Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·12 octombrie 2006
other
Markó Béla
Discurs
## **Domnul Markó Béla:**
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori.
Deja am p„strat un moment de reculegere Ón amintirea scriitorului Süto˝ András, dar permite˛i-mi s„ rostesc c‚teva fraze Ón amintirea sa.
Süto˝ András, care, dup„ o lung„ suferin˛„, s‚mb„t„, 30 septembrie, s-a stins din via˛„ la Budapesta, a fost unul din reprezentan˛ii de renume ai literaturii maghiare din Rom‚nia, dar f„r„ Óndoial„ ∫i ai Óntregii culturi din Rom‚nia.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 Activitatea sa creatoare a Ómbog„˛it literatura maghiar„ ∫i universal„ cu numeroase capodopere. Œn decursul vie˛ii sale a fost distins cu mai multe premii literare, cucerind o larg„ recunoa∫tere at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i pe plan interna˛ional.
Süto˝ András s-a n„scut Ón 1927, la C„m„ra∫ul de C‚mpie. Studiile ∫i le-a urmat la Colegiul îBetlen“ din Aiud, iar apoi la Colegiul Popular... din Cluj.
Din tinere˛e a fost un actor activ al vie˛ii literare din Rom‚nia. Œn proza sa, Ón eseurile ∫i piesele sale de teatru a abordat problemele grave ale existen˛ei umane ∫i comunitare, problematica rela˛iilor dintre libertate ∫i putere. Cariera sa scriitoriceasc„ are, f„r„ Óndoial„, nu numai o Ónsemn„tate literar„, ci ∫i politic„ ∫i social„. El a fost unul dintre intelectualii din Rom‚nia care, Ónfrunt‚nd represiunile puterii, s-a opus dictaturii comuniste.
Am convingerea c„ valoarea operei sale va fi recunoscut„ ∫i de posteritate, deoarece aceasta demonstreaz„ c„ nici cea mai puternic„ voin˛„ tiranic„ nu poate fr‚nge libertatea spiritului, c„ prin ˛inut„ moral„ te po˛i opune ∫i celei mai grele opresiuni.
Dup„ c„derea regimului totalitar din 1989, Süto˝ András ∫i-a asumat, de asemenea, un rol determinant Ón via˛a public„ din Rom‚nia. A fost membru fondator al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia ∫i a contribuit la edificarea democratic„ a ˛„rii. A fost un om Ón stare s„-∫i sus˛in„ principiile, p„trunse de spirit european, nu doar Ón vorbe, dar ∫i prin jertfa sa personal„.
Œn martie 1990, opun‚ndu-se tuturor celor care au vrut s„ declan∫eze un conflict etnic s‚ngeros Óntre rom‚ni ∫i maghiari, a propov„duit, cu un curaj ∫i o consecven˛„ demne de oamenii cu adev„rat mari, mesajul drepturilor omului ∫i minorit„˛ilor, dar ∫i al convie˛uirii pa∫nice dintre na˛iuni. Pentru pozi˛ia sa curajoas„, a fost grav maltratat Ón cursul acelor evenimente, ∫i-a pierdut un ochi, dar a continuat s„ r„m‚n„ un adept al reconcilierii na˛ionale.
Prin exemplul s„u personal, a demonstrat c„, Ón privin˛a rela˛iilor dintre etnii, singura cale de urmat este cea a colabor„rii, a dialogului ∫i s-a pronun˛at pentru ideea c„ o convie˛uire pa∫nic„ este de importan˛„ fundamental„ pentru construc˛ia democratic„ a Rom‚niei.
Cu moartea sa, comunitatea maghiar„ din Rom‚nia a suferit o grea pierdere, dar sunt convins totodat„ c„, prin opera sa ∫i prin atitudinea sa uman„, r„m‚ne o pild„ vie pentru noi to˛i.