Mărinică Dincă

## **Domnul Mărinică Dincă:**

## Domnule președinte,

Constat că de ceva vreme colegii mei nu pot să spună decât că sunt prea tânăr, dar despre lucrurile concrete nu discută. Altceva voiam să vă spun. Avem niște decizii ale Curții Constituționale și avem și practica anterioară, din lunile anterioare sau din sesiunile anterioare ale Senatului, când, în situația de față, pe care o avem de dezbătut acum, Senatul, președintele de ședință al Senatului a luat decizia să înainteze Camerei decizionale acest proiect de lege.

Colegul meu Șerban spunea că noi putem admite... că legea este de admitere sau de respingere. Da, dar nu suntem noi Cameră decizională. Așa este. Legea este de admitere sau de respingere. Nu există un alt tip de lege, dar nu suntem noi Cameră decizională.

Iar în ceea ce privește acest tip de comportament al Senatului, poate exista, trebuie să existe, pentru că decizia Curții Constituționale este în sensul acesta numai când suntem Cameră decizională, în sensul că, dacă nu se întrunește numărul necesar de voturi pentru o lege organică sau ordinară pentru aprobarea unei ordonanțe, ea se va supune din nou la vot până când, eventual, va fi adoptată tacit. Dar în situația în care nu suntem Cameră decizională noi nu adoptăm o lege de admitere sau de respingere.

Dacă vă mai aduceți aminte, această situație am avut-o și în sesiunile trecute, și asta în lumina deciziilor Curții Constituționale și a Constituției.

Ce-i drept, colegul meu corect a spus că adoptăm lege de admitere sau de respingere, dar, deocamdată, nu suntem noi Cameră decizională. Noi am dat de două ori vot, după care avem obligația să o înaintăm Camerei decizionale, Camera Deputaților.