Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi!

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală.

Luați loc, să putem începe ședința de plen. Rog și reprezentanții ministerelor să își ocupe locurile în banca specială.

Îl rog pe domnul senator Pereș, secretarul de astăzi..., unul dintre secretarii Senatului de astăzi, să facă o prezență, așa, în viteză. Nu chiar ca la meciul de aseară, dar oricum.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Agrigoroaei Ionel delegație Andronescu Ecaterina prezentă, mulțumesc frumos

Anghel Adrian Anghel Cristiana Irina Antonescu George Crin Laurențiu Arcaș Viorel Ardelean Ben Oni Ariton Ion Atanasiu Teodor Badea Leonardo Badea Viorel Riceard Banias Mircea Marius Barbu Daniel Constantin Barbu Tudor Bădălău Niculae Bălu Marius Belacurencu Trifon Bereanu Neculai Biró Rozalia Ibolya Blaga Vasile Boagiu Anca Daniela Boboc Cătălin Bodea Cristian Petru

prezentă, mulțumesc

prezent

prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc

prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc

prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc

prezent, mulțumesc

Bodog Florian Dorel Boeriu Valeriu Victor Bota Marius Sorin Ovidiu Bujor Dumitru Marcel Bumbu Octavian Liviu Burlea Marin

prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc

prezent, mulțumesc mult

Butnaru Florinel Butunoi Ionel Daniel prezent, mulțumesc Cadăr Leonard concediu medical Calcan Valentin Gigel prezent, mulțumesc Câmpeanu Mariana prezentă, mulțumesc Chelaru Ioan prezent, mulțumesc Chiriac Viorel prezent, mulțumesc Chiru Gigi Christian prezent, mulțumesc Chiuariu Tudor Alexandru Coca Laurențiu Florian prezent, mulțumesc Constantinescu Florin prezent, mulțumesc Cordoș Alexandru Corlățean Titus Coste Marius prezent, mulțumesc Costoiu Mihnea Cosmin Cotescu Marin Adrănel prezent, mulțumesc Crețu Gabriela prezentă, mulțumesc Cristache Iulian prezent, mulțumesc Cristina Ioan prezent, mulțumesc Croitoru Cătălin Deneș Ioan prezent, mulțumesc Dincă Mărinică Dobra Dorin Mircea prezent, mulțumesc Dobrițoiu Corneliu Donțu Ovidiu Liviu prezent, mulțumesc Dumitrescu Cristian Sorin prezent, mulțumesc Dumitrescu Florinel prezent, mulțumesc Dumitrescu Iulian Durbacă Eugen prezent, mulțumesc Duruț Aurel prezent, mulțumesc Ehegartner Petru prezent, mulțumesc Federovici Doina Elena prezentă, mulțumesc Fifor Mihai Viorel prezent, mulțumesc Filip Petru prezent, mulțumesc Firea Gabriela concediu medical Florian Daniel Cristian Flutur Gheorghe Frătean Petru Alexandru prezent, mulțumesc Geoană Mircea Dan Ghilea Găvrilă prezent, mulțumesc

prezent, mulțumesc concediu medical prezent, mulțumesc prezentă, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc

prezent, mulțumesc

prezent, mulțumesc prezentă, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc

prezent, mulțumesc

prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezentă, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc concediu medical Ghișe Ioan Grapă Sebastian Grigoraș Viorel Hașotti Puiu Ichim Paul Igaș Traian Constantin Iliescu Lucian Ilieșiu Sorin Ioniță Dan Aurel Iovescu Ioan Isăilă Marius Ovidiu Jipa Florina Ruxandra Klárik László Attila prezent László Attila prezent Lazăr Sorin Constantin Luchian Dragoș Luchian Ion Marian Dan Mihai Marian Valer Marin Nicolae Markó Béla Mazăre Alexandru Mihai Alfred Laurențiu Antonio Mihai Cristian Dănuț Mihai Neagu Mihăilescu Petru Șerban Miron Vasilica Steliana Mitu Augustin Constantin Mocanu Victor Moga Nicolae Mohanu Nicolae Motoc Octavian Mutu Gabriel Nasta Nicolae Năstase Ilie Neagu Nicolae Neculoiu Marius Nicoară Marius Petre Nicolae Șerban Nistor Vasile Niță Mihai Nițu Remus Daniel Obreja Marius Lucian Oprea Dumitru Oprea Gabriel Guvern Oprea Mario Ovidiu Oprea Ștefan Radu Pașca Liviu Titus Pașcan Emil Marius Pataki Csaba delegație Pavel Marian Păran Dorin Păunescu Teiu Pelican Dumitru delegație Pereș Alexandru prezent Pop Gheorghe prezent Pop Liviu Marian Popa Constantin Popa Florian Popa Ion delegație Popa Mihaela Popa Nicolae Vlad Popescu Corneliu Popescu Dumitru Dian Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton

prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc

prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc

prezent, mulțumesc

prezent prezent prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc

prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc

prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc

prezent, mulțumesc prezentă, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc

prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc

prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc

prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc delegație prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc prezent, mulțumesc delegație prezent prezent prezent, mulțumesc

prezent, mulțumesc delegație prezentă, mulțumesc prezent, mulțumesc

Purec Ion Simeon prezent, mulțumesc Rădulescu Cristian prezent, mulțumesc Rogojan Mihai Ciprian prezent, mulțumesc Rotaru Ion prezent, mulțumesc Saghian Gheorghe prezent, mulțumesc Savu Daniel Sârbu Ilie delegație Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Stuparu Timotei prezent Suciu Matei prezent, mulțumesc Șova Dan Coman Tánczos Barna Tămagă Constantin prezent, mulțumesc Tătaru Dan prezent, mulțumesc Tătaru Nelu prezent, mulțumesc Teodorovici Eugen Orlando Guvern Tișe Alin Păunel Toma Ion Todirașcu Valeriu Tomoiagă Ștefan Liviu Tudor Doina Anca prezentă, mulțumesc Țapu-Nazare Eugen Ungureanu Mihai Răzvan Valeca Șerban Constantin prezent, mulțumesc Vasiliev Marian prezent, mulțumesc Vâlcov Darius Bogdan Vegh Alexandru prezent, mulțumesc Verestóy Attila prezent, mulțumesc Vochițoiu Haralambie Voinea Florea prezent, mulțumesc Volosevici Andrei Liviu Vosganian Varujan Zisu Ionuț Elie prezent, mulțumesc

prezentă, mulțumesc

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Îl rog și pe domnul secretar Rotaru să poftească la prezidiu.

Stimați colegi, vă rog să luați loc, să putem deschide ședința de astăzi. Vă rog să luați loc. Îl rog și pe domnul Șerban Nicolae să finalizeze ședința. Vă rog.

Doamnelor și domnilor senatori,

Permiteți-mi să deschid ședința plenului Senatului de astăzi și să vă anunț că din totalul de 168 de senatori și-au înregistrat participarea și prezența 116, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, acesta fiind de minimum 85 de colegi.

Vă anunț că sunt prezenți, în calitate de oaspeți, la lucrările ședinței Senatului de astăzi studenții Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București.

În ședința Biroului permanent de astăzi s-a hotărât modificarea programului de lucru pentru săptămâna în curs.

Am să vă rog, puțină atenție. Modificăm programul pentru săptămâna în curs. Poate-i interesează pe colegi.

Luni: 9.00–11.00, comisiile permanente; la ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului; la ora 13.00, ședința Biroului permanent; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 15.50, o ședință urgentă a Biroului permanent al Senatului; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu ora 17.00 – oră de vot pentru legi organice; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări.

Mâine, marți: 9.00–13.00, lucrări în comisiile permanente; 13.00–15.00, pauză; 15.00–17.00... Stimați colegi...

Domnule Șerban Mihăilescu... domnule Șerban Mihăilescu, vă rog...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Șerban Nicolae.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule Șerban Mihăilescu, vă rog...

Domnule secretar Vărgău, vă rog să poftiți în banca ce vă e rezervată.

Mâine: 15.00–17.00, lucrări în plenul Senatului; 17.00–18.30, declarații politice. Repet, mâine, 17.00–18.30, declarații politice.

Miercuri, de la ora 9.00 – lucrări în comisiile permanente. Joi, de la ora 9.00 la 14.00 – lucrări în comisiile permanente.

Vineri – activități în colegiile electorale.

Sâmbătă – activități în colegiile electorale.

Sunt intervenții pe acest program? Nu sunt.

Stimați colegi, supun aprobării dumneavoastră programul de lucru din această săptămână.

Nu merge.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Ordinea de zi pentru astăzi v-a fost distribuită, stimați colegi.

Sunt intervenții?

Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi pentru astăzi.

La punctul 1, secțiunea I din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Există o singură asemenea propunere – Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din învățământul primar și gimnazial de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore.

Reprezentantul Guvernului susține procedura de urgență?

A, nu, nu Guvernul. Iertați-mă, iertați-mă, am văzut că-i ordonanță de urgență, m-am gândit la Guvern.

Inițiatorii susțin procedura de urgență? Nu susțin.

Rămâne pe procedură obișnuită.

Punctul 2, secțiunea I, notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 30 aprilie 2015, a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale;

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Așa cum bine știți, există constituită la nivelul Parlamentului României o comisie de cod, intitulată Comisia pentru elaborarea proiectelor de Cod electoral. Majoritatea propunerilor au fost înaintate...

Procedură în timp ce vorbesc?! Totuși! Totuși!

Toate proiectele – și au fost cred că în jur de 12 – care erau pe parcursul procesului legislativ au fost trimise la comisia respectivă pentru a completa, îmbunătăți proiectele care au fost aprobate, o parte deja de Senat, o parte fiind în procedura legislativă pentru a fi prezentate Senatului. De aceea, cele două acte pe care le-am citit și care au intrat în adoptare tacită le vom trimite Camerei Deputaților.

Pe procedură, domnul Șerban Nicolae, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am respectat cutuma. Voiam doar să fac o chestiune procedurală, să pun în discuția plenului, de principiu.

Chestiunea pe care dumneavoastră ați precizat-o puțin mai devreme a fost valabilă și când am dezbătut Legea privind finanțarea partidelor politice. Apar însă în spațiul public discuții legate de faptul că Senatul adoptă tacit proiecte de lege în materie electorală, în materie de partide politice, în materie de finanțare de campanii electorale. Unul dintre aceste două proiecte cred că este al meu, cel privind exercitarea votului pentru cetățenii români aflați în afara teritoriului României.

Și aș vrea, poate, să facem un comunicat de presă, în numele Senatului, în care să clarificăm exact ce ați spus dumneavoastră, că toate aceste chestiuni nu mai intră în dezbatere, ele respectă termenul constituțional de adoptare tacită, dar să nu dăm impresia că adoptăm propuneri legislative contradictorii. Sunt chestiuni care se exclud. Dacă le-am adopta pe amândouă, ar fi ca și cum am avea două acte normative care se exclud. Și-atunci, pentru opinia publică, să existe o informare clară că ăsta este motivul pentru care am adoptat tacit, nu pentru că n-am lucrat, nu pentru că nu am luat în dezbatere cu atenție proiectele legislative în această chestiune, ci pentru că ele merg toate la Comisia pentru Cod electoral, care lucrează după un calendar convenit în ambele Camere, astfel încât să nu mai existe această discuție.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Vreau să știți că de asta am și simțit nevoia să intru un pic în amănunte. O să încerc, prin Departamentul de comunicare, să facem și un comunicat care să mai limpezească, dacă există undeva asemenea chestiuni.

Mulțumesc tare mult.

Supun, la punctul 3...

punctul 3, aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative. Este vorba de o inițiativă care se referă la completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Ea a fost analizată în Comisia juridică, s-a constatat că primă Cameră sesizată este, în mod firesc și constituțional, Camera Deputaților.

Supun aprobării dumneavoastră această transmitere.

Senatul a aprobat transmiterea către Camera Deputaților a acestui proiect.

Stimați colegi,

S-ar părea că e o zi plină de oaspeți astăzi. Avem de la Oradea, de la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din Oradea, prezenți, de asemenea, studenți, oaspeți astăzi la lucrările plenului Senatului și le dorim: bine au venit! Sper să facem o bună impresie. Nu chiar atât de bună cum am avut-o în presă...

sau cum o avem în presă. Și poate, în viitor, mulți dintre ei vor alege cariera politică și vor ajunge în una din Camerele Parlamentului.

Punctul 4, proiectul de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.

Stimați colegi, avem trei comunicări, primite la pachet, privind uniunea energetică.

Din acest punct de vedere, discutăm de Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții privind O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice – COM(2015) 80 final.

A doua: Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, Protocolul de la Paris privind Un plan de acțiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020 – COM(2015) 81 final.

Și, în sfârșit, a treia: Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind Realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10% – Pregătirea rețelei de energie electrică a Europei pentru 2020 – COM(2015) 82 final.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene este prezentă doamna vicepreședinte.

Vă rog, doamnă senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu raport privind comunicările din pachetul privind uniunea energetică.

Dezbaterile au avut loc în ședințele comisiei din datele de 21 și 28 aprilie 2015, în prezența majorității senatorilor.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene a fost desemnat ca raportor domnul senator Octavian Motoc.

De asemenea, la ședința Comisiei pentru afaceri europene din 21 aprilie 2015 au participat reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Energiei și Întreprinderilor Mici și Mijlocii, ANRE, Transelectrica și Enel.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, formularea unei opinii la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor – pachetul privind uniunea energetică.

Pentru atingerea țintelor de decarbonizare, multe state membre au nevoie de opțiune nucleară și de dreptul libertății de a alege propriul mix energetic, inclusiv în plan nuclear. Susținem și solicităm dreptul libertății României și al fiecărui stat membru de a-și alege propriul mix energetic, ținând cont

de specificitățile fiecărui stat membru, armonizate, bineînțeles, pe politicile generale ale Uniunii Europene.

Dragi colegi,

Ne exprimăm dezacordul față de pozițiile adoptate de o serie de state membre din regiunea Comunității Energetice Europene, care nu acceptă participarea României ca membru cu drepturi depline la Proiectul de cuplare a piețelor de electricitate din regiunile nord-vest și central-est europene.

Este necesară și solicităm, din partea autorităților și instituțiilor Uniunii Europene, o schimbare de atitudine, în sens pozitiv, care să respecte principiile egalității și tratamentului nediscriminatoriu între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește participarea României ca membru cu drepturi depline la Proiectul de cuplare a piețelor de electricitate din regiunile nord-vest și central-est europene și acceptarea entităților române în acest proiect ca membri cu aceleași drepturi și obligații egale cu ale celorlalte entități reprezentând celelalte state membre din cadrul Uniunii Europene.

Mulțumesc. Există discuții? Vă rog, domnule senator Barbu. Microfonul central.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Încep prin a spune că-i invidiez pe colegii senatori de Bihor pentru minunata asistență pe care o au astăzi în sală.

Vin, ca senator, dintr-un județ – mă refer la județul Gorj – care își regăsește în spusele doamnei senator Popa foarte multe din problemele pe care le are, pentru că acolo, nu doar la Turceni sau la Rovinari, dar acolo, în inima Olteniei, se produce sau s-ar putea produce atât de mult curent electric, care să plece la export, încât România ar avea beneficii inestimabile.

Și nu este decât unul dintre multele exemple și mi-aș dori ca tinerii din Bihor să audă, cu subiect și predicat, ce se vorbește aici, pentru că este vorba de viitorul lor și al copiilor lor.

Faptul că Europa a înțeles „democrația” de după 1989 din România – și am pus ghilimelele de rigoare la cuvântul „democrație” – perfect este relevat și de faptul că, după ce privatizările au operat în sistemul energetic românesc din plin, acum România este, oarecum, scoasă – limbajul meu nu este tocmai academic –, scoasă de la masa aceea unde se vorbește de piața energetică europeană.

România nu are capacități, tehnic vorbind, nu are fire, nu are sârme – asta, în exprimarea cea mai empirică – suficiente, pentru că vecinii noștri, membri, de așijderea, ai Uniunii Europene, nu ne-au permis în decursul vremii. Și asta pentru că, succesiv, guvernările României nu au fost în stare să gestioneze această problemă.

Și v-o spun în cunoștință de cauză și mă fac portavocea, repet, a energeticienilor din Gorj, care, odată soluționată această problemă de export curent electric și de interconectare a României cu Europa, din care se spune că facem parte, ar avea o pită mai albă și mai bună pe masa copiilor.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Valeca. Urmează domnul senator Șerban Mihăilescu. Domnul senator Valeca, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să apreciez proiectul de poziție pe care l-a propus comisia, având în vedere că energia este o componentă importantă a securității naționale, or, impunerea de către alte țări a ce tip de energie să folosească fiecare țară este în afara oricăror norme internaționale.

România a ales să aibă un mix energetic. Asta înseamnă să aibă un procent din fiecare tip de producere – hidro, cărbune și nuclear – și eu zic că a ales foarte bine, inclusiv regenerabile, care, după părerea mea, sunt prea multe. Pentru că altfel riscăm ca atunci când crește petrolul, scade cărbunele sau mai știu eu... sau prețul uraniului pe piața mondială să devenim dependenți sau să nu mai putem să asigurăm necesarul energetic.

Să nu uităm că energia înseamnă atât program social, dacă ne gândim la case și la spitale, cât și producție. De aceea, cred eu că România trebuie să-și păstreze mixul hidro, nuclear, cărbune și regenerabile și să insistăm ca această poziție a Parlamentului să fie cât mai mult auzită. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Șerban Mihăilescu, microfonul 3.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aici aș vrea să temperez puțin elanul discuțiilor și mai ales ce s-a spus acolo. Poziția noastră este o fază destul de incipientă, deci putem spune ce dorim noi privind celelalte țări. Atrag atenția la două chestiuni.

În general, nu se acceptă tacit, dacă doriți, ca o anumită țară, în loc să-și rezolve problemele interioare cu prioritate, să facă un atac că celelalte țări ar avea ceva cu noi. Eu trebuie să vă spun că celelalte țări nu au nimic cu noi.

V-aș ruga să vă amintiți că, tot în aceste săli, chiar dacă la ora actuală putem discuta foarte mult, s-au luat niște decizii privind distribuția energiei și tot ce se întâmplă, care nu au fost fericit puse de comun acord cu Uniunea Europeană și doi ani de zile noi am funcționat acolo cu liniuță la legislația privind energia. Și o știți cu toții. Aceste chestiuni trec greu. Aici noi suntem în funcție de județe, în funcție de tot ce doriți dumneavoastră, fiecare are dreptatea lui. Dar trebuie să ținem cont că suntem în Uniunea Europeană și trebuie să ne armonizăm.

În ceea ce privește textul în sine, vă atrag atenția că, dacă colegii mei s-ar uita în propunerile de interconectivitate ale României valabile din 2014 până în 2020, ar vedea că la rețele, la acele sârme de care spune domnul senator, noi nu avem nicio propunere care să depășească cadrul țării. Noi avem rețele propuse doar de Transelectrica, de la stâlpu’... la Ciorani, de la nu știu unde... nu știu unde, și o singură legătură externă la gaze, cea cu Moldova, pe care o știm, s-a mediatizat foarte mult. Deci deocamdată...

Nu am nimic împotrivă cu ce trimitem noi acolo, ăștia sunt prea puternici ca să se oprească că am spus noi două fraze. Dar vă reamintesc: încă nu avem strategie energetică, încă

nu avem foarte clar ce avem de făcut, iar o analiză complexă, dacă o lăsăm numai la nivelul consultanților străini, nu va avea nicio șansă să ne rezolve problemele, indiferent că suntem pro-nucleari, indiferent că suntem pro-cărbune, indiferent că suntem pro-regenerabile.

Oricum, folosesc prilejul ca să vă anunț că, pe 23 iunie în acest an, Comisia economică a Senatului împreună cu Comisia pentru energie organizează primul workshop pe probleme de energie în această clădire, în prezența șefului Eufores și a trei europarlamentari străini. Și invit toți colegii să ne spunem punctul de vedere acolo, ca să vedem ce spun și partenerii noștri din Uniunea Europeană, până la urmă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Urmează la microfon domnul senator Ghișe.

Urmează, după domnul senator Ghișe, doamna Crețu, domnul Motoc...

Vă aduc la cunoștință, stimați colegi, că mai avem 10 minute din programul destinat acestor dezbateri. La ora 17.00 avem 41 de proiecte de acte cu caracter organic. Riscăm să nu votăm nici măcar proiectul de hotărâre privind eliberarea domnului Horia Georgescu din funcție, dacă dezbatem mai mult decât am putea circumscrie câtorva minute fiecare punct de vedere.

Vă rog, domnule Ghișe. Dacă se poate...

## **Domnul Ioan Ghișe:**

## Mulțumesc.

În ciuda acestei situații, o să vă rog să aveți îngăduința să îmi acordați două-trei minute, pentru că sunt două chestiuni care, la această fază a dezbaterilor, merită precizate.

Plecând de la prevederile constituționale, Guvernul face politica externă și internă, Președintele României reprezintă statul. Acum, chestiunea este următoarea: într-un mod nefericit, ani de zile, la Consiliul European, unde participă de regulă șefii de stat și de guvern, mergea fostul președinte și, cu de la sine putere, în numele statului român, decidea. Acea abordare încalcă prevederile Constituției. Acum, de curând, la ultimul Consiliu European, Președintele României a făcut același lucru.

Există situații – și este important că sunt aici reprezentanții ministerului și ai Guvernului –, există situații, cum este cea prezentată de colegul nostru senator de la Gorj, când este esențial dialogul între reprezentanții ministerului și ai Guvernului și parlamentari. De ce? Pentru că noi venim cu percepții, cunoașteri și experiențe din toate județele țării.

Și acum vă dau un exemplu. Am avut un proiect de lege care propune decuplarea consumului de energie, în sensul de eficiență energetică, politici de eficiență energetică, de creșterea consumului de energie.

În urmă cu vreo șase ani... cinci-șase ani, s-a desființat Agenția Română de Conservare a Energiei. Această agenție, după modelul politicilor europene, avea, printre alte scopuri esențiale, eficiența energetică. Numai că sunt două obiective aparent contradictorii: cel de eficiență energetică și, respectiv, cel de dezvoltare economică, ceea ce presupune și creșterea consumurilor.

Proiectul de lege la care mă refer, pe baza unor surse de la Guvern, la Senat a fost, cu multă hărnicie, respins în toate comisiile – aviz negativ. Acum, România este în situația procedurală de infringement, pentru că tocmai politicile din Directiva 27 privind eficiența energetică nu s-au transpus în practică în România.

Așadar, folosesc ocazia acestui cuvânt ca să solicit două lucruri:

1. Când se mai merge la Consiliul European, România să fie reprezentată de prim-ministru, pentru că Guvernul face politica internă și externă și, oricât de mult i-ar plăcea președintelui să-și facă poza acolo, nu el este cel care reprezintă Guvernul în politicile energetice.

2. Solicit sau vă rog, dacă acceptați, ca, pe viitor, în privința politicilor energetice, obiectiv de siguranță națională, dialogul dintre Guvern, minister și Parlament să fie mult mai strâns, pentru că una este viziunea asupra acestor politici din perspectiva Guvernului și alta este viziunea...

Vă mulțumesc tare mult, domnule senator.

...pe care o avem noi, colegii, cu toate cunoașterile din județele țării...

Cele două-trei minute au fost șase-șapte, da? Foarte bine.

...de la cetățeni. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doamna senator Crețu, microfonul 3. Urmează domnul senator Motoc. Și alți colegi. Vă rog.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Neagu.

Domnul senator Neagu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întâi, o chestie procedurală. Este foarte bine să păstrăm regula ca membrii comisiei și raportorii să ia cuvântul întâi, că poate au ceva de spus punctual pe textul în discuție, după care oricare dintre colegi este bine-venit.

Mă bucur însă că a luat cuvântul...

Să înțeleg că este o observație către președintele ședinței?

Exact.

Mai concret, că nu avem a ne reține.

Da.

Așa...

Eu nu am în regulament ce spuneți dumneavoastră, probabil în regulament la Parlamentul European așa e.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Dar poate că este bine să introducem acest lucru, în special să ia cuvântul raportorul.

Îmi cer scuze colegului Motoc, dar eram oricum înscrisă de la început.

Vreau să fac o precizare. Deja colegul Mihăilescu a luat cuvântul și ne-a mai adus puțin cu picioarele pe pământ. Eu mă voi abține la această poziție, pentru că ea dovedește încă o dată că avem orgolii, dar nu avem interese, iar gândirea cu perspectivă largă și pe termen lung este deficitară. Nu suntem interesați în mod foarte, foarte urgent de unificarea pieței de energie, întrucât suntem pe locul 2 în Europa la acoperirea necesarului din surse proprii. În schimb, la acest moment, nu există niciun studiu de impact cu privire la efectele asupra prețurilor, cu privire la efectele asupra acoperirii cererii interne, lucruri pe care le-am solicitat, de altfel, ministerelor și Guvernului în vederea unei discuții serioase pe acest document.

Suntem însă într-o fază incipientă, este vorba de o comunicare a Comisiei, dar care vine după al treilea pachet energetic, despre care unii dintre colegi știu ce înseamnă, și cred că este bine să urmărim acest aspect și să nu privim numai pe termen scurt la faptul că anumite investiții în rețele s-ar putea face, eventual chiar anumite proiecte să fie selectate în cadrul Fondului european de investiții strategice. S-ar putea ca după aceea să nu mai putem da înapoi și să regretăm măsurile pe care le-am adoptat.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu doamnei senator Crețu pentru competenta luare de poziție.

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Motoc. Vă rog.

## **Domnul Octavian Motoc:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă simt dator să intervin în calitate de raportor pe acest pachet de COM-uri, care, doresc să vă reamintesc, se referă, primul dintre ele, la uniunea energetică, al doilea – la combaterea schimbărilor climatice pe raporturile cu energia și, al treilea, pe interconectarea electrică.

Deci este vorba, în fapt, de un pachet legislativ în care interesul nostru este de a găsi o armonizare efectivă între interesul național, la care se refereau colegii mei de mai înainte, de a folosi acel surplus de energie pe care îl putem produce și acele obiective globale pe care le avem în privința opririi sau diminuării schimbărilor climatice care intervin în această perioadă.

Urmează o conferință importantă la Paris, în care se stabilesc niște obiective în privința...

Stimați colegi, vă rog să dați atenție vorbitorului. Stimați colegi, vă rog.

...în privința schimbărilor climatice, limitelor emisiilor de gaze cu efect de seră și este foarte important să luăm în considerare, atunci când realizăm mixul energetic la nivel național, și aceste obiective pe care urmează să le respectăm.

Aș dori să amintesc – și e un lucru pe care trebuie să ni-l aducem mereu aminte – că, pentru a atrage investitori la un moment dat în domeniul energiilor regenerabile, am asigurat niște facilități acestor investitori – de exemplu, în zona energiei eoliene –, pe care suntem nevoiți, am fost nevoiți, după aceea, să le retragem într-o anumită măsură, ceea ce nu demonstrează consecvență, strict necesară într-un domeniu atât de sensibil.

Și, de aici, vă rog să luați în considerare că elementul esențial a ceea ce colega mea, doamna senator Popa, v-a prezentat ca nemulțumire din partea noastră, și e o poziție pe care și-a însușit-o și Guvernul României, și anume aceea că România nu este luată în considerare...

Este ora 17.00, stimate coleg...

...de anumite țări care nu acceptă participarea sa ca membru cu drepturi depline la Proiectul de cuplare a piețelor de electricitate și lucrul ăsta dorim să fie menționat într-o poziționare foarte clară către Comisie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Domnul senator Neagu Nicolae, microfonul 2. Domnul senator Cotescu... Aș vrea totuși...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Un reprezentant de grup.

...am spus un reprezentant de grup.

Eu i-am spus doamnei, i-am atras atenția doamnei senator Mihaela Popa că a deschis cutia Pandorei. Nu a mai contat. Asta este. Probabil o să terminăm ședința mâine. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea, în primul rând, să felicit intenția, care cred că e bună, în sensul că România trebuie să aibă voce pe acest subiect, chiar dacă – chiar dacă! – ea nu are un plan, și nu are un plan energetic într-o strategie națională, pe care eventual să-l discutăm. Dar nu-l are sau nu l-a avut niciodată.

De la Revoluție, din nefericire, până în prezent, economia românească a funcționat fără motor. Pentru că, dacă energia e un impuls pentru un motor economic, lipsa strategiei energetice eu cred că s-a văzut în detrimentul a ceea ce astăzi putem constata ca efect economic național. Dar asta nu înseamnă că ar trebui să lăsăm abordarea lăsată doar pe faptul că guvernele României, din nefericire, până astăzi nu au prezentat un plan energetic național.

Eu cred că timp există și eu aș încuraja acest Guvern și viitorul Guvern să se axeze pe a discuta despre... serios problema energetică și viitorul energiei românești, pentru că există în fiecare segment capacități de producție. Bineînțeles că pentru asta e nevoie și de partener. Europa este un consumator, în special în zona centrală de energie și – de ce nu? – România ar putea pivota într-un plan strategic

național pe energie, alături de Polonia, de așa natură încât să găsim un punct de reper puternic geostrategic pe zona care ne definește, de sud-est și de Balcani.

În rest, eu cred că trebuie să votăm acest raport, bineînțeles, cu această mare rugăminte.

Mulțumesc.

Ultimul vorbitor la acest punct al ordinii de zi, domnul senator Cotescu.

## **Domnul Marin Adrănel Cotescu:**

Mulțumesc.

Nu aș fi luat cuvântul, dacă nu aș fi sesizat că noi suntem... nici orgolioși măcar, suntem încrezuți.

Nu știu ce vrem noi. La ce să participăm? Aceste...

Această interconectare presupune o rețea de sârme, cum a spus colegul nostru, performantă. Noi nu putem interconecta fără această rețea și ei de aia ne-au dat afară, că le cade și sistemul lor, dacă se întâmplă să treacă cumva pe la noi.

Noi nu ne putem interconecta nici la rețele de transport, nici pe CFR, nici pe autostrăzi.

Rețelele astea sunt autostrăzile energetice și noi nu le avem. Cum vrem să ne interconectăm?

Iar apoi, în ceea ce privește producerea energiei din sursele cărbune, gaze și chiar și nucleară, peste tot în Europa se propune reducerea ei, trecerea la energii regenerabile.

O mie de miliarde investește Germania în Marea Nordului pe eoliene și noi am făcut câteva și nu ne ținem de cuvânt.

Îmi pare rău că trebuie să... că ne credem, nu știu, centrul, buricul, focus point-ul Europei pe energie. Nu suntem. Suntem vai și amar de noi.

Toate aceste centrale sau marea lor majoritate nu sunt tehnologizate, produc în pierdere și vedeți ce se întâmplă. Se bucură că vând reziduurile, adică aburul pentru încălzirea populației. Ăla-i cel mai scump produs energetic al României acum, nu curentul.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Procedură...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. 30 de secunde, domnule Șerban Mihăilescu. Vă rog.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Procedură.

Scuzați-mă, domnule președinte.

Potrivit procedurii, Senatul trimite un punct de vedere și Camera Deputaților trimite alt punct de vedere.

Bănuiesc că a vorbit cineva, că devenim de pomină. Dacă textul ăsta că Senatul respinge cu îndârjire nu știu ce... iertați-mă, e din ăla de Charlie Hebdo.

Am înțeles.

Or, o dați la comisie să vedem exact cum e treaba. Propunerea... Nu sunt lider de grup, dar vă spun că ar fi corect să găsim un text mai moale. Înțeleg că e și un reprezentant al ministerului. Trebuie să vorbească cineva că, pur și simplu, nu putem accepta ca două Camere să dea două puncte de vedere diferite.

Mulțumesc.

Noi am avut-o în comisie și nu a fost vorba de așa ceva. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Eu am primit și observațiile doamnei senator Crețu, care a dorit să vorbească numai specialiștii sau membrii comisiei la acest punct de vedere.

Suntem totuși în Senatul României, în care firesc este ca fiecare senator, indiferent de pregătirea pe care o are, să se exprime.

Din acest punct de vedere, sper că nu am depășit foarte mult regulamentul.

O rog pe doamna președinte al comisiei să explice de ce una ați discutat la comisie, dacă ați discutat, cum spuneți dumneavoastră, și alta a apărut în raport.

Eu cred că nu se pune problema în acești termeni.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

La Cameră.

și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, președintele Agenției Naționale poate fi eliberat din funcție ca urmare a demisiei prezentate de acesta.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 26, Senatul dispune, prin hotărâre, eliberarea din funcție la propunerea Consiliului Național de Integritate.

Vă aduc la cunoștință că respectivul Consiliu Național a înaintat Senatului demisia din funcția de președinte al Agenției depusă de domnul Horia Georgescu, iar Biroul permanent, în ședința din 23 martie, a hotărât sesizarea Comisiei juridice pentru întocmirea raportului.

Este prezent reprezentantul Comisiei juridice, domnul vicepreședinte Ovidiu Donțu, pe care-l rog, pe scurt, să prezinte raportul pentru a putea discuta acest subiect, pentru ca, ulterior, să trecem și la legi organice.

Vă rog.

În ședința din 28 aprilie 2015, Comisia juridică a examinat documentele transmise de Biroul permanent și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport favorabil solicitării președintelui Consiliului Național de Integritate, în sensul eliberării din funcția de președinte al Agenției Naționale de Integritate a domnului Horia Georgescu, ca urmare a demisiei sale.

În consecință, Comisia juridică propune plenului Senatului eliberarea domnului Horia Georgescu din funcția de președinte al Agenției Naționale de Integritate.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

La Camera Deputaților.

Bun. În aceste condiții, declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră propunerile făcute de comisia de specialitate.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Doamna Silistru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. În numele Grupului parlamentar al PSD, solicităm retrimiterea la comisie.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun aprobării dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Ați votat degeaba, ați vorbit degeaba.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Are dreptate colegul nostru.

66 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă și o abținere. Pentru o săptămână, se retrimite la comisie. Stimați colegi,

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 25 lit. a) din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea

Mulțumesc. Dezbateri generale?

Dacă nu există, stimați colegi, propun votului dumneavoastră un proiect de hotărâre privind eliberarea domnului Horia Georgescu din funcția de președinte al Agenției Naționale de Integritate.

Vă rog să luați loc pentru a putea vota.

103 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Constat că votul dumneavoastră a fost aproape unanim. Am luat act de demisia fostului președinte al agenției.

Distinși colegi,

Vă aduc aminte că, astăzi, Biroul permanent, la cererea reprezentantului Guvernului, a solicitat să introducem pe ordinea de zi legislativă a Parlamentului un proiect de lege care răspunde unei directive europene.

Biroul permanent a fost în totalitate de acord. Dumneavoastră ați aprobat ordinea de zi de astăzi și inițiativele legislative.

Aș vrea să-l discutăm pe acesta și să trecem, după aceea, la votul pe legi organice.

Dacă sunteți... Nu are nimeni nimic împotrivă, consider că există un consens al liderilor grupurilor și discutăm...

...discutăm... Numai o secundă, vă rog.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă.

Declar dezbaterile generale deschise.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului...

Vă rog, domnule ministru, luați cuvântul. ## **Domnul Gabriel Lungu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege transpune în legislația națională art. 2 din Directiva 2014/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a directivelor 92/58 CEE, 92/85 CEE, 94/33 CE, 98/24 CE ale Consiliului și a Directivei 2004/37 CE a Parlamentului European.

Prin prezentul proiect de act normativ se asigură alinierea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 atât la Regulamentul nr. 1.272/2008, cunoscut și sub numele de Regulamentul CLP, cât și la legislația națională în vigoare din domeniile conexe, precum și protejarea sănătății salariatelor și eliminarea riscurilor cauzate de expunerea la anumite substanțe chimice la locul de muncă.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice susține prezentul proiect legislativ.

## Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei, președintele comisiei. Domnule senator Mitu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a primit aviz favorabil de la Comisia pentru egalitatea de șanse, Comisia pentru sănătate publică, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru buget, finanțe.

În ședința din 28 aprilie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

În concluzie, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale, puncte de vedere ale grupurilor parlamentare?

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Motoc.

Domnule senator Motoc, microfonul central. Vă rog să poftiți.

## Mulțumesc, domnule președinte.

De foarte multe ori ni se aduc în față niște ordonanțe de guvern cu niște titluri extrem de complicate, de sofisticate, uneori de neînțeles, nu numai pentru noi, ci și pentru cel care trebuie să le aplice.

De data aceasta însă eu am o oarecare nemulțumire legată de limba română aici.

Această ordonanță se numește a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă.

Nu maternitatea este protejată la locul de muncă, ci femeia însărcinată, gravidă, și cea lăuză. Nu maternitatea este cea care are nevoie de protecție, ci aceste femei aflate în situațiile respective.

Poate nu sună bine, dar sună românește. Sunt cuvintele care reproduc ceea ce dorim să spunem și cred că cea mai potrivită denumire era protecția femeii însărcinate și a celei lăuze la locul de muncă.

Propunerea mea ar fi de schimbare a acestei denumiri care nu respectă, din punctul de vedere al limbii române, esența acestei legi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Sigur că nimic nu vă împiedică să faceți un amendament la titlul legii.

Sper că se va face la Camera Deputaților și ca urmare a sesizării dumneavoastră.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Popa Vlad.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Mulțumesc.

Aș da o explicație. Este vorba de aplicarea acquis-ului comunitar.

Într-adevăr, în foarte multe texte, s-au preluat traduceri, s-au făcut traduceri forțate la un moment dat și se ajunge la asemenea situații, după care se preiau și se duc în alte legi aceleași expresii.

Eu vreau să spun însă altceva. Este, din punctul meu de vedere, o reacție întârziată. Eu cred că Guvernul trebuia să reacționeze imediat, după ce această directivă a fost modificată.

Faptul că noi, acum, trecem peste toate regulile și de la Biroul permanent ajunge direct în vot este un exemplu pozitiv, dar viteza aceasta trebuia să fie preluată de Guvern în momentul în care au venit textele de la Bruxelles.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Există alte puncte de vedere, poziții exprimate de grupurile parlamentare?

Nu există.

Declar dezbaterile generale închise.

Stimați colegi, supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, fără amendamente.

E lege organică.

100 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere. Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Doamna Anghel vrea să intervină.

Aveam o datorie la doamna senator Anghel, dacă mai este.

Vă rog, microfonul 2. 3, pardon.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă se poate, pe scurt. Vă rog.

Vreau să explic votul în privința domnului Georgescu.

Deci explicația votului. Asta am sărit eu.

## A fost președinte al ANI.

Nu am votat din răzbunare și ca să mă scap de dumnealui, ci pentru că mi se pare normal. Este anormal ceea ce se întâmplă în ziua de astăzi, pentru că avem un principiu de drept: simetria.

Cine numește, acela trebuie să și poată retrage legislatura sau votul respectiv. Or, noi avem struțocămila CNI și trebuie să ne gândim foarte bine dacă nu ar fi cazul să expediem la coșul de gunoi acest CNI și să facem ceea ce trebuie.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Domnule senator Vochițoiu, tot un minut, vă rog.

Legat de ultimul proiect de lege supus dezbaterii și adoptării noastre, vreau să apreciez toți colegii care au luat cuvântul, sigur, experți în limba română, în virgule, punct și virgulă și așa mai departe. Un lucru esențial însă nu s-a spus și am simțit nevoia să vin să-l spun: trebuie felicitat Guvernul Ponta, trebuie felicitat Ministerul Muncii, pentru că, iată, în România se întâmplă și lucruri bune și eu cred că – atâtea câte sunt – trebuie să ne oprim o secundă să le nominalizăm. Felicitări!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Îl rog pe domnul președinte al Senatului, domnul senator Tăriceanu, domnul președinte al Senatului să poftească la conducerea ședinței.

Intrăm în ultima parte a ședinței de astăzi, la legislativ, vot pe legi organice.

Vă aduc la cunoștință că sunt 41, sunt foarte multe.

Aș ruga, de asemenea, liderii grupurilor parlamentare să invite toți colegii în sală, pentru că pentru legi organice, așa cum bine știți, e nevoie de minimum 85.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamnă senator Anghel, am înțeles că doriți să luați cuvântul pe procedură?

## Domnule președinte,

Tocmai îmi spuneau cei din opoziție să vă inoportunez cu lucrul acesta.

Vă rog.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Era o chestiune de procedură, dacă s-ar putea numi procedură.

Ne-am uitat vreodată să vedem ce dimensiune are steagul care este pus pe cea mai mare clădire – una singură, nu cinci clădiri, cum e Pentagonul – din lume? Păi, cred că are un metru pe un metru.

N-ar fi cazul să luăm un steag ca lumea, ca, poate, poate, și prin steagul acela, dacă-l vedem mai bine și mai des, să realizăm că suntem în slujba țării și a poporului?

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Mulțumesc.

Dacă considerați, stimați colegi, acest lucru ca necesar, nu ezitați să faceți o propunere oficială, pe care s-o... pe care s-o discutăm și s-o aprobăm.

Suntem la secțiunea a III-a, votul final.

La punctul 1, reluarea votului privind Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri. (L112/2015)

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Procedură.

Procedură, da. Domnul senator Popa.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

## Stimați colegi,

Aici avem de-a face cu o greșeală, din punctul meu de vedere, o încălcare a regulamentului și o să vă explic de ce.

Este vorba de o reluare de vot. Noi suntem prima Cameră. Vedeți... La textul din program vedeți că termenul de adoptare tacită este pe 7.05, adică în câteva zile.

Eu cred că este o greșeală, pentru că asta înseamnă că, dacă astăzi, din nou, această superordonanță compusă din 26 de ordonanțe nu trece, ea va fi adoptată tacit.

Ea trebuie respinsă și trebuia respinsă data trecută, când nu a întrunit..., când nu a întrunit numărul de voturi necesare nici raportul, nici textul... Evident că nu se putea întruni numărul de voturi pentru respingere, dar în niciun caz amânarea nu poate fi făcută la infinit și... astfel intră adoptarea tacită.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule senator, mulțumesc.

Vreau să vă aduc la cunoștință că este un punct de vedere, îl pot respecta, însă, în final, votul majorității este cel care va decide în acest sens.

Așadar, vă reamintesc că proiectul de lege a fost dezbătut în ședința plenului din 21.04.2015, în ședința plenului din 28.04 s-au supus votului atât proiectul de lege privind aprobarea ordonanței, cât și proiectul de lege privind respingerea ordonanței și nu au întrunit numărul necesar de voturi.

În aceste condiții, reluăm votul asupra proiectului de lege. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Nu s-a întrunit numărul necesar, majoritatea fiind de 85 de voturi.

În acest caz,

Împotrivă.

Împotrivă? Ce am spus?

Împreună.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

A, împreună. Împotrivă. 74 de voturi împotrivă.

Dacă niciuna din dintre aceste două variante nu a întrunit numărul de voturi necesar, în mod normal, ar trebui să reluăm votul, dar va intra în termenul de adoptare tacită.

Punctul 2. Propunerea legislativă pentru modificarea și...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Dincă.

Domnule senator Dincă, vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

S-a dat un vot, plenul a decis așa cum a decis, aveți obligația, pe procedură, având în vedere că nu suntem Cameră decizională, s-o înaintați Camerei Deputaților.

Vă rog să comunicați acest lucru.

Săptămâna trecută am mai avut o greșeală de procedură, s-a remediat, președintele de ședință a făcut-o.

Vă rog să înaintați,... Numai în măsura în care eram Cameră decizională repetam votul. Acum suntem sesizați în primă Cameră, ca și primă Cameră. Drept urmare, înaintați proiectul de lege la Camera Deputaților, iar acolo, în măsura în care apare o situație similară, vor repeta votul până când se va da o soluție, fie de respingere, fie de admitere, dar nu putem să ținem acest proiect, să-l mai supunem, eventual, și a treia oară, mâine sau poimâine, pentru că suntem obligați să-l înaintăm Camerei, cu votul pe care-l avem. Vă mulțumesc.

Domnule senator Coca...

## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să-l informez pe mai tânărul meu coleg că această inițiativă își va urma cursul, dar atunci când își îndeplinește termenul. Dânsul a vorbit de regulament. Ar trebui să știe treaba asta.

Atât voiam să vă spun. Când îndeplinește termenul, se duce mai departe.

Mulțumesc.

Domnule senator Popa, vă rog.

## Domnule președinte,

Avem două... această procedură introdusă prin Constituția din 2003, adică adoptarea tacită în prima Cameră sau Camera care nu are dreptul la decizia finală, care înseamnă că, dacă într-un termen de... nu se discută, nu se poate discuta și nu se supune la vot, atunci e considerată adoptare tacită. Dar aici nu e cazul. Noi am supus-o de două ori la vot. Chiar dacă există această situație absolut paradoxală, sau mai bine-zis stupidă, că, dacă nu trece nici o parte, nici alta, ea rămâne la vot, ordonanța funcționează și spun că această Ordonanță 2 cuprinde 26 de ordonanțe, ele funcționează și noi nu putem face nimic, deși nu există nici prima oară, nici a doua oară numărul de voturi pentru a fi adoptată.

Deci dumneavoastră, într-adevăr, aveți soluția să constatați că s-a supus de două ori la vot, termenul nu a avut voturile necesare și se transmite în această formulă Camerei Deputaților.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Deci... Stimate...

##

O clipă, domnule senator, imediat.

Și la reluarea votului avem exact aceeași situație ca și pe 28. Nu s-a întrunit numărul de voturi nici pentru adoptare, nu s-a întrunit nici votul necesar, majoritatea, pentru respingere.

Prin urmare, ea o să meargă în continuare și pe 7 se adoptă tacit, pentru că noi nu am ajuns la o soluție în această privință. Asta este constatarea pe care pot s-o fac.

Domnul senator Șerban Nicolae, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi.

Îmi pare rău că trebuie să fac o precizare absolut banală. Potrivit art. 115 din Constituția României, ordonanțele se aprobă sau se resping de Parlament printr-o lege. Legea presupune adoptare. Noi nu am întrunit numărul necesar, fiind vorba de lege organică, nici pentru adoptare, nici pentru respingere și, practic, nu am putut adopta o formulă, respectiv de aprobare a ordonanței sau de respingere.

În aceste condiții, să transmitem proiectul de lege la acest moment la Camera Deputaților nu putem să facem în niciuna din variante: nici ca lege de aprobare a ordonanței, nici ca lege de respingere, întrucât nu a întrunit numărul necesar de voturi prevăzut tot de Constituție pentru legea organică.

De aceea, soluția nu este una nouă, ea este una corectă, dacă mai avem timp să punem la vot într-o sesiune plenară următoare bine, dacă nu, ea va urma procedura de adoptare tacită. Dar nu este o noutate. Repet, câtă vreme nu am reușit să întrunim numărul necesar de voturi pentru o lege de aprobare, respectiv pentru o lege de respingere, asta este soluția procedurală corectă.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Dincă. Microfonul 2.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

## Domnule președinte,

Constat că de ceva vreme colegii mei nu pot să spună decât că sunt prea tânăr, dar despre lucrurile concrete nu discută. Altceva voiam să vă spun. Avem niște decizii ale Curții Constituționale și avem și practica anterioară, din lunile anterioare sau din sesiunile anterioare ale Senatului, când, în situația de față, pe care o avem de dezbătut acum, Senatul, președintele de ședință al Senatului a luat decizia să înainteze Camerei decizionale acest proiect de lege.

Colegul meu Șerban spunea că noi putem admite... că legea este de admitere sau de respingere. Da, dar nu suntem noi Cameră decizională. Așa este. Legea este de admitere sau de respingere. Nu există un alt tip de lege, dar nu suntem noi Cameră decizională.

Iar în ceea ce privește acest tip de comportament al Senatului, poate exista, trebuie să existe, pentru că decizia Curții Constituționale este în sensul acesta numai când suntem Cameră decizională, în sensul că, dacă nu se întrunește numărul necesar de voturi pentru o lege organică sau ordinară pentru aprobarea unei ordonanțe, ea se va supune din nou la vot până când, eventual, va fi adoptată tacit. Dar în situația în care nu suntem Cameră decizională noi nu adoptăm o lege de admitere sau de respingere.

Dacă vă mai aduceți aminte, această situație am avut-o și în sesiunile trecute, și asta în lumina deciziilor Curții Constituționale și a Constituției.

Ce-i drept, colegul meu corect a spus că adoptăm lege de admitere sau de respingere, dar, deocamdată, nu suntem noi Cameră decizională. Noi am dat de două ori vot, după care avem obligația să o înaintăm Camerei decizionale, Camera Deputaților.

## Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule senator Dincă! Domnule senator! Domnule senator Dincă, să știți că nu am auzit să se invoce tinerețea.

Sigur că tinerețea este o calitate, din păcate, trecătoare, problema este legată de cunoștințe și de experiență politică, dar nu am auzit pe cineva să vă reproșeze lucrul ăsta, cel puțin astăzi.

Aveți un punct de vedere...

Aveți un punct de vedere, am să dau imediat citire deciziei Curții Constituționale să vă lămuresc în această privință. Vă rog, domnule senator Ghișe.

## **Domnul Ioan Ghișe:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este de domeniul evidenței că textul constituțional și procedura constituțională ne aduc într-o situație de ambiguitate, dar, bazându-ne totuși pe logică, atâta timp cât Senatul nu este Cameră decizională, putem face următorul exercițiu.

Dacă, de exemplu, Senatul respinge, poate totuși Camera decizională, Camera Deputaților, să aprobe. Și legea e în vigoare. Și invers. Dacă Senatul aprobă această ordonanță, este posibil ca la deputați să fie respinsă legea și rămâne respinsă, pentru că sunt Cameră decizională. Și, atunci, noi suntem în situația, cum se spune în matematică, a terțului exclus. Noi nu putem să fim în același timp și în situația de a nu aproba legea, și în situația de a nu exprima vot pentru, adică respingere sau aprobare a legii.

Și atunci soluția este: din moment ce două voturi s-au exprimat și ele au arătat aceeași realitate în privința numărului de voturi, rămâne ca proiectul de lege să meargă la Camera Deputaților. Este, în opinia mea, singura formă logică.

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitrescu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Aș putea să fac niște remarci legate de tinerețe. Nu este vorba aici de tinerețe, este vorba, pur și simplu, de înțelegerea juridică a lucrurilor. Legea și ordonanța au ca efect același lucru.

Natura juridică este diferită.

Prima emană de la Guvern, de la inițiator. A doua emană tot de la Guvern, printr-o delegare de competență în vederea legiferării.

Spre deosebire de lege...

care atâta timp cât se află în procesul legislativ de adoptare nu produce niciun efect, ordonanța produce efecte. Lucru pentru care legiuitorul și mai ales constituționalistul a stabilit că această formă de delegare a competenței Parlamentului Guvernului nu poate să înceteze sau să-și urmeze cursul decât printr-o decizie a Parlamentului, care înseamnă o lege de aprobare sau o lege de respingere. Dacă nu există lege de aprobare sau lege de respingere, atunci efectele se produc în continuare. Cine ar putea altfel decât Parlamentul să oprească, fără ca să aibă repercusiuni, aplicarea și rezultatele unei ordonanțe care este în vigoare?

Aceasta este natura pentru care noi suntem obligați, când suntem decizionali, să o scoatem de pe ordinea de zi când putem, dacă este lege organică, sau niciodată, dar ea produce efecte.

Nu avem niciun motiv și nu avem nicio posibilitate și legiuitorul constituționalist nu prevede să aplicăm altă natură asupra procesului de aprobare a ordonanței sau de respingere a ordonanței când nu este vorba de Cameră decizională, ci este vorba de prima Cameră sesizată.

Singura modalitate prevăzută de Constituție este termenul de adoptare tacită. Iată de ce noi putem să facem... mai putem să nu mai facem ceva, adică să nu o mai supunem la vot până se adoptă tacit. Dar eu cred că este normal și corect să încerci ca până se adoptă tacit, poate reușești să obții ceea ce este natura fundamentală a Parlamentului, să adopți sau să respingi.

De aceea, domnule coleg, că mi-ați lipsit, când sunt acolo vă aud așa de clar când țipați din bancă, că mi-ați lipsit, aproape nu am putut să mă concentrez, vreau să vă spun că, dacă veți merge la un profesor de drept constituțional sau la un jurist care are competență, vă vor explica despre această natură a ordonanței de urgență care o diferențiază nu prin efect, ci prin mod de a se adopta față de legea obișnuită.

Iată de ce noi nu putem să facem ceea ce doriți dumneavoastră, deși vreau să spun că argumentul a fost atât de puternic susținut vocal, încât aproape că era să accept.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Verestóy, microfonul 2.

## **Domnul Verestóy Attila:**

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Sigur că, din punct de vedere procedural, cei care au luat cuvântul au dreptate, dar, din punct de vedere politic, suntem într-o fază în care sper totuși că vom elabora o nouă Constituție.

Problema aici rezidă în faptul că aceste ordonanțe de urgență curg val, oricine ar fi la guvernare. Când am fost noi într-o parte, când am fost în partea cealaltă, tot timpul am știut că nu facem chiar un lucru politic corect. În momentul în care, cu o singură ordonanță de urgență, de fapt, operăm asupra mai multor ordonanțe de urgență, de fapt, diminuăm posibilitatea legiuitorului de a decide în problemele care, de fapt, ne privesc pe noi. Și eu admir abilitatea Guvernului, oricine ar fi în vârful lui, oricând, în orice componență ar fi, dar trebuie să ținem cont că această etapă este tranzitorie și va urma, cât de curând, domnilor colegi, o perioadă în care ordonanța de urgență va fi, într-adevăr, o excepție bine motivată, justificată și, într-adevăr, sustenabilă. Atunci vom avea foarte puține probleme de acest gen.

Până atunci, în schimb, onoratul antevorbitor are perfectă dreptate.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi, având în vedere faptul că suntem totuși la votul final, nu uitați acest lucru.

Am încheiat votul.

Vreau să vă aduc la cunoștință că vă puteți edifica luând Decizia nr. 971/31 octombrie 2007 referitoare la sesizarea de neconstituționalitate, decizie emisă de Curtea Constituțională, și acolo, dacă veți avea răbdarea și curiozitatea să citiți, vă veți edifica asupra acestei chestiuni. Nu confundați faptul că Senatul este acum prima Cameră sesizată cu faptul că mecanismul la care s-a referit domnul senator Dincă este valabil, să spunem, ar fi valabil atunci când... numai în cazul în care Senatul ar fi fost Cameră decizională.

Având în vedere situația în care ne găsim, la expirarea termenului de 45 de zile, evident, este adoptare tacită, intră în funcțiune mecanismul pe care îl cunoașteți și proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență trece la Cameră și Camera va tranșa acest subiect.

Haideți să nu mai zăbovim inutil asupra acestei chestiuni. Este doamna senator Anghel întâi.

Eu vă dau cuvântul, dar să știți că, îmi pare rău, nu pot să fac abateri de la lege.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

O frază, vă rog, domnule președinte, și vă mulțumesc. Există trei variante, atât: admitere, respingere sau adoptare tacită. În momentul în care noi transmitem celeilalte Camere, dacă s-ar uita pe site-ul Senatului sau al Camerei Deputaților domnul ar vedea că Senatul a admis sau Senatul a respins sau a trecut prin adoptare tacită. Păi, dacă nu avem admitere, nu avem respingere, ce ne rămâne? Adoptarea tacită. Și, dacă nu am lucra pe ea până la adoptare tacită, ce s-ar spune? Că ne-a fost lene sau că am avut un anumit interes.

De fapt și de drept, efectele se produc. Domnul nu poate să priceapă lucrul acesta...

că nu poate să existe respingere tacită.

Iar în privința ordonanțelor de urgență, da. Sunt multe și se spune că în aceasta sunt 28. Păi, dar am văzut asumare de răspundere...

Constituția spune că pe un singur proiect de lege și noi le-am băgat pe toate, gen Monica Macovei sau domnul Boc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Barbu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Pentru a nu genera vreun drept la replică, nu am să spun nume, numai că am să spun așa: nu este suficient să-ți jignești un coleg pentru a-ți proba faptul că ai dreptate.

Și, ca să profităm de faptul că ne dăm lecții unii altora, nu se numește asumarea răspunderii, ci angajarea răspunderii Guvernului. Asta pentru o mai curată exprimare în Senatul României. Angajarea răspunderii Guvernului.

Pledez și eu, alături de mai experimentatul – mult mai experimentatul – meu coleg, domnul Dumitrescu, pentru nevoia stringentă de a... iertați-mă, Verestóy Attila... pentru nevoia stringentă de a schimba Constituția, în sensul de a o aduce acolo unde trebuie să fie în 2015.

Și am să justific acest lucru prin două exemple cât se poate de clare. Unul este cel pe care îl discutăm acum. Dacă repetăm votul acesta de 4, 5, 6, 7 ori în termenul celor 45 de zile și niciodată Senatul, în înțelepciunea lui, nu va găsi acel vot majoritar, la Cameră pleacă, așa cum bine s-a spus, ca fiind adoptată de Senat. Cum? Tacit. Ceea ce este un fals. Senatul, neadoptând-o niciodată prin vot, o adoptă tacit – un fals în ceea ce înseamnă mandatul pe care ni l-au dat alegătorii. Bun.

Iar al doilea exemplu pentru colegii mei... și, atunci când se va modifica Legea fundamentală, trebuie luat în discuție și acest aspect, legile pe care le-am dat în decursul vremii – nu noi, predecesorii noștri, pentru că eu nu am participat, cel puțin în ultimii doi ani jumătate, după știința mea, la niciun vot în Senat – pentru un proiect de lege anticonstituțional. Vădit anticonstituțional. Așa cum a fost cel pe care, mai deunăzi, l-am modificat în înțelepciunea noastră și l-am adus la prevederile Constituției, mă refer la Statutul senatorului și Statutul deputatului – o lege care a plecat evident neconstituțională din Parlamentul României la momentul adoptării și, bineînțeles, trimiterii spre promulgare.

Domnule senator, vă rog foarte mult...

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

...faceți divagații de la subiect.

Suntem la votul final.

Propun plenului sistarea acestor discuții și revenirea la votul final.

Votul e deschis.

Suntem la votul final, îmi pare foarte rău.

72 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și două abțineri. Dezbaterile le-am sistat.

-

Suntem la punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 22 aprilie. În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun...

Am sistat discuțiile, doamnă Anghel.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Deci rămâne așa.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

...raportul de respingere.

Votul este deschis.

93 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și două abțineri. Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 135/2010 privind noul Cod de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 486 din 15 iulie 2010, în vigoare din 1 februarie 2014.

Dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 22 aprilie.

Trecem la votul asupra propunerii legislative, în aceste condiții.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

-

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 14/2003, Legea partidelor politice, republicată.

Dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate

în ședința plenului din 29 aprilie.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

-

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare.

Dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 22 aprilie.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

- Propunerea face parte din categoria legilor organice.

- Senatul este Cameră decizională.

-

- Punctul 7, Propunerea legislativă pentru completarea

- art. 2 din Legea nr. 73/1993...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Punctul 6.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Am zis 7?

Îmi cer scuze, am sărit la punctul 7.

Ne întoarcem la punctul 6, Propunerea legislativă privind practica elevilor și studenților.

- Dezbaterile au avut loc și au fost finalizate în ședința

- plenului din 22 aprilie.

- Punctul 7, Propunerea legislativă pentru completarea

- art. 2 din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ.

- Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din

- 22 aprilie.

- În aceste condiții,

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Dezbaterile au avut loc în ședința plenului din 22 aprilie. Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1 din 5 ianuarie 2011 a educației naționale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 18, Partea I, din data de 10 ianuarie 2011, actualizată.

Dezbaterile au fost finalizate în 22 aprilie anul curent. Propunerea a fost respinsă de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Se supune la vot raportul de respingere.

Votul e deschis.

75 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, o abținere. Prin urmare,

Punctul 11...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Să se verifice, că acuză că nu merg toate aparatele.

În spate, acolo.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Spuneți, domnule senator, că nu v-am înțeles.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Nu a întrunit numărul de voturi.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Nu a întrunit numărul de voturi. Deci nu a fost adoptată și, atunci, implicit, știm bine ce se întâmplă.

Punctul 11, Propunerea...

## **Doamna Gabriela Crețu**

**:**

Votăm și nu se înregistrează.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Le-am spus.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă rog, secretariatul, să țineți cont de reclamația făcută de doamna senator, că nu funcționează corect aparatele de vot.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Mutați-vă în altă parte.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Nu, dar sunt mai mulți. Doi, trei au spus.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Dezbaterile au avut loc în 22 aprilie anul curent. Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

organice. Senatul este Cameră decizională.

E blocat.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

105 voturi pentru, un vot împotrivă, două abțineri.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

E blocat aparatul și la...

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Propunerea legislativă este respinsă.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Sunt mai mulți.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Scoateți-i cartela și băgați încă o dată... ca să inițializați încă o dată aparatul de vot.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Să schimbe locurile, domnule președinte.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Dezbaterile au avut loc în ședința plenului din 22 aprilie anul curent.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Se supune la vot raportul de respingere. Votul este deschis.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Explicația votului.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/13.V.2015

101 voturi pentru, niciun vot împotrivă, 3 abțineri. Propunerea legislativă a fost respinsă. Explicația votului. Domnul senator Popa.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Alaltăieri am aflat cum funcționează Avocatul Poporului din declarația prim-ministrului, care spune: „I-am spus domnului Ciorbea să atace ordonanța.” Așa funcționează Avocatul Poporului!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Punctul 13, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 9 și alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 22 aprilie anul curent.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Se supune la vot raportul de respingere.

Votul este deschis.

104 voturi pentru, niciun vot împotrivă, 3 abțineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 393 din 2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004.

Dezbaterile au avut loc, de asemenea, în ședința plenului din 22 aprilie.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Se supune la vot raportul de respingere.

Votul este deschis.

75 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, o abținere. Prin urmare,

Domnule coleg, domnule senator, dacă propunerea nu a fost adoptată și Senatul e Cameră decizională, înseamnă că a fost respinsă.

Mulțumesc.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Domnul Verestóy.

Domnul Verestóy, domnul senator Verestóy.

## **Domnul Verestóy Attila:**

Domnule președinte, Onorați colegi,

Vă rog să prelungim programul cu câteva minute, pentru că avem posibilitatea să terminăm acest pachet care ne este în față.

Vă rog să supuneți la vot, ca să fim în bună regulă.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc, domnule senator Verestóy.

82 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, 5 abțineri. Prelungirea programului a fost aprobată.

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Domnule președinte, explicația votului.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Imediat, imediat.

Îl rog pe domnul senator Chelaru să preia conducerea ședinței și vă dă cuvântul.

Nu v-a pronunțat numele. Nu am auzit, eu...

Vă rog, dacă se poate, pe scurt.

Astăzi, fără vot, am legiferat o procedură care se va întoarce împotriva celor care au votat-o.

Astăzi am stabilit că orice ordonanță, indiferent cine va fi cel care va conduce Guvernul, va putea trece prin plenul Senatului, care nu va fi Cameră decizională, fără să avem două treimi.

Drept urmare, de acum înainte, să știți că cei care vor fi la guvernare vor putea trece prin Senat orice ordonanță care presupune două treimi, dar Senatul nu-i va da două treimi. Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Punctul 15, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

Stimați colegi, dezbaterile au fost în 22 aprilie.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Legea are caracter organic.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Nu a fost numărul necesar.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 16, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Dezbateri, 22 aprilie.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale.

Dezbaterile, în 22 aprilie.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Dezbaterile au fost pe 22 aprilie.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru completarea art. 264 din Legea nr. 1 din 5 ianuarie 2011 a educației naționale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 18 din 18 ianuarie 2011.

Dezbaterile, 22 aprilie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării propunerea legislativă.

Punctul 20, Propunerea legislativă de modificare și completare a articolului 77 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Raportul este de respingere.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 84 din Legea educației naționale nr. 1/2011. Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Supun aprobării dumneavoastră și proiectul... propunerea legislativă. Iertați-mă!

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 22, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Propunerea a fost respinsă.

Punctul 23, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Punctul 24, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 25, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Punctul 26, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/13.V.2015

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere, cu amendamente respinse, care nu au fost susținute.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 27, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 privind educația națională.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Punctul 28, Propunerea legislativă privind sprijinirea și orientarea elevilor în carieră.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 29, Propunerea legislativă pentru stimularea elitelor cercetării științifice.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

La rugămintea insistentă a domnului vicepreședinte Nistor, care conduce următoarea parte a ședinței, declar închisă ședința de astăzi pe legislativ.

Urmează partea cu întrebări, interpelări, care este radiodifuzată. Pe când și televizate?!

Mulțumesc.

B. Subliniind că România și-a asumat obiectivul de reducere a părăsirii timpurii a școlii până la 11,3%, conform Strategiei Uniunea Europeană 2020;

C. Amintind că nu s-au luat măsuri speciale de către guvernele anterioare pentru atingerea țintei – foarte modestă, de altfel, se situează cu 1,3 puncte procentuale peste obiectivul european de 10% părăsire timpurie a școlii în 2020;

D. Luând în considerare rolul pe care școala ca instituție și oamenii ei l-au avut pentru progresul comunităților rurale de-a lungul timpului și prevenirea abandonului și părăsirii timpurii a școlii;

E. Exprimându-ne îngrijorarea că acest factor integrator al comunității care este școala dispare din foarte multe localități, drept urmare a politicilor de eficientizare ale guvernelor anterioare;

F. Convinsă că efectele educative, sociale și culturale ale desființării multor școli din mediul rural sunt grave și că aceste efecte deja se văd la nivelul comunităților,

În vederea evaluării amplorii fenomenului, vă solicităm următoarele informații:

1. Care sunt numărul și, respectiv, ponderea localităților rurale în care nu există școală (a fost desființată sau nu a existat niciodată) – solicitarea privește localitățile în care sunt înregistrați copii de vârstă școlară?

2. Care este numărul de elevi care sunt obligați să se deplaseze în localitățile învecinate pentru a putea urma cursurile învățământului obligatoriu? Câți dintre aceștia sunt elevi de școală primară?

3. Pentru câte din aceste cazuri este asigurat transportul organizat cu microbuz școlar?

## **Domnul Vasile Nistor:**

## Mulțumesc, doamnă senator.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Avem, la ultimul punct pe ordinea de zi, întrebări și interpelări adresate Guvernului.

Dăm cuvântul doamnei senator Crețu Gabriela.

Se pregătește domnul senator Bujor Marcel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună seara, stimați colegi!

Întrebarea din această zi este adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației naționale și cercetării științifice, și se referă la „Școlile din mediul rural”.

A. Având în vedere inegalitățile de venit în creștere care caracterizează România, inegalități care afectează direct posibilitatea copiilor și tinerilor de a urma studiile, și situația îngrijorătoare a performanțelor generale care țin de educație în comparație cu alte state;

Așa cum v-am obișnuit, îmi cer scuze domnului senator Bujor, n-am văzut că fetele sunt în sală...

Haideți să le dăm... se grăbesc. Noi mai avem timp să ajungem și acasă.

O invit la microfon pe doamna Federovici Doina Elena și se pregătește doamna Miron Vasilica Steliana.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Interpelarea mea din această seară este adresată doamnei Gabriela Szabo, ministrul tineretului și sportului, obiectul interpelării fiind: „Înființarea la Botoșani a unui centru sportiv național”.

## Stimată doamnă ministru,

Aduc în atenția Domniei Voastre problematica Clubului Sportiv Botoșani, care, încă de la înființare, s-a dovedit a fi un etalon în viața sportivă a județului Botoșani, fiind entitatea din județ cu cele mai multe rezultate sportive la competițiile naționale și internaționale, începând de la nivel de copii și juniori până la seniori. După anul 2000, rezultatele Clubului Sportiv Botoșani au fost într-un continuu progres, ajungându-se în ultimii 3 ani la un număr impresionant, de peste 500, de medalii, ce au dus la clasarea clubului în primele zece județe ale țării, cele mai multe medalii fiind obținute la competiții de juniori, dar și la cele de seniori.

Incontestabil, toate aceste rezultate constituie o dovadă a profesionalismului antrenorilor, resurselor umane cu potențial pentru sportul de performanță. Însă, după terminarea junioratului, cei mai valoroși sportivi pleacă la cluburi puternice din țară, care au condiții și puterea financiară să susțină pregătirea acestora.

Baza sportivă a clubului în care își desfășoară efectiv activitatea este formată din săli de pregătire dotate cu materiale și echipamente necesare antrenamentelor, cantină proprie și spații de cazare.

Anul trecut erau propuse a fi înființate prin hotărâre de guvern șapte centre sportive naționale, dintre care unul la Botoșani. A fost atunci un efort de echipă, deoarece am beneficiat de sprijinul miniștrilor de resort, care au considerat că pepiniera de campioni de la Botoșani merită toată atenția. Deși toate documentele solicitate de minister de la Clubul Sportiv Botoșani au fost transmise, prelucrarea informațiilor trenează, iar întârzierea punerii lui în practică privează pepiniera de sportivi de la nivel local și regional de obținerea de performanțe. Nu mai vorbim de faptul că, în structura viitorului centru sportiv național ar urma să intre și tabăra „Codrii de Aramă”, situată la Agafton, la 7 kilometri de municipiul Botoșani, care, fără un sprijin din partea proiectului centrului sportiv național, se va degrada și mai mult.

Vă rog, doamnă senator.

...dar o las doar...

Vă rog.

Nu. Nu. Nu. Pentru colegi, renunț la susținerea întrebării. Mulțumesc.

Întrebarea, nu? Ca să o trec aici.

Da.

Bine.

Mulțumesc mult. La microfon, doamna senator Steliana...

Da. Mulțumesc.

Se pregătește domnul senator Bujor Marcel. Aveți cuvântul, doamnă senator.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

Domnule prim-ministru,

România este țara bufoniadelor televizate.

După ce, săptămâna trecută, reprezentanții marilor retaileri au comunicat, în fața presei, comisiilor parlamentare că prețurile la produsele alimentare nu au crescut și că doar s-au anulat ofertele promoționale de Paști, domnul ministru al agriculturii a plecat împreună cu televiziunile în hipermarketuri pentru a confirma acest „mare adevăr”.

Nu cred că acest lucru se mai întâmplă în vreo țară europeană. Nu-mi închipui că în Bundestag la vreo comisie parlamentară s-au prezentat reprezentanții retailerilor ca să răspundă de ce au crescut prețurile. Nu-mi închipui că acest lucru se poate întâmpla în Parlamentul Italiei sau al Poloniei. Nu-mi închipui nici că în Congresul Statelor Unite vreo comisie discută cu marii retaileri scăderea prețurilor produselor alimentare.

Dacă s-ar întâmpla acum acest lucru, cred că ar exploda planeta.

La noi marii retaileri fac legea. Fac legea prin contracte de exclusivitate cu producătorii, cu furnizorii, prin clauze care elimină orice concurență. Prin taxe de raft, prin taxe de poziție de raft, prin taxe de listă sunt crescute artificial prețurile de desfacere a produselor alimentare. Marii retaileri profită mai ales de poziția lor, rezultată din vadurile comerciale cele mai bune, pe care le dețin în orașe, obținute, de cele mai multe ori, cu sprijinul total și iresponsabil al autorităților locale. Astfel, orice concurență nu ar mai avea nici cea mai mică șansă de supraviețuire într-o competiție cu aceștia.

Cu toate acestea, retailerii vor mai mult. Vor ca românii să cheltuiască toate veniturile lor, tot ce câștigă doar în magazinele lor.

Consiliul Concurenței nu a analizat niciodată contractele încheiate de producători cu retaileri, de furnizori cu retaileri, pentru a se pronunța dacă aceste contracte sunt anticoncurențiale.

Dacă comportamentul retailerilor în Europa este unul onest, în România nu putem vorbi de acest lucru, ci, din contră, putem vorbi de inflexibilitate și, dacă vreți, chiar de ferocitate. Nu poți să crești arbitrar prețurile în România, cel puțin la produsele alimentare de bază, pentru ca acestea să fie mai scumpe cu circa 30-40% față de Germania, în condițiile în care veniturile românilor sunt sub o cincime față de veniturile germanilor. Nicio autoritate a statului român nu a reacționat sau, dacă a reacționat, a făcut-o doar pentru televizor.

Mulțumesc, doamnă senator.

Ați avut o declarație politică, și nu o întrebare. Cred că ați vrut să câștigați ziua de mâine, dar, mă rog, se mai întâmplă. Îl invit la microfon pe domnul senator Bujor.

Se pregătește domnul senator Motoc Octavian.

Aveți cuvântul, domnule senator. Și v-aș ruga și întrebarea, și interpelarea, ca să...

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Cu multă plăcere.

Întrebarea este adresată doamnei ministru Rovana Plumb, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Obiectul întrebării: „Personalul insuficient din sistemul de asistență socială”.

Stimată doamnă ministru,

În România serviciile sociale au nevoie de dezvoltare și diversificare constantă, fiind nevoie de mecanisme coerente, care să garanteze calitatea, sustenabilitatea și adaptarea serviciilor la nevoile reale ale populației.

Sistemul public românesc de asistență socială este unul depășit, cu personal insuficient în raport cu volumul de muncă sau necalificat, cu lipsă a performanțelor profesionale și remunerare salarială neatractivă.

Având în vedere importanța deosebită a acestui sector în dezvoltarea generală a societății românești, precum și faptul că serviciile sociale au scopul de prevenire și limitare a situațiilor de dificultate sau vulnerabilitate, vă întreb:

1. Care este stadiul implementării Strategiei naționale pentru dezvoltarea serviciilor sociale?

2. Care sunt măsurile pe care intenționați să le luați pentru criza de personal cu care se confruntă sistemul public de asistență socială pentru o mai bună desfășurare a serviciilor sociale?

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare, tot doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice. Obiectul întrebării: „Prevenirea și combaterea fenomenului de violență în familie”.

Stimată doamnă ministru,

Violența în familie reprezintă un fenomen grav, cu care se confruntă România, statisticile fiind alarmante.

Astfel, cifrele arată că 1,2 milioane de femei sunt anual victime ale violenței domestice, însă numărul real al cazurilor de violență în familie este mult mai mare. În perioada 2004–2012, 941 de femei au murit din cauza violenței

domestice. Violența în familie este o realitate cruntă și o gravă încălcare a drepturilor omului, iar estimările ONU arată că abuzurile nu doar persistă, ci sunt în continuă creștere.

În anul 2004, în baza Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, a fost înființată Agenția Națională pentru Protecția Familiei, în scopul prevenirii și combaterii violenței în familie, iar unul din principalele proiecte prevedea organizarea unor adăposturi publice destinate victimelor violenței în familie și care ar fi asigurat protecție, găzduire, îngrijire și consiliere a victimelor. Doar în teorie. În practică, în România există numai 590 de locuri în adăposturi pentru victimele violenței domestice, asigurate de organizații nonguvernamentale și fundații.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Motoc Octavian. Se pregătește domnul senator Ovidiu Mario Oprea. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului președinte Gelu Ștefan Diaconu de la Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Obiectul interpelării: „Organigramele filialelor ANAF din județe nu trebuie să fie schimbate după interesul unor persoane din conducerea centrală!”.

Domnule președinte,

Se discută prin ANAF despre faptul că unul dintre vicepreședinții săi s-ar fi săturat să tot stea în biroul de la București și că vrea să se întoarcă „la firul ierbii grase” din teritoriu, pe o poziție corespunzătoare. Cum această poziție nu există în organigrama de la ANAF Constanța, unde acesta vrea să se „detașeze”, s-ar încerca desființarea Direcției pentru contribuabili mijlocii de la Tulcea, pentru a fi redistribuită jumătate către ANAF Constanța și jumătate către ANAF Galați.

În calitate de senator de Tulcea, nu fac altceva, stimate domnule președinte, decât să vă atrag atenția că un astfel de demers ar fi un abuz grosolan, atâta timp cât acțiunea ar fi una singulară la nivel național, cu repercusiuni nefaste pentru organizarea ANAF la nivelul județului Tulcea și că, dacă va fi „pusă în operă”, voi protesta în consecință.

În aceste condiții, vă adresez rugămintea de a rezista eventualelor presiuni care se fac în susținerea acestui demers, pentru că județul Tulcea nu trebuie să mai fie considerat un fel de „Cenușăreasă” pe care s-o umilească fiecare după bunul-plac sau interes.

În speranța evitării susținerii unui astfel de demers, doresc să vă asigur, stimate domnule președinte, de întreaga mea considerație. Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ovidiu Mario Oprea. Se pregătește domnul senator Valer Marian. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării îl reprezintă: „Tergiversarea repunerii în funcție a fostului director al Filialei de Îmbunătățiri Funciare Dolj”.

## Domnule ministru,

Apreciez ca fiind juste măsurile dispuse prin nota de control a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în cazul reintegrării pe postul deținut anterior a doamnei Veta Păsculescu, fost director al Filialei de Îmbunătățiri Funciare Dolj. Însă, deși răspunsul dumneavoastră a fost unul favorabil acesteia în repetate rânduri, el nu a fost luat niciodată în considerare și aplicat în mod legal de către ANIF pe plan local, hotărârea unei instanțe fiind încă sfidată cu nerușinare.

Vă reamintesc că magistrații au decis și dispus în anul 2014 reintegrarea pe postul deținut anterior concedierii a doamnei Păsculescu și au obligat ANIF la plata drepturilor salariale cuvenite de la data concedierii și până la data reintegrării efective, actualizate la data plății, în cadrul Dosarului nr. 15.864/63/2012. Aș dori să cred că nu avem de-a face cu tergiversarea executării unui ordin judecătoresc,

la care ar fi părtașe instituții ale statului de drept, pe care le reprezentați încă, grație unui vot de încredere.

Cu toate că dispozițiile dumneavoastră, cuprinse în Adresa nr. 207.024/2015, adresată doamnei în cauză, sunt perfect valabile, s-a dovedit faptul că ele au rămas pe o hârtie, valoarea lor legală nefiind respectată.

Consider că este vorba de un grav abuz și doresc să vă întreb dacă sunteți dispuși să corectați legal această situație și să vă pronunțați, în sfârșit, pe linie disciplinară asupra angajaților din subordine care evită cu nonșalanță atât ordinele dumneavoastră, cât și o hotărâre irevocabilă a instanței, care trebuia pusă în executare de foarte mult timp. Un răspuns pozitiv neconcretizat în realitate reprezintă o neregulă care nu trebuie scăpată din vedere.

Solicit răspunsul în scris.

Sunt Mario Ovidiu Oprea, senator PNL de Dolj, și vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valer Marian. Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

O să prezint o întrebare adresată domnului vicepremier și ministru al afacerilor interne, Gabriel Oprea, având ca obiect: „Identificarea și sancționarea polițiștilor care l-au agresat pe cetățeanul Miculaș Iacob Florin din județul Satu Mare”.

Conform unei reclamații primite verbal și în scris de la cetățeanul Miculaș Iacob Florin, domiciliat în satul Iojib, nr. 229, comuna Medieșul Aurit, județul Satu Mare, în seara zilei de 1 aprilie 2015, în jurul orelor 21.30, în urma unor discuții aprinse în familie cu soția sa, Miculaș Luminița, susnumitul a fost ridicat de la domiciliul său de către doi polițiști și a fost dus la Postul de Poliție Medieșul Aurit, unde, fără a i se lua vreo declarație sau a i se întocmi proces-verbal de contravenție, a fost lovit cu brutalitate, cu pumnii în față și în cap, precum și cu bastonul peste picioare de către cei doi polițiști.

Sus-numitul a fost bătut în fața soției sale, Miculaș Luminița, care a fost avertizată să nu spună nimic de cele întâmplate. După agresarea sa, sus-numitul a fost scos afară din postul de poliție și aruncat pe bordură, unde a trebuit să stea o perioadă lungă de timp, din cauza durerilor mari și incapacității de a se deplasa, fiindu-i fisurată tibia piciorului stâng. După ce a reușit să ajungă cu greu la domiciliu, a sunat la 112, iar în jurul orei 2.30 a sosit o ambulanță care l-a transportat la Spitalul Județean Satu Mare, unde a primit îngrijiri medicale la Serviciul Urgențe.

Conform certificatului medico-legal care i-a fost eliberat de Serviciul Medico-Legal Satu Mare, în urma examinării sale în data de 2 aprilie 2015, sus-numitul prezenta leziuni traumatice care necesitau 16-18 zile de îngrijiri medicale.

Pentru motivele expuse, având în vedere că organele de poliție au avut o conduită nelegală, inexplicabilă și inacceptabilă într-un stat membru al Uniunii Europene, solicit să dispuneți verificări în vederea identificării și tragerii la răspundere a polițiștilor vinovați de agresarea cetățeanului Miculaș Iacob Florin, să-mi comunicați constatările efectuate și măsurile dispuse, inclusiv sub aspect sancționator.

Solicit răspuns în scris și verbal.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Să înțeleg că ați făcut doar interpelarea și întrebarea nu o aveți?

-

Atunci, citesc că o depuneți, da?

Vă mulțumesc.

Vă doresc o seară bună să aveți!

Constat că în sală nu mai sunt colegi, deci și Domniile Lor au depus interpelările:

- Silistru Doina, Lazăr Sorin Constantin, Cordoș

- Alexandru, Isăilă Marius Ovidiu – Grupul parlamentar al PSD;

– Tișe Alin Păunel, Igaș Traian Constantin, Flutur Gheorghe, Tătaru Nelu, Oprea Dumitru, Cotescu Marin Adrănel, Ghilea Găvrilă, Ungureanu Mihai Răzvan, Pereș Alexandru, Andrei Liviu Volosevici – Grupul parlamentar al PNL;

- Durbacă Eugen, Nistor Vasile, Mihai Neagu – Grupul

- parlamentar liberal-conservator;

- Valer Marian – senator independent.

De asemenea, întrebări:

- Coca Laurențiu, Bodog Florian, Saghian Gheorghe,

- Butnaru Florinel, Federovici Doina, Cordoș Alexandru, Constantin Popa – Grupul parlamentar al PSD;

- Tătaru Nelu, Cotescu Marin Adrănel, Tișe Alin,

- Ungureanu Mihai Răzvan, Pereș Alexandru, Ghilea Găvrilă,

Igaș Traian Constantin, Oprea Dumitru, Bălu Marius, Popescu Corneliu – Grupul parlamentar al PNL;

- Nistor Vasile, Durbacă Eugen – Grupul parlamentar

- liberal-conservator;

- Valer Marian – senator independent.

De asemenea, în ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări, din nefericire, l-am avut pe domnul secretar de stat George Turtoi, dar domnul senator Florinel Butnaru a absentat la această întâlnire.

De asemenea, Ministerul Justiției cere amânare pe soluția emisă în Dosarul nr. 29/P/2013, domnul senator Marian Valer va primi această informare sau... o va primi, dacă este prezent, dacă nu, o s-o citească pe site.

Mai avem și ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Domnul Marian Valer s-a înțeles cu domnul secretar de stat Liviu Stancu.

Ministerul Muncii cere amânare în cazul doamnei senator Rozalia Biró, UDMR.

De asemenea, Ministerul Muncii cere amânare domnului senator Marian Valer.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|814127]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 80/13.V.2015 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei