parlamentului.

Instituþia, ca atare, în iulie 2001, a preluat atribuþiile ºi personalul de la fostul Oficiu de supraveghere a activitãþii de asigurare ºi reasigurare din Ministerul Finanþelor, precum ºi personalul de specialitate de la acesta, astfel cã, la sfârºitul anului 2001, personalul calificat al Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor totaliza 56 de persoane.

Din punct de vedere al activitãþii legislative, am menþiona cã s-au elaborat 16 reglementãri privind legislaþia secundarã. De asemenea, din punct de vedere al activitãþii internaþionale, Comisia de Supraveghere ºi-a rezolvat toate problemele privind armonizarea legislaþiei în domeniul asigurãrilor cu directivele Uniunii Europene, conform calendarului ºi strategiei Guvernului României.

Domnul deputat Grigoraº prezintã raportul celor douã Comisii de buget, finanþe.

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi,

Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor au dezbãtut ºi analizat Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor privind activitatea desfãºuratã în anul 2001. Analiza a fost efectuatã pe principalele capitole ale activitãþii, respectiv evoluþia pieþei asigurãrilor, cu toate aspectele prezentate, elaborarea de cãtre comisie a normelor stabilite de Legea nr. 32/2000 privind societãþile de asigurãri ºi reasigurãri, activitatea de autorizare, activitatea de control. Nu am sã intru în detalii, ele sunt prezentate în raportul celor douã comisii. Am sã vã prezint câteva din observaþiile ºi propunerile pe care comisiile de specialitate ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului le-au formulat în urma analizei. Acestea se referã la necesitatea supravegherii situaþiei financiare a asiguratorilor, în vederea protejãrii intereselor asiguraþilor sau a potenþialilor asiguraþi ºi pentru ca aceasta sã fie gestionatã cu respectarea normelor potenþiale specifice, la necesitatea urmãririi situaþiei plasamentelor în vederea efectuãrii acestora, conform regulilor de dispersare a plasamentelor, la preocuparea permanentã pentru asigurarea limitei minime a marjei de solvabilitate, la crearea condiþiilor privind administrarea eficientã a fondurilor asigurãrilor de viaþã, la necesitatea evidenþierii disponibilului din fondul de protejare a asiguraþilor, respectiv la evitarea situaþiilor de nelichiditate ºi de insolvabilitate pentru o colaborare permanentã cu Banca Naþionalã ºi Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare, asigurând o informare cu privire la activitatea pieþei financiare.

Faþã de acestea, comisiile de specialitate ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului propun plenului Parlamentului supunerea spre dezbatere a Raportului activitãþii Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor pe anul 2001.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Luãri de cuvânt dacã sunt? Înþeleg cã nu sunt. Aveþi? ## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº**

**:**

Se renunþã din partea domnului deputat.

## Stimaþi colegi,

În consecinþã, nefiind luãri de cuvânt, am luat act de prezentarea Raportului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor ºi, bineînþeles, a raportului prezentat de Comisiile pentru buget, finanþe, bãnci ºi de recomandãrile fãcute de Comisiile pentru buget, finanþe.

Rog sã fie urmãritã din partea comisiilor respectarea în activitate a acestor recomandãri.

Trecem la Raportul de activitate al Consiliului Naþional al Audiovizualului pe anul 2001.

Vã rog. Cine prezintã? Domnul preºedinte? Nu, staþi puþin!

Din partea audiovizualului, domnul Madgearu, da? Vã rog, foarte pe scurt, o sintezã legatã de activitatea pe 2001.

**Domnul ªerban Madgearu** _Ñ membru al Consiliului Naþional al Audiovizualului_ **:**

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

O sintezã ar însemna sã spun, în primul rând, cã în cursul anului 2001 s-au purtat intense discuþii pentru modificarea Legii audiovizualului, modificare care a fost finalizatã în 2002. 2001 a fost primul an în care, la iniþiativa Consiliului Naþional al Audiovizualului, România a organizat o conferinþã cu toate þãrile candidate la Uniunea Europeanã, pe teme de audiovizual, cu un sprijin foarte consistent din partea Comisiei Europene ºi urmãrire, de asemenea, s-a lucrat intens ºi a fost aprobat un proiect PHARE pentru întãrirea capacitãþii instituþionale a Consiliului Naþional al Audiovizualului. În urma acestor lucruri, la o foarte recentã deplasare la Bruxelles pe care am fãcut-o, am constatat cã, deºi suntem doar þarã candidatã, pe de o parte, s-au închis negocierile la Capitolul XX ”Culturã ºi audiovizualÒ la sfârºitul anului trecut, dar, în momentul acesta, în perspectiva modificãrii acquis-ului, în domeniul audiovizualului, România, ca stat candidat, este invitatã sã participe cu exact aceleaºi drepturi ca statele deja membre, ceea ce consider cã este foarte onorant.

Altminteri, aº spune cã, poate, a fost un an dominat de o anumitã degradare a peisajului audiovizual, un plus de vulgaritate, în primul rând, ºi chiar violenþã, pe care, însã, abia noua lege a audiovizualului îi permite consiliului sã încerce, într-o manierã mult mai strictã, sã le limiteze. Cam aceasta cred cã este important de reþinut pentru anul 2001.

## Mulþumesc domnului Madgearu.

Dau cuvântul domnului preºedinte Mãlaimare sã prezinte raportul Comisiilor de culturã din cele douã Camere.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Nu am sã dau citire întregului raport. Am sã vã reamintesc doar cã cele douã comisii s-au reunit în 23 octombrie 2002 pentru a analiza Raportul pe 2001 al C.N.A. Din discuþii ºi din raportul însuºi s-a dedus cã o parte importantã a activitãþii C.N.A. în perioada 2001 a constituit-o procesul de elaborare de cãtre C.N.A. a amendamentelor la noua Lege a audiovizualului, care a ºi fost promulgatã apoi de preºedintele României la jumãtatea anului 2002, ºi îmbunãtãþirea relaþiilor dintre membrii C.N.A. ºi titularii de licenþã.

Raportul pe 2001 a fost votat cu unanimitatea voturilor celor prezenþi: 17 voturi pentru ºi, în acest sens, vi-l propunem ºi dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Luãri de cuvânt sunt? Vã rog. Vã ascultãm. Din partea Grupului România Mare.

## Stimaþi colegi,

Partidul România Mare nu va vota Raportul de activitate al Consiliului Naþional al Audiovizualului pe anul 2001.

Nu putem fi de acord ca de banii contribuabilului român sã beneficieze un organism parazitar care nu are alte merite decât acelea cã a reinstaurat cenzura ºi a retras licenþa unui post de televiziune independent.

Timpul nu-mi permite acum sã mã refer decât la câteva dintre deciziile aberante pe care le-a emis C.N.A.-ul, iar posturile de radio ºi de televiziune trebuie sã le aplice.

Însã, pentru cã unele sunt de-a dreptul hilare, nu mã pot abþine sã nu le menþionez. Astfel, în intervalul de timp 20,00Ñ22,00 li s-a interzis televiziunilor sã arate imagini de violenþã conjugalã ºi de cruzime asupra animalelor. Probabil unii membri C.N.A. nu au aflat cã violenþa conjugalã înseamnã ºi ceartã, nu numai lovituri, ceea ce se vede în toate filmele artistice, inclusiv în ”CasablancaÒ, ”La dolce vitaÒ, ”Vacanþã la RomaÒ etc.

De asemenea, nu ºtim la ce s-au referit membrii C.N.A. când au interzis imagini care redau acte de cruzime asupra animalelor. Sã înþelegem cã posturile TV nu vor putea prezenta scene de vânãtoare, unde Adrian Nãstase þinteºte cine ºtie ce sãlbãticiune, sau aceasta era ºi ideea?!

Considerãm cã C.N.A. ar fi trebuit sã se preocupe mai mult de modul în care, într-o emisiune a unui anumit post de televiziune s-a atentat la siguranþa naþionalã, fãcându-se afirmaþii de genul: ”Toate ambasadele din România ºi-au informat guvernele, prin mesaje cifrate, despre conflictul dintre Iliescu ºi NãstaseÒ.

Cu alte cuvinte, serviciile secrete române monitorizeazã cam prea atent activitatea ambasadorilor strãini, vorbe care ar fi putut provoca un adevãrat scandal diplomatic.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/17.III.2003

Dar pentru astfel de lucruri nu are timp C.N.A.-ul, prioritãþile sale fiind sã sancþioneze posturile de televiziune ºi chiar parlamentarii, fiindcã în urmã cu douã sãptãmâni s-a întâmplat ºi un asemenea incident.

Practic, pentru o declaraþie politicã ce îl viza, domnul Ralu Fililp, preºedintele C.N.A., a gãsit de cuviinþã cã trebuie sã cearã sã se ia mãsuri împotriva unui deputat, uitând cã C.N.A.-ul este în subordinea Parlamentului, ºi nu invers.

Mulþumim doamnei deputat Vasilescu Lia Olguþa.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 14,10._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 23/17.III.2003 conþine 36 de pagini.**

Preþul 44.496 lei