Stenogramă plen

## **Domnul Adrian Nãstase Ñ** _prim-ministru_

## _al Guvernului României_ _**:**_

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori, Stimaþi colegi, Stimaþi invitaþi,

Permiteþi-mi ca, în numele Guvernului, sã prezint în ºedinþa comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pro-

iectul Legii bugetului de stat ºi, respectiv, proiectul Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003, elaborate în conformitate cu prevederile articolului 137 din Constituþia României.

De la bun început, doresc sã subliniez cã este al doilea an în care Executivul, respectând prevederile constituþionale ºi ale Legii finanþelor publice, supune dezbaterii ºi aprobãrii Parlamentului þãrii celor douã bugete la termenul prevãzut de lege.

Iatã încã o dovadã a modului responsabil în care Guvernul nostru trateazã problemele finanþelor þãrii. Cred cã, prin acest efort, susþinem prin fapte reintrarea în normalitate a activitãþii economico-financiare.

În aceste condiþii, prin votul pe care vi-l solicitãm dumneavoastrã, stimaþi deputaþi ºi senatori, autoritãþile publice centrale ºi locale vor avea la dispoziþie, încã de la 1 ianuarie 2003, resursele financiare pentru realizarea proiectelor de dezvoltare economicã ºi socialã a României, precum ºi a judeþelor, municipiilor, oraºelor ºi comunelor þãrii.

Fundamentarea proiectelor bugetelor pe anul 2003 a pornit de la douã obiective esenþiale:

Primul, asigurarea finanþãrii transparente ºi stabile a dezvoltãrii economice durabile a þãrii ºi, pe aceastã bazã, susþinerea unui amplu program social iniþiat de Partidul Social Democrat. Sprijinim, astfel, cetãþenii în mod direct, dar diferenþiat în funcþie de starea lor materialã, în scopul îmbunãtãþirii pe ansamblu a condiþiilor de viaþã.

Al doilea obiectiv este reprezentat de asigurarea respectãrii angajamentelor asumate de România faþã de NATO ºi faþã de Uniunea Europeanã, precum ºi faþã de instituþiile financiare internaþionale, pe fondul îndeplinirii Programului de guvernare asumat în decembrie 2000, la învestirea actualului Executiv de cãtre Parlamentul þãrii.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Suntem convinºi cã proiectul Legii bugetului de stat ºi al Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul viitor demonstreazã cetãþenilor ºi clasei politice preocuparea permanentã a Guvernului de a cheltui banul public cu o deosebitã chibzuinþã ºi în condiþii de eficienþã.

Trãsãtura cea mai importantã a gestiunii fondurilor bugetare la care ne angajãm este respectarea cu stricteþe a criteriului performanþei economico-sociale, pe care îl realizãm prin extinderea substanþialã a finanþãrii pe bazã de programe.

În acest cadru, aº dori sã vã mulþumesc dumneavoastrã, stimaþi parlamentari, pentru ritmul susþinut în care aþi dezbãtut, cu profesionalism ºi exigenþã, în comisiile de specialitate, fiecare dintre proiectele de bugete care v-au fost supuse spre analizã, precum ºi pentru numãrul important de amendamente pe care le-aþi formulat. Apreciem cã s-a manifestat disponibilitate faþã de propunerile rezonabile, realiste, avansate inclusiv din partea partidelor parlamentare aflate în opoziþie.

Proiectele de buget pe anul 2003 reprezintã instrumente de însemnãtate majorã pentru consolidarea creºterii economice ºi continuarea în ritm accelerat a reformelor economico-sociale, pregãtirea aderãrii României la NATO ºi a integrãrii în Uniunea Europeanã. Totodatã, aceste bugete sunt direcþionate cãtre susþinerea politicilor prioritare în domeniile protecþiei sociale, învãþãmântului, ocrotirii sãnãtãþii, agriculturii, apãrãrii naþionale, ordinii publice ºi siguranþei naþionale, protecþiei mediului înconjurãtor.

La elaborarea proiectelor de buget s-au avut în vedere, pe de o parte, conjunctura internaþionalã actualã, iar, pe de altã parte, premisele interne ºi prognozele pe termen scurt ºi mediu prin care se estimeazã menþinerea tendinþelor favorabile ale principalilor parametri macroeconomici.

Putem aprecia cã ºi în anul 2003 sunt create condiþiile necesare pentru ca politicile economice, ajustãrile structurale ºi reformele instituþionale sã fie aplicate cu eficienþã, înscriind România, în mod ireversibil, pe traiectoria unei dezvoltãri economice sãnãtoase ºi de duratã.

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Aº dori sã mã refer, în continuare, la evoluþiile pozitive din ultimii 2 ani ale economiei româneºti, pe care s-a fundamentat construcþia acestor bugete.

Bilanþul preliminar pe acest an, care reprezintã o continuare favorabilã a celui din 2001, este semnificativ atât prin nivelul producþiei ºi al creºterii economice, cât mai ales prin prisma performanþelor realizate în domeniul reformelor structurale sectoriale, al sporirii eficienþei ºi competitivitãþii producþiei autohtone. Acestea sunt atuuri sigure pentru crearea unor premise durabile în vederea dezvoltãrii viitoare a economiei româneºti.

Anul trecut, în aceeaºi perioadã, cu prilejul prezentãrii proiectelor de buget, mã adresam dumneavoastrã, afirmând cã economia României s-a înscris pe traiectoria unei dezvoltãri durabile. Mulþi erau în acel moment neîncrezãtori, mai ales cei din guvernarea anterioarã care, prin contraperformanþele înregistrate, au adus economia într-o stare care în mod normal nu putea fi redresatã într-un interval de timp atât de scurt.

Tot atunci, convinºi fiind de justeþea ºi de realismul programului nostru de guvernare, ne angajam sã continuãm aplicarea cu fermitate a politicilor macroeconomice, orientate cãtre stimularea factorilor intensivi de creºtere economicã, astfel încât efectele negative ale guvernãrii anterioare sã fie rapid ºi irevocabil înlãturate.

Rezultatele politicii noastre nu au întârziat sã aparã. Dacã anul 2001 a însemnat anul recuplãrii României la tendinþele europene de dezvoltare ºi modernizare, anul 2002 este anul confirmãrii caracterului eficient ºi de duratã al creºterii economice.

Acum ne aflãm în situaþia de a discuta perspectivele anului 2003 în contextul în care în 2001 creºterea produsului intern brut a fost de 5,3%, iar pe semestrul I din acest an creºterea a fost de 4,4%.

Semnificativ este faptul cã acþiunile de reformã economicã întreprinse au schimbat în bine raportul dintre factorii interni ºi cei externi, dintre cei stimulativi ºi cei inhibitori, reuºindu-se în acest fel sã se contrabalanseze implicaþiile negative ale mediului economic internaþional nefavorabil.

Construcþia bugetelor a luat în considerare creºterea în continuare a producþiei industriale, pe fondul îmbunãtãþirii substanþiale a competitivitãþii ºi rentabilitãþii sale. Practic, comparativ cu anul 2000, producþia industrialã a crescut cu 14%, devenind astfel motorul dezvoltãrii economice a þãrii.

Caracteristic pentru îmbunãtãþirea echilibrelor industriale este ºi faptul cã sporurile de producþie autohtonã s-au realizat ca rãspuns atât la cererea internã, cât ºi la cea externã.

Faptul cã industria reacþioneazã prompt ºi cu eficienþã la variaþiile sezoniere ale cererii reprezintã o probã clarã a restructurãrii acesteia ºi implicit a creºterii competitivitãþii sale interne ºi externe.

În acest sens, un prim argument îl reprezintã faptul cã ponderea livrãrilor la export din resurse interne a crescut de la 15,2% în 2000, la 16,4% în 2001 ºi la 16,9% pe primele 8 luni din acest an.

Totodatã, un alt argument solid privind restructurarea economiei româneºti îl reprezintã scãderea continuã a ponderii stocurilor de produse finite industriale. Astfel, proporþia stocurilor în resursele lunare s-a redus de la 38,4%, în decembrie 2000, la 36%, în luna august 2002.

Agricultura constituie un alt exemplu care demonstreazã cã printr-o politicã adecvatã se pot realiza concomitent atât sporirea producþiei, cât ºi modernizarea activitãþii, care sã ne aducã într-un termen cât mai scurt posibil la nivelul standardelor europene. Am reuºit sã probãm faptul cã, dacã sprijinul acordat agricultorilor este însoþit ºi de o politicã realistã, rezultatele pozitive nu întârzie sã aparã.

Din perspectiva creºterii contribuþiei acestor ramuri la dezvoltarea de ansamblu a economiei, aº dori sã menþionez doar câteva aspecte semnificative.

În primul rând, revitalizarea sectorului zootehnic, care realizeazã, pentru prima datã dupã mulþi ani, sporuri importante de producþie. Astfel, în semestrul I producþia animalierã s-a majorat cu 8,7%, relevant fiind faptul cã tendinþa de creºtere substanþialã continuã.

În al doilea rând, anul 2002 poate fi considerat ca anul demonstrãrii capacitãþii sectorului vegetal de a se înscrie în tendinþa generalã de dezvoltare durabilã. Deºi condiþiile climaterice vitrege au afectat producþia de cereale ºi îndeosebi pe cea de grâu, recoltele obþinute în acest an sunt suficiente pentru asigurarea consumului alimentar al þãrii pânã la viitoarea recoltã. Totodatã, s-au obþinut la culturile de toamnã producþii medii superioare faþã de evaluãrile iniþiale.

În ceea ce priveºte destinaþia producþiei naþionale, modificãrile structurale favorabile sunt la fel de semnifica- tive. În acest sens, încrederea oamenilor de afaceri ºi a populaþiei în politica guvernamentalã s-a materializat într-o schimbare pozitivã a comportamentului acestora. Încrederea în viitor a fãcut sã se înregistreze mutaþii esenþiale prin trecerea de la consumul imediat a agenþilor economici ºi a populaþiei la economisire ºi investiþii.

Este pentru prima datã dupã mulþi ani când creºterile de venituri s-au concretizat într-o sporire substanþialã a economiilor ºi investiþiilor. Astfel, în semestrul I al acestui an, creºterea consumului populaþiei a fost inferioarã sporirii produsului intern brut, dar ºi sub nivelul majorãrii salariului real, ceea ce s-a reflectat în creºterea ratei economisirii de la 9,9% în semestrul I 2001, la 11,7% în semestrul I 2002. Aceasta înseamnã cã investiþiile au fost acoperite într-o proporþie sporitã din resurse interne, fiind posibilã reducerea deficitului contului curent al balanþei de plãþi. În acelaºi timp, formarea brutã de capital fix a crescut cu 5,8%. Semnificativ pentru potenþialul de dezvoltare al anului 2003 este ºi faptul cã investiþiile sectorului privat au sporit cu circa 22%.

În proiecþia bugetarã pentru 2003 Guvernul a þinut seama de evoluþia pozitivã a comerþului exterior, ca factor decisiv de susþinere a dezvoltãrii economice. Aceasta, datoritã faptului cã România este þara care a reuºit în acest an sã câºtige cea mai mare cotã de piaþã în cadrul Uniunii Europene dintre statele candidate.

Creºterea exporturilor pe primele 9 luni de peste 15% nu ar fi fost posibilã, în contextul internaþional nefavorabil, fãrã creºterea competitivitãþii produselor româneºti, rezultat concret al accentuãrii restructurãrii producþiei naþionale.

Dacã adãugãm la aceste evoluþii pozitive efectele favorabile pe care le socotim prin aplicarea sistemului de susþinere ºi promovare a exportului, aprobat de curând de Guvern, precum ºi faptul cã pe plan european ºi mondial se revine la ritmuri mai ridicate de dezvoltare, putem trage concluzia cã dinamica preconizatã pentru export în anul 2003 Ñ care asigurã un plus de 1,3 miliarde dolari, respectiv o creºtere de 10,1% faþã de acest an Ñ poate fi consideratã ca minimã.

În sintezã, având în vedere evoluþia economicã pozitivã din 2002, am prevãzut pentru anul viitor un spor al produsului intern brut de 5,2%, susþinut de creºterea volumului de activitate, cu deosebire în ramurile producãtoare de bunuri de capital ºi mãrfuri destinate exportului. Astfel, producþia industrialã va spori cu 6,5%, evoluþie generatã în principal de creºterea semnificativã a productivitãþii muncii.

Producþia agricolã se va înscrie într-un ritm de creºtere de 5%, realizabil prin refacerea umiditãþii solului, punerea în stare de funcþionalitate în mai mare mãsurã a sistemului de irigaþii, precum ºi prin contribuþia sporitã a sectorului zootehnic.

Sunt proiectate, de asemenea, creºteri însemnate ºi în sfera serviciilor, mai ales a celor cu potenþial mare de dezvoltare: turism, comunicaþii ºi transporturi. În plus,

programãm o scãdere pe mai departe a ratei inflaþiei la 14%, calculatã decembrie 2003 la decembrie 2002.

Dupã cum cunoaºteþi, pentru anul 2002 ne-am propus ca obiectiv reducerea inflaþiei pânã la 22% ºi vã asiguram cã vom continua sã analizãm foarte atent evoluþia preþurilor ºi a tarifelor.

Anul 2002 reprezintã, din punct de vedere al inflaþiei, o premierã pentru economia româneascã. Spre deosebire de anii anteriori, majorãrile de preþ la anumite produse sau de tarife la servicii nu au mai fost însoþite de creºteri exagerate la celelalte preþuri, astfel încât efectul pe economie a fost mult redus. Ca urmare, nivelul ratei inflaþiei atins în septembrie a fost de 11,4%, ceea ce va determina ca aceasta sã se situeze sub 20% la sfârºitul anului 2002.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Proiectul Legii bugetului de stat ºi proiectul Legii asigurãrilor sociale de stat acordã o atenþie deosebitã sprijinirii unui amplu program social bazat pe susþinerea dezvoltãrii eocnomice de ansamblu ºi a procesului investiþional.

Solidaritatea ºi protecþia socialã reprezintã principii fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta socialã este cu atât mai importantã cu cât ignorarea acesteia în perioada 1997Ñ2000 a condus la scãderea nivelului de trai al cetãþenilor ºi, respectiv, la creºterea gradului de sãrãcire a populaþiei þãrii.

În concepþia de ansamblu a demersului sãu socialdemocrat, Guvernul considerã cã politica socialã reprezintã o parte importantã a reformei, ºi nu o piedicã în calea acesteia.

Tranziþia eficace este numai aceea care se bucurã de sprijinul ºi de participarea majoritãþii cetãþenilor. Acesta este sensul în care ne-am orientat toate acþiunile guvernamentale reflectate în bunã mãsurã ºi în cele douã bugete supuse dezbaterii Parlamentului. Mãsurile întreprinse pânã în prezent, chiar dacã uneori nu au rãspuns în totalitate aºteptãrilor populaþiei, certificã Ñ aºa cum, de altfel, o reflectã sondajele de opinie Ñ angajarea fermã a Guvernului pentru realizarea obiectivelor asumate în domeniul social. Ca urmare, în perioada ianuarie 2001 Ñ septembrie 2002 am reuºit sã asigurãm: creºterea salariului real cu circa 9%, faþã de reducerea acestuia cu 19,4%, în perioada 1997Ñ2000, pe fondul scãderii pronunþate a ratei ºomajului majorarea pensiei medii reale de asigurãri sociale cu aproximativ 9%.

Cu toate acestea, suntem nemulþumiþi de faptul cã rezultatele mãsurilor întreprinse pe linia îmbunãtãþirii generale a nivelului de trai nu s-au fãcut resimþite în întregul lor, mai ales la categoriile de populaþie cu venituri reduse, care au cea mai mare nevoie de protecþie socialã.

Iatã de ce Guvernul României a adoptat un program social corespunzãtor pentru perioada 2002Ñ2003, conceput astfel încât mãsurile prevãzute sã se reflecte direct în creºterea puterii de cumpãrare a celor mai largi categorii ale populaþiei. Programul social, aflat în prezent în derulare, cuprinde un set de acþiuni armonizate între ele ºi mai ales puse de acord cu posibilitãþile materiale ºi financiare ale societãþii româneºti în aceastã etapã. Acest program, angajând factori cu responsabilitãþi în domeniu, atât la nivel naþional, cât ºi la nivel local, oferã oportunitãþi economice, dar ºi solidaritate socialã, pentru a îmbunãtãþi echilibrul social ºi a asigura condiþiile necesare întãririi coeziunii sociale ºi regionale.

Doresc sã vã asigur cã fondurile prevãzute pentru domeniul social sunt dimensionate raþional ºi þin cont de necesitatea atingerii þintelor macroeconomice de dezvoltare. Prin structura cheltuielilor prevãzute în proiectele de buget am demonstrat cã este pe deplin posibilã atât susþinerea suplimentarã a politicii sociale, cât ºi o dinamicã acceleratã a cheltuielilor de capital, care sã asigure creºterea economicã viitoare ºi, pe aceastã bazã, noi resurse pentru îmbunãtãþirea în continuare a condiþiilor de viaþã ale populaþiei.

Sugestiv pentru noua concepþie de construcþie a bugetului este faptul cã, în condiþiile alocãrii unor cheltuieli suplimentare pentru programul social, ponderea cheltuielilor de capital în produsul intern brut s-a majorat la 3,6%, ceea ce corespunde unei creºteri reale a fondurilor publice pentru investiþii de peste 10% în anul 2003.

Stimaþi colegi,

Evoluþiile pozitive din economia româneascã au fost apreciate de Fondul Monetar Internaþional ºi de Banca Mondialã, fiind eliberate pânã în prezent 3 tranºe din cele 6 prevãzute în Acordul stand-by, încheiat cu Fondul Monetar Internaþional, ºi prima tranºã, din cele douã, din Acordul PSAL II, stabilit cu Banca Mondialã. În acest context credibilitatea României a crescut pe pieþele financiare internaþionale, fiindu-i recunoscute realizãrile în domeniul macrostabilizãrii ºi reformei structurale.

Ca o confirmare a acestor rezultate favorabile, recent, Agenþia de rating Finch a îmbunãtãþit cotaþia privind riscul de þarã al României de la plus B la minus BB, atingându-se astfel nivelul din 1996, dupã ce în 1999 ºi 2000 rating-ul acordat þãrii noastre era de numai minus B. Cu alte cuvinte, în domeniul creºterii produsului intern brut, al reformelor ºi al credibilitãþii externe, România a reuºit sã recupereze numai în 2 ani de guvernare PSD regresul economico-social ºi degradarea imaginii externe a þãrii înregistrate în perioada 1997Ñ2000.

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Coordonatele politicii fiscal-bugetare care stau la baza proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2003 se concentreazã pe continuitate în reformã, concomitent cu asigurarea stabilitãþii macroeconomice ºi consolidarea credibilitãþii externe.

Noua Lege a finanþelor publice, care va intra în vigoare începând cu anul 2003, asigurã întregului proces bugetar orientarea spre performanþã. În acelaºi timp, se conferã predictibilitate, flexibilitate ºi transparenþã procedurii bugetare anuale ºi ea antreneazã într-o mãsurã mai

mare responsabilitatea autoritãþilor centrale ºi locale în utilizarea raþionalã ºi eficientã a fondurilor publice.

Construcþia bugetarã reflectã reducerea fiscalitãþii ºi alocarea pe programe prioritare a resurselor, precum ºi finanþarea deficitului bugetar în condiþii neinflaþioniste.

Guvernul continuã politica de reducere a presiunii fiscale începutã în anul 2001. Pentru anul 2003, prin politica fiscalã se asigurã: conferirea unui caracter stimulativ ºi echitabil sistemului fiscal creºterea transparenþei ºi a stabilitãþii sistemului fiscal; reducerea în continuare a gradului de fiscalitate, în special a celui aferent forþei de muncã, care se va diminua în anul viitor cu 5%, cu efecte favorabile asupra creºterii producþiei ºi a investiþiilor; continuarea reformei administraþiei fiscale în vederea îmbunãtãþirii colectãrii veniturilor bugetare; crearea condiþiilor necesare atingerii parametrilor stabiliþi prin proiecþiile fiscale pe termen mediu.

În anul 2003, veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 30,1% din produsul intern brut, într-o uºoarã scãdere comparativ cu anul 2002. Aceastã evoluþie este generatã de reducerea contribuþiei la bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetul asigurãrilor sociale de sãnãtate, bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, de scãderea taxei de dezvoltare cuprinsã în tariful energiei electrice, precum ºi de eliminarea contribuþiei agenþilor economici pentru persoanele cu handicap.

Politica bugetarã, corelatã cu politica fiscalã ºi cu prevederile programului de reforme economice ºi structurale, are ca þinte principale: ierarhizarea prioritãþii cheltuielilor pe domenii de activitate economicã ºi socialã; adaptarea în continuare a cheltuielilor la posibilitãþile reale de colectare a veniturilor bugetare; extinderea sistemului de alocare a fondurilor publice pe bazã de programe sectoriale clar definite, conþinând criterii ºi indicatori de performanþã, în scopul eficientizãrii utilizãrii fondurilor bugetare.

Cheltuielile bugetului general consolidat în anul 2003 reprezintã aproximativ echivalentul a 1/3 din PIB.

Deficitul bugetului general consolidat este proiectat la 2,65% din PIB, nivel care corespunde obiectivului de menþinere a stabilitãþii macroeconomice, în condiþiile continuãrii în ritm relativ accelerat al procesului dezinflaþiei ºi al limitãrii deficitului contului curent al balanþei de plãþi în raport cu resursele externe disponibile pentru finanþarea acestuia.

Deficitul bugetar astfel proiectat reprezintã ºi un rãspuns pozitiv al României în procesul de realizare a criteriilor de convergenþã economicã, necesare pentru integrarea în Uniunea Europeanã.

În cadrul acestor coordonate ale construcþiei bugetare, principalele modificãri în structura cheltuielilor bugetului general consolidat, prevãzute pentru anul 2003 sunt: pe de o parte, scãderea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal, a cheltuielilor materiale, subvenþiilor, precum ºi a dobânzilor aferente datoriei publice; pe de altã parte, alocarea unor sume mai mari, în termeni reali, pentru finanþarea mãsurilor de protecþie socialã, stimularea ºi promovarea exportului, precum ºi asigurarea resurselor bugetare în completarea asistenþei financiare nerambursabile primite de la Uniunea Europeanã.

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Cheltuielile pentru asistenþã socialã, alocaþii, pensii, ajutoare ºi indemnizaþii, cuprinse în bugetul general consolidat, deþin ponderea cea mai mare în cadrul acestuia, situându-se în anul 2003 la 10,1% din produsul intern brut. Aceste cheltuieli au în vedere: ajutoare sociale, în funcþie de venitul minim lunar garantat, pentru circa 590.000 de familii; ajutoare pentru încãlzirea locuinþelor pe timp de iarnã; continuarea procesului de recorelare a pensiilor; majorarea alocaþiei de stat pentru copii la 210 mii lei, începând cu 1 ianuarie 2003.

Venitul bugetului de asigurãri sociale de stat pe anul viitor este fundamentat în concordanþã cu obiectivele Programului de guvernare, prin care se urmãreºte promovarea unui model social bazat pe echilibrul dintre competiþie, colaborare ºi solidaritate. Astfel, politica socialã se concentreazã, în continuare, atât pe mãsuri de protecþie ºi de asistenþã socialã pentru anumite categorii sau grupuri de persoane defavorizate, cât ºi pe acþiuni care vor contribui la obþinerea de venituri permanente ºi în creºtere. Ca atare, prin aplicarea în continuare a mecanismelor de indexare ºi a programelor de recorelare, se va realiza creºterea în termeni reali a pensiilor ºi vor fi eliminate treptat discrepanþele apãrute între diferite grupuri de pensionari.

Cheltuielile cu pensiile, prevãzute în buget, reprezintã 114.751 miliarde lei, pentru un numãr de peste 6 milioane de pensionari, din care trei sferturi sunt pensionari proveniþi din sistemul de stat.

În anul 2003 vom continua aplicarea trimestrialã a indexãrii pensiilor, astfel încât sã se acopere integral indicele mediu de creºtere a preþurilor de consum.

În acelaºi timp, va fi continuat procesul de recorelare a pensiilor prin aplicarea urmãtoarelor douã etape, în lunile ianuarie ºi iulie, proces pentru care a fost prevãzutã, în plus, suma de circa 4.700 miliarde lei, urmând a beneficia de aceastã recorelare 2.675.000 de pensionari.

Ca urmare a proceselor de indexare diferenþiatã ºi de recorelare, pensia medie netã a persoanelor cu vechime completã care beneficiazã de recorelare va ajunge la 2.778.000 lei în luna decembrie 2003, ceea ce va reprezenta o creºtere nominalã de aproape 28% faþã de decembrie 2002.

Prin proiectul de buget, Guvernul propune corelarea, în continuare, a politicii salariale cu tendinþele pozitive din economie, astfel încât sporul de producþie ºi de productivitate a muncii sã se regãseascã ºi în veniturile personalului angajat.

Pentru personalul din sectorul bugetar, în anul 2003 vor fi acordate creºteri salariale în douã etape, respectiv, cu 6% de la 1 ianuarie 2003 ºi 9% de la 1 octombrie 2003. Aceste sporuri salariale vor acoperi integral indicele

mediu de creºtere a preþurilor de consum ºi vor asigura o majorare a salariilor, în termeni reali, cu 3%.

În consecinþã, relev faptul cã, respectând prevederile programului de guvernare, urmãrim permanent realizarea unui nivel al salariilor ºi al pensiilor care sã permitã un trai decent ºi ridicarea treptatã a puterii de cumpãrare a populaþiei.

Pentru domeniul ocrotirii sãnãtãþii sunt destinate fonduri publice însumând circa 72.000 miliarde de lei, ceea ce reprezintã 3,8% din produsul intern brut al anului 2003. Se urmãreºte continuarea reformei în acest domeniu prin dezvoltarea ºi creºterea calitãþii serviciilor de ocrotire a sãnãtãþii, precum ºi sporirea responsabilitãþii ºi a eficienþei în utilizarea fondurilor alocate, potrivit standardelor Uniunii Europene. În acelaºi timp, s-a avut în vedere promovarea programelor de prevenire ºi de control a bolilor cu larg impact social, precum ºi extinderea substanþialã a programului comunitar de sãnãtate publicã.

În domeniul învãþãmântului, fondurile publice alocate reprezintã 4% din produsul intern brut, asigurându-se inclusiv resursele necesare, respectiv:

Ñ aproximativ 1.200 miliarde de lei în scopul realizãrii Programului de asigurare a produselor lactate ºi de panificaþie pentru elevii din clasele IÑIV. În acelaºi timp, studiem posibilitatea de a extinde acest program ºi pentru grãdiniþe;

Ñ rechizitele ºcolare gratuite, în valoare de 220 miliarde de lei, pentru elevii care provin din familii cu venituri reduse;

Ñ achiziþionarea de microbuze ºcolare destinate transportului elevilor în centrele zonale de învãþãmânt;

Ñ înlocuirea mobilierului uzat din întregul sistem de învãþãmânt;

Ñ creºterea calitãþii activitãþii de învãþãmânt prin dotarea ºi folosirea calculatoarelor în procesul educaþional, program pentru care vor fi repartizate, într-o perioadã de 3 ani, peste 2.500 miliarde de lei;

Ñ alocarea unei sume de peste 7.800 miliarde lei pentru educaþia universitarã ºi postuniversitarã, urmãrindu-se îmbunãtãþirea indicatorilor specifici de creºtere a calitãþii învãþãmântului superior.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Pentru susþinerea ºi consolidarea creºterii economice, proiectul de buget acordã o atenþie prioritarã ajustãrii structurale, respectiv sprijinirii unor sectoare ale economiei reale, având în vedere necesitatea restructurãrii ºi modernizãrii lor, în perspectiva aderãrii la structurile euro-atlantice.

Astfel, în industrie, fondurile propuse spre alocare în anul 2003 pentru cheltuielile de capital, în valoare de aproape 6.900 miliarde de lei, sunt destinate în principal finanþãrii lucrãrilor la Centrala nuclear-electricã de la Cernavodã, a investiþiilor din sectorul industriei extractive ºi energetice, precum ºi susþinerii acþiunilor de protecþie a mediului. În acelaºi timp, sunt prevãzute fonduri care asigurã subvenþionarea sectorului minier ºi a programelor sociale din domeniul industriei extractive ºi de apãrare. Pentru susþinerea agriculturii, care rãmâne, pe termen mediu ºi pe termen lung, una din ramurile de interes strategic naþional, s-au alocat prin proiectul de buget fonduri care prezintã peste 30.000 miliarde de lei. Aceste cheltuieli sunt destinate în principal: subvenþionãrii cu pânã la 50% a preþului seminþelor certificate sprijinirii printr-un sistem coerent de prime ºi subvenþii a sectoarelor de producþie vegetalã ºi de creºtere a animalelor; extinderii sistemului de irigaþii.

Activitãþilor de transport ºi de comunicaþii le sunt destinate în anul 2003 fonduri publice de peste 64.000 miliarde lei, direcþionate în principal cãtre reabilitarea, modernizarea ºi dezvoltarea gradualã a unei infrastructuri de transport eficiente, compatibile cu reþeaua europeanã de transport. Urmãrim, în acelaºi timp, îmbunãtãþirea confortului cãlãtorilor, creºterea siguranþei în circulaþie ºi maximizarea efectelor pozitive asupra mediului înconjurãtor.

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Amplul proces de descentralizare a serviciilor publice ºi de consolidare a autonomiei locale administrative ºi financiare a determinat îmbunãtãþirea substanþialã a sistemului de asigurare a surselor de finanþare ale administraþiei publice locale, în corelaþie cu responsabilitãþile transferate. Acest obiectiv, urmãrit permanent de Guvern în anii 2001 ºi 2002, a ocupat o poziþie centralã în elaborarea proiectelor de buget prezentate astãzi în faþa dumneavoastrã.

Bugetele locale însumeazã în anul 2003 peste 117.000 miliarde de lei, cu 30% mai mult decât în anul 2002, reprezentând 6,3% din produsul intern brut.

În completarea surselor proprii ale bugetelor locale, prin proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2003 se propune alocarea de la bugetul de stat a sumei de aproape 97.000 miliarde de lei. Fondurile sunt repartizate pentru: subvenþionarea energiei termice livrate populaþiei, finanþarea cheltuielilor instituþiilor de învãþãmânt preuniversitar de stat, investiþii finanþate parþial din împrumuturi externe, locuinþe ºi pietruirea drumurilor comunale ºi alimentarea cu apã a satelor, elaborarea sau actualizarea planurilor urbanistice generale, întreþinerea ºi dezvoltarea aeroporturilor de interes local.

În acest mod, se asigurã surse suplimentare pentru echilibrarea bugetelor locale, în special pentru unele unitãþi administrativ-teritoriale cu probleme economice sau sociale mai deosebite.

Doresc sã subliniez faptul cã Guvernul a manifestat o preocupare constantã pentru creºterea cotelor defalcate din impozitul pe venit ce revin autoritãþilor publice locale cu 3 puncte procentuale faþã de anul 2001, respectiv de la 60% la 63%, la nivel central rãmânând doar 37%. În acest context, fondurile destinate pentru echilibrarea bugetelor la comune, oraºe, municipii au crescut de la 15% la 17% din totalul fondurilor provenite din impozitul pe venit.

Prin aceste decizii am demonstrat ºi demonstrãm, în continuare, responsabilitate faþã de buna funcþionare a autoritãþilor publice locale. Astfel, numai la ultima rectificare a bugetului pe anul 2002 s-a acordat o suplimen-

tare a cheltuielilor pentru bugetele locale de peste 1.800 miliarde de lei. De asemenea, au fost asigurate garanþii guvernamentale, în valoare de 120 milioane de dolari, în vederea constituirii stocurilor pentru iarna 2002Ð2003 la cele 18 termocentrale transferate cãtre colectivitãþile locale.

Pe linie legislativã, Guvernul a acþionat pentru perfecþionarea reglementãrilor juridice privind finanþele publice locale. În acest sens, începând din anul 2003 se va aplica noua lege referitoare la impozitele ºi taxele locale. Totodatã vom definitiva ºi înainta Parlamentului noua Lege a finanþelor publice locale. Aceste acte normative vor asigura întãrirea autonomiei administrative ºi financiare a consiliilor judeþene ºi a consiliilor locale de la municipii, oraºe ºi comune.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Subliniez faptul cã proiectele de buget pe anul 2003, integrate într-un orizont strategic coerent ºi realist, reprezintã cel mai important instrument pentru aplicarea politicii economice a Guvernului.

Asigurãm astfel consolidarea creºterii economice ºi ameliorarea condiþiilor de viaþã ale cetãþenilor þãrii, într-o perioadã în care este nevoie de stabilitate internã ºi de credibilitate externã, premise necesare în procesul de aderare a României la Uniunea Europeanã. Modul de concepere ºi de construcþie a proiectelor de Lege privind bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003 sunt armonizate cu tehnicile ºi procedurile specifice Uniunii Europene.

Îmi exprim speranþa cã, dupã examinarea proiectului bugetului de stat ºi a bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003 în comisiile parlamentare, în plenul Parlamentului va urma o dezbatere constructivã, realistã, concretizatã într-un dialog în urma cãruia vor fi adoptate soluþiile cele mai potrivite pentru situaþia actualã a României.

Stimaþi colegi,

În ultima decadã a acestei luni þara noastrã se va afla în faþa unui examen crucial, Summit-ul de la Praga. Acum avem toate motivele sã credem cã România va fi invitatã sã adere la Alianþa Nord-Atlanticã. De asemenea, Summit-ul Uniunii Europene de la Copenhaga va schiþa viitorul european al þãrii noastre.

Actualele proiecte de buget, parte strategicã a procesului de amplã relansare a economiei, asigurã, din punct de vedere practic, pe diversele sale pãrþi componente, succesul demersurilor externe la care ne-am angajat.

Toate forþele politice din Parlament au înþeles importanþa istoricã a acestor demersuri ºi le-au sprijinit. De aceea, se cuvine sã adresez sincere mulþumiri tuturor forþelor politice, sindicatelor, patronatelor, societãþii civile ºi, nu în ultimul rând, reprezentanþilor mass-media. Totodatã, vreau sã mulþumesc cetãþenilor þãrii pentru opþiunea clarã exprimatã în repetate rânduri, evidenþiatã ºi în sondajele de opinie, referitoare la dorinþa de aderare a României la NATO ºi de integrare în Uniunea Europeanã. Sunt convins cã sunteþi de acord cu mine privind necesitatea de a asigura Ñ aºa cum s-a realizat în perioada 2001Ð2002 Ñ stabilitate politicã, creºtere economicã ºi pace socialã, în interesul României, al cetãþenilor sãi.

În încheiere, stimaþi senatori, stimaþi deputaþi, vã mulþumesc pentru atenþia acordatã ºi vã adresez rugãmintea de a vota cele douã proiecte de legi bugetare pe anul 2003, acte de maximã responsabilitate politicã pentru consolidarea tendinþelor ºi rezultatelor pozitive înregistrate de România în ultimii doi ani.

Vã mulþumesc pentru atenþie!

Vã mulþumesc, domnule prim-ministru. Stimaþi colegi,

În continuare, dau cuvântul domnului senator ªtefan Viorel, pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor pentru buget, finanþe ºi bãnci, sesizate în fond.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Viorel ªtefan:**

Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru, Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Domnilor miniºtri,

Stimaþi invitaþi,

Proiectul bugetului de stat pe anul 2003, împreunã cu proiectul legii bugetare, potrivit Legii nr. 72/1996 privind finanþele publice, au fost transmise Guvernului ºi Parlamentului în termenele stabilite de lege ºi, de aceea, se cuvine sã apreciem perseverenþa Guvernului ºi, deopotrivã, a Ministerului Finanþelor Publice, care pentru al doilea an consecutiv ºi-au direcþionat eforturile în vederea transmiterii spre aprobarea Parlamentului a proiectului Legii bugetului de stat la data de 10 octombrie 2002.

Birourile permanente reunite ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor, în ºedinþa din 14 octombrie 2002, au hotãrât repartizarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2003 la comisiile permanente, în vederea elaborãrii avizelor, precum ºi a raportului comun de cãtre Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci din cele douã Camere.

La elaborarea proiectului bugetului de stat pe anul 2003 s-au avut în vedere obiectivele politicii fiscale, obiectivele politicii bugetare ºi politcii sectoriale, ca ºi componente ale amplului proces de transformare structuralã a economiei ºi societãþii româneºti.

Creºterea produsului intern brut cu 5,2% pe seama mãririi volumului de activitate, cu deosebire în ramurile producãtoare de bunuri, a producþiei industriale cu 6,5%, pe baza creºterii producþiei ramurilor industriei prelucrãtoare cu cele de la export, continuarea procesului deflaþionist ºi în cursul anul 2003 sunt numai câteva din þintele pe care Guvernul ºi le-a propus în anul 2003, în condiþiile menþinerii echilibrelor macroeconomice ºi îndeplinirii criteriilor de performanþã convenite în acordurile cu organismele internaþionale.

Fãrã a se limita la aceste obiective, politica fiscalã ºi cea bugetarã vizeazã reducerea treptatã a presiunii fiscale, îmbunãtãþirea transparenþei fiscale, armonizarea legislaþiei fiscale cu normele Uniunii Europene, protecþia socialã, sistemul de învãþãmânt, îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei ºi, nu în ultimul rând, asigurarea finanþãrii angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeanã.

Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci au analizat ºi dezbãtut un numãr de peste 580 de amendamente, primite atât din partea celorlalte comisii de specialitate ale Parlamentului, cât ºi din partea unor parlamentari sau grupuri parlamentare.

Amendamentele propuse privesc în special solicitãri de modificare a cheltuielilor, atât în volumul, cât ºi în structura acestora. Din totalul amendamentelor prezentate au fost reþinute un numãr de 32 de amendamente, prin care s-au suplimentat bugetele mai multor ordonatori de credite prin diminuarea corespunzãtoare a fondului de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului cu aproximativ 100 miliarde de lei.

Amendamentele admise, care sunt prezentate în anexa 1 la prezentul raport, vizeazã în principal urmãtoarele:

Ð suplimentarea cheltuielilor la diverse obiective de investiþii aparþinând Ministerului Finanþelor Publice cu circa 4 miliarde de lei, Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului cu 13 miliarde de lei, Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii cu 18 miliarde de lei, Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei cu 13,4 miliarde de lei, Ministerului Administraþiei Publice cu 3 miliarde de lei;

Ð suplimentarea cheltuielilor pentru personalul neclerical de la Ministerul Culturii ºi Cultelor cu 3 miliarde de lei;

Ð suplimentarea bugetului Ministerului Informaþiilor Publice prin majorarea alocaþiilor bugetare pentru sprijinirea organizaþiilor cetãþenilor aparþinând minoritãþii naþionale, altele decât cele care primesc subvenþii de la bugetul de stat cu 40 miliarde de lei;

Ð suplimentarea bugetului Academiei Române cu 2 miliarde de lei pentru înfiinþarea secþiei muzeistice a Institutului Naþional pentru Studiul Totalitarismului;

Ð suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale cu 19 miliarde de lei pentru finanþarea cheltuielilor privind protecþia socialã, protecþia copilului ºi finanþarea unor instituþii de culturã în judeþele Teleorman, Mureº ºi Covasna ºi a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã cu 2,5 miliarde lei pentru finanþarea cheltuielilor instituþiilor de învãþãmânt preuniversitar de stat ºi a creºelor în judeþele Timiº ºi Constanþa.

Prin acceptarea acestor amendamente, deficitul bugetar a rãmas nemodificat, veniturile totale s-au diminuat cu 21,5 miliarde lei ºi cu aceeaºi sumã au fost diminuate cheltuielile bugetare, care, în structurã, înregistreazã o creºtere de aproximativ 50 miliarde de lei cheltuieli de capital, ºi o reducere la cheltuielile curente cu circa 70 miliarde de lei. Amendamentele respinse, cuprinse în anexa 2 la raport, în marea lor majoritate, se referã la solicitãri de majorãri de cheltuieli bugetare, multe dintre acestea fãrã a se indica sursa de finanþare, cheltuieli care ar fi condus la creºterea deficitului bugetar ºi, implicit, la nerealizarea obiectivului de sustenabilitate fiscalã pe termen mediu, de continuare a procesului de dezinflaþie ºi limitarea deficitului de cont curent.

Din cele peste 580 de amendamente propuse spre analiza Comisiilor pentru buget, finanþe ºi bãnci, multe dintre acestea, având conþinut asemãnãtor, au fost comasate, astfel încât a rezultat un numãr de 438 de amendamente respinse ºi 32 de amendamente admise.

Din analiza motivelor care au stat la baza respingerii acestor amendamente a rezultat cã au fost respinse 117 amendamente formulate asupra textului legii bugetare ºi 321 de amendamente respinse au fost formulate asupra anexelor la legea bugetarã.

O examinare succintã asupra anexei 2 cuprinzând amendamentele respinse ne poate conduce, în principal, spre urmãtoarele concluzii: 24% din amendamentele formulate nu au indicat sursa de finanþare sau finanþarea cheltuielilor era deja prevãzutã în alte capitole sau titluri de cheltuieli ori finanþarea era asiguratã prin bugetele locale, totalul sumelor astfel solicitate depãºind 20 de mii de miliarde; circa 30% din propuneri au indicat ca sursã de finanþare Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului, respectiv Fondul de intervenþie, ori diminuarea bugetelor altor ordonatori de credite. Adoptarea acestora ar fi afectat, în mare mãsurã echilibrul bugetar, întrucât sumele solicitate reprezintã peste 18 mii de miliarde de lei, ceea ce ar fi condus la un deficit bugetar de aproape 70 de mii de miliarde; numai pe seama fondului de rezervã sumele solicitate depãºesc 10 mii de miliarde, iar din bugetele alocate altor ordonatori de credite, peste 8 mii de miliarde.

Concluzia generalã asupra amendamentelor respinse este aceea cã admiterea tuturor acestor propuneri ar fi determinat creºterea deficitului bugetar la peste 100 de mii de miliarde, ceea ce ar fi condus la neîndeplinirea criteriilor de aderare a României în structurile euroatlantice, cu toate consecinþele care decurg din aceasta.

În încheiere, aº vrea sã menþionez cã proiectul de Lege a bugetului de stat pe 2003 a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ ºi, totodatã, vreau sã fac menþiunea cã prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci din Senat ºi Camera Deputaþilor propun plenului reunit al celor douã Camere ale Parlamentului spre dezbatere ºi adoptare proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2003, cu amendamentele cuprinse în anexa 1 la raport.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

Urmeazã sã trecem la dezbateri generale asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2003.

Vreau sã vã reamintesc cã, potrivit art. 49 alin. 3 din Regulamentul ºedinþelor comune, în aceastã fazã nu pot fi propuse amendamente.

ªefii grupurilor parlamentare ºi-au comunicat urmãtoarele înscrieri la cuvânt:

Ð din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social-Democrat ºi Umanist, domnii: Florin Georgescu, Marin Dinu, Aurel Gubandru, Dan-Mircea Popescu, Valentin Adrian Iliescu, Triþã Fãniþã, Maria Dobrescu, Vasile Bleotu, ªtefan Viorel;

Ð din partea Grupului parlamentar P.R.M.: Mihai Ungheanu, Carol Dina, Anghel Stanciu, Ioan Aurel Rus, Mircea Ifrim, Nicolae Pãtru, Cristea Valeriu Buzea, Augustin Lucian Bolcaº.

Ð domnii Ion Mînzînã ºi Iulian Mincu s-au înscris pentru bugetul asigurãrilor sociale de stat, deci nu în aceastã fazã a dezbaterilor;

Ð din partea Grupurilor parlamentare P.D. Ñ domnul Adriean Videanu;

Ð din partea Grupurilor parlamentare P.N.L. s-au înscris domnii Ñ Dan Radu Ruºanu, Nicolaescu Gheorghe Eugen;

Ð din partea Grupurilor parlamentare U.D.M.R. Ñ domnul Winkler Iuliu;

Ð doamna Bšndi Gyšngyike s-a înscris tot pentru bugetul asigurãrilor sociale, nu acum.

Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale Ñ domnul deputat Varujan Pambuccian.

În ordinea partidelor parlamentare, dau întâi cuvântul domnului deputat Florin Georgescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Aveþi cuvântul, domnul deputat!

Vã mulþumesc, domnilor preºedinþi. Domnule prim-ministru, Onoraþi membri ai Cabinetului, Stimaþi colegi,

Începem astãzi dezbaterea proiectului Legii bugetului de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat, care reprezintã douã decizii fundamentale ale Parlamentului, atât pentru evoluþia economicã a þãrii, cât ºi pentru situaþia socialã a populaþiei.

Politica financiarã, în condiþiile liberalizãrii accelerate a tuturor pieþelor ºi a racordãrii legislaþiei româneºti la cea din Uniunea Europeanã, rãmâne principala pârghie la îndemâna Guvernului pentru a-ºi pune în aplicare programul economico-social cu care a fost învestit de cãtre Parlament.

În acest context, bugetul de stat ºi în special bugetul general consolidat al statului constituie elemente esenþiale, instrumente fundamentale prin care Executivul acþioneazã pentru a influenþa pozitiv evoluþia proceselor din economie ºi pentru a asigura echilibre macroeconomice înlãuntrul cãrora poate sã se înregistreze atât modernizarea þãrii, creºterea competitivitãþii bunurilor ºi serviciilor româneºti, cât ºi ridicarea standardului de viaþã al populaþiei.

De aceea, alãturi de rãspunderea importantã care revine Guvernului, în calitate de iniþiator, ºi dupã aprobare, de gestionar al bugetului, nouã, parlamentarilor, ne revine o însemnatã responsabilitate Ñ aceea de a examina cu raþionalitate ºi pragmatism modul de fundamentare ºi întocmire a bugetului de stat, a bugetului asigurãrilor sociale de stat, în profunzimea lor, sã propunem amendamente care sã îmbunãtãþeascã volumul veniturilor colectate ºi modul de alocare a cheltuielilor, fãrã însã a afecta echilibrul bugetar programat ºi stabilitatea macroeconomicã programatã pentru anul de referinþã 2003.

Înainte de a trece la prezentarea argumentaþiei noastre privind construcþia bugetarã pentru anul viitor, vã rog sã-mi permiteþi sã remarc ºi eu faptul cã este pentru al doilea an consecutiv când Guvernul Adrian Nãstase reuºeºte sã prezinte Parlamentului, în termenul legal, ca o premierã dupã 1989, cele douã proiecte de legi bugetare, iar forul legislativ procedeazã la examinarea cu operativitate a acestora, înainte de începerea anului financiar pe care ele le vizeazã.

Pe lângã efectele benefice asupra activitãþii din economia realã ºi la nivelul instituþiilor publice centrale ºi locale, aceastã situaþie pozitivã reprezintã încã o dovadã evidentã a stãrii de normalitate în care s-a înscris evoluþia economico-socialã a þãrii începând cu anul 2001, ca efect al coerenþei actului de guvernare a þãrii realizatã de Partidul Social Democrat ºi aliaþii sãi politici în plan guvernamental.

Trecând la analiza propriu-zisã a proiectului bugetului de stat pe anul 2003, vã rog sã-mi permiteþi sã reliefez principalele calitãþi ºi virtuþi ale acesteia, în viziunea Guvernului ºi, implicit, a Grupului parlamentar socialdemocrat ºi umanist.

În primul rând, acest buget continuã sã reprezinte un instrument de dezvoltare economicã ºi socialã a þãrii, ºi nu de inducere a unui declin economic programat al economiei ºi al nivelului de trai al populaþiei, aºa cum, din nefericire, s-a întâmplat în perioada 1997Ð2000.

Ca efect al creºterii economice de 5,3% înregistratã în cursul anului 2001 ºi a celei preliminate de 4,5% în acest an, Guvernul Nãstase aproape cã a recuperat efectele nefaste ale reducerii producþiei naþionale cu peste 10% în perioada guvernãrii anterioare.

Pentru anul 2003 se prevede, în continuare, o creºtere economicã de 5,2%, la care, adãugând aprecierea programatã a cursului monedei naþionale în raport cu valutele internaþionale, obþinem o majorare de circa 5 miliarde de dolari a PIB-ului, a produsului intern brut

pe an, ceea ce reprezintã o evoluþie de naturã sã contribuie la reducerea în ritm accelerat a decalajului care separã România de þãrile dezvoltate, în general, de þãrile membre ale Uniunii Europene, în special.

Aceastã creºtere economicã este generatã de majorarea cu 6,5% a producþiei industriale, îndeosebi în ramurile cu un grad ridicat de prelucrare a materiilor prime, în condiþiile de creºtere a competitivitãþii ºi eficienþei mãrfurilor româneºti, fapt demonstrat de însãºi diminuarea ponderii stocurilor de produse finite în total resurse de producþie, trend, tendinþã înregistratã în mod constant începând cu anul 2001 ºi continuatã ºi în prezent.

De asemenea, creºterea economicã este bazatã pe sporirea producþiei agricole cu 5%, a celei din construcþii cu 7,7% ºi aºa mai departe.

Aceastã creºtere economicã se va regãsi în sporul cu 9% al investiþiilor agenþilor economici ºi populaþiei ºi cu 10,2% al exporturilor de bunuri ºi servicii, precum ºi în majorarea consumului populaþiei cu 4%.

Orientarea sãnãtoasã a destinaþiei creºterii economice este doveditã de însuºi faptul cã în bugetul general consolidat, deci în ansamblul bugetelor ale cãror principale componente, piloni sunt bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat, deci în cadrul bugetul general consolidat cheltuielile de capital deþin o pondere în creºtere faþã de anul trecut, ca efect al diminuãrii cheltuielilor cu serviciul datoriei publice, aceste cheltuieli de capital însumând 3,6% din produsul intern brut. Iatã, un punct peste deficitul acestui buget consolidat, care este de 2,65% din produsul intern brut.

Aceasta înseamnã, pe lângã influenþele economice pozitive pe care le genereazã în economie, faptul cã la construcþia bugetarã s-au avut la bazã ºi criterii de moralitate, criterii de eticã între generaþii, respectiv ne împrumutãm acum cu echivalentul a 2,65% din produsul intern brut, dar investim 3,6% din produsul intern brut.

Deci vom lãsa generaþiilor urmãtoare o anumitã datorie, cea provenitã din acest an, 2,65% din PIB, dar, în contrapondere, generaþiile urmãtoare vor primi active de naturã economicã, infrastructuri, drumuri, poduri, cãi ferate modernizate ºi aºa mai departe, precum ºi infrastructuri de naturã socialã în domeniile educaþiei, ocrotirii sãnãtãþii, apãrãrii naþionale, ordinii publice, justiþiei, la nivelul autoritãþilor locale ºi aºa mai departe.

În al doilea rând, bugetul pe anul 2003 reprezintã un instrument de reducere programatã, în ritm accelerat, a ratei inflaþiei, care, faþã de circa 19% cât va fi în acest an, se va situa în anul urmãtor la 14%, calculat decembrie 2003, faþã de decembrie 2002, comparativ cu punctul de plecare al Guvernului Nãstase, 40% în anul 2000.

Aceastã evoluþie va favoriza înclinaþia spre economisire a agenþilor economici ºi a populaþiei, creºterea încrederii investitorilor autohtoni ºi strãini într-un mediu economic îmbunãtãþit, atât prin debirocratizare ºi lupta împotriva corupþiei, cât ºi prin reducerea substanþialã a ratei inflaþiei. În al treilea rând, bugetul analizat are confirmarea din partea instituþiilor financiare internaþionale în ceea ce priveºte realismul veniturilor stabilite ºi raþionalitatea cheltuielilor repartizate alocate prin prevederile sale.

De asemenea, deficitul bugetar programat este în concordanþã cu celelalte componente ale echilibrului macroeconomic, el fiind finanþat în proporþie de jumãtate, 50%, din resurse externe, ceea ce permite eliberarea de resurse monetare interne pentru a alimenta cu credite economia realã, agenþii economici, în vederea dezvoltãrii ºi modernizãrii activitãþii acestora.

Acest element, faptul cã avem relaþii bune, continue, ºi cã primim tranºele în momentele programate de la organismele financiare internaþionale reprezintã încã o probã a credibilitãþii ºi soliditãþii politicii guvernamentale, comparativ cu perioada guvernãrii anterioare, când aceste relaþii erau blocate sau întrerupte dupã una sau douã tranºe de împrumut.

În al patrulea rând, bugetul pe anul 2003 este consecvent în ceea ce priveºte respectarea Programului de guvernare aprobat de Parlament, prin aceea cã este construit pornind de la o importantã relaxare fiscalã. Aceasta se concentreazã atât în domeniul impozitãrii muncii, zonã în care taxarea a fost redusã cu 5 puncte procentuale, ceea ce este de naturã sã contribuie la crearea de resurse suplimentare pentru investiþii ºi modernizare la nivelul agenþilor economici ºi de resurse pentru economisire la nivelul angajaþilor, al salariaþilor, relaxarea fiscalã regãsindu-se, totodatã, ºi în alte zone, cum ar fi Fondul pentru modernizarea sistemului energetic, sau întâlnind chiar eliminarea unor contribuþii în spiritul politicii fiscale a Guvernului, anume aceea de a desfiinþa treptat Ñ ºi s-a reuºit acest lucru substanþial în ultimii doi ani Ñ fondurile extrabugetare, pentru creºterea transparenþei ºi a alocãrii eficiente a resurselor publice.

În al cincilea rând, bugetul de stat pe anul 2003 în proiect este o reflectare a faptului cã elaborarea sa a fost realizatã de un partid social-democrat, care acordã o atenþie deosebitã atât dezvoltãrii economice, dar, pe aceastã bazã, ºi creºterii nivelului de viaþã al cetãþenilor. Astfel, bugetul pe anul viitor reprezintã un instrument activ de influenþare generalã a creºterii nivelului de trai al populaþiei, care se realizeazã atât prin prevederile sale, unde sunt incluse majorãri ºi indexãri de salarii, recorelãri ºi indexãri de pensii, sporirea alocaþiilor pentru copii ºi a ajutoarelor sociale, cât ºi prin majorarea cu 43% a salariului minim pe economie, precum ºi ca efect al faptului cã negocierile salariale libere la nivelul agenþilor economici se vor desfãºura într-un mediu economic caracterizat prin creºtere economicã, ceea ce dã încredere ºi speranþã în consolidarea activitãþii firmelor ºi companiilor cu capital privat ºi de stat.

În acest sens, trebuie menþionat nivelul foarte ridicat al cheltuielilor pentru asistenþã socialã, alocaþii, pensii ºi ajutoare cuprins în bugetul general consolidat, respectiv 10,1% din produsul intern brut, ceea ce reprezintã echivalentul a peste 4 miliarde de dolari.

În al ºaselea rând, bugetul constituie un mijloc activ de creºtere a transparenþei ºi eficienþei cheltuirii banului public, prin faptul cã marcheazã trecerea ireversibilã de la bugetul de mijloace, anume acela construit pe baza alocãrii globale a unor sume cãtre diferite sectoare economice ºi sociale, eligibile a primi bani de la buget, fãrã a se stabili criterii clare de cheltuire ºi evaluare ulterioarã a eficienþei utilizãrii fondurilor publice. Se trece, deci, de la acest tip de buget de mijloace, la bugetul construit pe bazã de programe, care demonstreazã cã la stabilirea prioritãþilor ºi a ierarhizãrii acestora în fiecare sector de activitate au stat la bazã indicatori solizi, reprezentativi, criterii de performanþã care vor constitui, totodatã, baza de evaluare a modului de gestionare a fondurilor publice în fiecare sector finanþat din bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi celelalte componente ale bugetului general consolidat al statului.

În al ºaptelea rând, bugetul pe anul 2003 este utilizat în continuare ca un instrument activ de descentralizare a deciziilor administrative ºi în plan financiar la nivelul comunitãþilor locale, cele care cunosc cel mai bine nevoile, cerinþele, solicitãrile cetãþenilor. Prin construcþia sa, bugetul pe anul 2003 deplaseazã o serie de noi activitãþi de la nivel central la nivel local ºi asigurã concomitent sursele financiare corespunzãtoare pentru acoperirea realizãrii lor, gradul venitului de descentralizare financiarã, concretizat în cuantumul veniturilor lãsate direct sau transferate de la bugetul de stat la bugetele locale, crescând substanþial în acest an comparativ cu anii precedenþi.

În al optulea rând, bugetul pe anul 2003 constituie o pârghie eficace pentru susþinerea ºi accelerarea procesului de aderare la NATO ºi de integrare în Uniunea Europeanã, deoarece în structura cheltuielilor sale sunt prevãzute sume consistente pentru participarea instituþiilor publice, centrale ºi locale la programele finanþate din împrumuturi externe sau din asistenþa nerambursabilã a Uniunii Europene.

M-aº opri aici cu evidenþierea virtuþilor bugetului pe anul 2003, pentru a putea sã comentez în continuare câteva dintre criticile pe care intuiesc, din dezbaterile care au avut loc în cadrul comisiilor, cã le vor formula, în luãrile dumnealor de cuvânt, distinºii colegi, reprezentanþi ai partidelor din opoziþie.

Dupã cum se cunoaºte, în cadrul dezbaterilor din cadrul Comisiilor reunite de buget, finanþe, bãnci au fost examinate 430 de amendamente înaintate de comisiile de specialitate ca fiind admise de acestea, precum ºi alte zeci de amendamente respinse la nivelul comisiilor de specialitate, dar care au fost susþinute în faþa Comisiilor reunite de buget, finanþe, bãnci de cãtre iniþiatorii acestora.

Având în vedere caracterul fundamentat sau nu al amendamentelor în cauzã, dacã ele contribuiau la menþinerea sau la denaturarea echilibrului bugetar, Comisiile reunite de buget, finanþe, bãnci au aprobat circa 8% din aceste amendamente, cu costuri însumând circa 120 de miliarde lei, care se reflectã în diminuarea rezervei bugetare la dizpoziþia Guvernului pentru anul viitor.

Au fost respinse amendamente care nu prezentau viabilitate în practicã din punct de vedere al obþinerii de venituri, dupã cum au fost respinse amendamente care prevedeau alocarea de resurse suplimentare cãtre diferite domenii bugetare fãrã a se indica surse de venituri viabile care sã nu dezechilibreze proiecþiile pentru anul 2003.

Spre exemplu, una dintre propuneri era aceea de a se schimba sistemul de aºezare ºi încasare a accizelor la produsele petroliere de la producãtori, respectiv 10Ð15 rafinãrii, deplasându-se centrul de greutate cãtre unitãþile de desfacere cu amãnuntul a produselor petroliere, de ordinul miilor, care, pe de o parte, ºi-ar fi complicat evidenþa operativã ºi contabilã, crescându-le costurile de administrare, iar pe de altã parte schimbarea sistemului ar fi încãlcat un principiu fundamental al finanþelor publice, al administrãrii fiscale, ºi anume acela al randamentului fiscal. Este mult mai greu sã obþii cuantumul de venituri programat pentru anul viitor adresându-te la 4 sau 5.000 de contribuabili, decât adresându-te unui numãr de 10Ð15 contribuabili din zona respectivã de activitate.

Argumentul pentru care se propunea aceastã mutaþie în regimul accizãrii produselor petroliere erau unele acte de evaziune fiscalã ºi de corupþie surprinse în perioada recentã sau chiar în prezent în zona de circulaþie a unor asemenea produse. Trebuie sã ne concentrãm atenþia asupra prevenirii ºi combaterii unor asemenea fenomene, a pedepsirii ºi sancþionãrii lor drastice de cãtre organele abilitate în stat, ºi nu sã schimbãm sistemul cãtre o modalitate de circulaþie ºi impozitare care ar crea mai multe premise pentru evaziune fiscalã ºi pentru acte de corupþie.

Pe de altã parte, se propunea înlocuirea actualei taxe pentru modernizarea drumului cu un sistem de rovignete, care sã fie aplicate în mod nediscriminatoriu, dar egalitarist, implicit contribuþia sã fie aceeaºi pentru toþi posesorii de autovehicule, fãrã nici o diferenþiere în ceea ce priveºte capacitatea cilindricã ºi pierzându-se din vedere tocmai esenþa acestei taxe de drum, ºi anume principiul potrivit cãruia plãteºte cine circulã ºi cine contribuie la uzura drumului, pentru a necesita modernizarea acestuia, ºi nu plãtesc toþi, nediferenþiat, indiferent dacã utilizeazã sau nu autovehiculele.

Se mai propunea creºterea redevenþelor, adicã a unor impozite directe, plãtite de cãtre cei care exploateazã diferitele surse naturale. Aceasta este o problemã aflatã în atenþia Guvernului, care, în raport cu natura resurselor, diferenþiazã redevenþele, aceste taxe plãtite de cãtre cei care exploateazã resursele, dar nu putem privi lucrurile în mod global, nediferenþiat, pentru cã sunt domenii care deja sunt în pierdere, sunt subvenþionate. Asta ar însemna faptul cã am colecta bani cu o mânã ºi cu cealaltã am da

bani în plus pentru subvenþii, ca sã acoperim o redevenþã, un impozit mai mare cãtre stat sau, în alte cazuri, unde exploatãrile sunt rentabile, ar însemna cã prin majorarea impozitului acestuia de natura redevenþei am mãri cheltuielile companiei ºi, implicit, am scãdea impozitul pe profit, care constituie tot un venit al bugetului de stat.

ªi aceastã propunere a fost respinsã, pentru cã nu prezenta argumente viabile, iar evaluãrile specialiºtilor din Ministerul Finanþelor Publice, ca ºi în precedentele cazuri menþionate, arãtau cã prin amendamentele propuse, în cazul în care ele ar fi fost acceptate, nu se aduceau venituri în plus la buget, ci se înregistrau minusuri în ceea ce priveºte colectarea veniturilor bugetare.

Apoi, sigur cã au fost foarte multe amendamente care solicitau, pornindu-se inclusiv de la aceºti bani în plus, care erau calculaþi în mod artificial, fictiv, de cãtre iniþiatori, deci se solicitau alocãri suplimentare de mii de miliarde cãtre diferite sectoare de activitate, ceea ce nu corespundea realitãþii, dincolo de faptul cã prin bugetul de stat nu putem sã introducem prevederi de fond care sã modifice legislaþia fiscalã, bugetul nu este o lege a legilor financiare, ci el este un reflex al legislaþiei, al cadrului juridic existent la un moment dat, anume în momentul elaborãrii sale.

Dupã cum se propunea într-un alt amendament, includerea a zeci de mii de miliarde pentru potenþiale despãgubiri acordate foºtilor proprietari sau acþionari, cãrora le-au fost naþionalizate sau au fost deposedaþi de proprietãþi, sub diferite motive imorale, de regimul comunist, deci despãgubiri pentru asemenea cazuri, în condiþiile în care Legea nr. 10 din 2000 prevede cã pentru asemenea situaþii se va elabora o lege specialã care va prevedea foarte clar modalitãþile de despãgubire în raport cu situaþia juridicã a fiecãrui pretendent, a fiecãrei persoane fizice sau juridice.

Din aceste motive, stimate colege ºi stimaþi colegi, amendamentele nu au fost acceptate, pentru cã ele nu veneau sã contribuie la echilibrul bugetar, la întãrirea colectãrii veniturilor ºi la îmbunãtãþirea eficienþei alocãrii cheltuielilor, ci creau dezechilibre generatoare de inflaþie ºi, mai departe, de erodare a puterii de cumpãrare a populaþiei, de degradare a mediului economic.

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Având în vedere caracteristicile ºi premisele menþionate, care au stat la baza construcþiei bugetului de stat pe anului 2003, faptul cã acest buget îmbinã armonios criteriile economice de eficienþã cu cele sociale, de solidaritate ºi protecþie socialã, faptul cã bugetul are confirmarea instituþiilor financiare internaþionale ºi contribuie esenþial la atragerea de resurse externe strict necesare modernizãrii þãrii, creând premise pentru accelerarea integrãrii în structurile euroatlantice, am mandatul politic din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist) sã vã informez cã acest grup parlamentar va vota cu toatã convingerea proiectul bugetului de stat pe anul 2003. Îmbinând în mod armonios economicul cu socialul, acest buget rãspunde ºi conþinutului unui remarcabil aforism al lui Victor Hugo, care gândea astfel despre societatea în care trebuie sã trãim, citez: ”Lumea materialã se bazeazã pe echilibru, iar lumea moralã pe echitate.Ò Este exact ceea ce reuºeºte Guvernul Adrian Nãstase prin acest buget, ºi anume sã asigure, pe de o parte, echilibrele economice, iar, pe de altã parte, sã asigure moralitatea ºi echitatea, pe de o parte, în aºezarea impozitelor ºi, pe de altã parte, în repartizarea, alocarea cheltuielilor publice cãtre diferite instituþii, ministere, agenþii publice. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Mulþumesc, domnule deputat. Aþi consumat 27 de minute din timpul afectat Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Are, în continuare, cuvântul domnul senator Carol Dina, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Carol Dina:**

Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Distinºti invitaþi,

Prezentarea proiectului bugetului general consolidat al statului pe anul 2003 spre dezbatere Parlamentului, la

10 octombrie anul curent, conform prevederilor constituþionale, reprezintã un pas înainte, creând premise pentru o pregãtire mai temeinicã a condiþiilor necesare obþinerii în anul viitor a unor rezultate mai bune în economie. Este un fapt important cã Guvernul a proiectat pentru anul 2003 o creºtere economicã de 5,2%, faþã de 4,5%, cât se preliminã în anul 2002.

Trebuie subliniat cã proiectul bugetului pe anul 2003 a fost conceput ºi elaborat pe baza noilor cerinþe ale Legii finanþelor publice, ceea ce conferã mai multã supleþe ºi transparenþã. Mai trebuie evidenþiat cã unele venituri extrabugetare reþinute de ordonatorii de credite, în temeiul unor acte normative, au fost incluse în bugetul de stat.

De asemenea, deºi se propune, începând cu luna ianuarie 2003, diminuarea cu 5 puncte procentuale a contribuþiilor de asigurãri sociale, ceea ce, desigur, va contribui la reducerea presiunii fiscale, îndeosebi a celei pe forþa de muncã, în anul 2003 impozitul pe venituri din salarii va creºte la cota de 38,4% din veniturile bugetului de stat, faþã de 36% în anul 2002.

Analiza atentã a raportului de þarã al Comisiei Europene din 2002 aratã cã numeroase obiective angajate de Guvernul României în domeniul social-politic ºi mai ales economic au înregistrat în anul 2001 ºi prima parte a anului 2002 nerealizãri importante. Datele statis-

tice conþinute în raportul Guvernului, prin care se fundamenteazã proiectul bugetului general consolidat pe anul 2003, aratã cã în anul 2002 veniturile bugetului au fost supraestimate ºi se vor realiza, în cel mai bun caz, la nivel de 84,3%, adicã un deficit de venituri de 72.141 de miliarde lei.

Nerealizãrile veniturilor se datoreazã, în principal, incapacitãþii Ministerului Finanþelor Publice de a colecta impozitele ºi taxele curente ºi comportamentului abuziv ºi clientelar al Executivului, care aprobã, ca gestionar al banului public, scutirea de obligaþii ºi reeºalonarea creditelor ºi obligaþiilor financiare ale unor agenþi economici, acoliþi politici. Sunt de notorietate cazul PRO TV, regãsit ca exemplu ºi în Raportul de þarã, cazurile ”Tutunul RomânescÒ, RAFO Ñ Oneºti, ”LukOilÒ, ”BlexiÒ Ñ S.R.L. ºi altele.

Cheltuielile înregistrate la nivelul primelor 8 luni din anul 2002 sunt inferioare celor prezentate în bugetul general consolidat. Previzionând, pe baza acestor date, cheltuielile pe întregul an 2002, rezultã o reducere a acestora cu 9,1%, adicã cu 45.454,4 miliarde lei. Din execuþia previzibilã a bugetului consolidat pe anul 2002, conform datelor cuprinse în raport, deficitul bugetar este anticipat la 43.216 miliarde lei, adicã 2,9% din produsul intern brut.

În mod real însã, execuþia bugetului consolidat pe anul 2002 se va încheia, conform extrapolãrii rezultatelor pe 8 luni conþinute în raport, cu un deficit de 69.902,7 miliarde lei, mai mare cu 26.686,7 miliarde lei, adicã va reprezenta, de fapt, acest deficit, 4,8% din produsul intern brut.

Cum în raport nu existã nici o mãsurã pentru recuperarea veniturilor sau pentru diminuarea mai pronunþatã a cheltuielilor, rezultã cã datele de fundamentare luate în calcul pentru proiectul de buget pe anul 2003 sunt eronate, fapt ce creeazã dubii asupra realismului ºi credibilitãþii evoluþiilor monetare, fiscale ºi bugetare susþinute în raport. Mai mult, creºterea realã a produsului intern brut în anul 2002 cu 4,1%, cât estimeazã raportul, devine bizarã pe fondul creºterii datoriei publice cu 1,6% din P.I.B., al creºterii producþiei pe stocuri cu 2,1% ºi al creºterii arieratelor de naturã fiscalã cu 4%.

Ca un corolar al ineficienþei managementului în sfera banului public, ineficienþã sancþionatã ºi de Raportul de þarã care consfinþeºte în mod nefast cã România nu dispune de o economie de piaþã funcþionalã, dincolo de creºterea masivã a datoriei publice interne ºi externe la peste 460 de miliarde de lei, respectiv 14,5 miliarde euro, dobânzile au devenit o povarã de nesuportat, care sancþioneazã atât capacitatea de dezvoltare economicã a României, cât ºi mai ales posibilitãþile de restaurare a unui nivel de trai decent.

Dacã la datoria publicã însumãm ºi datoria comercialã în cuantum de peste 5 miliarde euro, constatãm cã obligaþiile statului român cãtre creditori se îndreaptã la sfârºitul acestui an cãtre incredibila sumã de 20 miliarde euro. Cuantumul fabulos al dobânzilor aferente datoriei publice pe care le suportã populaþia þãrii, în fapt 57.593 miliarde lei în anul de graþie 2002, reprezintã 3,95% din produsul intern brut, depãºind incredibil cuantumul ratelor scadente la credite trase de România. Exprimate în monedã europeanã, aceste dobânzi reprezintã, în anul 2002, nu mai puþin de 1,8 milioane euro. Deficitul de cont curent al României ar putea coborî în acest an sub 2 miliarde de dolari, respectiv sub 5% din P.I.B., sub efectul tendinþei de echilibrare a balanþei comerciale, dar, subliniez, ºi pe seama banilor trimiºi în þarã de românii care muncesc în strãinãtate.

Ce þarã tristã ºi epuizatã de resurse a devenit România la începutul acestui mileniu, în care forþa de muncã exploatatã sever în strãinãtate contribuie la plata ineficienþei economice! Sã ne mai mirãm cã raportul Comisiei Europene din octombrie a.c. stigmatizeazã rezultatele politicilor economice din România, consemnând cã nivelul de trai al populaþiei, exprimat prin paritatea puterii de cumpãrare, a fost de patru ori mai mic decât media Uniunii Europene!

Situaþia criticã în care a fost adusã România din punct de vedere economic ºi social continuã sã se agraveze pe fondul proceselor de alienare ºi de degradare fizicã ºi moralã a avuþiei naþionale, care, ajunsã pe mâinile unor diletanþi, se îndreaptã cãtre colapsul economic ºi social. Nu existã în România anului 2002 nici un domeniu în care sã se regãseascã real mãcar germenii unei dezvoltãri sustenabile ºi durabile. Aceastã realitate dramaticã l-a determinat recent pe domnul prim-ministru Adrian Nãstase sã constate cã, dupã 12 ani de tranziþie, este necesarã sã regândim o strategie de industrializare a României, nu pe vechile structuri de pânã acum, ci pe unele noi, de succes, performante Ñ desigur, deziderate esenþiale, acute, care din pãcate au fost, sunt ºi vor fi, probabil, multã vreme în stadiul regândirii.

Având în vedere realitãþile economico-sociale actuale, pentru a crea premise mai puternice, care sã ducã la înfãptuirea obiectivelor cuprinse în raport, Partidul România Mare face urmãtoarele constatãri ºi propuneri:

1) Analiza în structurã a veniturilor ºi cheltuielilor pe anul 2003 în comparaþie cu anii anteriori scoate în evidenþã lipsa de fundamentare a propunerilor fãcute, ceea ce pune în discuþie realismul acestui buget. În primul rând, nu sunt suficiente numai datele pe primele 8 luni ale anului. Pe baza rezultatelor pe 10 luni, era necesarã o evaluare obiectivã a prevederilor bugetului pe întreg anul 2002, pentru a avea elemente certe la dimensionarea veniturilor ºi cheltuielilor bugetului pe anul 2003. Aceastã cerinþã este impusã de experienþele anterioare; execuþia definitivã a bugetului pe anul 2001 aratã cã, la multe capitole, diferenþele faþã de ultimele cifre în urma rectificãrilor sunt mari, în care, de pildã, impozitul pe profit s-a realizat numai în procent de 86,6% faþã de prevederile finale.

2) În al doilea rând, veniturile bugetului, proiectat ca un singur raport faþã de P.I.B., or, acest raport, ca ele-

ment de verificare a proporþiilor, trebuie sã fie rezultatul implacabil al unor fundamentãri realiste. De exemplu: impozitele directe, care sunt evaluate la 50.519,8 miliarde lei, reprezintã o creºtere de numai 13,1%, care este mai micã chiar decât rata medie a inflaþiei pe anul 2003, de 17,6%, fãrã sã se regãseascã ºi ponderea din creºterea economicã de 5,2%.

Se cunoaºte cã pentru fiecare categorie de impozit este o reglementare specialã clarã. Impozitul pe profit, potrivit legii care reglementeazã acest impozit, se calculeazã pe baza unui procent asupra profitului impozabil. Autorii proiectului de buget ar fi trebuit sã prezinte cum va evolua profitul pe ramuri în anul 2003, faþã de 2002, care este masa profitului în comparaþie cu anul precedent ºi, prin aplicarea cotei de impozit, sã se ajungã la volumul impozitului. Ministerul Finanþelor Publice ar trebui sã prezinte volumul impozitului pe profit neîncasat, atât din aceste restanþe care se vor încasa în anul 2003. Dupã unele date, obligaþiile restante faþã de buget sunt de 70 pânã la 80 de miliarde de lei. Pe bunã dreptate, Curtea de Conturi remarca recent cã Ministerul Finanþelor Publice nu are o evidenþã clarã a debitorilor care sã fie determinaþi sã-ºi onoreze obligaþiile fiscale.

3) Un alt aspect care se cuvine sã fie comentat este cel privind cuprinderea în bugetul de stat a fondurilor pentru dezvoltarea sistemului energetic ºi pentru dezvoltarea drumurilor. Este un pas înainte, dar incomplet. Faptul cã aceste fonduri cuprinse în buget au rãmas cu destinaþie specialã, pentru aceleaºi domenii pe care s-au folosit pânã în prezent, constituie o situaþie anormalã. În condiþiile când economia are o serie de prioritãþi ºi cerinþe urgente, asemenea fonduri speciale trebuie desfiinþate. Nu este normal ca bugetul de stat pe anul 2001 sã se încheie cu un deficit de 35.803 miliarde lei, iar Fondul pentru dezvoltarea drumurilor publice sã aibã un excedent de 1.859 miliarde lei.

4) Continuând politica de îndatorare a þãrii, în bugetul anului 2003 Guvernul ne propune sã validãm, prin votul Parlamentului, creºterea datoriei României cu încã 4,75 miliarde dolari, din caare 951,8 milioane dolari credite externe, 1.014.000.000 dolari Ñ creºterea datoriei publice interne ºi 2,8 miliarde dolari Ñ deficit al activitãþii de comerþ exterior.

5) Concepþia dãunãtoare privind administrarea banului public se evidenþiazã ºi din efortul financiar al statului român în anul 2003, reflectat în plãþile de dobânzi ºi cheltuieli ocazionate de procesul de creditare, care se cifreazã la uriaºa sumã de 52.488 miliarde lei, respectiv 1,4 miliarde dolari. Gravitatea concepþiei reiese pregnant din faptul cã în anul 2003 România este chematã de Guvern sã risipeascã 11.871,5 miliarde lei, respectiv 318,5 milioane dolari, numai pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de emisiunea ºi plasarea titlurilor de stat.

O situaþie extrem de gravã, care a scãpat de sub controlul Guvernului ºi afecteazã considerabil veniturile bugetare, o reprezintã spãlarea banilor. Comisia Europeanã a confirmat cã în România, în special în perioada 2000Ð2002, prin multiple ilegalitãþi, inclusiv acte de corupþie, s-au spãlat 2,4 miliarde euro. La acest capitol Ñ ”Administrarea banului publicÒ, în numele Grupului parlamentar P.R.M., solicitãm ca în Legea bugetului sã se prevadã un articol, în care Guvernul sã prezinte Parlamentului, în cursul anului 2003, mãsurile luate privind rãspunderile pentru garanþiile acordate anterior ºi pentru care creditele primite nu au fost rambursate, fiind trecute la datoria publicã, deci asupra populaþiei. Este vorba de aproape 1 miliard de dolari credite nerestituite la termen de beneficiarii lor, fiind achitate de Ministerul Finanþelor Publice din bani publici.

6) Deºi Guvernul afirmã cã promoveazã politici de convergenþã cu Uniunea Europeanã, politici conform cãrora decizia economicã urmeazã un proces amplu de descentralizare în profil teritorial, proiectul de buget de stat, prezentat spre dezbaterea ºi aprobarea Parlamentului, evidenþiazã exact contrariul, fiind fundamentat pe trei piloni Ñ Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Transporturilor ºi Locuinþei ºi Ministerul Apãrãrii. În fapt, celor trei ministere le-au fost alocate spre gestionare 184.408,6 miliarde lei din cheltuielile bugetului de stat, ceea ce reprezintã 63,4% din total. Restul de 36,6%, respectiv 169,5 miliarde lei, revin la 52 de ordonatori principali de credite, din care 21 de ministere ºi 31 de instituþii publice. Se pune firesc întrebarea: De ce aceastã anomalie, care contravine principiilor europene de descentralizare a administraþiei, aspect de altfel observat critic ºi în Raportul de þarã?

7) Soldul bugetelor, care-ºi formeazã veniturile aproape în totalitate din contribuþiile private ale populaþiei, este inexplicabil pozitiv, deºi ele au ca destinaþie expresã susþinerea sãnãtãþii ºi condiþiilor de trai ale naþiunii. Deficitul bugetar fiind orientat exclusiv spre bugetul de stat, rezultã cã, pentru a îndeplini criteriul impus de instituþiile financiare internaþionale privitor la deficitul bugetar, se sacrificã, spunem noi cu cinism, posibilitãþile ºi aºa reduse de restaurare a normalitãþii condiþiilor de viaþã la care, în fapt, contribuie însãºi populaþia.

Pe aceastã cale, Guvernul îºi asigurã un plus de resurse financiare de peste 5.000 de miliarde de lei, fãrã sã dea socotealã contribuabililor ajunºi la un grad de pauperizare comparabil doar cu cel din anii Õ50. De fapt, expresia elocventã a grijii faþã de populaþie se regãseºte în cota de P.I.B. alocatã protecþiei sociale Ñ 10,1%, adicã 18 dolari/lunã/persoanã, situaþie care ne plaseazã, ºi din aceastã perspectivã, tot în coada Europei.

8) Considerãm cã fondul de rezervã bugetarã ºi fondul de intervenþie la dispoziþia Guvernului, în fapt, sume care se utilizeazã la discreþia Executivului, au crescut exagerat, de la 285,5 miliarde lei în 2002, la 1.131,5 miliarde de lei în 2003, adicã de cinci ori.

9) Un element esenþial al relansãrii economice îl reprezintã ºi creditul bancar. În þãrile dezvoltate, creditul bancar reprezintã 60Ð70% din P.I.B., faþã de 10%, cât

este în prezent în România. De menþionat cã în anul 1989 creditul neguvernamental era de 38 de miliarde de dolari, în echivalent, iar la finele anului 2001 ajunsese la circa 3,6 miliarde dolari, de peste 10 ori mai redus acest credit. Pentru lipsirea economiei naþionale de creditele necesare, Banca Naþionalã a României are o mare rãspundere. Noi considerãm cã este necesar ca Guvernul, împreunã cu Banca Naþionalã a României sã elaboreze programe viabile pentru revigorarea creditului bancar în economia româneascã.

10) În sfârºit, o altã problemã a proiectului bugetului de stat pe anul 2003 este legatã de deficitul bugetar, care este prevãzut la 2,9% din P.I.B. Trebuie avut în vedere cã, pe lângã deficitul bugetar, în economia româneascã existã un deficit cvasifiscal, de circa 11Ð12% de P.I.B., determinat de pierderile mari din fiecare an înregistrate de agenþii economici. Asemenea deficite s-au acumulat an de an, au creat mari blocaje în fluxurile bãneºti, mari distorsiuni, fãrã ca sã fie luate mãsuri. Guvernul ar trebui sã prezinte Parlamentului acþiunile pe care le are în vedere pentru anul 2003 pentru soluþionarea acestei probleme deosebit de grave. Astfel, în România nu se va realiza o economie de piaþã funcþionalã mulþi ani de zile.

Problemele economiei trebuie rezolvate în þarã, în primul rând de Guvern ºi de Parlament, de toate structurile economice ºi financiare, pentru armonizare coerentã ºi transparentã, având ca þintã finalã Ñ aderarea României în Uniunea Europeanã în anul 2007.

Vã mulþumesc.

Domnule senator Dina, aþi consumat 23 de minute. Permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, domnului deputat Adriean Videanu.

Domnule preºedinte, Domnule prim-ministru, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Ca de fiecare datã, dezbaterile la proiectul de Lege a bugetului de stat oferã posibilitatea partidelor din opoziþie sã-ºi prezinte punctele de vedere, în ideea de a corecta potenþialele erori sau scãpãri al celor de la putere.

Acelaºi lucru am sã încerc sã vã prezint ºi eu în cele ce urmeazã, raportându-mã numai la erorile care, din punctul de vedere al Partidului Democrat, s-au fãcut în construcþia bugetarã.

Cred cã România are nevoie, dupã mai bine de 12 ani, sã-ºi gândeascã politica economicã dupã un nou model economic. Are nevoie sã înceteze cu corecþiile pe vechiul model economic moºtenit dupã Revoluþia din 1989. Astfel, în perspectiva integrãrii europene ºi þinând cont de faptul cã peste 60% din comerþul exterior al României se realizeazã cu þãrile Uniunii Europene, România are obligaþia sã-ºi gândeascã politica economicã în termeni europeni ºi sã cunoascã efectele pozitive ºi negative care decurg din procesul de integrare.

Din statisticile EUROSTAT, care vizeazã o perioadã de aproape 20 de ani, 1980Ð2000, care analizeazã tendinþele care s-au manifestat pentru toate þãrile care au parcurs drumul de integrare în Uniunea Europeanã, sunt anumite efecte care se manifestã în acest proces, de care România trebuie sã þinã cont Ñ efectele de alocare a resurselor la nivelul Uniunii Europene.

Aº începe cu efectul comercial, care duce la specializarea fiecãrei þãri în parte în domeniile care creeazã resurse cu avantaj competitiv acelei þãri. Avem obligaþia ca, o datã pentru totdeauna, România sã stabileascã aceste domenii care-i creeazã avantaje competitive în raport cu piaþa, efectele de mãrire care duc în mod obligatoriu la creºterea comerþului cu produse similare ºi diferenþiate, efectele de competiþie care se manifestã în procesul de integrare, care are ca principal efect eliminarea companiilor neprofitabile, reducerea riscului monopolurilor ºi încurajeazã competiþia. Ne referim aici în prim rând la utilitãþile publice: energie electricã, termicã, transporturile feroviare, care, în mod obligatoriu, trebuie gândite în ideea eficientizãrii lor, efectele de acumulare, creºterea ºi acumularea de factori de producþie, generatori de creºtere economicã, ºi inovaþia.

## Stimaþi colegi,

Progresul tehnologic, în ceea ce înseamnã contribuþie la creºterea economicã a României, are o pondere extrem de micã. De curând, un mare partid social-democrat, încercând sã-ºi analizeze cauzele eºecului în alegerile electorale, a fãcut o analizã profundã a greºelilor pe care le-a fãcut în aproape 30 de ani de activitate politicã. Stupefiantã a fost concluzia: lipsa de investiþii în educaþie ºi în cercetare. Spun cã acest lucru este extrem de important, pentru cã progresul tehnologic, în momentul de faþã, la nivel european ºi în România cu pondere foarte mare, este din ce în ce mai mic, datoritã lipsei de idei, care se manifestã datoritã acestui proces lipsit de eficienþã al sistemului de educaþie ºi cercetare.

S-a stabilit pe baza acestor analize (dau câteva date statistice) cã, dintr-un proces de instruire a 30 de elevi, participã în mod efectiv numai 20 ºi acumuleazã numai 10, în ciuda faptului cã sunt astãzi în piaþã diverse ºi multiple modalitãþi de a transmite informaþia. De aceea, ºcoala trebuie întãritã. ªcoala trebuie sã constituie elementul de bazã al acumulãrilor de cãtre noua generaþie, al apariþiilor noilor idei ºi al contribuþiei ulterioare al progresului tehnologic în ceea ce înseamnã P.I.B. al României.

Efectele de locaþie a activitãþilor economice sunt, pe de o parte, de concentrare în centrul Europei ºi de dispersie cãtre periferia Europei. Nu trebuie sã ne ferim de aceste lucruri.

România trebuie sã-ºi identifice acele domenii pe care trebuie sã le valorifice la cel mai înalt nivel, în ideea de a putea avea o creºtere economicã durabilã, altfel creºterea economicã este efemerã. Concluzia: construcþia Legii bugetului de stat pe acest mix de politicã fiscalã bugetarã ºi monetarã s-a fãcut fãrã a þine cont de aceste lucruri extrem de importante, care, mai devreme sau mai târziu, trebuie fãcute, dar cu totul ºi cu totul cu alte costuri, care în momentul de faþã nici mãcar nu pot fi cuantificate.

Relansarea economicã, ca principalã sursã de bunãstare, trebuie orientatã cu prioritate cãtre utilizarea ºi dezvoltarea, aºa cum spuneam puþin mai devreme, a domeniilor care creeazã avantaje competitive României în raport cu piaþa.

În contextul globalizãrii ºi în perspectiva integrãrii europene, valorificarea resurselor naþionale cu avantaj competitiv devine un element strategic de dezvoltare economicã. Diferenþele de produs intern brut dintre state s-au mãsurat în decursul timpului prin diferenþele de contribuþie ale capitalului, ale forþei de muncã ºi ale progresului tehnologic. Cred cã este extrem de important pentru România, în momentul de faþã, sã-ºi defineascã foarte clar aceste domenii care pot sã-i asigure o creºtere economicã durabilã.

Din nefericire, în opinia noastrã, întreaga construcþie a Legii bugetului de stat este una pur statisticã, corelatã cu câþiva indicatori macroeconomici ºi cu experienþa, de altfel, de bunã-credinþã a unor oameni care lucreazã de foarte mulþi ani în Ministerul Finanþelor Publice, dar ei nu mai rãspund necesitãþilor României de astãzi. România are nevoie de o nouã abordare în ceea ce înseamnã politica economicã, implicit politica bugetarã, fiscalã ºi monetarã.

Concluzia: lipsa unor prioritãþi naþionale în ceea ce priveºte domeniile care creeazã avantaj competitiv României în raport cu piaþa, care trebuie stabilite politic, dar fundamentate economic, demonstreazã fragilitatea construcþiei bugetare.

Politica fiscalã ºi politica bugetarã. Ca principal instrument de exercitare a actului de guvernare, politica fiscalã trebuie sã îndeplineascã ºi alte douã obiective importante decât acela de a asigura veniturile bugetare.

În opinia noastrã, cel mai important lucru care trebuie rezolvat îl reprezintã dezvoltarea economicã durabilã ºi asigurarea echilibrului social. Politica fiscalã trebuie gânditã într-o notã activã, ºi nu una pasivã. ªi aici mã pot referi la ceea ce se întâmplã cu impozitarea excesivã a muncii, care, categoric, este mult mai facilã pentru cel care trebuie sã colecteze veniturile la bugetul statului, decât sã fie gânditã într-un complex activ, în ideea de a deveni un stimulent de creºtere economicã pentru România.

De asemenea, în opinia noastrã politica fiscalã este o politicã fiscalã agresivã, distorsionantã, care nu þine cont de realitãþile economice româneºti, de nevoile de dezvoltare a societãþii ºi, aºa cum spuneam, de decalajele dintre cei bogaþi ºi cei sãraci, care, pe principiul pe care vi l-am spus puþin mai devreme, al impozitãrii excesive a muncii, face ca aceste decalaje sã se mãreascã pe zi ce trece.

Politica bugetarã. Construcþia bugetarã trebuie conceputã ca un instrument activ de stimulare a proceselor economice; sã stimuleze ºi sã aloce în mod eficient consumul guvernamental, cu prioritate în spiritul autonomiei locale. Din nefericire, nici acest lucru nu este rezolvat ºi alocarea resurselor pentru nevoile administraþiei publice locale sunt insuficiente, având în vedere cã le-am dat responsabilitãþi multiple, ceea ce era absolut firesc, nealocându-le ºi resursele necesare pentru a rezolva aceste probleme.

Totodatã, construcþia bugetarã trebuie sã urmãreascã orientarea acesteia cãtre politici economice, în principal, aºa cum spuneam, în domeniul resurselor care creeazã avantaj competitiv României, în ideea de a-ºi depãºi condiþia de buget de mijloace.

Spuneam cã Ministerul Finanþelor Publice a avut o iniþiativã lãudabilã, aceea de a încerca sã construiascã bugetul de stat pe programe ºi proiecte, dar, din analiza anexelor la bugetul de stat, lucrurile nu stau chiar aºa. Ministerul Finanþelor Publice s-a lovit în aceastã intenþie, de altfel, lãudabilã, de o poziþie a ceea ce înseamnã ordonatorii principali de credite, care nu duc la bun sfârºit acest principiu extrem de important. Totodatã, lipsa de criterii de performanþã în utilizarea banului public în proiecþii multianuale face ca utilizarea ºi consumarea resurselor puþine, pe care, la un moment dat, societatea le dezvoltã, sã fie utilizate fãrã eficienþã.

De aceea, noi propunem, ºi credem cã se impune, introducerea acestor indicatori de performanþã în gestionarea banului public în vederea creºterii responsabilitãþii ordonatorilor de credit.

Concluzia: lipsa unei reforme reale a politicii fiscale, ca sursã de stimulare a creºterii economice într-un mix cu politica bugetarã ºi cea monetarã, demonstreazã caracterul pasiv al bugetului de stat.

Doamnelor ºi domnilor, deoarece amendamentele propuse de Partidul Democrat, în sensul celor pe care vi le-am spus mai devreme, nu au fost acceptate, sunt mandatat de grupurile parlamentare ale Partidului Democrat sã anunþ cã Partidul Democrat nu va vota proiectul de Lege al bugetului de stat.

Vã mulþumesc.

Vreau sã anunþ grupurile parlamentare ale Partidului Democrat cã mai au la dispoziþie 4 minute.

Are cuvântul, din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Naþional Liberal, domnul deputat Dan Radu Ruºanu.

## **Domnul Dan-Radu Ruºanu:**

Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Începem astãzi dezbaterile celei mai importante legi a naþiunii, pentru cã, în funcþie de modul cum sunt aºezate impozitele ºi taxele de la populaþie ºi agenþii economici ºi în raport cu modul cum acestea sunt repartizate pentru satisfacerea nevoilor de bunuri ºi servicii publice ale cetãþenilor, putem sã asigurãm premisele pentru progresul þãrii ºi creºterea prosperitãþii cetãþenilor, deci premise pentru dezvoltarea economicã, premise pentru modernizarea învãþãmântului, sãnãtãþii ºi a serviciilor de utilitate publicã.

Dar Guvernul ne pune iar în faþa unui buget care îndeamnã în continuare la reducerea consumului populaþiei ºi suportarea de cãtre agenþii economici a unei poveri fiscale din ce în ce mai apãsãtoare.

În decembrie 2000 actualul partid de guvernãmânt a afirmat prin Programul de guvernare pe baza cãruia câºtigase alegerile cã va lua urmãtoarele mãsuri, printre multe alte promisiuni:

Ñ va reaºeza sarcina fiscalã în vederea stimulãrii investiþiilor ºi a economisirii;

Ñ sprijinirea întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi punerea în aplicare, în integralitatea sa, a Legii nr. 133/1999 pentru dezvoltarea întreprinzãtorilor privaþi;

Ñ creºterea ºi stimularea exporturilor, aplicarea unei cote reduse de T.V.A. pentru alimente;

Ñ scutirea integralã de la plata taxelor vamale ºi a T.V.A.-ului pentru importul de materii prime, materiale, utilaje ºi echipamente;

Ñ crearea a peste 800 de locuri de muncã.

Nimic din toate acestea nu se pot regãsi în conþinutul Legii bugetului ºi în prezentarea domnului prim-ministru Adrian Nãstase. În schimb, regãsim în totalitate formulele sacrosante ale F.M.I., care au fost însuºite fãrã nici o negociere profesionistã de cãtre coaliþia P.S.D.ÑP.U.R.Ñ U.D.M.R.

Prin Memorandumul tehnic de înþelegere, din 12 august 2002, actuala putere aratã pentru a doua oarã cã nu este în mãsurã sã-ºi negocieze propriul program de guvernare ºi sã se prezinte cu un proiect credibil în faþa F.M.I., pentru a convinge aceastã instituþie cã acum, la al treilea buget, dupã ce a scãpat de greaua moºtenire pe care a invocat-o în primii doi ani, este capabil, pe baza creºterii economice înregistrate, de peste 10%, sã aplice soluþiile propuse de P.S.D. în 2000 ºi pentru care a câºtigat votul electoratului.

Practic, principalul program dupã care guverneazã þara actuala coaliþie P.S.D.ÑP.U.R.ÑU.D.M.R. este Memorandumul cu F.M.I., despre ale cãrui costuri nu ne-a vorbit nici domnul ministru Tãnãsescu, nici domnul prim-ministru. De ce nu ne-au vorbit? Pentru cã este foarte greu sã fii credibil, þinând cornul ºi laptele în mâna stângã ºi Memorandumul cu F.M.I. în mâna dreaptã, pentru cã actuala putere are un anumit mesaj la Washington ºi Bruxelles ºi un altfel de mesaj la Reºiþa ºi Braºov.

Domnilor guvernanþi, ori vã supãraþi cu Washington-ul, ori vã supãraþi cu populaþia! Cu toatã lumea bine nu se poate, din pãcate.

Dacã vii ºi spui, în Scrisoarea suplimentarã din 12 august 2002, cu F.M.I., la art. 10, cã ”datoritã unei performanþe a veniturilor mai slabã decât cea estimatã ºi a revizuirii P.I.B. în sensul scãderii acestuia, am implementat mãsuri suplimentare pentru a atinge þinta noastrã deficitÒ, iar în raportul bugetului de stat, la cap. 9, pagina 1, prezentat Parlamentului, afirmi cã ”rezultatele din primul trimestru confirmã caracterul sustenabil al creºterii economice ºi majorarea în termeni reali a P.I.B., scãderea gradului de fiscalitate ºi reducerea sarcinii fiscale, iar în domeniul politicii salariale, majorarea salariului de bazãÒ, domnilor, credibilitatea acestei coaliþii va fi chiar mai scãzutã decât cea a unor miniºtri care afirmau cã nuºi mai cunosc subalternii în momentul arestãrii acestora.

Dar sã vedem în ce constã relaxarea fiscalã declaratã de domnul ministru Tãnãsescu. Citesc din Memorandumul cu F.M.I., cap. A ”Politici fiscaleÒ, pct. 10 ºi 11.

”De la 1 mai 2002Ò Ñ promite domnul Tãnãsescu Ñ ”am crescut accizele la benzinã, alcool etilic ºi bãuturi alcoolice, precum ºi taxa specificã la bere. Am crescut redevenþele la sectorul minier, am introdus redevenþa asupra dreptului de folosinþã la conductele de petrol ºi gaze naturale. Am eliminat scutirile de T.V.A. ºi cota 0 pentru construcþia de locuinþe, infrastructurã ºi turism, am eliminat scutirile pentru importurile efectuate de întreprinderile mici ºi mijlocii, am eliminat scutirile ºi exceptãrile de la plata impozitului pe profit, iar cota redusã de 6% pentru activitãþile de export se va majora la 12,5% în 2003 ºi 25% în 2004.Ò

Domnule ministru Tãnãsescu, sunt convins cã dumneavoastrã aveþi o percepþie greºitã despre ceea ce înseamnã o creºtere fiscalã ºi o relaxare fiscalã.

La capitolul ”Politici salarialeÒ Ñ pct. 17, 18, 19 Ñ domnul Tãnãsescu îºi ia urmãtorul angajament în scrisoarea cu F.M.I.: ”Pentru a ne asigura cã majorarea salariului minim nu va afecta nivelul general al salariilor, vom instrui managerii sã majoreze salariile doar pentru acei angajaþi ale cãror câºtiguri salariale se situeazã sub nivelul salariului minim la 1 ianuarie 2003. Noul salariu minim nu va mai fi majorat în 2003 ºi nu va mai fi indexat în funcþie de indicele preþurilor de consum sau de evoluþia cursului de schimb.Ò

Urmeazã capitolele privind o reducere de personal de peste 20.000 de posturi ºi limitarea angajãrilor la 30% din posturile vacante.

Acestea sunt câteva dintre mãsurile ºi condiþiile impuse de Fond ºi acceptate de Guvern în august 2002 ºi pe care populaþia nu le cunoaºte, pentru cã în presã

au fost prezentate doar tãierile de panglici de la economate, programul cornul ºi laptele ºi creºterile salariale raportate de Comisia Naþionalã de Statisticã, politizatã ca ºi alte instituþii: Curtea de Conturi, Casa de Asigurãri, Registrul Comerþului.

Toate aceste condiþii acceptate fãrã nici o negociere profesionistã au determinat creºterea aberantã a preþurilor la energia electricã, gaze naturale, energie termicã ºi combustibil, acum, în pragul iernii, ºi neputinþa achitãrii facturilor la întreþinere, în condiþiile în care în 2003 orice creºtere salarialã în funcþie de majorarea preþurilor este interzisã conform angajamentelor domnului ministru Tãnãsescu.

De asemenea, în 2003 se vor diminua în continuare consumurile ºi cantitãþile la serviciile publice, astfel încât se va ajunge, potrivit acestui buget, ca, la mijlocul anului, instituþiile publice, spitalele, ºcolile, armata, ordinea publicã ºi celelalte sã nu mai poatã funcþiona.

Dar, domnilor miniºtri, dumneavoastrã sunteþi mulþumiþi cu acest buget, votaþi pentru aprobarea lui, sperând cã veþi mai primi ceva la prima rectificare!

Haosul ºi arbitrajul din gestionarea veniturilor bugetare se reflectã prin penuria de fonduri în partea de cheltuieli bugetare, pentru cã banii nu sunt suficienþi ºi majoritatea ordonatorilor de credite, fie ei miniºtri, primari sau preºedinþi de consilii judeþene, se vor vãita peste 9Ñ10 luni pe posturile radio, TV ºi la ziare cã nu dispun de fondurile pentru funcþionarea ºi întreþinerea instituþiilor publice ºi atunci va interveni arbitrariul impus de dumneavoastrã prin art. 23 lit. e) din buget, prin care 50% din sume se împart în funcþie de criterii specifice sau, mai pe înþelesul tuturor, pe criterii politice.

Ca sã nu mai vorbim de faptul cã dumneavoastrã înregistraþi la sfârºitul fiecãrui an datorii de mii de miliarde prin instituþiile publice, care se achitã în primele luni ale anului urmãtor.

Acum 3 zile, judeþul Suceava spunea cã a consumat integral fondul de deszãpezire, iar la sfârºitul anului va face datorii pe care le va plãti în anul 2003. Deci bugetul nu numai cã nu ajunge pe 12 luni, dar trebuie sã acopere ºi restanþele la platã din anul anterior.

În aceastã situaþie, putem afirma cã acest buget reflectã caracterul dumneavoastrã duplicitar, în care spuneþi doar jumãtãþi de adevãr ºi dezinformaþi opinia publicã, ºi chiar pe colegii dumneavoastrã de guvernare. Este un buget antisocial, pentru cã este contrar populaþiei, ºi nerealist, pentru cã toþi ordonatorii de credite sunt amãgiþi cu speranþa cã vor primi mai mult la viitoarea rectificare bugetarã.

În condiþiile în care în Comisia pentru buget, finanþe nu s-a acceptat nici unul din amendamentele opoziþiei, acum dumneavoastrã ne cereþi aici sã ratificãm ceea ce dumneavoastrã aþi stabilit de fapt ºi vreþi sã ne impuneþi. ªi acest lucru nu este corect, domnilor guvernanþi!

Vã mulþumesc.

Grupurile mai au la dispoziþie 11 minute.

Din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., are cuvântul domnul deputat Winkler Iuliu.

## **Domnul Winkler Iuliu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Deputaþi ºi senatori,

Dezbaterea proiectului Legii bugetului de stat ºi a Legii asigurãrilor sociale de stat este fãrã îndoialã punctul de interes maxim al activitãþii parlamentare anuale, pe deplin justificat, având în vedere cã începe dezbaterea acelei legi care reprezintã instrumentul esenþial de realizare ºi menþinere a echilibrului ºi stabilitãþii macroeconomice prin asigurarea, evident, a tuturor echipelor sectoriale componente.

Cãutând sã caracterizãm momentul dezbaterii proiectului Legii bugetului de stat, putem sã definim o premierã ºi în aceastã sesiune parlamentarã, deoarece în anul 2001 plenul Parlamentului a dezbãtut ºi adoptat douã bugete într-un singur an calendaristic, cel al anului curent ºi cel al anului financiar urmãtor, în sesiunea din toamnã anul 2002 marcheazã, în prima sesiune parlamentarã, dezbaterea ºi adoptarea unor legi foarte importante ale reformei cadrului legislativ, financiar, fiscal ºi adoptãrii acquis-ului comunitar în domeniul taxelor, impozitelor ºi a construcþiei bugetare.

Ne gãsim acum la începutul dezbaterii proiectului de buget al anului financiar urmãtor, în cadrul legislativ creat prin aplicarea Legii nr. 500/2002 privind finanþele publice, marcând intrarea pe fãgaºul legalitãþii ºi al normalitãþii.

U.D.M.R. a analizat proiectul de lege aflat în dezbatere, constatând aspectele sale pozitive, elementele de noutate ºi continuare a procesului de modernizare a construcþiei bugetare, identificând însã ºi posibilitãþile de îmbunãtãþire a proiectului. Înainte de a prezenta aceste concluzii constituite într-o analizã a proiectului de buget, se impun câteva consideraþii asupra contextului politic în care se desfãºoarã aceastã dezbatere în plenul Parlamentului României.

Nu putem face abstracþie de faptul cã România se aflã doar cu câteva zile înainte de Summit-ul de la Praga ºi doar cu câteva sãptãmâni înainte de reuniunea la vârf a Uniunii Europene de la Copenhaga.

În acest context, U.D.M.R. participã la dezbaterea acestui proiect de lege cu ferma convingere cã Legea bugetului de stat pe anul 2003, în forma ce o va cãpãta dupã dezbaterea parlamentarã, va fi un instrument util pentru negociatorii României în obþinerea suplimentãrii asistenþei financiare oferite de cãtre Uniunea Europeanã

în procesul de preaderare, un argument suplimentar pentru admiterea României la dezbaterile privind politicile fiscale, economice, sociale, agricole ale viitorului Parlament European.

De asemenea, credem cã Legea bugetului de stat trebuie sã fie un instrument pentru creºterea capacitãþii de absorbþie a fondurilor comunitare, atât prin asigurarea contribuþiei proprii aferente programelor de finanþare, cât ºi prin îmbunãtãþirea capacitãþii structurilor de administraþie, în condiþii de eficienþã ºi transparenþã a acestor programe.

În sfârºit, considerãm cã Legea bugetului de stat pe 2003 trebuie sã creeze cadrul economic adecvat implementãrii planului de recuperare a decalajelor României în procesul de integrare europeanã.

Doamnelor ºi domnilor,

Distinºi colegi,

Pornind de la aspectele generale expuse, care constituie, în acelaºi timp ºi elemente importante ale programului U.D.M.R., ºi aplicând prevederile incluse în protocolul de colaborare încheiat cu partidul de guvernãmânt, Uniunea s-a implicat în procesul de elaborare a proiectului de buget pe 2003 încã din faza de pregãtire a acestuia ºi am realizat o largã consultare cu aleºii locali ai Uniunii ºi am formulat un set de propuneri cuprinzãtoare, referitoare la modul de alcãtuire a proiectului de buget pe 2003, în spiritul extinderii reformei sistemului de construcþie ºi execuþie bugetarã.

Aceste propuneri s-au axat în principal pe urmãtoarele aspecte: asigurarea finanþãrii sarcinilor ce revin, potrivit legii, consiliilor locale ºi judeþene la un nivel ce asigurã îndeplinirea în totalitate a acestor sarcini, creând, în acelaºi timp, premisele dezvoltãrii locale prin investiþii.

În viziunea U.D.M.R., acest obiectiv se poate realiza prin douã cãi majore: în primul rând, prin majorarea sumelor ºi cotelor defalcate destinate finanþãrii locale, iar în al doilea rând, prin identificarea de noi surse de venituri la bugetele locale.

În acelaºi context, U.D.M.R. considerã cã o realã descentralizare trebuie însoþitã de creºterea competenþelor decizionale ale autoritãþilor locale, inclusiv în domeniul repartizãrii sumelor destinate echilibrãrii bugetelor locale.

Repartizarea echitabilã în plan regional atât a fondurilor aferente programelor coordonate de cãtre ministere, cât ºi a obiectivelor de investiþie ºi dezvoltare infrastructuralã, în vederea reducerii dispariþiilor interregionale ºi a recuperãrii decalajelor înregistrate de cãtre unele judeþe din Ardeal, a fost o altã grupã de aspecte abordate de cãtre noi.

Pe parcursul consultãrilor dintre reprezentanþii noºtri ºi factorii de decizie din cadrul Ministerului Finanþelor Publice, am constatat cu satisfacþie deschiderea acestora din urmã pentru includerea unora dintre propunerile noastre în rândul principiilor care au stat la baza construcþiei proiectului de buget. Este cazul sã amintim majorarea la 63% a cotelor defalcate din impozitul pe venit ºi, în contextul deciziei referitoare la alocarea aproape în întregime Ñ procentul exact fiind 95,6 Ñ a sumelor colectate din impozitul pe venit pentru finanþarea autoritãþilor publice locale sub forma cotelor ºi a sumelor defalcate, credem cã ne apropiem de un echilibru optim în ceea ce priveºte raportul dintre acestea.

Referitor la mult discutata problemã a formulei de calcul a criteriului ”Capacitatea financiarãÒ, compromisul la care s-a ajuns în formularea proiectului de lege credem cã reprezintã etapa intermediarã ce va duce în viitor la eliminarea acestui criteriu în cazul echilibrãrii intrajudeþene, lãsând în întregime decizia de stabilire a criteriilor de echilibrare la latitudinea consiliilor judeþene, care vor putea astfel sã þinã cont de nevoile reale ºi justificate ale comunitãþilor locale.

Referitor la problema identificãrii unor noi surse de finanþare a bugetelor locale, apreciem decizia privind constituirea de asemenea resurse din taxele extrajudiciare de timbru, a taxelor de timbru pentru activitãþile notariale, precum ºi a taxei pentru eliberarea titlurilor de proprietate, considerãm cã demersul pentru constituirea noilor surse de finanþare a bugetelor locale trebuie sã continue prin sprijinirea modificãrilor legislative care vor prevedea alocarea unui procent din valoarea redevenþelor stabilite conform Legii minelor în favoarea unitãþilor administrativteritoriale pe raza cãrora se aflã perimetrele concesionate, precum ºi prin identificarea altor resurse.

Cu privire la problema repartiþiei regionale echitabile a programelor coordonate de cãtre ministere, cu accent special pe programele de investiþii, am considerat un anumit grad de deschidere manifestat cu ocazia consultãrilor purtate la ministerele de resort.

Apreciem în acelaºi timp acceptarea în plenul Comisiilor de buget, finanþe ºi bãnci ale celor douã Camere a unora dintre amendamentele formulate de cãtre U.D.M.R., ce vizeazã finanþarea unor obiective de investiþii.

Forma de prezentare a proiectului de buget pe programe, majorarea numãrului acestor programe faþã de anul 2002, prezentarea indicatorilor de fundamentare, precum ºi a surselor de finanþare pentru fiecare program în parte constituie elemente pozitive ce trebuie evidenþiate.

În acest context, credem cã este important a se da curs ideii conturate pe parcursul dezbaterilor generale din Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci referitor la conceperea unor seturi de indicatori de eficienþã necesari evaluãrii rezultatelor implementãrii diferitelor programe, care vor trebui sã se constituie într-un adevãrat mecanism de control al eficienþei programelor.

În opinia noastrã, de pe lista acestor indicatori de performanþã nu poate lipsi criteriul distribuþiei regionale echitabile a programelor de investiþii.

## Doamnelor ºi domnilor,

Analiza obiectivelor definite de cãtre Guvern în domeniul politicilor bugetare relevã tendinþe pe care U.D.M.R. le sprijinã, mai ales pe acelea care vizeazã continuarea reformei sistemului de alocare a fondurilor publice, definirea clarã a criteriilor de evaluare a rezultatelor ºi a eficienþei utilizãrii fondurilor.

Deficitul bugetului general consolidat, de 2,65% din P.I.B., defineºte un nou buget de austeritate, context în care suntem nevoiþi sã evidenþiem efectul nefast al ritmului lent al reformei economice, a prezenþei exagerat de mari a statului în economie, prezenþã concretizatã prin ponderea supradimensionatã a transferurilor destinate finanþãrii activitãþilor economice. Dacã suntem susþinãtori ai politicilor de protecþie socialã la nivelul categoriilor sociale defavorizate ºi a transferurilor destinate susþinerii ºi extinderii unor mãsuri de naturã socialã, nu putem fi totuºi de acord cu falsa protecþie socialã realizatã prin subvenþionarea societãþilor de stat cu pierderi.

U.D.M.R. susþine în continuare necesitatea accelerãrii reformei economice, a materializãrii voinþei politice pentru urgentarea privatizãrii ºi a retragerii statului din economie.

Reafirmãm în acest sens importanþa pe care o acordãm mãsurilor de stimulare a întreprinderilor mici ºi mijlocii, de facilitare a accesului acestora în sistemele de finanþare prin programe specifice. Constatãm necesitatea regândirii rolului ºi impactului activitãþii Ministerului pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþiei, în vederea asigurãrii aplicãrii eficiente a programelor coordonate de cãtre acest minister.

Considerãm cã impactul acestor programe poate fi potenþat doar printr-o strânsã corelare cu obiectivele politicilor de dezvoltare regionalã, în scopul asigurãrii accesului întreprinderilor mici ºi mijlocii la mecanismele de finanþare specifice.

Revenind la prioritãþile politicii bugetare pe anul 2003, formulate de cãtre Guvern, constatãm cu satisfacþie rolul important atribuit perfecþionãrii sistemului de învãþãmânt. Fiind conºtienþi de importanþa continuãrii reformei în domeniul educaþiei, nu putem fi totuºi de acord cu actuala tendinþã de implementare formalã prin pârghii bugetare.

În situaþia în care obiectivul referitor la creºterea calitãþii proceselor de predare-învãþare, precum ºi a serviciilor educaþionale este însoþit de limitarea numãrului de personal angrenat în sistemul de învãþãmânt preuniversitar de stat, credem cã învãþãmântului în limbile minoritãþilor nu i se poate aplica, în mod mecanic, criteriile de eficienþã bugetarã fãrã o analizã punctualã, fundamentatã pe respectarea principiului echitãþii în educaþie.

Cu privire la rolul bugetului de stat în contextul procesului de pregãtire a aderãrii României la Uniunea Europeanã, reafirmãm importanþa respectãrii angajamentelor asumate prin aranjamentele bilaterale ºi asigurãrii în integralitate a premiselor parcurgerii programului economic de preaderare. În anul 2003 România va avea acces la o finanþare totalã de aproape 900 milioane euro prin cele 3 programe de asistenþã Ñ ISPA, PHARE ºi SAPARD Ñ, bugetul de stat prevãzând în aceastã direcþie alocãri, reprezentând contribuþia proprie de peste 215 milioane euro.

Pentru a avea o imagine sinteticã a importanþei acestor finanþãri este suficient sã comparãm valoarea estimatã în lei a finanþãrilor posibil de atras, circa 30.000 miliarde lei, cu dimensiunea sumelor alocate cheltuielilor de capital din proiectul de buget pe 2003, circa 25,3 de mii de miliarde lei. Aceastã simplã comparaþie ne convinge cã principala provocare pentru România anului 2003 va fi atragerea în întregime a fondurilor comunitare puse la dispoziþie ºi utilizarea acestora conform criteriilor ºi destinaþiilor specifice.

Dacã Legea bugetului de stat ca instrument de asigurare a contribuþiei proprii a statului român ne oferã încã din acest moment garanþia alocãrii contribuþiei proprii, trebuie sã subliniem cã acþiunile necesare pentru creºterea capacitãþii de absorbþie a fondurilor comunitare ºi a îmbunãtãþirii capacitãþii de administrare a acestor fonduri vor trebui întreprinse ferm ºi fãrã întârziere.

U.D.M.R. este un partener consecvent în aceste acþiuni, exprimându-ºi sprijinul în coagularea voinþei politice necesare în întreg procesul de pregãtire a aderãrii României la Uniunea Europeanã.

Doamnelor ºi domnilor,

Distinºi colegi,

U.D.M.R. a abordat procesul de elaborare a proiectului de buget pe anul 2003 pornind de la consultarea reprezentanþilor noºtri la nivelul autoritãþilor publice locale, a parcurs un foarte consistent proces de consultãri la nivelul Executivului ºi a formulat un pachet de propuneri ºi amendamente în faza dezbaterii proiectului de buget la nivelul comisiilor parlamentare.

Grupurile parlamentare ale Uniunii, constatând preluarea unor propuneri în textul legii încã din faza de elaborare, precum ºi acceptarea unor amendamente în timpul dezbaterilor din comisiile parlamentare, exprimând încrederea în sprijinul politic acordat acelor propuneri ce se vor materializa în iniþiative legislative, au hotãrât acordarea votului pentru proiectul Legii bugetului de stat ºi a bugetului asigurãrilor sociale de stat pentru anul 2003.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale, domnul Varujan Pambuccian. Este aici, cã nu-l vãd în salã? Nu este în salã.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea Grupului social democrat ºi umanist, domnului senator Marin Dinu.

## **Domnul Marin Dinu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule prim-ministru, Doamnelor ºi domnilor colegi, Onoraþi membri ai Guvernului,

Ne aflãm cu acest buget în a doua situaþie consecutivã prin care Guvernul ne oferã ºansa de a vedea, cum se spune, partea plinã a paharului.

O datã, pentru cã se reconfirmã opþiunea pentru normalitate în materie de legiferare bugetarã, discutând bugetul cu douã luni înaintea încheierii anului, ºi a doua oarã, pentru cã ni se prezintã argumente clare pentru continuitatea procesului de redresare ºi relansare economicã.

Dacã punem în balanþã faptul cã bugetul pe 2003 îºi justificã þintele strategice pe baza rezultatelor deja confirmate ale evoluþiilor din 2002, suntem în mãsurã sã credem cã votul nostru instituie premisele ca partea goalã a paharului sã înceapã sã fie din ce în ce mai micã.

Spun acest lucru nu pentru cã aº vrea doar sã vã imprim un optimism în dezbaterea bugetului, ci ºi pentru cã ºtiu cã de hotãrârea pe care o vom lua împreunã depinde ºi cât de gustos va fi conþinutul paharului.

Ceea ce consider cã este trãsãtura esenþialã a acestui document þine de realismul ºi pragmatismul abordãrii de cãtre Guvernul Adrian Nãstase a proiectului de tranziþie în România. În fapt, toate deciziile noastre îºi demonstreazã raþiunea doar dacã prin aplicarea lor se obþin progrese constante în dezvoltare. ªi în 2001, ºi în 2002 acesta a fost sensul imprimat tranziþiei prin bugetul de stat ºi, iatã, prin prevederile majore ale bugetului pe 2003 se consolideazã procesele de dezvoltare.

Mai mult, sunt puse temeliile pentru reluarea rolului decisiv al factorului intern pentru dezvoltarea durabilã cu impact pe termen mediu asupra aºteptãrilor de mai bine ale oamenilor.

Cu anul 2003 se marcheazã declanºarea unei etape în care efectele sociale ale dezvoltãrii încep sã se manifeste tot mai larg ºi mai pregnant, iar programele multianuale prefigurate prin buget asigurã coerenþa acestei tendinþe pe un orizont mai mare de timp, în consonanþã ºi cu obiectivele strategice legate de integrarea în structurile euro-atlantice. Doar reaua-credinþã motivatã de interese politicianiste poate sã fie opacã la nevoia de a da consistenþã eforturilor pluriforme de încurajare a ceea ce, prin þintele bugetului pe 2003, se constituie într-o alternativã viabilã pentru poziþia României într-o lume care se reconfigureazã din toate punctele de vedere.

De aceea, este oportun sã se depãºeascã gâlceava din jurul bugetului ºi sã se priveascã lucrurile din perspectiva intereselor fundamentale ale þãrii. Nu altfel am luat insistenta pledoarie a domnului Adrian Nãstase la prezentarea liniilor de forþã ale bugetului pe 2003, pe care Grupul social democrat ºi umanist din Senat o salutã cu aceeaºi rãspundere politicã asumatã o datã cu aprobarea, cu aproape doi ani în urmã, a Programului de guvernare. Pentru aceastã consecvenþã în a impune traseul spre dezvoltare meritã sã felicitãm Guvernul Adrian Nãstase ºi sã-i dorim în numele Grupului social-democrat ºi umanist din Senat forþa ºi conjunctura necesare de a duce lucrurile stabilite pânã la capãt.

Onorat Parlament, am deplina convingere cã, dincolo de percepþii particulare, motivate de interese de moment, întreaga dezbatere pe marginea bugetului scoate în relief faptul cã suportul cel mai important pe care se desfãºoarã procesele tranziþiei în 2003 este unul solid.

În fapt, Executivul a gãsit soluþiile cele mai eficiente în contextul economiei României ºi al tendinþelor din economia europeanã ºi globalã pentru a se susþine obiectivele Programului sãu de guvernare.

Este important sã spunem cã, indiferent de zgomotul de fond generat pe scena politicã de grupuri marginale, traseul urmat de economie ºi paºii spectaculoºi fãcuþi pe calea aderãrii la Uniunea Europeanã ºi pentru ca România sã fie invitatã la sfârºitul acestei luni sã intre în NATO relevã, într-adevãr, virtuþile deciziilor strategice la care s-au fãcut pãrtaºe toate forþele politice responsabile ale þãrii. Dar în egalã mãsurã trebuie sã subliniem faptul cã gestiunea puterii are responsabilitãþi precise ºi personalizãri inconfundabile care definesc cu precizie o etapã a apropierii succesului. Cã aceasta s-a întâmplat extrem de vizibil în ultimii doi ani nu poate decât sã fie un câºtig de care sã se bucure toatã lumea.

În acest context, devine fãrã sens ºi oricum perdantã orice înclinaþie a cuiva de a încerca sã justifice filosofia ºi practica bugetarã a momentului altfel decât prin capabilitatea de care s-a dat dovadã timp de 13 ani în materie de susþineri ºi înfãptuire a reformei economice. Constituþia bugetului pe un an este oricum mãsura eficienþei actelor de decizie pe anii anteriori. Ceea ce este catalogat acum ca fiind puþin este, cu alte cuvinte, rezultatul unor stãri de lucruri din politica economicã ºi a guvernelor anterioare.

De aceea, este recomandabil pentru criticii opþiunilor bugetare pe 2003 sã aibã atitudini raþionale, moderate de un minim de moralã în aprecierea deciziilor lor de ieri, care au indus restricþii în alocarea resurselor prin cãderea economicã pe care au patronat-o.

Totodatã, abordarea bugetului din perspective impresioniste, pe alte baze legale decât cele existente, este o dovadã a preferinþei aceloraºi critici pentru improvizaþie în politica economicã.

ªi un aspect, ºi altul, depistate în luãrile de cuvânt ale unor reprezentanþi ai opoziþiei, sunt, evident, exagerãri care se autoexclud.

Bugetul pe 2003, ca ºi bugetele pe 2001 ºi 2002, a luat în calcul nevoia de a se aloca, gestiona ºi valorifica resursele, pentru a a se depãºi dificultãþile de o strategie ce s-a dovedit, în perioada guvernãrilor anterioare, falimentarã, ameninþând cu înscrierea economiei noastre într-o buclã persistentã a subdezvoltãrii.

Întoarcerea tendinþelor dinspre descreºterea alarmantã spre creºterea de recuperare, deocamdatã, în ritmuri relativ reduse, dar sigure ºi pe termen lung ºi crearea condiþiilor necesare modernizãrii þãrii constituie substanþa de fond a bugetului aflat acum în atenþia Parlamentului.

Trebuie sã scot în evidenþã faptul cã întoarcerea sensului evoluþiilor nu este o operaþie de cosmeticã politicã, ci una de strategie naþionalã, opþiunea pentru aceasta însemnând nu puþine riscuri de asumare a unor mãsuri mai puþin populare.

Situarea mai presus de orice a intereselor fundamentale ale României este demonstratã prin deciziile esenþiale în construcþia bugetului, iar asta pune Guvernul Adrian Nãstase în poziþia cea mai onorantã în privinþa responsabilitãþii faþã de destinele þãrii.

Proiecþia pentru 2003, consolidatã în continuarea tendinþelor de creºtere la orizontul primului deceniu al secolului XXI, oferã confortul psihic aºteptat de oameni cã schimbarea îºi aratã roadele. Ea pune bazele, prin creºterea economicã susþinutã, posibilitãþii de a se difuza larg prosperitatea.

Acest aspect nu este o promisiune politicã, este, de acum, chiar o împlinire a unei politici economice în slujba oamenilor.

## Stimaþi colegi,

Bugetul pe anul 2003 oferã cadrul general în consolidarea proceselor pozitive din evoluþia economiei declanºate în 2001 ºi continuate în 2002.

Se poate spune, cu deplina conºtiinþã a celui care are exerciþiul profesional al analizei, cã bugetul pe 2003 oferã fundamentarea tragerii în funcþia de motor al creºterii economice, alãturi de export, a creºterii cererii interne ºi, în primul rând, a efortului investiþional.

Este un aspect de importanþã extraordinarã, care garanteazã eficienþa scontatã a strategiilor de relansare a creºterii economice. Economia iese astfel din presiunea care trebuie sã se facã asupra unor factori prin mãsuri administrative ºi se obþine un rezultat mai mare prin reluarea influenþei naturale a factorilor de creºtere.

Relansarea programelor investiþionale în primul rând în infrastructurã, dar ºi înclinaþia agenþilor economici cãtre investiþii de modernizare ºi dezvoltare imprimã creºterii economice pe anul 2003 un suflu nou ºi sigur.

Bugetul pe 2003 reflectã o consolidare structuralã a proceselor de stabilizare macroeconomicã ºi declanºeazã microdinamizarea, care sã rezolve dificilele probleme pe care le mai are încã economia României cu nivelurile de performanþã ºi, în primul rând, cu productivitatea muncii ºi calitatea produselor.

Sã ajungi sã ai capacitatea macrostabilizãrii economiei ºi sã generezi creºterea prin microdinamizarea economiei reale este o realizare cu adevãrat lãudabilã, un semnal cã suntem pe drumul cel mai bun cu putinþã. Meritul este cu atât mai mare cu cât bugetul instrumenteazã concret ºi dezinflaþia acceleratã, ºi stãpânirea deficitelor bugetare ºi a contului curent, în limitele admise de Uniunea Europeanã ºi de Fondul Monetar Internaþional.

De altfel, nu existã altã posibilitate de a recupera forþat pierderile de vitezã din intervalul 1991Ð1999, când scãderea P.I.B. a fost de 11,7%. Abia în 2003 putem fi siguri, atingând obiectivul de creºtere a produsului intern brut de 5,2%, cã vom fi depãºit valea dezastrelor ce pãreau sã ne includã o datã cu politica economicã a opoziþiei de astãzi.

Trebuie sã insist, pentru a sparge pragul de percepþie obiºnuit, cã opþiunea în privinþa creºterii pe care a fãcut-o Guvernul Nãstase oferã baza unui consens mai larg în legãturã cu obiectivele de politicã economicã cerut þãrilor candidate la integrarea în Uniunea Europeanã.

Totodatã, în chip de oportunitate naþionalã asumatã, aceastã opþiune invitã la efortul tuturor forþelor de a da coerenþã în aplicarea programului economic de preaderare. ªi aici nu este vorba doar de nevoia conºtientizãrii unei cauze care sã vizeze deopotrivã pe reprezentanþii naþiunii, toate puterile în stat ºi toate partidele responsabile, ci ºi de susþinerea concretã a compatibilizãrii evoluþiilor generale ale economiei cu standardele specifice Uniunii Europene. Acest lucru este hotãrâtor, cu atât mai mult cu cât calcule simple aratã cã România are nevoie de ritmuri mai înalte de creºtere pentru a arde etapele compatibilizãrii cu modelul european de economie.

Faptul cã influenþe hotãrâtoare în creºterea produsului intern brut au formarea brutã de capital, exportul de bunuri ºi servicii, ca ºi consumul individual efectiv al gospodãriilor, pe fondul descreºterii influenþei importului de bunuri ºi servicii sub cele ale exportului, indicã ieºirea dintr-o rigiditate structuralã ce pãrea sã facã din România, pur ºi simplu, o piaþã de consum.

Tendinþele sunt susþinute de creºterea netã a contribuþiei la crearea valorii adãugate a ramurilor nonagricole, inclusiv o reponderare a contribuþiei serviciilor, ca semn al premiselor pentru depãºirea modelului de economie structurat de industrializarea forþatã.

În concluzie, putem constata cu satisfacþie cã, din punct de vedere al recalibrãrii mecanismului economic, chiar se produc procese de substanþã susþinute în mod eficient prin prevederile bugetului pe 2003.

## Doamnelor ºi domnilor,

Componenta socialã a bugetului este una esenþialã ºi ea este susþinutã prin inovaþii bugetare remarcabile. Desigur, situaþia de ansamblu a economiei nu permite alocarea de resurse bugetare pentru cât se solicitã în învãþãmânt, sãnãtate, pensii, culturã, cercetare ºi altele, dar trebuie sã recunoaºtem cã soluþiile pentru 2003 la solicitãrile sectoarelor nonpiaþã sunt unele ce reflectã voinþa de a asigura echilibrele sectoriale ºi de a susþine procesele de înnoire.

Finanþarea prin buget a unor programe de modernizare a dotãrilor în învãþãmânt, inclusiv susþinerea proiectului privind suplimentul alimentar pentru elevii din învãþãmântul primar, mergând pânã la majorarea salariului

minim pe þarã ºi reaºezãrile în sistemul de pensii demonstreazã, fãrã putinþã de tãgadã, disponibilitatea Guvernului Adrian Nãstase de a aborda cu deplinã responsabilitate problemele de viaþã ale oamenilor.

Este obligatoriu sã subliniem faptul cã ºi acest proiect de buget prevede soluþiile necesare pentru asigurarea condiþiilor parteneriale, inclusiv de cofinanþare, presupuse de atragerea ºi utilizarea fondurilor din programele de finanþare externã care au menirea sã îmbunãtãþeascã mediul de viaþã din localitãþile þãrii.

Consider cã s-a gãsit prin buget calea de a se ajunge mai repede la formarea ºi consolidarea capacitãþii României de a utiliza fondurile prin programele externe, inclusiv sub aspect instituþional, ceea ce ne apropie mai mult de standardele europene în materie.

Bugetul 2003 continuã, în ciuda gâlcevei alimentate politic, sã reechilibreze resursele pe regiuni de dezvoltare, punând bazele proceselor de eradicare pe termen mediu a disparitãþilor între zone ºi judeþe.

Promovarea principiului solidaritãþii naþionale în privinþa accesului la resurse de dezvoltare dã o valoare socialã deosebitã bugetului actual. În fapt, ceea ce asigurã sustenabilitatea publicã ºi prefigureazã tendinþele de coeziune socialã în favoarea proiectului de reformã, de reinserþie a þãrii în modernitate, se valideazã prin înþelegerea largã a redistribuirii cãtre zonele cu decalaj mai mare în dezvoltare ca pe o necesitate vitalã asumatã ºi politic, ºi civic.

Situarea pe alte poziþii decât aceasta ºi înverºunarea în a susþine existenþa unor complicitãþi în transferurile în profil teritorial nu poate fi decât o cauzã pierdutã la roata istoriei care vine peste noi.

Semnificative pentru dimensiunea socialã a bugetului sunt obiectivele care determinã, începând din 2003, o reducere a presiunii fiscale, cu efecte notabile asupra puterii de cumpãrare a populaþiei, o diminuare a taxelor ºi contribuþiilor aferente veniturilor directe ºi compensarea consecinþelor asupra bugetului prin majorarea impozitelor indirecte, similar practicilor financiare din Uniunea Europeanã.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este pentru prima datã când construcþia unui buget nu ia în calcul presiunea subvenþiilor ºi nu cedeazã înclinaþiei cãtre proliferarea sistemului de facilitãþi bugetare ºi fiscale pentru gospodãrii ºi agenþii economici. Deºi perceput ca o schimbare de filozofie politicã, acest adevãr se înscrie în categoria lucrurilor ce þin de etapa în care se manifestã criteriile de funcþionalizare a economiei de piaþã.

La drept vorbind, cu bugetul din 2003 se normalizeazã alocarea resurselor într-o economie structural concurenþialã. Cã acest lucru se întâmplã într-o guvernare cu puternice opþiuni sociale este un aspect care întãreºte poziþia responsabilã manifestatã în timp în raport cu esenþa proiectului general de tranziþie ºi calificã Guvernul Adrian Nãstase drept iniþiatorul asumãrii tendinþelor moderne din economia începutului de secol ºi de mileniu. O datã cu bugetul pe 2003 se instituie o adevãratã provocare pentru soliditatea restructurãrii economiei, o probã a certificãrii masei critice atinsã în dezvoltarea relaþiilor de piaþã.

Sigur, mentalitatea ne trage de mânecã, invitându-ne sã nu ne despãrþim încã de trecut. Avem structuri economice care forþeazã nevoia de subvenþie de la buget, unele componente ale mediului de afaceri solicitã scutiri de la obligaþiile bugetare, sindicatele mai uitã încã de corelarea salariilor cu creºterea productivitãþii muncii ºi aºa mai departe. Cert este însã cã asumarea prin buget a întreruperii unei tradiþii redistributive în zona economicului ºi susþinerea generalizãrii în economie a comportamentelor ºi deciziilor bazate pe cerinþele ºi confirmarea pieþei este o reuºitã politicã de excepþie.

Acest buget marcheazã, cu alte cuvinte, o fracturã istoricã de concepþie privind politica economicã generalã a þãrii. Se aºteaptã de acum o tendinþã descendentã rapidã a obsesiei pentru acoperirea prin redistribuire a riscului, inclusiv în ce priveºte proprietatea, ºi sã creascã tendinþa de asumare a riscului ºi de reproducere a proprietãþii prin iniþiativã privatã, în consens cu regulile economiei de piaþã.

Sigur, ne-am fi dorit ca, prin buget, sã putem finanþa programe de sprijin specifice economiilor de piaþã funcþionalã pentru întreprinderile mici ºi mijlocii, adicã pentru sectorul cel mai dinamic ºi cu rentabilitate confirmatã al economiei noastre, cel care reprezintã calea naturalã de dezvoltare a proprietãþii private. Probabil cã singura neîmplinire a bugetului în aceastã formã este cã din sursele identificate pentru venituri nu s-au putut acoperi unele nevoi reale pentru susþinerea mai consistentã a dezvoltãrii acestui domeniu, inclusiv printr-o realocare fireascã a veniturilor din privatizare pentru susþinerea programelor de cofinanþare a proiectelor specifice întreprinderilor mici ºi mijlocii, în conformitate cu normele europene.

Personal, consider cã ar fi trebuit ca Guvernul sã fi îndrãznit mai mult în privinþa depãºirii unor restricþii derivate din reþetele rigide ale Fondului Monetar Internaþional, mai ales în ceea priveºte asigurarea sumelor pentru dezvoltare obþinute ca venituri din privatizare. Practic, ceea ce privatizãm trebuie sã susþinã, sub formele economice, chiar procesul de dezvoltare al iniþiativei private.

Sã sperãm cã evoluþiile preconizate pentru 2003 vor permite creºterea veniturilor bugetare ºi acoperirea acestei necesitãþi prin rectificare bugetarã.

Doamnelor ºi domnilor,

Între ideal ºi realitate se interpun doar posibilitãþile noastre definite de idei ºi de acþiunea concretã. Pentru a da mãsura posibilitãþilor de care suntem în stare nu trebuie nici sã evadãm în ideal, dar nici sã ne complicãm în realitatea cotidianã. Bugetul pe 2003 nu este ºi nici nu anunþã o situaþie idealã, cum fãcea, mai ieri, utopia fericirii comuniste, dar nici nu lasã sã ni se complice realitatea în care trãiesc, muncesc ºi sperã concetãþenii noºtri.

Bugetul pe 2003 este ºi ceea ce suntem prin ceea ce am fãcut pânã acum, ºi ceea ce putem fi prin ceea ce ne propunem sã facem în 2003 ºi în anii ce urmeazã. Totul este sã nu ne complicãm acum ºi aici, în Parlament, pentru a dijmui din miza profundã a bugetului.

În consecinþã, vã invit sã votãm bugetul, pentru a putea decide pentru mai mult mâine ºi poimâine. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Mulþumesc.

Pentru 5 minute, domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului aparþinând minoritãþilor naþionale. Aveþi cuvântul.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule prim-ministru, Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Chiar am sã vorbesc foarte puþin, mai puþin, poate, decât cinci minute, pentru cã bugetul este bine construit ºi a-l lãuda Ñ nu prea îmi stã în fire sã laud, a critica Ñ nu prea am mare lucru ce sã critic.

Vreau sã spun cã existã câteva puncte puternice ale acestui buget. Primul este faptul cã, în sfârºit, este construit pe programe. Spuneam lucrul ãsta de ani de zile, cã e bine sã avem un buget construit pe programe. Iatã cã avem un buget construit pe programe.

Al doilea lucru pozitiv este cã reuºeºte... deja sunt convins cã se va întâmpla lucrul ãsta... Am privit cu puþinã neîncredere anul trecut, dar deja sunt convins cã se va întâmpla, va reuºi sã þinã sub stãpânire ºi deficitul, ºi inflaþia. Deci nu cred cã avem surprize majore la care sã ne aºteptãm. Este construit foarte echilibrat.

Un lucru cu adevãrat pozitiv, dincolo de Ñ sã spunem Ñ aceste consideraþii de ordin macroeconomic, este faptul cã în acest buget gãsim proiecte de infrastructurã. Proiectele de infrastructurã au scos din crizã, de foarte multe ori, economii ale unor þãri mari. Faptul cã acum gãsim proiecte de infrastructurã serioase în acest buget cred cã reprezintã o garanþie atât pentru economie, cât ºi pentru societate, pentru cã ieºirea din crizã a societãþilor care au trecut prin sãrãcie, prin crizã economicã, prin probleme sociale majore s-a fãcut de foarte multe ori cu proiecte ample de infrastructurã. Deci cred cã acesta este un câºtig major al acestui buget.

Mã aºteptam Ñ ºi aici chiar domnul ministru ne promisese Ñ la un accent mai mare pe componenta multianualã. Nu prea am gãsit lucrul acesta ºi vã mãrturisesc cã speram foarte tare sã gãsesc ºi aºa ceva în acest buget. Poate la anul, pentru cã deja economia este, cât de cât, stabilizatã ºi cred cã putem trece foarte serios la proiecte care sã depãºeascã un an bugetar, mai ales cã, iatã, vorbim de proiecte de infrastructurã. Acestea, categoric, depãºesc un an bugetar, deci ele se preteazã la o construcþie multianualã. Lucrul acesta, cu mâhnire, nu l-am gãsit în buget. Speram sã-l gãsesc. Sper sã-l gãsesc anul viitor mult mai accentuat decât... Existã ºi în bugetul de anul trecut, ºi în bugetul acesta aspecte multianuale, dar ele nu sunt la nivelul la care cred cã ne putem permite pe o economie stabilizatã, pentru cã, slavã Domnului, discutãm într-o situaþie, cât de cât, stabilã economic.

Am gãsit, de asemenea, ºi lucrul acesta este un lucru îmbucurãtor ºi o spun ºi cu mândrie chestiunea aceasta, iatã, industria de înaltã tehnologie începe sã-ºi facã loc serios, ca pondere, în veniturile pe care bugetul începe sã le ia de pe urma ei. Mãsurile care au fost luate aici s-au dovedit a fi corecte. Ea ºi-a triplat volumul în doi ani. Nu este puþin lucru. În foarte puþine þãri din lumea asta, industria poate sã se laude cu asemenea ritmuri de creºtere. S-a întâmplat în urma unor mãsuri clare care au fost luate ºi sper ca ritmul acesta sã creascã ºi în anii care urmeazã.

Din punct de vedere al Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale pe care îl reprezint, înþelegând foarte clar care sunt prioritãþile, obiectivele pe care ni le-am propus le considerãm atinse ºi, în consecinþã, vom vota acest buget.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Onorat prezidiu,

## Domnule prim-ministru,

Stimate doamne ºi stimaþi domni senatori ºi deputaþi, Investiþia în educaþie ºi în formarea oamenilor este cea mai rentabilã pentru dezvoltarea unei societãþi pe termen lung ºi, respectiv, mediu. De aceea, instituþiile de învãþãmânt ºi educaþie, precum ºi cele de cercetare ºtiinþificã sunt privite ca instituþii strategice pentru destinul naþional.

Iatã, stimate doamne ºi stimaþi domni, o formulare aproape perfectã a importanþei, a rolului, a destinului ºcolii româneºti în societate, în documentul de politicã ºi strategie pentru anul 2003 ºi perspectiva 2004Ð2006, gãsitã de stimata doamnã ministru Ecaterina Andronescu, care prefaþeazã bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. Dacã la aceasta adãugãm ºi prevederea art. 2 din Legea învãþãmântului Ñ ”În România, învãþãmântul constituie prioritate naþionalãÒ Ñ atunci alocaþiile bugetare ar fi corespunzãtoare îndeplinirii nobilei misiuni a ºcolii Ñ instruirea ºi educarea celor peste 4,8 milioane de tineri.

Din pãcate însã, pe lângã doamna ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii, în România existã ºi domnul Mihai Tãnãsescu, ministrul finanþelor publice. Domnul ministru Mihai Tãnãsescu, ca orice

ministru de finanþe postdecembrist, asemenea unor concetãþeni de-ai noºtri, care au rãu de maºinã, de avion sau vapor, Domnia sa are rãu de ºcoalã. Ca urmare, pe 26 februarie 2001, prin Ordonanþa Guvernului nr. 32, care nu este contrasemnatã de ministrul Ecaterina Andronescu, dicteazã: art. 12 Ñ ”Alin. 1 al art. 170 din Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins: ÇFinanþarea învãþãmântului de stat se asigurã din fonduri publice Ñ atenþie! Ñ în limita a cel puþin 4% din produsul intern brutÈÒ Ñ nu din bugetul de stat, cum era anterior.

Art. 13: ”Începând cu anul 2001, finanþarea instituþiilor de învãþãmânt preuniversitar de stat se asigurã din bugetele localeÒ Ñ nu din bugetul de stat, cum era în vechea formulare.

Rezultã clar cã prin aceste douã alineate, care modificã douã articole dintr-o lege organicã printr-o ordonanþã de urgenþã, domnul ministru Mihai Tãnãsescu face dovada înaltei sale specializãri în inginerii financiare. Deci numai printr-o inginerie financiarã de marcã ”TãnãsescuÒ se poate inventa cã bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ar fi în prezent egal cu 4% din P.I.B. În realitate, el este, practic, anul trecut 3,2%, faþã de 3,1, mai mic decât în anul 2000 Ñ 3,66 ºi 3,64% în anul 2001 sau ca atunci când frânele finanþelor erau þinute de delicatul Decebal Traian Remeº.

Introducerea fondului de ºomaj, a veniturilor extrabugetare, a posibilelor credite externe Ñ 200 milioane dolari în 2002 ºi 150 milioane dolari în 2003, din care nimeni nu a vãzut nici un dolar în 2002, calculul procentului de 4%, cât prevede Ordonanþa Guvernului nr. 32/2001 este o faptã demnã de ”ÎmpuºcatulÒ. Dar, cine mai ºtie? Cu telefoanele roºii, poate domnul ministru Tãnãsescu are fir direct cu ”ÎmpuºcatulÒ. Cãci, altfel, nu înþelegem aceastã încãpãþânare a miniºtrilor de finanþe, de mãsluire a cifrelor, în încercarea de faþadã de a respecta Legea învãþãmântului ºi de a menþine ani în ºir o subfinanþare cronicã a învãþãmântului românesc, cu consecinþe dure asupra viitorului þãrii, în contextul integrãrii europene, a compatibilitãþii forþei de muncã ºi a produselor româneºti pe piaþa europeanã.

Cu alocaþii de ordinul a 3,1Ð3,2%, cât a Bulgariei, în scãdere de la 3,66Ð3,64%, în perioada 2000Ð2001, faþã de 4,6% Ð Ungaria, 5,1% Ð Cehia, 7,5% Ð Polonia, ca sã nu mai amintim de 6% Ð Franþa, 6,9% Ð Canada, 7,5% Ð Finlanda, 8,1% Danemarca, 8,3% Suedia, ºcoala româneascã, în pofida vorbelor frumoase amintite la început, nu numai cã nu are mijloace financiare pentru a se dezvolta, dar, mai grav, ea face eforturi disperate pentru a supravieþui.

Cu 12.293 ºcoli fãrã instalaþii sanitare, 1.157 ºcoli cu pereþi din chirpici, 1.084 ºcoli cu pereþi din lemn, 4.356 ºcoli cu igrasie, 1.706 ºcoli existente în perioada 1700Ð1900 ºi cu alocaþii la nivelul Albaniei, nu se poate înainta în dorita ºi necesara reformã, stimatã doamnã Ecaterina Andronescu, oricât am jumuli noi, dascãlii, pupãza din tei, ca sã scoatem bani.

Cu salarii inadmisibil de mici, 0,5Ð0,7, raportul salariului mediu anual al unui profesor supra produsul intern brut pe cap de locuitor, faþã de 1,7Ð3,7 în Portugalia, relativ codaºã în Uniunea Europeanã, sau, mai direct, cu un asistent universitar având un salariu mai mic decât o grefierã cu studii medii sau cu un profesor universitar la limita maximã de vechime, de 40 de ani, depãºit, ca salariu, de un judecãtor, fostul sãu student, cu o vechime de numai 5 ani, sistemul de învãþãmânt nu mai este atractiv pentru elita tinerilor români ºi ºcoala se va sufoca ºi îneca în mediocritate. Vezi recentele rezultate la examenul de titularizare sau de acces în magistraturã. ªi astfel, nu este departe timpul când ºcoala nu va mai avea profesori, în special în învãþãmântul superior, unde actuala medie de vârstã este de circa 40Ð50 de ani, iar repetenþii vor deveni, peste timp, profesori, ºi Ñ de ce nu? Ñ chiar miniºtri.

Deci nu vã putem înþelege, domnule ministru Tãnãsescu, aceastã ”rãcealãÒ faþã de ºcoalã, unde, dupã bugetul alocat, se pare cã 2 plus 2 fac 3, ºi acea ”cãldurãÒ pentru justiþie, unde se pare cã 2 plus 2 fac 5, când, orice s-ar spune, evident, fãrã rãutate sau altã conotaþie, doamna ministru Andronescu ar trebui sã atragã mai multe fonduri bugetare decât distinsa doamnã ministru Stãnoiu, deoarece, prin instrucþie, educaþie, mai puþini cetãþeni români ar ajunge în judecãtorii, tribunale, curþi de apel ºi puºcãrii. Este clar pentru toatã lumea. E mai profitabil, mai benefic, pentru societatea româneascã, sã munceascã doamna ministru Andronescu ºi sã ºomeze, din lipsã de clienþi, doamna ministru Stãnoiu. Este mult mai bine ºi chiar mai eficient sã plãtim suficient de bine educatorul, învãþãtorul, profesorul, spre a scãpa, în perspectivã, tânãrul de puºcãrie, decât pe judecãtor, sã-l bage în puºcãrie. Or, ce se întâmplã acum este inadmisibil, domnule ministru Tãnãsescu. Puneþi carul înaintea boilor. Propuneþi, de fapt, salarii majorate pentru judecãtori, de peste 18 milioane, iar profesorii universitari sã rãmânã cu 6,5 milioane. Micºoraþi, la recenta rectificare a bugetului, bugetul net cu circa 200 miliarde ºi creºteþi la justiþie cu 255 miliarde lei. Micºoraþi fondurile la cercetarea din universitãþi cu 32 miliarde lei ºi se ajunge la un program rectificat în 2002 de 99% faþã de cel iniþial, fãrã a se mai lua în considerare inflaþia. ªi, în aceste condiþii, propuneþi sã finanþãm prin actualul buget un program al Ministerului Justiþiei Ñ anexa III/16Ð27 Ð cu circa 4.000 de miliarde, atenþie!, pentru evaluarea activitãþii fiecãrei instanþe pe baza indicatorilor statistici existenþi ºi stabilirea numãrului de judecãtori ºi personal auxiliar în vederea creãrii independenþei magistraþilor. Sã vezi ºi sã nu crezi! 4.000 de miliarde pentru un studiu care, chipurile, ar crea magistraþi independenþi!

Ca urmare, domnule ministru Tãnãsescu, vrem ca ºi noi, dascãlii, prin alocaþii bugetare, sã devenim nu mai corecþi, nu mai buni, nu mai performanþi, nu mai profesio-

niºti, nu mai insensibili la ºpagã, ci vrem sã devenim independenþi. Ca atare, vã solicitãm expres 1.500 de miliarde din finanþarea de 4.000 de miliarde a Programului Ministrului Justiþiei de creare a magistraþilor independenþi, pentru finanþarea unui program similar cu cel citat anterior, la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, intitulat Ñ atenþie! Ñ ”Evaluarea activitãþii fiecãrei ºcoli pe baza indicatorilor statistici existenþi ºi stabilirea necesarului de cadre didactice ºi personal auxiliar, în vederea creãrii independenþei dascãlilorÒ.

Priviþi în oglindã cele douã programe, unul real, existent în bugetul propus, ºi unul fictiv, stimaþi senatori ºi deputaþi, ºi veþi constata, ca ºi mine, cã, dacã ridicolul ar ucide, atunci cineva, în aceastã salã, ar trebui sã fie deja mort.

Stimate doamne ºi stimaþi domni senatori ºi deputaþi, Vã adresez rugãmintea de a-mi permite ºi câteva consideraþii asupra finanþãrii cercetãrii ºtiinþifice.

Ca oameni politici, sunteþi prin excelenþã intelectuali care înþelegeþi perfect cã va veni timpul când veþi putea fi fãcuþi rãspunzãtori în faþa istoriei, pentru cã în perioada mandatului dumneavoastrã cercetarea ºtiinþificã româneascã va înregistra un regres.

Argumentele care fundamenteazã aceastã sumbrã previziune sunt: o finanþare care a scãzut continuu, de la 0,88% din produsul intern brut, în 1992, la 0,22% în 2002 ºi, dupã aprecierea noastrã, la 0,13% din P.I.B., propus de Guvern în proiectul bugetului de stat pe 2003. Aceasta, în condiþiile în care în toate celelalte þãri esteuropene se alocã pentru cercetarea ºtiinþificã sume ca: 0,45% în Polonia, 0,45% în Ungaria, 0,47% în Cehia, 0,48% în Estonia, 0,64% în Slovenia, þãri în care cercetarea ºtiinþificã este cu adevãrat consideratã ca o puternicã ºi principalã forþã de redresare economicã.

Reducerea drasticã se petrece prin abrogarea prevederilor Legii nr. 95/1998, votatã de P.D.S.R. ºi eliminatã de distinsul nostru ministru de finanþe prin Ordonanþa Guvernului nr. 32/2001, în care se prevedea ca resursele bugetare alocate din bugetul de stat la capitolul ”CercetareÒ sã nu fie mai mici de o cincime faþã de resursele bugetare alocate la capitolul ”ÎnvãþãmântÒ, adicã 0,8% din produsul intern brut. Ca sã nu mai amintim de prãfuita Constituþie Ñ ”Statul trebuie sã asigure stimularea cercetãrii ºtiinþifice naþionaleÒ (art. 134 alin. 2) ºi de uitatul Program de guvernare. ªi aceasta, în condiþiile în care Guvernul român nu respectã nici ceea ce România a semnat la 28 martie 2000 prin Documentul de poziþie la Dosarul 17 Ñ ªtiinþã ºi cercetare Ñ ca, pânã în 2007, finanþarea cercetãrii ºi dezvoltãrii sã atingã 1% din P.I.B.

Mint eu sau încercãm sã-i pãcãlim pe cei din Uniunea Europeanã, domnule ministru Tãnãsescu? Sau o fi, poate, o chestiune de virgulã: în loc de 0,13%, sã citim 1,3%. Ar fi foarte bine.

Efectele subfinanþãrii se constatã ºi prin reducerea drasticã a specialiºtilor în cercetare pânã la o treime, iar a cercetãtorilor atestaþi la o pãtrime din cei existenþi în 1990, astfel cã numãrul acestora la 1.000 de locuitori a atins în România tristul record de 0,45%, faþã de 2Ð3% în toate celelalte þãri europene.

Nu ne îndoim, stimate doamne ºi stimaþi domni senatori ºi deputaþi, cã intuiþi exact consecinþele nefaste, mai ales pe termen mediu ºi lung, ale acestei evoluþii asupra potenþialului tehnologic propriu al economiei naþionale, precum ºi pericolul iminent ca România sã devinã, efectiv, o colonie tehnologicã ºi, exclusiv, o piaþã de desfacere.

Avem convingerea cã nu veþi permite sã se continue o asemenea eroare, cã veþi acþiona astfel încât sã se evite distrugerea domeniului strategic al cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice româneºti, infirmând ideea, susþinutã de mulþi, cã sloganul ”Noi muncim, nu gândimÒ, care se striga 1990 în stradã, acum este aplicat cu o consecvenþã demnã de o cauzã mai bunã de un guvern social democrat.

## Stimaþi colegi,

Parafrazând pe un mare romancier, dacã cercetare nu e, nimic nu e, nici dezvoltare tehnologicã, nici relansare economicã, ºi nici nivel de trai.

În încheiere, faþã de cele prezentate ºi dupã o maturã chibzuinþã, credem, domnule prim-ministru Adrian Nãstase, cã singura speranþã, ºi chiar soluþie, ca alocaþiile bugetare pentru învãþãmânt ºi educaþie ºi cercetare sã creascã la nivelulul þãrilor din Uniunea Europeanã, în perspectiva integrãrii noastre, este ca la viitoarea remaniere guvernamentalã domnul Mihai Tãnãsescu sã fie numit la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi doamna Ecaterina Andronescu sã fie numitã la Ministerul Finanþelor Publice.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, dau cuvântul, pentru patru minute, domnului senator Iuliu Pãcurariu.

Vã rog sã vã încadraþi în timp, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

## Domnule prim-ministru,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

La 25 aprilie 2002, la Strasbourg, Comisia instituþionalã a Congresului puterii locale ºi regionale aproba raportul privitor la democraþia localã ºi regionalã din România.

Permiteþi sã vã citesc trei articole din acest raport, din capitolul intitulat ”Fenomenul migrãrii politice a primarilorÒ.

Pct. 44, primul alineat, spune: ”Principalele motive ar fi reþelele de influenþã politicã implicate în alocarea fondurilor de cãtre administraþia localã.Ò

Pct. 46 Ñ Raportorii s-au întrebat, în particular, dacã alocarea resurselor financiare, ce depind de complexita-

tea politicã a autoritãþilor locale, a fost în unele cazuri o metodã ascunsã de slãbire a opozanþilor politici.

Pct. 47 Ñ Dupã cum a subliniat Alain Chenar, în timpul primei vizite, o astfel de metodã de slãbire a opozanþilor avea ”avantajul de a înlãtura necesitatea folosirii procedurilor aleatorii de suspendare sau demitere utilizate în 1993Ð1995, având la bazã legi îndoielnice sau practici vãdit contrarii principiilor legale privitoare la libertãþile fundamentale ºi autonomia localãÒ.

## Stimaþi colegi,

## Domnule prim-ministru,

Cred cã nu vã imaginaþi cã P.S.D. a devenit un partid far cãlãuzitor care sã explice aceastã migraþie a primarilor cãtre partidul dumneavoastrã ºi veþi admite cã sunt cauze obiective care determinã aceastã situaþie. Cauzele la care se referã raportul în cele 100 de articole ale sale se referã în primul rând la modul de alocare a resurselor cãtre administraþia publicã localã. ªi în acest proiect, care, din punctul meu de vedere, reprezintã un pas grav înapoi privind democraþia administraþiei locale din România, rezolvã absolut defectuos aceastã problemã în art. 27 ºi art. 17.

În art. 27 se aratã cã transferul fondurilor de echilibrare, ºi mã refer la cele douã surse, fondul de 17% la discreþia Consiliului judeþean ºi Fondul pentru echilibrare trasat din bugetul de stat, se alocã pe baza criteriului acceptat, de altfel, ºi în celelalte bugete, numit puterea financiarã a localitãþii ºi care, în acest an, alocã doar 50% din totalul acestor sume, restul urmând sã fie alocate pe baza unor criterii aprobate de cãtre consiliile judeþene.

Nu e nici un secret pentru nimeni cã, în situaþia în care controlaþi astãzi 34 de consilii judeþene, dispunând de majoritãþi absolute în aceste consilii, veþi putea foarte uºor sã favorizaþi reprezentanþii P.S.D.-ului în administraþia localã.

Sigur, este an preelectoral, puterea în România a fost ºi este în continuare abuzivã, puteþi face acest lucru, dar încãlcaþi principiul 9 din Carta europeanã a autonomiei locale, pe care România a ratificat-o în 1997 ºi care prevede în mod expres cã orice alocare de resurse cãtre administraþia localã nu trebuie sã suporte nici o condiþionare politicã.

Dacã vreþi, aisbergul acestei încãlcãri în picioare a acestor principii este art. 17, prin care dumneavoastrã aþi transferat Fondul special al drumurilor în bugetul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei care alocã banii pe drumuri judeþene, care fac parte din domeniul public al consiliului judeþean, sau pe drumul comunal, direct prin ordin al ministrului, cu o simplã informare a preºedintelui consiliului judeþean.

Domnule ministru, aº vrea sã vã mai dau un exemplu recent al unui abuz grosolanÉ

Vã rog sã încheiaþi, domnule senator.

Închei acum, daÉ al unui abuz grosolan care s-a petrecut ieri, în judeþul Cluj, cu ocazia vizitei domnului ministru de finanþe Tãnãsescu ºi a ministrului de interne Ioan Rus. Domniile lor, în cadrul campaniei electorale care are loc acum, în alegerile locale, în aceste douã noi comune înfiinþate, au anunþat alocarea a câte unui miliard de lei acestor douã localitãþi, preluat de presa localã, de mediafax, în fluxul de astãzi.

Problema la care aº vrea sã vã atrag atenþia esteÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimate coleg, nu mai puteþi retractaÉ

...Este cã aveþi ocazia de a evita monitorizarea pe anul 2003 din partea Congresului, acceptând amendamentele pe care vi le-am propus ºi pe care le-aþi respins. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, vã propun ºi

## Domnilor preºedinþi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Grupurile parlamentare ale Partidului Naþional Liberal considerã cã România se aflã în faþa îndeplinirii a trei deziderate majore:

1. Continuarea procesului de integrare europeanã, conform Programului de aderare.