Mario Ovidiu Oprea

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Onorat„ asisten˛„,

Revin ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a v„ vorbi despre ziua de 9 Mai, Ziua Europei. Mai exact, vin cu o veste bun„. Suedia, ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene din 1995, nu este reticent„ vizavi de cooptarea Rom‚niei Ón Uniune, asta nu datorit„ unei conjuncturi, precum sportul, ci pentru realele progrese economice pe care le-a f„cut ˛ara noastr„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 61/28.IV.2006 Printr-o fericit„ coinciden˛„, ˛ara lui Anders Celsius, a lui Bergmann, Gustav Pash ∫i Lars Magnus Ericson, ˛ara lui Alfred Nobel, ˛ara de unde vin pacificatorii, chema˛i, tot mai des, s„ rezolve conflicte interna˛ionale, ˛ara care a demonstrat lumii un alt model, Suedia, dezbate Ón Parlamentul propriu intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ tot pe data de 9 Mai, Ziua Uniunii Europene.

De cur‚nd, am fost prezent Ón Suedia pentru un raport asupra implement„rii Directivei INSPIRE Ón Rom‚nia, infrastructura informa˛iilor spa˛iale, ∫i am avut onoarea s„-l Ónt‚lnesc acolo pe domnul Bjorn von Sydow, pre∫edintele Parlamentului suedez.

Trebuie s„ v„ spun c„ pe Bjorn von Sydow l-am cunoscut Ón momentul venirii Domniei sale Ón Rom‚nia, primindu-l al„turi de conducerea Senatului ∫i al„turi de colegii mei, membri ai Grupului de prietenie dintre Rom‚nia ∫i Regatul Suediei, al c„rui pre∫edinte am onoarea s„ fiu.

Iat„ c„, prin aceast„ coinciden˛„, pentru Rom‚nia, anul acesta, marcarea Zilei Europei are conota˛ii deosebite, ∫i anume, pe data de 9 mai, Ziua Uniunii Europene, Parlamentul Suediei va supune la vot ratificarea Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„.

Domnul Bjorn von Sydow a afirmat c„, din atitudinea de p‚n„ acum a parlamentarilor suedezi, se distinge ideea c„ toate lu„rile de cuv‚nt referitoare la intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ vor fi favorabile acestui demers.

A∫adar, Ónc„ de pe acum, Ziua Europei va fi o s„rb„toare ∫i pentru Rom‚nia.

A∫a cum se ∫tie, sf‚r∫itul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial a l„sat Ón urma sa o Europ„ distrus„ din punct de vedere material, fr„m‚ntat„ de puternice crize politice ∫i divizat„ prin Cortina de fier Ón dou„ mari blocuri: Est ∫i Vest.

Apare, Ón acest context, un puternic curent Ónspre o politic„ interna˛ional„ care s„ fie capabil„ s„ opreasc„ o a treia conflagra˛ie mondial„ ∫i s„ consolideze Europa din punct de vedere economic, Ón fa˛a Statelor Unite ∫i a Uniunii Sovietice.

Solu˛ia la aceast„ problem„ era ca rela˛ia dintre Fran˛a ∫i Germania s„ cunoasc„ un nou Ónceput. Dac„ s-ar fi putut crea leg„turi str‚nse Óntre cele dou„ state, atunci, celorlalte ˛„ri libere din Europa li s-ar fi dat un impuls c„tre un destin Ómpreun„.

Pentru a g„si o solu˛ie, Robert Schumann recurge la Jean Monnet, om cu o experien˛„ excep˛ional„, acumulat„ Ón urma unei Óndelungate cariere interna˛ionale. F„r„ a fi avut vreodat„ un mandat politic, el de˛inea reputa˛ia de a fi pragmatic, preocupat de g„sirea celor mai eficiente solu˛ii. Era deci omul cel mai potrivit s„ duc„ la Óndeplinire o asemenea misiune.