Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule prim-ministru, Doamnelor ºi domnilor colegi, Onoraþi membri ai Guvernului,
Ne aflãm cu acest buget în a doua situaþie consecutivã prin care Guvernul ne oferã ºansa de a vedea, cum se spune, partea plinã a paharului.
O datã, pentru cã se reconfirmã opþiunea pentru normalitate în materie de legiferare bugetarã, discutând bugetul cu douã luni înaintea încheierii anului, ºi a doua oarã, pentru cã ni se prezintã argumente clare pentru continuitatea procesului de redresare ºi relansare economicã.
Dacã punem în balanþã faptul cã bugetul pe 2003 îºi justificã þintele strategice pe baza rezultatelor deja confirmate ale evoluþiilor din 2002, suntem în mãsurã sã credem cã votul nostru instituie premisele ca partea goalã a paharului sã înceapã sã fie din ce în ce mai micã.
Spun acest lucru nu pentru cã aº vrea doar sã vã imprim un optimism în dezbaterea bugetului, ci ºi pentru cã ºtiu cã de hotãrârea pe care o vom lua împreunã depinde ºi cât de gustos va fi conþinutul paharului.
Ceea ce consider cã este trãsãtura esenþialã a acestui document þine de realismul ºi pragmatismul abordãrii de cãtre Guvernul Adrian Nãstase a proiectului de tranziþie în România. În fapt, toate deciziile noastre îºi demonstreazã raþiunea doar dacã prin aplicarea lor se obþin progrese constante în dezvoltare. ªi în 2001, ºi în 2002 acesta a fost sensul imprimat tranziþiei prin bugetul de stat ºi, iatã, prin prevederile majore ale bugetului pe 2003 se consolideazã procesele de dezvoltare.
Mai mult, sunt puse temeliile pentru reluarea rolului decisiv al factorului intern pentru dezvoltarea durabilã cu impact pe termen mediu asupra aºteptãrilor de mai bine ale oamenilor.
Cu anul 2003 se marcheazã declanºarea unei etape în care efectele sociale ale dezvoltãrii încep sã se manifeste tot mai larg ºi mai pregnant, iar programele multianuale prefigurate prin buget asigurã coerenþa acestei tendinþe pe un orizont mai mare de timp, în consonanþã ºi cu obiectivele strategice legate de integrarea în structurile euro-atlantice. Doar reaua-credinþã motivatã de interese politicianiste poate sã fie opacã la nevoia de a da consistenþã eforturilor pluriforme de încurajare a ceea ce, prin þintele bugetului pe 2003, se constituie într-o alternativã viabilã pentru poziþia României într-o lume care se reconfigureazã din toate punctele de vedere.
De aceea, este oportun sã se depãºeascã gâlceava din jurul bugetului ºi sã se priveascã lucrurile din perspectiva intereselor fundamentale ale þãrii. Nu altfel am luat insistenta pledoarie a domnului Adrian Nãstase la prezentarea liniilor de forþã ale bugetului pe 2003, pe care Grupul social democrat ºi umanist din Senat o salutã cu aceeaºi rãspundere politicã asumatã o datã cu aprobarea, cu aproape doi ani în urmã, a Programului de
guvernare. Pentru aceastã consecvenþã în a impune traseul spre dezvoltare meritã sã felicitãm Guvernul Adrian Nãstase ºi sã-i dorim în numele Grupului social-democrat ºi umanist din Senat forþa ºi conjunctura necesare de a duce lucrurile stabilite pânã la capãt.
Onorat Parlament, am deplina convingere cã, dincolo de percepþii particulare, motivate de interese de moment, întreaga dezbatere pe marginea bugetului scoate în relief faptul cã suportul cel mai important pe care se desfãºoarã procesele tranziþiei în 2003 este unul solid.
În fapt, Executivul a gãsit soluþiile cele mai eficiente în contextul economiei României ºi al tendinþelor din economia europeanã ºi globalã pentru a se susþine obiectivele Programului sãu de guvernare.
Este important sã spunem cã, indiferent de zgomotul de fond generat pe scena politicã de grupuri marginale, traseul urmat de economie ºi paºii spectaculoºi fãcuþi pe calea aderãrii la Uniunea Europeanã ºi pentru ca România sã fie invitatã la sfârºitul acestei luni sã intre în NATO relevã, într-adevãr, virtuþile deciziilor strategice la care s-au fãcut pãrtaºe toate forþele politice responsabile ale þãrii. Dar în egalã mãsurã trebuie sã subliniem faptul cã gestiunea puterii are responsabilitãþi precise ºi personalizãri inconfundabile care definesc cu precizie o etapã a apropierii succesului. Cã aceasta s-a întâmplat extrem de vizibil în ultimii doi ani nu poate decât sã fie un câºtig de care sã se bucure toatã lumea.
În acest context, devine fãrã sens ºi oricum perdantã orice înclinaþie a cuiva de a încerca sã justifice filosofia ºi practica bugetarã a momentului altfel decât prin capabilitatea de care s-a dat dovadã timp de 13 ani în materie de susþineri ºi înfãptuire a reformei economice. Constituþia bugetului pe un an este oricum mãsura eficienþei actelor de decizie pe anii anteriori. Ceea ce este catalogat acum ca fiind puþin este, cu alte cuvinte, rezultatul unor stãri de lucruri din politica economicã ºi a guvernelor anterioare.
De aceea, este recomandabil pentru criticii opþiunilor bugetare pe 2003 sã aibã atitudini raþionale, moderate de un minim de moralã în aprecierea deciziilor lor de ieri, care au indus restricþii în alocarea resurselor prin cãderea economicã pe care au patronat-o.
Totodatã, abordarea bugetului din perspective impresioniste, pe alte baze legale decât cele existente, este o dovadã a preferinþei aceloraºi critici pentru improvizaþie în politica economicã.
ªi un aspect, ºi altul, depistate în luãrile de cuvânt ale unor reprezentanþi ai opoziþiei, sunt, evident, exagerãri care se autoexclud.
Bugetul pe 2003, ca ºi bugetele pe 2001 ºi 2002, a luat în calcul nevoia de a se aloca, gestiona ºi valorifica resursele, pentru a a se depãºi dificultãþile de o strategie ce s-a dovedit, în perioada guvernãrilor anterioare, falimentarã, ameninþând cu înscrierea economiei noastre într-o buclã persistentã a subdezvoltãrii.
Întoarcerea tendinþelor dinspre descreºterea alarmantã spre creºterea de recuperare, deocamdatã, în ritmuri relativ reduse, dar sigure ºi pe termen lung ºi crearea condiþiilor necesare modernizãrii þãrii constituie substanþa de fond a bugetului aflat acum în atenþia Parlamentului.
Trebuie sã scot în evidenþã faptul cã întoarcerea sensului evoluþiilor nu este o operaþie de cosmeticã politicã, ci una de strategie naþionalã, opþiunea pentru aceasta însemnând nu puþine riscuri de asumare a unor mãsuri mai puþin populare.
Situarea mai presus de orice a intereselor fundamentale ale României este demonstratã prin deciziile esenþiale în construcþia bugetului, iar asta pune Guvernul Adrian Nãstase în poziþia cea mai onorantã în privinþa responsabilitãþii faþã de destinele þãrii.
Proiecþia pentru 2003, consolidatã în continuarea tendinþelor de creºtere la orizontul primului deceniu al secolului XXI, oferã confortul psihic aºteptat de oameni cã schimbarea îºi aratã roadele. Ea pune bazele, prin creºterea economicã susþinutã, posibilitãþii de a se difuza larg prosperitatea.
Acest aspect nu este o promisiune politicã, este, de acum, chiar o împlinire a unei politici economice în slujba oamenilor.
## Stimaþi colegi,
Bugetul pe anul 2003 oferã cadrul general în consolidarea proceselor pozitive din evoluþia economiei declanºate în 2001 ºi continuate în 2002.
Se poate spune, cu deplina conºtiinþã a celui care are exerciþiul profesional al analizei, cã bugetul pe 2003 oferã fundamentarea tragerii în funcþia de motor al creºterii economice, alãturi de export, a creºterii cererii interne ºi, în primul rând, a efortului investiþional.
Este un aspect de importanþã extraordinarã, care garanteazã eficienþa scontatã a strategiilor de relansare a creºterii economice. Economia iese astfel din presiunea care trebuie sã se facã asupra unor factori prin mãsuri administrative ºi se obþine un rezultat mai mare prin reluarea influenþei naturale a factorilor de creºtere.
Relansarea programelor investiþionale în primul rând în infrastructurã, dar ºi înclinaþia agenþilor economici cãtre investiþii de modernizare ºi dezvoltare imprimã creºterii economice pe anul 2003 un suflu nou ºi sigur.
Bugetul pe 2003 reflectã o consolidare structuralã a proceselor de stabilizare macroeconomicã ºi declanºeazã microdinamizarea, care sã rezolve dificilele probleme pe care le mai are încã economia României cu nivelurile de performanþã ºi, în primul rând, cu productivitatea muncii ºi calitatea produselor.
Sã ajungi sã ai capacitatea macrostabilizãrii economiei ºi sã generezi creºterea prin microdinamizarea economiei reale este o realizare cu adevãrat lãudabilã, un semnal cã suntem pe drumul cel mai bun cu putinþã. Meritul este cu atât mai mare cu cât bugetul instrumenteazã concret ºi dezinflaþia acceleratã, ºi stãpânirea deficitelor bugetare
ºi a contului curent, în limitele admise de Uniunea Europeanã ºi de Fondul Monetar Internaþional.
De altfel, nu existã altã posibilitate de a recupera forþat pierderile de vitezã din intervalul 1991Ð1999, când scãderea P.I.B. a fost de 11,7%. Abia în 2003 putem fi siguri, atingând obiectivul de creºtere a produsului intern brut de 5,2%, cã vom fi depãºit valea dezastrelor ce pãreau sã ne includã o datã cu politica economicã a opoziþiei de astãzi.
Trebuie sã insist, pentru a sparge pragul de percepþie obiºnuit, cã opþiunea în privinþa creºterii pe care a fãcut-o Guvernul Nãstase oferã baza unui consens mai larg în legãturã cu obiectivele de politicã economicã cerut þãrilor candidate la integrarea în Uniunea Europeanã.
Totodatã, în chip de oportunitate naþionalã asumatã, aceastã opþiune invitã la efortul tuturor forþelor de a da coerenþã în aplicarea programului economic de preaderare. ªi aici nu este vorba doar de nevoia conºtientizãrii unei cauze care sã vizeze deopotrivã pe reprezentanþii naþiunii, toate puterile în stat ºi toate partidele responsabile, ci ºi de susþinerea concretã a compatibilizãrii evoluþiilor generale ale economiei cu standardele specifice Uniunii Europene. Acest lucru este hotãrâtor, cu atât mai mult cu cât calcule simple aratã cã România are nevoie de ritmuri mai înalte de creºtere pentru a arde etapele compatibilizãrii cu modelul european de economie.
Faptul cã influenþe hotãrâtoare în creºterea produsului intern brut au formarea brutã de capital, exportul de bunuri ºi servicii, ca ºi consumul individual efectiv al gospodãriilor, pe fondul descreºterii influenþei importului de bunuri ºi servicii sub cele ale exportului, indicã ieºirea dintr-o rigiditate structuralã ce pãrea sã facã din România, pur ºi simplu, o piaþã de consum.
Tendinþele sunt susþinute de creºterea netã a contribuþiei la crearea valorii adãugate a ramurilor nonagricole, inclusiv o reponderare a contribuþiei serviciilor, ca semn al premiselor pentru depãºirea modelului de economie structurat de industrializarea forþatã.
În concluzie, putem constata cu satisfacþie cã, din punct de vedere al recalibrãrii mecanismului economic, chiar se produc procese de substanþã susþinute în mod eficient prin prevederile bugetului pe 2003.
## Doamnelor ºi domnilor,
Componenta socialã a bugetului este una esenþialã ºi ea este susþinutã prin inovaþii bugetare remarcabile. Desigur, situaþia de ansamblu a economiei nu permite alocarea de resurse bugetare pentru cât se solicitã în învãþãmânt, sãnãtate, pensii, culturã, cercetare ºi altele, dar trebuie sã recunoaºtem cã soluþiile pentru 2003 la solicitãrile sectoarelor nonpiaþã sunt unele ce reflectã voinþa de a asigura echilibrele sectoriale ºi de a susþine procesele de înnoire.
Finanþarea prin buget a unor programe de modernizare a dotãrilor în învãþãmânt, inclusiv susþinerea proiectului privind suplimentul alimentar pentru elevii din învãþãmântul primar, mergând pânã la majorarea salariului
minim pe þarã ºi reaºezãrile în sistemul de pensii demonstreazã, fãrã putinþã de tãgadã, disponibilitatea Guvernului Adrian Nãstase de a aborda cu deplinã responsabilitate problemele de viaþã ale oamenilor.
Este obligatoriu sã subliniem faptul cã ºi acest proiect de buget prevede soluþiile necesare pentru asigurarea condiþiilor parteneriale, inclusiv de cofinanþare, presupuse de atragerea ºi utilizarea fondurilor din programele de finanþare externã care au menirea sã îmbunãtãþeascã mediul de viaþã din localitãþile þãrii.
Consider cã s-a gãsit prin buget calea de a se ajunge mai repede la formarea ºi consolidarea capacitãþii României de a utiliza fondurile prin programele externe, inclusiv sub aspect instituþional, ceea ce ne apropie mai mult de standardele europene în materie.
Bugetul 2003 continuã, în ciuda gâlcevei alimentate politic, sã reechilibreze resursele pe regiuni de dezvoltare, punând bazele proceselor de eradicare pe termen mediu a disparitãþilor între zone ºi judeþe.
Promovarea principiului solidaritãþii naþionale în privinþa accesului la resurse de dezvoltare dã o valoare socialã deosebitã bugetului actual. În fapt, ceea ce asigurã sustenabilitatea publicã ºi prefigureazã tendinþele de coeziune socialã în favoarea proiectului de reformã, de reinserþie a þãrii în modernitate, se valideazã prin înþelegerea largã a redistribuirii cãtre zonele cu decalaj mai mare în dezvoltare ca pe o necesitate vitalã asumatã ºi politic, ºi civic.
Situarea pe alte poziþii decât aceasta ºi înverºunarea în a susþine existenþa unor complicitãþi în transferurile în profil teritorial nu poate fi decât o cauzã pierdutã la roata istoriei care vine peste noi.
Semnificative pentru dimensiunea socialã a bugetului sunt obiectivele care determinã, începând din 2003, o reducere a presiunii fiscale, cu efecte notabile asupra puterii de cumpãrare a populaþiei, o diminuare a taxelor ºi contribuþiilor aferente veniturilor directe ºi compensarea consecinþelor asupra bugetului prin majorarea impozitelor indirecte, similar practicilor financiare din Uniunea Europeanã.
Doamnelor ºi domnilor colegi,
Este pentru prima datã când construcþia unui buget nu ia în calcul presiunea subvenþiilor ºi nu cedeazã înclinaþiei cãtre proliferarea sistemului de facilitãþi bugetare ºi fiscale pentru gospodãrii ºi agenþii economici. Deºi perceput ca o schimbare de filozofie politicã, acest adevãr se înscrie în categoria lucrurilor ce þin de etapa în care se manifestã criteriile de funcþionalizare a economiei de piaþã.
La drept vorbind, cu bugetul din 2003 se normalizeazã alocarea resurselor într-o economie structural concurenþialã. Cã acest lucru se întâmplã într-o guvernare cu puternice opþiuni sociale este un aspect care întãreºte poziþia responsabilã manifestatã în timp în raport cu esenþa proiectului general de tranziþie ºi calificã Guvernul Adrian Nãstase drept iniþiatorul asumãrii tendinþelor moderne din economia începutului de secol ºi de mileniu.
O datã cu bugetul pe 2003 se instituie o adevãratã provocare pentru soliditatea restructurãrii economiei, o probã a certificãrii masei critice atinsã în dezvoltarea relaþiilor de piaþã.
Sigur, mentalitatea ne trage de mânecã, invitându-ne sã nu ne despãrþim încã de trecut. Avem structuri economice care forþeazã nevoia de subvenþie de la buget, unele componente ale mediului de afaceri solicitã scutiri de la obligaþiile bugetare, sindicatele mai uitã încã de corelarea salariilor cu creºterea productivitãþii muncii ºi aºa mai departe. Cert este însã cã asumarea prin buget a întreruperii unei tradiþii redistributive în zona economicului ºi susþinerea generalizãrii în economie a comportamentelor ºi deciziilor bazate pe cerinþele ºi confirmarea pieþei este o reuºitã politicã de excepþie.
Acest buget marcheazã, cu alte cuvinte, o fracturã istoricã de concepþie privind politica economicã generalã a þãrii. Se aºteaptã de acum o tendinþã descendentã rapidã a obsesiei pentru acoperirea prin redistribuire a riscului, inclusiv în ce priveºte proprietatea, ºi sã creascã tendinþa de asumare a riscului ºi de reproducere a proprietãþii prin iniþiativã privatã, în consens cu regulile economiei de piaþã.
Sigur, ne-am fi dorit ca, prin buget, sã putem finanþa programe de sprijin specifice economiilor de piaþã funcþionalã pentru întreprinderile mici ºi mijlocii, adicã pentru sectorul cel mai dinamic ºi cu rentabilitate confirmatã al economiei noastre, cel care reprezintã calea naturalã de dezvoltare a proprietãþii private. Probabil cã singura neîmplinire a bugetului în aceastã formã este cã din sursele identificate pentru venituri nu s-au putut acoperi unele nevoi reale pentru susþinerea mai consistentã a dezvoltãrii acestui domeniu, inclusiv printr-o realocare fireascã a veniturilor din privatizare pentru susþinerea programelor de cofinanþare a proiectelor specifice întreprinderilor mici ºi mijlocii, în conformitate cu normele europene.
Personal, consider cã ar fi trebuit ca Guvernul sã fi îndrãznit mai mult în privinþa depãºirii unor restricþii derivate din reþetele rigide ale Fondului Monetar Internaþional, mai ales în ceea priveºte asigurarea sumelor pentru dezvoltare obþinute ca venituri din privatizare. Practic, ceea ce privatizãm trebuie sã susþinã, sub formele economice, chiar procesul de dezvoltare al iniþiativei private.
Sã sperãm cã evoluþiile preconizate pentru 2003 vor permite creºterea veniturilor bugetare ºi acoperirea acestei necesitãþi prin rectificare bugetarã.
Doamnelor ºi domnilor,
Între ideal ºi realitate se interpun doar posibilitãþile noastre definite de idei ºi de acþiunea concretã. Pentru a da mãsura posibilitãþilor de care suntem în stare nu trebuie nici sã evadãm în ideal, dar nici sã ne complicãm în realitatea cotidianã. Bugetul pe 2003 nu este ºi nici nu anunþã o situaþie idealã, cum fãcea, mai ieri, utopia fericirii comuniste, dar nici nu lasã sã ni se complice realitatea în care trãiesc, muncesc ºi sperã concetãþenii noºtri.
Bugetul pe 2003 este ºi ceea ce suntem prin ceea ce am fãcut pânã acum, ºi ceea ce putem fi prin ceea ce ne propunem sã facem în 2003 ºi în anii ce urmeazã. Totul este sã nu ne complicãm acum ºi aici, în Parlament, pentru a dijmui din miza profundã a bugetului.
În consecinþã, vã invit sã votãm bugetul, pentru a putea decide pentru mai mult mâine ºi poimâine. Vã mulþumesc pentru atenþie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.