Stenogramă plen

## **Domnul Constantin Dumitru:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn sf‚r∫it, raportul Comisiei Europene dat publicit„˛ii s„pt„m‚na trecut„ ne Óndrept„˛e∫te s„ credem c„ data de 1 ianuarie 2007 va marca aderarea ˛„rii noastre la Uniunea European„. Cum era ∫i firesc, dup„ at‚tea rapoarte pres„rate cu cartona∫e galbene ∫i ro∫ii, vestea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 c„ beneficiem de un raport f„r„ clauze de salvgardare ne-a bucurat.

Comisia European„ ne-a dat und„ verde, ceea ce Ónseamn„ c„ nu suntem deloc mediocri. Poate c„ nu suntem cei mai performan˛i, dar haide˛i s„ fim serio∫i ∫i s„ privim cu aten˛ie la ˛„rile fost comuniste deja integrate. Vom constata c„ ∫i ele au destule probleme Ón suspans.

Cu toate acestea, fie c„ place unora sau nu, Guvernul condus de premierul T„riceanu ∫i-a dat toat„ silin˛a pentru a dep„∫i un prag important Ón calea integr„rii. Ca de altfel ∫i guvernele postdecembriste, care, fiecare Ón felul s„u, ∫i-au adus contribu˛ia la integrare.

Vom intra, iat„!, Óntr-o nou„ etap„, Ón care legile vor trebui aplicate, ∫i nu doar p„strate Ón sertare, iar problemele c„rora Ónc„ nu le-am g„sit solu˛ii vor trebui rezolvate, astfel Ónc‚t s„ putem fi la Ón„l˛imea standardelor Uniunii Europene.

Departe de mine inten˛ia de a fi un demagog sau populist. Consider Óns„ c„ datoria noastr„, a celor pe care votul cet„˛enilor acestei ˛„ri i-a trimis Ón Parlament sau Ón alte zone ale politicii decizionale, este s„ le putem spune sincer, deschis rom‚nilor c„ aderarea nu Ónseamn„ trecerea dintr-o dat„ la un nivel de trai mult mai ridicat. Dar trebuie s„ le mai spunem c„ aceasta este de fapt una dintre ˛inte, adic„ un trai mai bun, implicit o salarizare mai bun„, care va fi consecin˛a fireasc„ a intr„rii Rom‚niei Ón competi˛ia valorilor economice europene.

Stima˛i colegi,

Ini˛ial m„ g‚ndisem s„-mi intitulez declara˛ia mea politic„ îRom‚nia paradoxurilor“.

De ce? Pentru c„ aceasta a fost concluzia la care am ajuns dup„ ce am parcurs zilele trecute c‚teva rapoarte ∫i studii elaborate de Banca Mondial„ ∫i, respectiv, de Funda˛ia European„ pentru Œmbun„t„˛irea Condi˛iilor de Via˛„.

Astfel, conform raportului B„ncii Mondiale, Rom‚nia se situeaz„ pe locul al doilea, dup„ Georgia, Ón clasamentul ˛„rilor care au derulat cele mai bune schimb„ri Ón domeniul facilit„˛ii derul„rii afacerilor. Ca liberal, Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia are un Guvern condus de un premier liberal, nu pot dec‚t s„ salut sublinierile acestui raport, potrivit c„rora ˛ara noastr„ a f„cut progrese notabile Ón ceea ce prive∫te modul de amendare a legisla˛iei cu privire la faliment, reducerea num„rului documentelor necesare pentru demararea unei afaceri, simplificarea procedurilor pentru primirea unei autoriza˛ii, precum ∫i punerea la punct a unor noi proceduri vamale, ceea ce conduce la fluidizarea circula˛iei m„rfurilor.

Nu Ón ultimul r‚nd, raportul amintit eviden˛iaz„ m„surile luate de Rom‚nia Ón ceea ce prive∫te sc„derea corup˛iei Ón domeniul regimului taxelor, prin reducerea num„rului acestora ∫i eliminarea excep˛iilor. Cu alte cuvinte, cea mai important„ reform„ a fost, conform raportului, cea care a condus la Ómbun„t„˛irea reglement„rilor pentru demararea unei afaceri.

Pe de alt„ parte, tot dintr-o analiz„ a B„ncii Mondiale afl„m c„ peste 88% dintre tinerii rom‚ni cu v‚rste cuprinse Óntre 15 ∫i 24 de ani ar emigra, dac„ ar avea posibilitatea legal„, Ón timp ce num„rul b„rba˛ilor dornici s„ se

stabileasc„ temporar Óntr-o alt„ ˛ar„ este de circa 80%, iar al femeilor este de 70%.

Acestor date li se adaug„ ∫i cele ale unui studiu al Funda˛iei Europene pentru Œmbun„t„˛irea Condi˛iilor de Via˛„, referitor la calitatea vie˛ii Ón Rom‚nia ∫i Bulgaria. Este vorba de o analiz„ complet„ a calit„˛ii vie˛ii Ón cele dou„ ˛„ri candidate, Ón context european.

Calitatea vie˛ii nu este un criteriu de aderare la Uniunea European„, dar cercet„rile Ón acest domeniu pot duce la identificarea unor m„suri ∫i solu˛ii oportune pentru eliminarea discrepan˛elor Ón vie˛ile oamenilor.

Astfel, diferen˛a dintre nivelul de trai Óntre cele dou„ ˛„ri candidate ∫i cele 25 de state membre ale Uniunii Europene este mai mare dec‚t diferen˛a dintre P.I.B.-urile corespunz„toare pe cap de locuitor. Cele dou„ ˛„ri au marcat rate de cre∫tere economic„ mari, urmate de o bun„ refacere economic„, care Óns„ nu a generat o substan˛ial„ cre∫tere a veniturilor la nivelul gospod„riilor.

Ar fi de men˛ionat ∫i un alt rezultat al studiului. Popula˛ia din Rom‚nia ∫i Bulgaria lucreaz„ mai multe ore dec‚t cea din Uniunea European„, pentru c„ mul˛i Ó∫i mai iau o a doua slujb„ pentru a-∫i completa veniturile. Pe de alt„ parte, calitatea perceput„ la locurile de munc„ Ón Bulgaria ∫i Rom‚nia, m„surat„ la nivelul salariilor, gradul de autonomie, munca ∫i perspectivele de avansare Ón carier„ sunt mai sc„zute dec‚t Ón Uniunea European„, Ón timp ce nivelul nesiguran˛ei locului de munc„ este mult, mult mai ridicat.

Œn mod paradoxal, studiul men˛ioneaz„ c„, de∫i confrunta˛i cu standarde de via˛„ sc„zute, rom‚nii se declar„ totu∫i Óncrez„tori Ón viitor. Autorii explic„ acest optimism prin elemente de mentalitate specifice rom‚nilor, care cred c„ nic„ieri nu este mai bine dec‚t Ón ˛ara lor.

Stima˛i colegi,

Nu am avut c‚tu∫i de pu˛in inten˛ia de a v„ plictisi cu detalii tehnice preluate din diverse publica˛ii. Œng„dui˛i-mi totu∫i s„ trag o concluzie. Func˛ionarea stabil„ a economiei de pia˛„, cre∫terea economic„ rapid„, aplicarea legilor Ón spiritul ∫i litera lor sunt c‚teva elemente care ar contribui la cre∫terea calit„˛ii vie˛ii pentru to˛i cet„˛enii Rom‚niei, aflate, iat„!, doar la un pas de integrare Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Onora˛i colegi,

Voi prezenta ceva mai mult dec‚t o declara˛ie politic„. Voi prezenta un avertisment, un semnal de alarm„ pentru ceea ce se Ónt‚mpl„ la ora actual„ de c‚teva luni Ón ˛ar„. Sunt veritabile acte de poli˛ie politic„, a∫a cum cred c„ nu au fost nici pe timpul ocupa˛iei bol∫evice a Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 Acum c‚teva minute am dat prin fax la Palatul Cotroceni domnului general de armat„ Sergiu Medar urm„toarea adres„, pe care o semnez ca vicepre∫edinte al Senatului.

îStimate domnule general,

V„ supun aten˛iei un material pe care l-am primit ast„zi pe o filier„ verificat„ Ón timp.

A∫ vrea s„ ∫tiu ∫i eu de ce se ocup„ domnul Traian B„sescu cu astfel de acte de poli˛ie politic„ Ómpotriva pre∫edintelui unui partid parlamentar de opozi˛ie, dar ∫i Ómpotriva altor lideri ai opozi˛iei? Oare chiar nu-l mai poate opri nimeni de la aceste jocuri politice foarte periculoase pentru democra˛ie ∫i interesul na˛ional?

Cu stim„, doctor domnul Corneliu Vadim Tudor, vicepre∫edinte al Senatului Rom‚niei, pre∫edintele P.R.M.“ Iat„ materialul pe care l-am primit.

Mircea Dinescu afirma recent Óntr-un grup de apropia˛i c„ s-a Ómp„cat cu pre∫edintele Traian B„sescu, cu care are Ón prezent rela˛ii foarte bune. ™i-a permis s„-l roage pe Traian B„sescu s„-i rezolve mai multe probleme personale ∫i acesta a fost receptiv. A amintit ∫i de cazul prietenului lor comun, ™tefan R„dulescu, atacat de publica˛iile îTricolorul“ ∫i îRom‚nia Mare“. Pre∫edintele Traian B„sescu l-a asigurat pe Mircea Dinescu c„ nimeni nu se va atinge de R„dulescu at‚ta timp c‚t va fi el pre∫edintele ˛„rii.

A∫a c„ se adeveresc afirma˛iile lui ™tefan R„dulescu, din care rezult„ c„-l are la m‚n„ pe Traian B„sescu, c„ruia i-a dat mit„ un milion de dolari pentru derularea afacerilor cu piese de schimb pentru autobuzele de tip MAN, Ón timp ce acesta a fost primar general al Capitalei.

Din ordinul ministrului justi˛iei Monica Macovei, la cele 7 dosare penale ce-l privesc pe ™tefan R„dulescu aflate la Parchetul General nu s-a mai lucrat de mai bine de 7 luni de zile. Reamintim c„ ™tefan R„dulescu l-a mituit ∫i pe Mircea Dinescu cu suma de peste 500.000 de euro, cu o limuzin„ BMW X 3 ultimul tip, valor‚nd un miliard de lei, cu un microbuz, cu 3 tiruri de mobil„ transportate la conacul s„u din comuna Cetate ∫i a∫a mai departe.

Procurorul Sorin St„nescu din cadrul Parchetului General, fost ministru al tineretului ∫i sportului Ón guvernarea C.D.R., bun prieten cu Mircea Dinescu, a contactat dou„ persoane cercetate Ómpreun„ cu procurorul Constantin Gher˛a pentru fapte intentate de procurorul D.N.A. Constantin Balcan ∫i le-a cerut s„-l acuze pe procurorul Gher˛a dac„ vor s„ scape cu fa˛a curat„.

™i aici fac o parantez„. Facem o incizie ad‚nc„ Ón structurile de tip mafiot ale justi˛iei din Rom‚nia.

Mar˛i, 26 septembrie 2006, ™tefan R„dulescu s-a Ónt‚lnit cu un ziarist de la îRom‚nia liber„“ pe care l-a mituit pentru a publica articole denigratoare la adresa procurorului Constantin Gher˛a ∫i pentru a sus˛ine ac˛iunile abuzive ∫i ilegale ale procurorului Constantin Balcan de la D.N.A. Œnt‚lnirea dintre R„dulescu ∫i ziarist a avut loc pe Strada Compozitorilor, cartierul Drumul Taberei, ∫i poate fi confirmat„ de mai multe persoane. La dou„ zile dup„ aceast„ Ónt‚lnire, la data de 28 septembrie 2006, a ap„rut Ón îRom‚nia liber„“ un articol care confirm„ afirma˛iile noastre.

Cercet„rile efectuate de Consiliul Superior al Magistraturii au scos la iveal„ faptul c„ procurorul Constantin Balcan Ól favorizeaz„ pe infractorul ™tefan R„dulescu ∫i Ói cerceteaz„ abuziv pe procurorul Constantin Gher˛a ∫i pe cei ce au Ónaintat pl‚ngeri penale Ómpotriva lui R„dulescu.

Revenind la numitul Mircea Dinescu, mai preciz„m c„ acesta ∫i Traian B„sescu au pus la cale un plan de discreditare ∫i compromitere a pre∫edintelui Corneliu Vadim Tudor ∫i a P.R.M. Despre acest plan de ac˛iune a vorbit recent Mircea Dinescu fa˛„ de c‚˛iva prieteni cu care a chefuit la conacul s„u din localitatea Cetate, jude˛ul Dolj.

Totodat„, Traian B„sescu a dat ordin c‚torva dintre uneltele sale de la C.N.S.A.S. s„ scoat„ la iveal„ sau s„ fabrice dosare pentru doi dintre frunta∫ii P.S.D. care ∫i-au exprimat dezacordul fa˛„ de nominaliz„rile pentru ∫efia S.R.I. ∫i S.I.E., ∫i ne referim la senatorul Sorin Oprescu ∫i la deputatul Miron Mitrea.

Asemenea practici sinistre confirm„ Ónc„ o dat„ apuc„turile de dictator african ale lui Traian B„sescu. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Gheorghe David.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea se refer„ la Declara˛ia de la Bologna, o component„ a integr„rii noastre europene.

Oric‚t de performant ar fi creierul uman, ∫i m„ g‚ndesc c‚nd spun acest lucru la indivizii superdota˛i, prin Ónse∫i limitele sale fire∫ti el nu poate stoca ∫i prelucra dec‚t o cantitate limitat„ de informa˛ii, fie ele ∫i dintr-un c‚mp al explor„rii extrem de limitat.

De pild„, Ón cunoa∫terea structurii atomului, pentru a-l putea c‚t de c‚t controla pe îucenicul vr„jitor“, s-a v„zut nevoit s„ creeze tehnologia prelucr„rii ∫i transmiterii informa˛iei, prin cea mai cunoscut„ odrasl„ a sa: calculatorul. Cu ajutorul lui, pe l‚ng„ faptul c„ a izbutit s„ condenseze Óntregi biblioteci pe numai c‚teva CD-uri, cu ajutorul programelor elaborate poate acum s„ le prelucreze Ón scopul pe care ∫i le-a propus, cu o vitez„ greu de imaginat p‚n„ Ón urm„ cu c‚˛iva ani.

Datorit„ posibilit„˛ilor deschise unui num„r c‚t mai mare de indivizi la binefacerile cunoa∫terii ∫i, implicit, a num„rului celor implica˛i Ón actul creativit„˛ii, o alt„ consecin˛„ este aceea a transform„rii creativit„˛ii Óntr-un act cotidian, a c„rui selectare valoric„ este apanajul competi˛iei institu˛ionalizate.

Valorificarea eficient„ a acestui poten˛ial creator a impus Ónfiin˛area Ón ˛„rile lidere ale dezvolt„rii economice ∫i sociale a unor puternice centre de cercetare ∫i produc˛ie ∫tiin˛ific„, Ón care s„-∫i poate exercita capacitatea de inovare, Ón egal„ m„sur„, nu doar cet„˛enii nativi ai acestora, ci ∫i un num„r din ce Ón ce mai mare de indivizi din ˛„rile al c„ror poten˛ial economic

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 nu le permite s„ investeasc„ sumele uria∫e pretinse de activit„˛ile performante de cercetare ∫i produc˛ie ∫tiin˛ific„.

Alocarea a 4-6% din produsul intern brut — ba chiar mai mult, cum este, de pild„, Ón Japonia, Ón China — Ón acest scop nu face dec‚t s„ sublinieze importan˛a acordat„ inventicii, ca factor crucial al dezvolt„rii.

Ba, mai mult, marile companii ∫i concerne ∫i-au dezvoltat propriile centre de cercetare, c„rora nu se sfiesc s„ le aloce 10 p‚n„ la 12% din profit. Potrivit unui recent studiu al Institutului German pentru Cercetare ™tiin˛ific„, compartimentele de cercetare ale unor companii au format Centrul Global de Cercetare de la München. Numai Germania, care, dup„ Statele Unite, se situeaz„ pe locul al doilea Ón ceea ce prive∫te produc˛ia de patente, ∫i-a asigurat prezen˛a Ón laboratoarele ∫i centrele de cercetare a circa 20.000 de cercet„tori str„ini.

Evident c„ aceste centre multina˛ionale ale comunit„˛ii ∫tiin˛ifice, pentru a-∫i putea impune pe pia˛„ formidabilul lor poten˛ial, au nevoie de oameni, care s„ poat„ comunica Óntre ei, nu neap„rat printr-o limb„ comun„, c‚t mai ales prin preg„tire de specialitate, realizat„ pe baz„ de programe elaborate Ón comun.

De exemplu, absolventului de agronomie din Timi∫oara — ca s„ m„ refer doar la institu˛ia de Ónv„˛„m‚nt superior la care profesez — s„-i fie recunoscut„ diploma ∫i cuno∫tin˛ele acumulate Ón perioada studen˛iei, at‚t cele teoretice, c‚t ∫i cele practice. Este una din cerin˛ele consfin˛ite prin capitolele 17, î™tiin˛a ∫i cercetarea“, ∫i 18, îEduca˛ie, formare profesional„ ∫i tineret“, negociate Ón conformitate cu acquis-ul comunitar.

Œn sintez„, scopul urm„rit este at‚t Ómbun„t„˛irea ∫i cre∫terea competitivit„˛ii industriei europene ∫i Ómbun„t„˛irea calit„˛ii vie˛ii, c‚t ∫i acela de a deveni un suport stabil, care s„ contribuie la dezvoltarea ∫i promovarea altor politici comunitare.

Am considerat c„ este util s„ ilustrez prin c‚teva date concrete preocup„rile factorilor de decizie politic„, economic„ ∫i social„ existente Ón spa˛iul Uniunii Europene, privind locul pe care trebuie s„-l ocupe Ónv„˛„m‚ntul ∫i cercetarea ∫tiin˛ific„, Ón sus˛inerea dezvolt„rii sale Ón deceniile care urmeaz„, cu precizarea c„ debutul lor s-a produs odat„ cu Ónfiin˛area pie˛ei comune, Ón urm„ cu 49 de ani.

Con∫tien˛i de complexitatea fenomenului ∫i de importan˛a colosal„ a creativit„˛ii Ón sus˛inerea materializ„rii programelor stabilite, Ón anul 1999, la Bologna, Italia, 29 de mini∫tri ai educa˛iei au semnat Declara˛ia de la Bologna, care vizeaz„ procesul educa˛ional Ón ansamblul s„u. Ea a fost urmat„ de dou„ conferin˛e, desf„∫urate la Praga ∫i Berlin, care au confirmat caracterul coerent ∫i de lung„ durat„ al procesului de la Bologna.

Principalele ˛inte avute Ón vedere de ˛ara noastr„, semnatar„ a declara˛iei, sunt: integrarea treptat„ a universit„˛ilor Ón spa˛iul european al Ónv„˛„m‚ntului superior, bazat pe un cadru comun de referin˛„; mobilitate; recunoa∫terea calific„rilor; acces pe pia˛a muncii; cre∫terea competitivit„˛ii acestuia; armonizarea arhitecturii sale, cu privire la ciclurile Ónv„˛„m‚ntului, respectiv licen˛iat, master ∫i doctorat; compatibilizarea calific„rilor universitare, prin dezvoltarea unui cadru comun de referin˛„ ∫i mai ales prin generalizarea

creditelor transferabile Ón organizarea programelor de studii, care s„ conduc„ la Ómbun„t„˛irea recunoa∫terii studiilor, la facilitarea mobilit„˛ii studen˛ilor ∫i la cre∫terea oportunit„˛ilor de angajare pe pia˛a muncii; cre∫terea calit„˛ii; compatibilizarea standardelor de calitate ∫i a activit„˛ilor agen˛iilor na˛ionale de evaluare a calit„˛ii universitare.

Doamnelor ∫i domnilor,

Œn realitatea at‚t de complex„ Ón care ne este dat s„ tr„im via˛a activ„ este de-a dreptul riscant s„ faci predic˛ii asupra modului cum vor evolua anumite fenomene macroeconomice ∫i macrosociale.

Œnclin s„ cred c„ explozia informa˛ional„ Ónceput„ Ón a doua parte a secolului trecut nu ∫i-a epuizat nici pe departe resursele. Practic, este absurd ca cineva s„ cread„: îGata, domnilor, opri˛i cunoa∫terea, fiindc„ am ajuns la limita deplinelor Ómpliniri materiale ∫i suflete∫ti!“.

Ceea ce pot spune cu certitudine este c„, pentru a izbuti, esen˛ial„ este adaptarea, iar pentru a reu∫i acest lucru este nevoie de Ónv„˛„tur„ continu„ sau, altfel spus, de educa˛ie permanent„. Principalul scop al documentului bolognez a fost cel al configur„rii unui Ónv„˛„m‚nt european de toate gradele, ale c„rui diplome s„ fie recunoscute Ón Óntreg spa˛iul comunitar. Ca s„ nu mai vorbim de calitatea acestuia.

Pentru o mai bun„ Ón˛elegere, nu este lipsit de interes s„ amintesc c„ unul dintre principiile fundamentale pe care s-a cl„dit Uniunea European„, Ónscris Ón Tratatul de la Roma, semnat Ón 1957, a fost ∫i cel al liberei circula˛ii a individului pe Óntreg teritoriul comunitar. Aceast„ calitate a consfin˛it ∫i o deplin„ egalitate a ∫anselor. Din acest motiv, a fost necesar„ ∫i introducerea unui sistem curricular unic, inclusiv la nivel universitar, tocmai pentru ca o diplom„ eliberat„ Óntr-o ˛ar„ s„ aib„ aceea∫i valoare Ón oricare alt„ ˛ar„ european„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al

P.S.D., doamna senator Adriana f c„u.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.

## **Doamna Silvia Adriana fi c„u:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Declara˛ia mea se refer„ la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

La 1 ianuarie 2007, Rom‚nia va deveni stat membru al Uniunii Europene, iar cet„˛enii Rom‚niei vor deveni cet„˛eni ai Uniunii Europene.

Raportul prezentat de Comisia European„ Ón fa˛a Parlamentului European ∫i a Consiliului Uniunii Europene Ón data de 26 septembrie 2006 men˛ioneaz„ progresele realizate fa˛„ de Raportul din luna mai 2006, dar con˛ine ∫i referiri la posibile clauze de salvgardare, ce pot fi activate at‚t p‚n„ la momentul ader„rii, ∫i m„ refer la clauza pentru pia˛a intern„ ∫i clauza pentru justi˛ie ∫i afaceri interne, c‚t ∫i pe parcursul primilor 3 ani de la aderare.

Clauze de salvgardare pot fi introduse ∫i pentru utilizarea fondurilor europene, incluz‚nd chiar reduceri de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 fonduri. Acestea pot interveni ca urmare a neÓndeplinirii anumitor angajamente, at‚t Ón cazul fondurilor destinate agriculturii, c‚t ∫i pentru fondurile structurale, ∫i aici m„ refer la managementul, acreditarea ∫i auditarea agen˛iilor de pl„˛i.

Œn cazul fondurilor structurale, raportul men˛ioneaz„ c„ noile state membre vor transmite programele opera˛ionale ce vor fi aprobate de Comisia European„ anterior demar„rii procedurilor de implementare ale acestora.

Pe site-ul Ministerului Finan˛elor Publice se afl„ varianta electronic„, Ón _draft_ , a Planului na˛ional de dezvoltare, ce con˛ine 7 programe opera˛ionale:

— Programul opera˛ional pentru cre∫terea competitivit„˛ii economice, ce totalizeaz„ 3.523 milioane euro, din care fondurile comunitare reprezint„ aproximativ 63,57%, statul rom‚n urm‚nd s„ asigure 1.283,9 milioane euro;

— Programul opera˛ional pentru mediu totalizeaz„ 4.903,51 milioane euro, din care fondurile comunitare se ridic„ la 3.960 milioane euro, adic„ 80,75%;

— Programul opera˛ional pentru transport totalizeaz„ 5.005,48 milioane euro, din care fondurile comunitare se ridic„ la 4.010 milioane euro, adic„ 80,11%, statul rom‚n urm‚nd s„ asigure 961,8 milioane euro din fonduri publice ∫i 33,6 milioane euro din fonduri private;

— Programul opera˛ional pentru dezvoltare regional„ totalizeaz„ 3.852,94 milioane euro, din care fondurile comunitare reprezint„ 85%;

— Programul opera˛ional pentru dezvoltarea resurselor umane totalizeaz„ 3.588,23 milioane euro, din care 85% sunt reprezentate de fondurile europene;

— la fel ∫i pentru Programul opera˛ional pentru asisten˛„ tehnic„, unde statul rom‚n de asemenea asigur„ 85% din necesar.

Pentru anul 2007, fondurile europene sunt estimate la 946,75 milioane euro.

Consider‚nd c„ fondurile ce vor fi suportate de la bugetul na˛ional sunt de aproximativ 15% din necesar, acestea se ridic„ la 167,1 milioane euro.

Œntrebarea pe care a∫ dori s„ o adresez c„tre cei responsabili cu implementarea Planului na˛ional de dezvoltare este dac„ acest plan a fost realizat prin consultare cu cei interesa˛i ∫i dac„ se bazeaz„ pe proiecte propuse de autorit„˛ile publice centrale ∫i locale. Institu˛iile publice beneficiare ar fi trebuit s„-∫i aloce Ón bugetele pe anul 2007 ∫i Ón perspectiva anilor 2007—2013 resursele necesare cofinan˛„rii proiectelor din Planul na˛ional de dezvoltare.

Pun aceast„ Óntrebare mai ales Ón contextul Ón care noul acord institu˛ional aprobat de Parlamentul European, Comisia European„ ∫i Consiliul Uniunii Europene prevede c„ la finan˛are prioritate vor avea proiectele Óncepute Ón anii anteriori.

Œn acest context, consider c„ anul 2007 va fi crucial pentru utilizarea fondurilor structurale alocate Rom‚niei pentru Óntreaga perioad„ 2007—2013. De aceea, consider c„ Ón fiecare jude˛ ar trebui s„ ne asigur„m c„ programele opera˛ionale aferente Planului na˛ional de dezvoltare sunt realizate Ómpreun„ cu autorit„˛ile publice responsabile ∫i c„ acestea ∫i-au asigurat cofinan˛area necesar„.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna senator.

Invit la tribun„ pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Doina Silistru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

M„car o dat„ pe an, cu prilejul Zilei interna˛ionale a persoanelor de v‚rsta a treia, ar trebui s„ ne rupem de rutin„ ∫i, punctual, de obsesiile perioadei din urm„, pentru a vorbi despre b„tr‚ni.

Orice discu˛ie despre b„tr‚nii Rom‚niei Ónseamn„, Ón plan concret, o discu˛ie despre situa˛ia grea Ón care se afl„, un discurs despre perfec˛ionarea umilin˛ei ∫i a unor tehnici de supravie˛uire, al c„ror singur atribut este primitivismul.

Poate multora nu le place ca, pentru pu˛in timp, s„ lase Ón suspensie fructuoasa tem„ a dosarelor C.N.S.A.S.-ului, certurile interminabile pe teme dintre cele mai diverse, dar toate de actualitate, care dau bine la televizor, pentru a vorbi despre pensionari. S„ recunoa∫tem, este mai u∫or, mai tentant ∫i mai folositor imaginii personale sau a partidului dac„ ne vom consuma energiile Ónc„ un an, poate doi, Ón discu˛ii de principiu, pe orice alte teme dec‚t realitatea imediat„, din care fac parte ∫i b„tr‚nii sau, mai aproape de adev„r, Ón primul r‚nd ei.

Nu voi valorifica un loc comun de genul îcine nu are b„tr‚ni s„-∫i cumpere“. G‚ndesc sincer c„ aceast„ spus„ ar trebui reformulat„: îCine nu are b„tr‚ni ar face bine s„-i caute la coad„ la farmacie!“.

Prin urmare, nu m„ voi referi nici la virtu˛ile persoanelor de v‚rsta a treia, pentru c„ sunt ∫tiute ∫i, din cauza unei false utiliz„ri, aproape uzate. Prefer vorbelor frumoase o sinceritate dureroas„. A∫adar, m„ voi referi la ei ca la un izvor de durere ∫i umilin˛„.

Persoanele de v‚rsta a treia nu sunt doar un pansament electoral, folosit Ón campaniile de alegeri ∫i deveni˛i nefolositori acum, c‚nd nivelul pensiilor refuz„ s„-i Óndrept„˛easc„ pe pensionari s„ spun„ c„ tr„iesc bine.

Pensionarii nu tr„iesc bine! Acesta este tabloul Rom‚niei adev„rate, despre care Ónc„ nu se scrie destul. Cum s„ tr„iasc„ bine, dac„ o jum„tate de lun„ se calc„ Ón picioare la u∫ile farmaciilor, iar cealalt„ jum„tate — poate pentru a nu-∫i pierde antrenamentul, ar spune vreun ironic — fac cozi Ón fa˛a b„ncilor, pentru a intra Ón posesia pensiilor?

Am zis bine: cine nu are pensionari s„-i caute la cozi. Nu are cum s„-i rateze!

Medicamentele sunt scumpe, banii pu˛ini ∫i veni˛i cu Ónt‚rziere, a∫a c„ este de mirare cum, Ón loc s„ se Ómpu˛ineze, singura virtute cu adev„rat remarcabil„ a persoanelor de v‚rsta a treia tinde s„ devin„ num„rul, iar num„rul poate fi — au demonstrat-o de multe ori alegerile — un factor decisiv pentru unii sau al˛ii, afla˛i vremelnic la guvernare. Sunt u∫or de impresionat, pentru c„ sunt mode∫ti ∫i se mul˛umesc cu foarte pu˛in.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 Dac„ la nivel mondial serviciile medicale complexe acordate popula˛iei au condus la o cre∫tere fireasc„ a mediei de v‚rst„ a popula˛iei, determin‚nd ∫i o cre∫tere Ónsemnat„ a popula˛iei de v‚rsta a treia, Ón Rom‚nia b„tr‚nii Ónc„ mor de foame, iar noi nu putem Ón prezent dec‚t s„ gestion„m acest dezastru.

Risc„m, dac„ acest ritm se va p„stra, s„ intr„m Ón Uniunea European„ cu o zestre pe care nimeni nu o va dori. Vom fi condamna˛i ca îuciga∫i“ — lua˛i-o cu ghilimele de rigoare! — ai unei Óntregi genera˛ii, pentru c„ Ón zadar pensii m„rite, Ón zadar ajutoare sociale pentru cei f„r„ venituri, facilit„˛i la plata energiei termice ∫i electrice, medicamente Ón regim compensat, Ón zadar toate m„surile legislative adoptate, Ón zadar toate c„minele de b„tr‚ni ∫i c„minele-spital pentru b„tr‚nii bolnavi cu afec˛iuni cronice, dac„ eforturile nu sunt Ón acord cu realitatea pe care fiecare dintre noi o vedem Ón jude˛ele pe care le reprezent„m.

™i cred c„ sunte˛i convin∫i c„ toate m„surile adoptate Ón sprijinul acestei categorii sociale sunt insuficiente. Distan˛a dintre teoria frumoas„ care se practic„ la Bucure∫ti ∫i via˛a adev„rat„ este imens„ ∫i parc„ imposibil de parcurs.

Persoanele de v‚rsta a treia reprezint„ o categorie bolnav„, stresat„, lipsit„ de orice op˛iune. B„tr‚nii sunt alunga˛i din familii, trimi∫i Dumnezeu ∫tie unde! Proverbul îcine nu are b„tr‚ni s„-∫i cumpere“ tinde s„ devin„ o amintire a unor vremuri care parc„ nici nu au existat. Noi avem b„tr‚ni, dar Ónc„ nu ∫tim ce s„ facem cu ei ∫i mai sincer ar fi s„ recunoa∫tem c„ cine nu are b„tr‚ni Ón cur‚nd nu va mai avea nimic.

Transmit genera˛iei de v‚rsta a treia, genera˛ie din care, mai devreme sau mai t‚rziu, vom face cu to˛ii parte, un sincer îLa mul˛i ani!“, mult„ s„n„tate ∫i speran˛a c„ va veni timpul c‚nd, dup„ ani de munc„, vor avea o b„tr‚ne˛e lini∫tit„ ∫i f„r„ grija zilei de m‚ine. Mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamna senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar al P.R.M. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œncep‚nd din decembrie 1989, Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia s-a afirmat ca un factor politic activ, agresiv ∫i destabilizator pentru statul rom‚n. Apari˛ia ei rapid„ Ón decembrie 1989, ca organiza˛ie cu ac˛iuni politice Ón slujba minorit„˛ii maghiare, legalizarea ei ca uniune cultural„, acceptarea ei ca partid politic la alegerile din 1990 i-au oferit numeroase c„i de ac˛iune civic„ ∫i politic„, pe care le-a folosit metodic.

At‚t ac˛iunile din decembrie 1989, c‚t ∫i cele de la Ónceputul anului 1990, ca ∫i altele care au urmat timp de aproape 17 ani caracterizeaz„ U.D.M.R. ca organiza˛ie politic„ separatist„, revizionist„, cu un pronun˛at caracter ∫ovin. Ac˛iunile U.D.M.R. Ón jude˛ele Harghita, Covasna ∫i Mure∫, Ón Parlamentul Rom‚niei, Ón guvernele care i-au acceptat colaborarea, dar ∫i peste hotare, Ón Parlamentul Europei, i-au eviden˛iat direc˛ia de lucru programatic„, constant„, pe un drum care vizeaz„ autonomia

maghiarilor din Rom‚nia, continuat„ cu dizolvarea suveranit„˛ii statului rom‚n.

Iredenti∫tii unguri bat _allegro_ la maioneza Ardealului maghiarilor, sus˛inu˛i de cozi de topor din interiorul ˛„rii, simbria∫ii cu aere euro-mondiale zorn„ie dieza, cheia tr„d„rii, pun‚nd Ón pericol siguran˛a na˛ional„, suveranitatea ∫i integritatea statului na˛ional unitar rom‚n.

O schi˛„ de istorie a U.D.M.R. eviden˛iaz„ rolul antirom‚nesc ∫i antistatal al U.D.M.R. ∫i colaborarea acestei uniuni culturale cu cercuri ∫i instan˛e politice externe ostile Rom‚niei.

Vipera nu are alt„ vin„ dec‚t c„-i veninoas„! Nicolae Iorga spunea, citez: î™arpele nu este periculos c„ mu∫c„, ci c„ pentru c„ se ascunde ca s„ o fac„“.

Dar iat„ c„ U.D.M.R.-ul nu se mai ascunde. Iese la drumul mare, tot mai des, cu tot mai mult venin.

S‚mb„t„, 23 septembrie 2006, la Miercurea-Ciuc, Ón prezen˛a ale∫ilor locali de na˛ionalitate maghiar„ din Harghita, Covasna ∫i Mure∫, liderul moderat al U.D.M.R. a abordat tran∫ant tema autonomiei teritoriale, neuit‚nd s„ men˛ioneze c„ ideea este cuprins„ Ón programul politic al Uniunii.

Citez, cu toate c„ nu-mi face pl„cere: îAvem nevoie de autonomie teritorial„ ca s„ ne permit„ s„ decidem noi Ón problemele ce privesc bugetul ∫i care s„ permit„ ca limba maghiar„ s„ devin„ limb„ regional„ oficial„“.

Œn opinia liderului U.D.M.R., un prim pas spre autonomie este crearea unei imagini simbolice unice pentru secuime. Din nou citez: îCei care intr„ Ón aceast„ zon„ trebuie s„ vad„ ∫i prin simboluri iconice unice c„ au ajuns Ón secuime“.

Œn acela∫i timp, participan˛ii la Óntrunirea de la Miercurea-Ciuc au adoptat un document Ón care ∫i-au declarat voin˛a de a ob˛ine autonomia teritorial„ a f nutului Secuiesc.

C‚t de diabolic a ac˛ionat Ón organizarea acestei Óntruniri de la Miercurea-Ciuc aceast„ organiza˛ie care atenteaz„ la integritatea statului rom‚n ∫i care duce o politic„ antirom‚neasc„ ∫i antieuropean„! A organizat-o c‚nd autorit„˛ile erau ocupate cu Sommet-ul Francofoniei, c‚nd Armata Rom‚n„ era decapitat„ ∫i c‚nd serviciile secrete nu au ∫efi.

Din c‚te cunosc eu, domnul pre∫edinte al Rom‚niei ∫i domnul prim-ministru al Rom‚niei nu au avut o reac˛ie ferm„, tran∫ant„, fa˛„ de ie∫irile iredentiste ale liderului U.D.M.R., care lider mai este Ónc„ vicepremier Ón Guvernul Rom‚niei, Rom‚nie al c„rei teritoriu Ól vrea sf‚rtecat, enclavizat, maghiarizat.

R„bdarea ∫i toleran˛a noastr„ au ajuns la cap„t. Solicit organelor abilitate ale statului rom‚n s„-∫i fac„ datoria. Ne-am s„turat de batjocura, pentru a c‚ta oar„!, la adresa poporului rom‚n. S„ fie ancheta˛i ∫i judeca˛i to˛i participan˛ii la adunarea de la Miercurea-Ciuc. S„ fie dota˛i cu simboluri iconice pe tricouri dungate, dar nu de marinar, purtate Ón camere cu z„brele ferecate.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Viorel Arion.

Ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Citez dintr-un comunicat de pres„ lansat Ón luna aprilie a anului 2003:

îLucr„rile de modernizare a drumului na˛ional Simeria—Petro∫ani, Ón lungime de 80 km, vor Óncepe Ón aprilie 2003 ∫i vor fi Óncheiate Ón iunie 2006, valoarea total„ a proiectului fiind de 46 milioane euro“, informeaz„ Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuin˛ei. îDin aceast„ sum„, 10 milioane euro au fost deja aloca˛i, dintr-un credit acordat de Banca European„ de Investi˛ii ∫i din contribu˛ia Guvernului Rom‚niei“.

Œn 19 martie 2003, Administra˛ia Na˛ional„ a Drumurilor, actuala Companie Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale, a contractat aceast„ lucrare cu 3 constructori, fiecare urm‚nd s„ construiasc„ un tronson de drum, beneficiarii fiind îItalstrade“ pentru sectorul Petro∫ani—Baru, îProodeftiki“ ∫i îContransimex“ pentru tronsonul Ha˛eg—Baru Mare, iar pentru segmentul Ha˛eg—Simeria, CCCF — S.A. Bucure∫ti. Fiecare antreprenor a primit lucr„ri de peste 10 milioane de euro.

Potrivit contractelor, lucr„rile la DN 66 trebuiau finalizate Ón aprilie a.c. pentru primul tronson, Ón iulie anul trecut pentru cel de-al doilea tronson ∫i iunie 2006 pentru cel de-al treilea segment de drum.

Cum stau Óns„ lucrurile Ón realitate Ón luna octombrie 2006, adic„ la aproape 5 luni de la termenele la care lucr„rile ar fi trebuit s„ fie terminate? Sectoare Óntregi de drum sunt Ónc„ neterminate, lucr„ri Ón desf„∫urare, Ón special Ón zona Ha˛eg, ∫i impresia unui lucru f„cut de m‚ntuial„.

Un drum de la Simeria la Petro∫ani este o adev„rat„ aventur„! Dac„ Ó˛i dore∫ti adrenalin„ la maxim, nu ai dec‚t s„ parcurgi acest drum. Œ˛i trebuie o Óndem‚nare deosebit„ ca s„ evi˛i denivel„rile existente la tot pasul ∫i o r„bdare de fier s„ a∫tep˛i la toate strangul„rile existente pe traseu.

La ce mai sunt atunci bune contractele, dac„ tot nu sunt respectate? Ce fac reprezentan˛ii statului Ón cazul unor astfel de crase Ónc„lc„ri de contracte? Sunt Óntreb„ri pe care le voi formula ∫i Ón interpelarea pe care o voi transmite chiar ast„zi c„tre Ministerul Transporturilor.

Una peste alta, se pare c„ a devenit chiar o regul„: aceea de a nu-˛i respecta angajamentele asumate prin contract.

Solicit Ministerului Transporturilor ∫i Companiei Na˛ionale de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale s„ intervin„ energic ∫i s„ asigure finalizarea lucr„rilor Ón cel mai scurt timp, altfel ne vom trezi Ón penibila situa˛ie de a Óncepe repara˛iile la acest tronson de drum Ón unele sectoare, Ón timp ce Ón altele lucr„rile nici m„car nu au fost finalizate.

Importan˛a acestui sector al DN 66 este foarte mare pentru economia jude˛ului. Practic, leg„tura Óntregii V„i a Jiului cu jude˛ul, cu Ardealul, se face pe acest tronson. Locuitorii V„ii Jiului, ai jude˛ului Hunedoara au nevoie de o minim„ infrastructur„ func˛ional„ pentru a mai spera c„ economia jude˛ului se poate relansa.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Angel TÓlv„r, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Angel TÓlv„r:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn intervalul 25—30 septembrie 2006, comunitatea jude˛ului Vrancea a fost martora unor evenimente de o gravitate extrem„, f„r„ precedent Óntr-o perioad„ lung„ de timp.

Dup„ ce Ón ultimele dou„ luni reprezentan˛ii puterii au blocat prin construc˛ia unui e∫afodaj politic ∫i pseudojuridic Óntreaga activitate a consiliului jude˛ean, consilierii jude˛eni ai forma˛iunilor care formeaz„ puterea au decis, cu de la sine putere, Ón cadrul unei pseudo∫edin˛e extraordinare, convocate ∫i desf„∫urate f„r„ respectarea niciunei norme legale, Ónl„turarea din func˛ie a pre∫edintelui P.S.D. al Consiliului Jude˛ean Vrancea ∫i alegerea altui consilier, reprezentant al P.N.L., Ón aceast„ func˛ie.

™ti˛i foarte bine condi˛iile Ón care poate fi suspendat un pre∫edinte de consiliu ∫i ∫ti˛i, ca oameni cu experien˛„ politic„, cum poate fi convocat„ o ∫edin˛„ de consiliu jude˛ean. D‚n∫ii s-au pref„cut c„ nu ∫tiu.

C„ nu argumentele firave ∫i patetice expuse Ón mod public de c„tre ace∫tia au stat la baza acestui demers, ci realizarea unor obiective restr‚nse de grup, devenise mai mult dec‚t evident cu o s„pt„m‚n„ Ónainte, c‚nd desf„∫urarea unei Óntruniri similare cu acela∫i obiectiv e∫uase din cauza neprezent„rii reprezentan˛ilor conservatori. Motivul lipsei acestora era legat de neob˛inerea postului de subprefect al jude˛ului Vrancea, func˛ie public„ care poate fi ocupat„ numai prin concurs ∫i care nu poate face obiectul unor t‚rguieli ca la tarab„, a∫a cum s-a procedat Ón Vrancea.

De fapt, sub pretextul luptei Ómpotriva pre∫edintelui Marian Opri∫an, acuzat de toate relele din lume, atacul era direc˛ionat la adresa P.S.D., care Ón jude˛ul Vrancea este bine reprezentat ∫i care, prin mijloace democratice, este pu˛in probabil s„-∫i piard„ rolul dominant Ón via˛a politic„ ∫i administrativ„ a jude˛ului. Dar, dorind s„ domine via˛a politic„ altfel dec‚t prin omologare electoral„, politicienii din Alian˛„ au crezut c„ presiunile ∫i circul permanent pot s„ aib„ al˛i autori dec‚t propriile lor persoane, iar lipsa de performan˛„ poate fi imputat„ adversarilor politici. ™i totul impus prin for˛„, fie ea declarativ„, fie manifestat„ f„r„ echivoc!

Astfel, pseudo∫edin˛a extraordinar„ din data de 27 septembrie, Ón care acest grup de cet„˛eni, consilieri jude˛eni membri ai Alian˛ei, ai Partidului Conservator ∫i Partidului Noua Genera˛ie, au decis, la o ∫uet„ la Ateneul Popular, Ónl„turarea pre∫edintelui consiliului jude˛ean din func˛ie a fost urmat„ de un adev„rat desant la sediul acestei institu˛ii, condus de pseudopre∫edintele proasp„t ales al Consiliului Jude˛ean Vrancea, liberalul Eduard Lambrino, iar grupul condus de acesta ∫i de pre∫edintele P.N.L. Vrancea, format din aproximativ 30 de persoane, a p„truns Ón for˛„ Ón sediul consiliului jude˛ean ∫i, din dorin˛a de a ocupa biroul pre∫edintelui acestei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 institu˛ii, a bruscat mai mul˛i poli˛i∫ti comunitari ∫i un func˛ionar public.

Œn fa˛a acestei Ónc„lc„ri f„r„ precedent a democra˛iei, mai multe sute de ale∫i locali ai Partidului Social Democrat din jude˛ul Vrancea, primari, viceprimari, consilieri locali ∫i jude˛eni, au venit Ón zilele de 28 ∫i 29 septembrie la sediul consiliului jude˛ean, pentru a protesta Ómpotriva modului Ón care reprezentan˛ii Alian˛ei portocalii ∫i sateli˛ii acesteia, c„lc‚nd Ón picioare voin˛a electoratului ∫i norme fundamentale ale statului de drept, au decis Ónl„turarea pre∫edintelui consiliului jude˛ean.

Cu aceast„ ocazie, 71 de primari ∫i viceprimari au semnat un memoriu adresat pre∫edintelui, primului-ministru, ministrului administra˛iei ∫i internelor, dar ∫i Congresului Autorit„˛ilor Locale ∫i Regionale, Asocia˛iei Regiunilor Europene de la Strasbourg, pre∫edintelui Comisiei Europene, iar Ón memoriu primarii ∫i viceprimarii semnatari ∫i-au exprimat dezaprobarea fa˛„ de puciul organizat de consilierii puterii, manevra˛i din umbr„ de politicieni preocupa˛i doar de interese Ónguste de partid.

Semnatarii acestui memoriu apreciaz„ c„, citez:

îEste inacceptabil ca Óntr-un stat care se dore∫te democratic ∫i care vrea s„ se alinieze valorilor structurilor europene Ón care urmeaz„ s„ se integreze s„ aib„ loc asemenea acte primitive ∫i Ónc„lc„ri grosolane ale legii.

Maniera Ón care s-au Óntrunit ∫i au luat decizii la a∫a-zisa ∫edin˛„ extraordinar„ demonstreaz„ c‚t se poate de clar c„ cei 22 de consilieri jude˛eni au schimbat prin for˛„ ∫i ∫antaj rezultatul alegerilor locale din 2004, au aruncat la co∫ voin˛a cet„˛enilor jude˛ului, exprimat„ prin vot democratic.“

Nu cred c„ este cineva Ón aceast„ sal„ care s„ nu fie de acord cu acest lucru, care ˛ine ∫i de democra˛ie, dar ∫i de minima decen˛„ politic„.

Cei 71 de primari ∫i viceprimari semnatari au precizat c„, citez:

îNu numai consilierii jude˛eni, ci ∫i primarii semnatari ai acestui memoriu au fost supu∫i presiunilor de c„tre reprezentan˛ii Alian˛ei D.A., dar nu au cedat, pentru c„ am Ón˛eles s„ respect„m cet„˛enii comunit„˛ilor pe care le conducem ∫i le reprezent„m. Dac„ ac˛iunile ilegale Ónf„ptuite de cei 22 consilieri jude˛eni nu vor fi stopate ∫i vor fi tolerate, oricare dintre noi, primarii, poate deveni victima unor manevre care nu sunt nici morale, nici legale.“

Vreau s„ spun c„ acest lucru poate fi valabil la nivelul Óntregii ˛„ri.

Autorii memoriului au adresat primului-ministru o solicitare c„reia m„ raliez Ón totalitate, ∫i anume aceea de a face toate demersurile necesare pentru ca hot„r‚rile luate abuziv de cei 22 de consilieri jude˛eni, Óntr-o ∫edin˛„ ilegal„, s„ nu produc„ efecte juridice, Óntruc‚t astfel se poate crea un precedent extrem de periculos.

Trebuie precizat c„, Ón cazul Ón care prefectul jude˛ului Vrancea, obligat de lege s„ dea dovad„ de impar˛ialitate ∫i obiectivitate, ar fi dat sau a dat aviz de legalitate hot„r‚rilor adoptate Ón mod ilegal de c„tre cei 22 de consilieri, organiza˛ia P.S.D. Vrancea va apela la toate formele de protest permise de lege, inclusiv organizarea unor mitinguri de protest.

Din fericire, un prim pas pentru instaurarea legii ∫i intrarea Ón normalitate a vie˛ii cet„˛enilor a avut loc vineri,

29 septembrie, c‚nd Tribunalul Vrancea a dat c‚∫tig de cauz„ organiza˛iei P.S.D. Vrancea ∫i a obligat consiliul jude˛ean s„ se Óntruneasc„ Ón ∫edin˛„ pentru a lua act de Óncetarea, Ónc„ din luna iulie, a mandatelor a 6 consilieri jude˛eni racola˛i de P.N.L. ∫i P.D.

Œn Óncheiere, vreau s„ v„ spun c„ am credin˛a c„ cet„˛enii jude˛ului vor sanc˛iona Ón mod drastic dispre˛ul absolut fa˛„ de lege manifestat de c„tre reprezentan˛ii Alian˛ei. Iar acest lucru este motivat de faptul c„ niciun vr‚ncean ∫i, Ómi place s„ cred, niciun om decent, corect ∫i responsabil nu se poate reg„si Ón modul de ac˛iune al acestui grup de gheril„ politic„, care a ridicat mita, ∫antajul ∫i for˛a la rangul de principii fundamentale de ac˛iune politic„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ a∫ putea-o intitula îFurtul Aeroportului B„neasa“.

Pe ultima sut„ de metri Ónainte de integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului Radu Berceanu reintroduce centralizarea ∫i desfiin˛eaz„ concuren˛a Ón domeniul aeroportuar, for˛‚nd Ónfiin˛area unei companii-mamut, prin comasarea Companiei Na˛ionale îAeroportul Interna˛ional «Henri Coand„»“ cu Societatea Na˛ional„ îAeroportul Interna˛ional Bucure∫ti—B„neasa «Aurel Vlaicu»“.

Fuziunea prin comasare dintre cele dou„ aeroporturi este motivat„, printre altele, Ón nota de fundamentare a proiectului de hot„r‚re de Guvern ini˛iat Ón acest sens, de o eventual„ impunere a unor restric˛ii de trafic care vor deveni obligatorii pentru Aeroportul B„neasa, din considerente de protec˛ie a mediului, dat„ fiind apropierea acestuia de zonele de locuin˛e ale municipiului Bucure∫ti.

Cunoa∫te domnul ministru la ce apropiere de zonele de locuin˛e func˛ioneaz„ o serie de mari aeroporturi din Europa ∫i din lume, f„r„ ca locuitorii acestor zone s„ se g‚ndeasc„ m„car c„ ar putea cere impunerea unor restric˛ii de trafic?

Se cunoa∫te c„ Ón zona de protec˛ie a aeroporturilor nu se poate ridica niciun fel de construc˛ie f„r„ avizul Autorit„˛ii Aeronautice Civile Rom‚ne. ™tie oare domnul ministru c„ Ón avizele emise de aceast„ institu˛ie pentru construirea unor locuin˛e Ón apropierea Aeroportului B„neasa se specific„ faptul c„ Autoritatea Aeronautic„ Civil„ Rom‚n„ ∫i Aeroportul B„neasa nu sunt r„spunz„toare pentru disconfortul creat de traficul aeroportuar?

Oare aceasta nu Ónsemna c„ proprietarii acestor locuin˛e au acceptat de bun„voie disconfortul sonic produs de traficul de pe Aeroportul B„neasa? Œn aceste condi˛ii, despre ce restric˛ii de trafic poate fi vorba? Cine are dreptul s„ pretind„ a∫a ceva?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 Domnul ministru Radu Berceanu a declarat c„ cele dou„ aeroporturi sunt destinate unor tipuri diferite de aeronave.

Cine ∫i pe ce criterii a stabilit aceast„ diferen˛iere? C„ror tipuri de aeronave se inten˛ioneaz„ s„ fie destinat Aeroportul B„neasa Ón urma acestei diferen˛ieri arbitrare?

Oare domnul ministru, care este inginer de avia˛ie, nu ∫tie faptul c„ pista de decolare-aterizare a Aeroportului B„neasa, care are o lungime de 3.200 m, fiind una dintre cele mai lungi din ˛ar„, poate deservi orice aeronav„ folosit„ de companiile aeriene care opereaz„ pe teritoriul Rom‚niei? Este drept, cu excep˛ia avionului Airbus A-380, pe care nici Aeroportul îHenri Coand„“ nu Ól poate deservi.

Œn aceea∫i not„ de fundamentare a proiectului de hot„r‚re de Guvern privind fuziunea celor dou„ aeroporturi se precizeaz„ faptul c„ o mare parte din mijloacele fixe dezafectate, deci vechi, de pe Aeroportul îHenri Coand„“ s-ar utiliza imediat pe Aeroportul B„neasa, care este astfel categorisit din start ca aeroport de categorie inferioar„, f„r„ a se ˛ine cont de faptul c„ acesta are un program de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare aprobat prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 329/2002.

De ce Aeroportul B„neasa nu va avea dreptul s„ se modernizeze cu mijloace fixe noi ∫i moderne?

Mai este oare cazul s„ ne Óntreb„m ce se ascunde Ón spatele acestei fuziuni, c‚nd totul este cusut cu a˛„ alb„?

Este clar c„ se inten˛ioneaz„ strangularea p‚n„ la dispari˛ie a traficului pe Aeroportul B„neasa, pentru ca acesta s„ fie Ónchis, apoi, pe considerente de rentabilitate, s„ se poat„ pune m‚na pe cele 183 de hectare de teren ∫i toate Ón zona cea mai r‚vnit„ din Bucure∫ti.

Dar cum r„m‚ne cu istoria, cu tradi˛ia? Distrugem tot? Domnul ministru are antecedente Ón acest sens, dovedind c„ istoria ∫i tradi˛iile nu valoreaz„ nimic pentru d‚nsul. A∫a cum ∫i-a dat acordul pentru distrugerea vestigiilor istorice de la Ro∫ia Montana, tot a∫a vrea s„ distrug„ o pagin„ Ón istoria avia˛iei rom‚ne∫ti, cel mai vechi aeroport din ˛ar„, care a Ómplinit la 1 august 2006 venerabila v‚rst„ de 96 ani.

Cerem s„ se investigheze dac„ din punct de vedere economic este justificat„ aceast„ fuziune ∫i, mai ales, modul Ón care aceasta se dore∫te a fi Ónf„ptuit„.

Ministrul transporturilor Radu Berceanu a elaborat proiectul unific„rii Aeroportului B„neasa ∫i îHenri Coand„“. Exist„ temeri c„ este agreat falimentul primului, un aeroport mic, dar valor‚nd 1 miliard de euro.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Puiu Ha∫otti, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D. Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Poate pentru prima dat„ Ón istoria politic„ postdecembrist„ a Rom‚niei anormalul ∫i normalul devin

dou„ concepte difuze prin propunerea de numire a ∫efului unui serviciu de informa˛ii, Ón spe˛„ S.R.I., pentru un reprezentant al opozi˛iei, Ón a∫a-zisul spirit al normalit„˛ii politice.

Se pune astfel Óntrebarea c‚t de normal„ este o astfel de propunere. Nu m„ refer aici la profesionalismul celui propus, ci la ideea politic„ lansat„ de anumi˛i lideri privind necesitatea unei astfel de numiri. ™i de ce aceast„ desemnare reprezint„ înormalitate ∫i echilibru politic“ tocmai acum?

Œnseamn„ c„ tot ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón 17 ani de democra˛ie postdecembrist„ s-a derulat Óntr-un climat anormal, c„ raportul dintre putere ∫i opozi˛ie stric„ echilibrul societ„˛ii, iar clivajul democratic st‚nga-dreapta ar trebui s„ dispar„, astfel Ónc‚t s„ r„m‚n„ doar un monopartitism ∫i o îarmonie“ politic„. Sau, altfel spus, ne putem Óntreba dac„ nu cumva anormal„ a fost Óncercarea de Ónlocuire a pre∫edin˛ilor Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor sau depunerea unor mo˛iuni de cenzur„ de c„tre opozi˛ie c‚nd puterea a Ónaintat pachetele de legi referitoare la reformele justi˛iei, ale propriet„˛ii, ale s„n„t„˛ii ∫i viziunile evident diferite ale puterii ∫i opozi˛iei viz‚nd modernizarea Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti, pe care noi, Alian˛a D.A. P.N.L.-P.D. ∫i actuala coali˛ie guvernamental„, am promis c„ o vom realiza.

Atunci Ónseamn„ c„ afirma˛iile de genul îsistem tic„lo∫it“, îhegemonia baronilor locali ai P.S.D. la nivelul Óntregii Rom‚nii“, metafora cu î˛epele din Pia˛a Victoriei“ sunt tot efectul unei atmosfere anormale?

Atunci de ce nu..., normal, ar trebui poate ca s„ fie ∫i comisarul european din partea Rom‚niei desemnat tot de c„tre opozi˛ie, nu numai ∫eful S.R.I. Tot Ón acela∫i ton ar urma ca pre∫edintele C.N.S.A.S., de ce nu ∫i negociatorul-∫ef al Rom‚niei cu Uniunea European„ s„ fi fost sau s„ fie tot din partea opozi˛iei ∫i exemplele pot continua la nesf‚r∫it.

Ce-am putea s„ mai Ón˛elegem? Ce este normal sau anormal? Unde se afl„ limita dintre ele?

Stima˛i colegi,

Prin ceea ce se Ónt‚mpl„ de c‚teva zile Óncoace se creeaz„ un haos decizional pentru Óntreaga clas„ politic„. Ce credeam c„ este normal, ca un partid care se afl„ Ón opozi˛ie s„ nu fie Ón acela∫i timp ∫i la c‚rma unor institu˛ii fundamentale, se dovede∫te, cel pu˛in dup„ unii, a fi contrariul.

Sincer, nu m„ intereseaz„ dac„ P.S.D. vrea s„ fie partener al unei coali˛ii preziden˛iale ∫i dac„ compromisul politic ˛ine loc de orice doctrin„, mentalitate sau promisiune electoral„. Oricum, nu este normal s„ avem o majoritate parlamentar„ ∫i o alt„ majoritate, preziden˛ial„.

Nu pot nega dreptul pre∫edintelui B„sescu de a propune orice persoan„ la conducerea S.R.I.-ului, nu pot nega dreptul pre∫edintelui de a se consulta cu un singur partid, ∫i acesta din opozi˛ia parlamentar„. Intr„ Óns„ aceste demersuri Ón zona normalit„˛ii? M„ Óndoiesc!

Œn aceast„ chestiune, de asemenea, nu pot nega dreptul P.S.D.-ului de a se l„sa a∫ezat la îreverul sacoului preziden˛ial“, nu pot nega dreptul social-democra˛ilor de a primi un m„r otr„vit ∫i nu pot nega dreptul fiec„rui parlamentar de a vota cu Óncredere. Pot doar s„ afirm c„ este foarte periculos s„ confund„m

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 normalitatea cu anormalitatea, ar fi periculos chiar pentru principiile fundamentale ale democra˛iei.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule senator.

A˛i f„cut c‚teva propuneri extrem de interesante pentru viitor.

Invit la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Se potrive∫te foarte bine, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ vorbesc dup„ domnul lider al Grupului parlamentar P.N.L.-P.D., care a acuzat pe pre∫edintele B„sescu de gesturi anormale, pentru c„, de fapt, ∫i eu voiam s„-l Óntreb ceva pe domnul Ha∫otti.

f ne de anormalitate sau de normalitate s„ faci tu, ca pre∫edinte, alt„ majoritate ∫i s„ faci alt Guvern dec‚t cel care ie∫ise Ón alegeri? Nu, nu a fost a∫a?

Da.

™i atunci de ce nu Óncepe˛i num„r„toarea de-acolo?

O s„ discut„m...

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Domnule pre∫edinte de grup,

S„ discut„m cu voce tare, c„ altfel e prea discret„ convorbirea Óntre noi doi!

E o vorb„ pe care a spus-o marele om care este ™tefan Andrei, fostul ministru de externe al Rom‚niei, la procesul lui: îUnui lucru f„r„ cale cale d‚nd / Multe lucruri f„r„ cale vor urma...“ — citat din Cantemir.

Este ceva nemaipomenit! A∫a este: îUnui lucru f„r„ cale cale d‚nd / Multe lucruri f„r„ cale vor urma...“.

Da, trebuie s„ fim capabili s„ vedem r„ul c‚nd suntem ∫i noi complici cu el, c„ dac„ Ól vedem numai la P.S.D. nu ne crede nimeni...

Eu cred c„ dac„ exemplul dumneavoastr„ venea primul ne era mai u∫or ∫i nou„ s„ dezbatem Ón principiu problema abuzurilor de putere, pe c‚nd a∫a, de ce nu Óncepe˛i de la acel abuz care a dus la noua situa˛ie din Rom‚nia ∫i prin care a˛i ajuns la putere?

Nu e corect! Nu e, cum spunea˛i dumneavoastr„, normal, dar, Ón fine, astea toate se rezolv„ Ón timp.

De ce s„ fie normale? P„i, ce?, dumneavoastr„ sunte˛i fra˛i de cruce cu P.D.-ul sau, ce?, a˛i schimbat s‚ngele unii cu al˛ii? E o alian˛„, ea poate s„ fie, poate s„ nu fie, a∫a c„ eu, de aceast„ dat„, Ól consider pe pre∫edintele B„sescu continuator al propriei sale politici, surprinz„tor ∫i dinamic, ∫i pe dumneavoastr„... nu cred Ón ceea ce spune˛i.

Ceea ce ar putea fi motto-ul dialogului meu cu clipa este: îTr„im Ón Rom‚nia, ˛ara unde bolnavii nu au s‚nge, nu g„sesc s‚ngele de care au nevoie“.

Un eveniment interna˛ional, excep˛ional Óntr-adev„r, a polarizat toate energiile ∫i toate competen˛ele, dar parc„ trebuie p„strat ceva ∫i pentru poporul rom‚n, inclusiv c‚teva flacoane de s‚nge. Prin spitale se umbl„ acum dup„ oameni pe care autorit„˛ile s„-i conving„ s„ doneze s‚nge.

Nici problema don„rii s‚ngelui nu a r„mas nereformat„, at‚t de reformat„ Ónc‚t nu mai doneaz„ nimeni s‚nge. Or, acesta este unul dintre mecanismele nenorocite ale falselor reforme care au dominat scena public„, nu numai Ón aceast„ perioad„, ci ∫i aproape Ón toat„ perioada Ón care poporul rom‚n a∫tepta limpeziri ∫i de la Bucure∫ti Ói veneau Ónce˛o∫„ri. E nevoie de reforme, dar e nevoie de reforme Ón sensul sporirii num„rului de carate ale condi˛iei umane, nu Ón sensul scoaterii omului din rosturile sale fire∫ti.

Dac„ s-a ajuns la situa˛ia c„ Ón Rom‚nia Ón spitale nu e s‚nge, Ónseamn„ c„ nu e ceva Ón regul„ chiar Ón organismul celor ce coordoneaz„ s„n„tatea ∫i m„ Óntreb c‚t s‚nge are Ón membrele sale vitale cel care conduce s„n„tatea ∫i dac„ nu Ói e greu, dac„ nu simte nevoia s„ fac„ un apel la Óntreaga societate pentru a rezolva aceast„ problem„, pe care bineÓn˛eles c„ dumneavoastr„, ca ∫i mine, nu o vede˛i dec‚t dac„ e cineva din cei apropia˛i Ón cauz„.

S„ don„m noi primii!

De acord.

Domnul Ha∫otti propune s„ don„m noi primii, dar s„ nu fie cumva stricat s‚ngele nostru!

Ave˛i de unde!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Am de unde, dar nici dumneavoastr„ nu v„ pute˛i pl‚nge. ™i dumneavoastr„ ave˛i o doni˛„ de s‚nge!

E o problem„ pe care nu a∫ putea s„ nu o pun, motto-ul acestei declara˛ii politice.

Œn semn de omagiu pentru mari nume ale culturii care au disp„rut Ón aceste zile, oameni cu care nu am fost totdeauna pe acelea∫i pozi˛ii, oameni cu care am polemizat, oameni cu care am avut neghiobia s„ ne du∫m„nim, v„ propun s„ p„str„m un moment de reculegere Ón amintirea scriitorului rom‚n Virgil Ierunca, a compozitorului Edmond Deda ∫i a scriitorului maghiar Süto˝ András, deceda˛i Ón aceste zile.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ rog, stima˛i colegi.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006

V„ rog s„ continua˛i.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Am numeroase ve∫ti rele, din care am selectat ∫i una care ne prive∫te.

Ne-am str„duit Ón acest Senat ∫i am ob˛inut acorduri de la diverse instan˛e care protejeaz„ banul Ón Rom‚nia pentru ca Academia Rom‚n„ s„ poat„ tip„ri toat„ zestrea genial„ de caiete eminesciene.

Fostul pre∫edinte al Academiei Rom‚ne, marele c„rturar care a fost ∫i r„m‚ne Eugen Simion, acuz„ actuala conducere a Academiei Rom‚ne c„ a blocat proiectul edit„rii manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu.

Zice Eugen Simion: îNu s-a mai f„cut nimic. Este un blocaj total Ón acest proiect de interes na˛ional. Academia Rom‚n„ stagneaz„ lucrurile. Sunt absolut dezolat de aceast„ problem„. De 9 luni de zile suntem Óntr-o discu˛ie f„r„ sf‚r∫it. Bani pentru facsimilarea manuscriselor ar exista Ón bugetul Academiei Rom‚ne.“

Ar exista, pentru c„ Eugen Simion s-a b„tut pentru aceast„ cauz„, pentru c„ mai mul˛i intelectuali din acest Parlament, reprezent‚nd mai multe, poate toate, chiar toate partidele, prin faptul c„ a existat chemarea mea repetat„ la con∫tiin˛„ ∫i luciditate, au reac˛ionat ∫i au pus um„r l‚ng„ um„r ca s„ se rezolve aceast„ problem„. ™i acum banii se duc pe cine ∫tie ce altceva ∫i îCaietele lui Eminescu“, visul de aur al tuturor genera˛iilor de intelectuali care ne-au premers ∫i care se lega Ón realizarea lui practic„ de numele genera˛iei noastre, este Ón pericol.

Manuscrisele erau tip„rite p‚n„ acum la Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, singura tipografie capabil„ s„ le lucreze la standardele cerute. Repet, este vorba de manuscrise. Ele trebuie reproduse la nivelul de fidelitate pe care Ól au propriu-zis literele scrise de Eminescu. îAcademia Rom‚n„ a vrut Óns„“, zice Eugen Simion, îs„ dea dreptul de tip„rire unei alte edituri. Am f„cut nenum„rate memorii ∫i am purtat discu˛ii f„r„ rost la Academie Ón aceast„ problem„“, a mai spus Eugen Simion.

Cer Biroului permanent al Senatului s„ intervin„ Ón numele nostru, al tuturor, pentru ca un fapt Ón care eram ∫i noi implica˛i, Ói eram c„uza∫i, s„-∫i continue cursul firesc.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Avem multe de spus despre cultura scris„, a∫a cum este ea v„zut„ ∫i la Ministerul Culturii ∫i Cultelor. V„ semnalez faptul c„ dispar revistele de cultur„, v„ semnalez faptul c„ dispare din obiceiul de a lucra al Ministerului Culturii ∫i Cultelor cartea scris„.

Exist„ Óntr-adev„r multe edituri particulare, dar, dup„ exemplul marilor ˛„ri ale Europei, cultura nu este doar o treab„ particular„. Marea cultur„ na˛ional„ este o problem„ na˛ional„ ∫i de ea trebuie s„ se ocupe cu curaj ∫i inspira˛ie, cu competen˛„ ∫i anvergur„ Ministerul Culturii ∫i Cultelor. Marile opere trebuie s„-∫i g„seasc„ Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor ap„r„torul de drept.

Or, Óncet-Óncet, se creeaz„ impresia c„ lumea scriitorilor, c„ lumea intelectualilor s-a obi∫nuit cu statutul

de pia˛„. Cultura nu este pia˛„, asta chiar dac„ nu e∫ti social-democrat, chiar liberal fiind, chiar conservator fiind, chiar ˛„r„nist fiind, ∫tii prea bine: cultura nu e pia˛„. Nu se poate tr„i din cultur„, nu se poate face nego˛ cu fapte de cultur„. Cultura trebuie protejat„ de societate prin profitul altor categorii de lucruri pe care le produce societatea. Œn acest mod, consider‚nd cultura un fapt de pia˛„, vom ajunge Ón paleolitic ∫i ne vom bloca Ómpreun„ la c‚te o st‚nc„ pe care n-o vom putea scrijeli.

Dac„ vrem s„ fim Ón vremea noastr„ ∫i s„ fim contemporanii marilor Ónf„ptuiri Ón domeniul culturii din lume, cred c„ trebuie s„ Óndr„znim o alt„ viziune asupra culturii, o viziune potrivnic„ ideii de pia˛„. Pot exista c„r˛i cu 200 de exemplare de o valoare excep˛ional„.

V„ spune asta scriitorul rom‚n cu cel mai mare tiraj de carte din istoria culturii rom‚ne. A∫adar nu pledez pentru mine, pledez pentru cartea scris„ Ón Rom‚nia, pledez pentru reÓnfiin˛area l„ca∫elor de cultur„ ∫i pentru recrearea bibliotecilor ∫i pentru sporirea rolului dasc„lilor ∫i al preo˛ilor Ón comunit„˛ile rom‚ne∫ti, spre a r„sp‚ndi cartea ∫i publica˛ia de cultur„.

Altfel ajungem la violen˛a la care asist„m neputincio∫i. E, desigur, o chestiune fireasc„ s„ se reac˛ioneze aspru Ómpotriva violen˛ei ∫i jandarmii s„-∫i fac„ datoria Ómpotriva violen˛ei, dar asta este numai o chestiune de o sear„, de dou„ seri. Trebuie m„suri profunde de asanare a societ„˛ii, de limpezire a con∫tiin˛elor celor care intr„ Ón aceste manifest„ri violente, ca s„ se termine cu climatul de violen˛„ din Rom‚nia, un climat pe care, din p„cate, ∫i noi mai degrab„ l-am sporit, mai degrab„ l-am impus, dec‚t l-am mic∫orat ∫i l-am stins.

Vin aici, la aceast„ tribun„, ∫i spun Ón treac„t. Din municipiul Brad — ∫i aici colegul meu de jude˛, domnul Arion, ∫tie la fel de bine ca ∫i mine — Ómi vine semnalul c„ Ón cur‚nd c„ldura, care e necesar„ de pe acum Ón Mun˛ii Apuseni, unde e frig, c„ldura devine o problem„. Statul n-are bani, e adev„rat. Dar oamenii ce sunt? Ni∫te consecin˛e ale unei politici de toamn„ sau de iarn„ a Guvernului?

Am avut norocul ca Ón perioadele trecute un om de calitatea ministrului administra˛iei ∫i internelor, domnul Vasile Blaga, s„ intervin„, la solicit„rile noastre, pentru c‚teva locuri din aceast„ zon„ unde, pur ∫i simplu, frigul este la el acas„. Nu putem tr„i de pe o zi pe alta cu acest co∫mar.

™i atunci chestiunea este: nu cumva trebuie s„ g„sim solu˛ia de fond? Nu cumva acest popor trebuie s„ Ónceteze a mai fi nerentabil? El produce at‚t c‚t i se d„ voie s„ produc„, lucrurile lui se v‚nd at‚t c‚t se pot vinde, competi˛ia european„ este Ónc„ departe de el ∫i tr„ie∫te acest biet popor din mila unui guvern sau a unui ministru, ceea ce este emo˛ionant p‚n„ Óntr-un punct, dar de la un moment Óncolo trebuie s„ ne g‚ndim ce e de f„cut. Aici, Óntr-adev„r, trebuie g„site solu˛iile pentru ca fiecare comunitate s„ se implice Ón descoperirea de c„i ale prosperit„˛ii. Au murit at‚tea fabrici, at‚tea uzine, unele drept, cele mai multe nedrept. Au murit sau s-au pierdut at‚tea locuri de munc„.

Din ce pot s„-∫i pl„teasc„ oamenii din municipiul Brad c„ldura care e scump„ ∫i noi ∫tim cu to˛ii c„ este scump„? ™i mergem Ónainte, cu piciorul pe accelera˛ie, c„tre orizonturile abstracte ale reformei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 Am s„ fac ∫i o interpelare pe aceast„ tem„.

V„ dau un exemplu de ceea ce Ónseamn„ s„ nu ne preocupe lucrurile pe care le putem face.

Exista o cale ferat„ aflat„ Ón paragin„ acum, calea ferat„ Óngust„ dintre T‚rgu-Mure∫ ∫i Sovata. Ea este Ón momentul de fa˛„ Ón paragin„, g„rile sunt devastate ∫i kilometri Óntregi de ∫in„ sunt fura˛i. De∫i a fost reabilitat Ón 1994, tronsonul feroviar a fost Ónchis Ón 1997 ca nerentabil, naveti∫tii care foloseau acest mijloc de transport relativ ieftin r„m‚n‚nd s„ se descurce cum pot.

Œncerc de c‚teva s„pt„m‚ni s„-l g„sesc pe colegul nostru, domnul ministru Radu Berceanu. Mi-e imposibil. Acum, eu nu zic s„ sar„ ministrul repede c‚nd Ól caut„ un senator, dar a∫a, p‚n„ pe sear„, ar putea s„-i dea un telefon. Nu chestiuni personale m„ anim„ ∫i nici m„car din circumscrip˛ia mea. Sunt chestiuni Ón care e nevoie s„ ne Ómprosp„t„m memoria prin cuno∫tin˛ele noastre din Senat, prin cuno∫tin˛ele noastre din pres„, s„ ne amintim c„ exist„ aceste posibilit„˛i. Nu vom putea face totul de la Ónceput!

Exist„ ∫i o cale ferat„, o moc„ni˛„, undeva Óntre T‚rgu-Mure∫ ∫i Sovata ∫i ea poate fi scoas„ foarte u∫or la lumin„. Dar dac„ nu comunic„m, ce pot eu face? Doar s„ Óncep s„ scriu Ón îFlac„ra“ atacuri la..., s„ dau atacuri la adresa colegului Radu Berceanu, de∫i nu-mi face absolut nicio pl„cere. Nici nu mai sunt la v‚rsta la care s„-mi produc„ vreo bucurie atacul la adresa cuiva. Vreau mai degrab„ Ómp„care ∫i rezolv„ri.

V„ mul˛umesc, domnule senator. V„ rog s„ Óncerca˛i s„ concluziona˛i.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Domnule pre∫edinte,

Doar o singur„ problem„, una cu adev„rat...

Colegul nostru, domnul Markó Béla, a luat ini˛iativa lans„rii marii idei a eliber„rii maghiarilor, prin autonomie teritorial„, de sub ap„sarea rom‚neasc„.

Acum, Óntr-adev„r, ar fi cazul ca ∫i noi s„ ne d„m seama c„ nu po˛i s„ chinui un om, s„-l faci viceprim-ministru ∫i s„-l bagi acolo, Ón Guvern, ∫i s„-l ˛ii ani ∫i ani, c‚nd el vrea libertate. Œi trebuie libertate, Ói trebuie autonomie. Nu po˛i s„ fii ∫i viceprim-ministru al Guvernului centralist de la Bucure∫ti ∫i, concomitent, ∫i lider al b„t„liei pentru o autonomie pe care niciun document european n-o sus˛ine. E momentul s„ facem dreptate, s„ d„r‚m„m zidurile Ónchisorilor, inclusiv zidurile Guvernului ∫i s„ ias„ to˛i viceprim-mini∫trii, s„ se duc„ s„ primeasc„, Ón numele poporului rom‚n, ei pe Jacques Chirac ∫i s„ ne vedem de treab„ Ón continuare, Ón istorie.

Nu mi se pare c„ e ceva mai caraghios, mai trist, mai provocator dec‚t aceast„ Óncercare a unor lideri maghiari ∫i secui de a sparge Rom‚nia. Rom‚nia putea fi, Ón veacurile trecute, un stat federal Ón drumul c„tre un stat central. Ceea ce s-a ob˛inut cu s‚nge nu se negociaz„ cu cerneal„ ∫i nici cu majorit„˛i guvernamentale, pe care sunt sigur c„ bunii no∫tri colegi din Alian˛a D.A P.N.L.-P.D. vor ∫ti s„ le elimine. Nu se negociaz„ cu cerneal„ ceea ce s-a ob˛inut cu s‚nge!

Situa˛ia din Rom‚nia cere lini∫te, cere crea˛ie ∫i fraternitate.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Viorel Dumitrescu, ultimul coleg Ónscris pe lista P.R.M.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Titlul declara˛iei mele politice: îDesecretizarea dosarelor Securit„˛ii — demers anacronic Ón via˛a public„ rom‚neasc„“.

Œn ultimele s„pt„m‚ni asist„m la o adev„rat„ campanie pe posturile de televiziune ∫i Ón pres„ Ómpotriva unor persoane care au avut, mai mult sau mai pu˛in, contact cu fostele organe de Securitate.

Pentru a nu fi b„nuit de g‚nduri ascunse ∫i din dorin˛a de a-mi motiva titlul prezentei declara˛ii, m„ v„d nevoit s„ fac c‚teva preciz„ri. Nu am fost informator, nu am colaborat Ón niciun mod cu fostele organe de Securitate, nu mi s-a cerut ∫i nici nu am dat vreun fel de rela˛ii organelor de Securitate cu privire la vreun fapt sau vreo persoan„. Mai mult, tat„l meu, Constantin Dumitrescu, a fost arestat de organele de Securitate Ón vara anului 1948, Óncarcerat Ón penitenciarele Craiova, Pite∫ti, F„g„ra∫ ∫i Jilava, f„r„ s„ i se fi adus niciun fel de Ónvinuire, f„r„ s„ fi fost judecat, ∫i a decedat, dup„ 5 ani, Ón penitenciarul Jilava.

Problema care ast„zi preocup„ obsedant politicienii, mass-media etc. ar putea fi tran∫at„ altfel, f„r„ s„ mai asist„m la abordarea permanent„ a acestui subiect, Ón condi˛iile Ón care, Ón cei 17 ani care s-au scurs de la Revolu˛ia din Decembrie 1989, problemele rom‚nilor s-ar fi simplificat, ∫i nu s-ar fi Ónmul˛it.

Nu sunt Ómpotriva desecretiz„rii dosarelor Securit„˛ii, dar problema trebuie rezolvat„ altfel, pentru simplul motiv c„ nu putem tr„i la nesf‚r∫it uit‚ndu-ne mereu Ónapoi, privindu-ne unii pe al˛ii cu suspiciune ∫i culpabiliz‚ndu-ne. Œnainte de orice, suntem cu to˛ii un popor, cet„˛eni ai aceleia∫i ˛„ri, este nevoie de solidaritatea uman„ pentru dep„∫irea greut„˛ilor Ón care se zbate marea majoritate a popula˛iei: s„r„cia, infla˛ia, permanentele scumpiri, bolile, la care greu se poate face fa˛„, tot din cauza s„r„ciei, persoane disperate care cer ajutor b„nesc, mai ales c‚nd se impun interven˛ii chirurgicale Ón str„in„tate, inclusiv probleme de mediu, schimb„rile climaterice asociate cu defri∫area ira˛ional„ a p„durilor, un adev„rat jaf al aurului verde al ˛„rii, care a dus Ón ultimii ani la inunda˛ii repetate, Ónso˛ite de viituri, alunec„ri de teren ce au l„sat mii de oameni f„r„ un ad„post.

Œn mass-media opiniile sunt Ómp„r˛ite cu privire la modalit„˛ile de abordare a acestui subiect. M„ Óntreb Ón cele din urm„ cui folose∫te stilul acesta, care a devenit, prin for˛a repeti˛iei, o obsesie a unor politicieni, anacronic„, raportat la realit„˛ile sociale actuale. Œntre dorin˛a ∫i relativa eficien˛„ a cunoa∫terii politicienilor sau a altor categorii de oameni ce au avut tangen˛„ cu fosta Securitate ca poli˛ie politic„ ∫i suferin˛ele efective ale marii majorit„˛i a popula˛iei se casc„ o pr„pastie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 Este adev„rat c„ unele persoane care, prin dela˛iunile lor, au provocat suferin˛e altor persoane nu pot fi trecute cu vederea. Acestea sunt cele c„rora trebuie s„ li se retrag„ dreptul de a mai hot„rÓ, Óntr-un fel sau altul, destinele altor oameni. Œn acela∫i timp, nu mai au dreptul s„ ocupe func˛ii politice. Sunt compromise moralmente prin conduita lor, s-au situat Ón afara normelor care trebuie s„ guverneze bunele rela˛ii dintre oameni.

De asemenea, nici nu trebuie s„ devin„ un pretext de a elimina adversarii politici, de a Óndep„rta un bun profesionist, pentru a face loc dela˛iunii josnice, intereselor m„runte, personale sau de grup, Ón dauna oamenilor cinsti˛i.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Nicolae Neagu, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Invit colegii senatori Ón sal„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

economice, pentru siguran˛a social„ a cet„˛enilor no∫tri, cu Germania.

V„ mul˛umesc mult.

Mul˛umesc. Domnul senator Puiu Ha∫otti. Mai este un coleg Ónscris la cuv‚nt.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Haide˛i, ca s„ nu pierdem timpul!

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi.

Nu a∫ vrea s„ isc o disput„, cu tot respectul v-a∫ ruga acest lucru. Este o solicitare c„tre distin∫ii membri ai Biroului permanent al Senatului.

Domnul senator Gheorghe Funar, liderul Grupului parlamentar al P.R.M., a avut dreptate acum o lun„, c‚nd Ón Biroul permanent a ar„tat c„ vechiul program este mai util.

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Nu voi prezenta toat„ declara˛ia, dar Ómi permit, Ón schimb, s„ spun c„ at‚t eu, c‚t ∫i dumneavoastr„ suntem onora˛i c„ facem parte din acest Legislativ, care ne confer„ statutul s„ mul˛umim tuturor celor care au avut contribu˛ii legislative ∫i executive, iar ceea ce ne-am dori ∫i ar dori ∫i poporul rom‚n este ca 1 ianuarie 2007, anul integr„rii noastre europene, s„ fie o dat„ cert„ ∫i benefic„ pentru toat„ lumea.

Œn acest sens, a∫ vrea s„ fac declara˛ia politic„ ∫i, bineÓn˛eles, trag ∫i c‚teva semnale de alarm„, dac„ vre˛i dumneavoastr„, at‚t pentru noi ca Legislativ, c‚t ∫i pentru Executiv, asupra perspectivelor care ne a∫teapt„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007.

Cu permisiunea dumneavoastr„, am s„ revin pe acest subiect s„pt„m‚na viitoare, at‚t c‚t consider eu c„ este bine s„ fie enun˛at,

Dar vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ pentru noi va fi foarte important Ón continuare s„ facem un efort de cunoa∫tere a realit„˛ilor rom‚ne∫ti ∫i a perspectivelor rom‚ne∫ti Ón acest nou context.

Œn aceast„ idee, vreau s„ aduc la cuno∫tin˛a dumneavoastr„ faptul c„ autorit„˛ile germane — am fost s„pt„m‚na trecut„ plecat Óntr-o delega˛ie oficial„ Ón Germania — salut„ aceast„ decizie. Vizita pre∫edintelui Traian B„sescu a l„sat un ecou pozitiv Ón via˛a politic„ german„ ∫i, chiar dac„ Bundestag-ul ∫i Bundesrat-ul au termenele definite p‚n„ Ón luna noiembrie, la nivelul Ónt‚lnirilor politice pe care le-am avut Ómpreun„ cu colegi din Grupul de prietenie rom‚no-german„ ni s-a transmis c„ Germania nu va avea nicio problem„ cu ratificarea Ón termen, adic„ undeva Ón jurul datei de 12-13 noiembrie, ∫i cred c„ este o chestiune pozitiv„ de care trebuie s„ ˛inem cont ∫i, bineÓn˛eles, Ón continuare s„ Óncerc„m pe toate c„ile s„ fructific„m rela˛iile diplomatice ∫i

Noi, chiar dac„ ne-am fi Óncadrat Ón program, g„sesc c„ 40 de minute, cel mult 40 de minute de legiferare este foarte pu˛in pentru ziua de luni.

Iat„ de ce Ói rog Ónc„ de pe acum pe distin∫ii membri ai Biroului permanent al Senatului s„ reflecteze dac„ nu cumva este mai bine — eu cred c„ sigur este mai bine — s„ revenim la vechiul program, Ón care declara˛iile politice Óncepeau la ora 15,00.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc.

Sigur c„ ∫i discu˛iile Ón grupurile parlamentare sunt extrem de importante. O s„ decidem Ón Biroul permanent.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Béla Markó.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. nu a luat nimeni cuv‚ntul, s„ ∫ti˛i.

De ce nu au Ónceput lucr„rile la timpul stabilit?

Noi am fost prezen˛i. Invit colegii senatori Ón sal„.

## **Domnul Markó Béla:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori.

Deja am p„strat un moment de reculegere Ón amintirea scriitorului Süto˝ András, dar permite˛i-mi s„ rostesc c‚teva fraze Ón amintirea sa.

Süto˝ András, care, dup„ o lung„ suferin˛„, s‚mb„t„, 30 septembrie, s-a stins din via˛„ la Budapesta, a fost unul din reprezentan˛ii de renume ai literaturii maghiare din Rom‚nia, dar f„r„ Óndoial„ ∫i ai Óntregii culturi din Rom‚nia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 Activitatea sa creatoare a Ómbog„˛it literatura maghiar„ ∫i universal„ cu numeroase capodopere. Œn decursul vie˛ii sale a fost distins cu mai multe premii literare, cucerind o larg„ recunoa∫tere at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i pe plan interna˛ional.

Süto˝ András s-a n„scut Ón 1927, la C„m„ra∫ul de C‚mpie. Studiile ∫i le-a urmat la Colegiul îBetlen“ din Aiud, iar apoi la Colegiul Popular... din Cluj.

Din tinere˛e a fost un actor activ al vie˛ii literare din Rom‚nia. Œn proza sa, Ón eseurile ∫i piesele sale de teatru a abordat problemele grave ale existen˛ei umane ∫i comunitare, problematica rela˛iilor dintre libertate ∫i putere. Cariera sa scriitoriceasc„ are, f„r„ Óndoial„, nu numai o Ónsemn„tate literar„, ci ∫i politic„ ∫i social„. El a fost unul dintre intelectualii din Rom‚nia care, Ónfrunt‚nd represiunile puterii, s-a opus dictaturii comuniste.

Am convingerea c„ valoarea operei sale va fi recunoscut„ ∫i de posteritate, deoarece aceasta demonstreaz„ c„ nici cea mai puternic„ voin˛„ tiranic„ nu poate fr‚nge libertatea spiritului, c„ prin ˛inut„ moral„ te po˛i opune ∫i celei mai grele opresiuni.

Dup„ c„derea regimului totalitar din 1989, Süto˝ András ∫i-a asumat, de asemenea, un rol determinant Ón via˛a public„ din Rom‚nia. A fost membru fondator al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia ∫i a contribuit la edificarea democratic„ a ˛„rii. A fost un om Ón stare s„-∫i sus˛in„ principiile, p„trunse de spirit european, nu doar Ón vorbe, dar ∫i prin jertfa sa personal„.

Œn martie 1990, opun‚ndu-se tuturor celor care au vrut s„ declan∫eze un conflict etnic s‚ngeros Óntre rom‚ni ∫i maghiari, a propov„duit, cu un curaj ∫i o consecven˛„ demne de oamenii cu adev„rat mari, mesajul drepturilor omului ∫i minorit„˛ilor, dar ∫i al convie˛uirii pa∫nice dintre na˛iuni. Pentru pozi˛ia sa curajoas„, a fost grav maltratat Ón cursul acelor evenimente, ∫i-a pierdut un ochi, dar a continuat s„ r„m‚n„ un adept al reconcilierii na˛ionale.

Prin exemplul s„u personal, a demonstrat c„, Ón privin˛a rela˛iilor dintre etnii, singura cale de urmat este cea a colabor„rii, a dialogului ∫i s-a pronun˛at pentru ideea c„ o convie˛uire pa∫nic„ este de importan˛„ fundamental„ pentru construc˛ia democratic„ a Rom‚niei.

Cu moartea sa, comunitatea maghiar„ din Rom‚nia a suferit o grea pierdere, dar sunt convins totodat„ c„, prin opera sa ∫i prin atitudinea sa uman„, r„m‚ne o pild„ vie pentru noi to˛i.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule senator. Stimate colege ∫i stima˛i colegi, Am Óncheiat declara˛iile politice.

Este adev„rat c„ nu mai avem dec‚t 25 de minute alocate pentru programul legislativ. Totu∫i ast„zi nu avem foarte multe legi.

Da˛i-mi voie, Ónainte de a supune votului dumneavoastr„ aceste proiecte de lege, s„ v„ reamintesc c„ pentru ziua de m‚ine avem: lucr„ri Ón comisiile permanente; la ora 13,00, Biroul permanent al Senatului; la ora 15,00, Birouri permanente reunite.

Miercuri, ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, cu ordinea de zi ce va fi stabilit„ m‚ine, mar˛i, 3 octombrie, iar miercuri dup„-amiaz„, lucr„ri Ón

comisiile permanente, joi av‚nd lucr„ri Ón plenul Senatului.

- Invit colegii senatori Ón sal„.

- Dac„ nu sunt observa˛ii legate de programul de lucru,

- v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

- V„ rog s„ vota˛i.

- Aprobat de plen cu 60 de voturi pentru ∫i o ab˛inere. Rog colegii senatori prezen˛i Ón sal„ s„ voteze, ca s„

- nu fim nevoi˛i s„ strig„m apelul. Œn acest moment, sunt prezen˛i Ón sal„ 72 de colegi.

-

- ∫i o singur„ ab˛inere.

- La punctul 3 Ón ordinea de zi avem raportul Comisiei

- juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri cu privire la neconstitu˛ionalitatea unor acte normative.

- Œl invit pe domnul vicepre∫edinte ™erban Nicolae s„-l

- prezinte.

- Este vorba de 3 decizii ale Cur˛ii Constitu˛ionale. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, Óns„ succint.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Voi fi foarte succint.

Raportul sesizeaz„ faptul c„, prin Decizia Cur˛ii Constitu˛ionale nr. 545 din 5 iulie 2006, publicat„ Ón îMonitorul Oficial“, referitoare la constitu˛ionalitatea Legii camerelor de comer˛ ∫i industrie, s-a semnalat faptul c„ aceast„ lege a fost declarat„ neconstitu˛ional„ Ón integralitatea ei.

Œn aceste condi˛ii, Parlamentul nu poate s„ reexamineze Ón parte sau Óntr-o dispozi˛ie a acestei legi, pentru a ne pune Ón acord cu dispozi˛iile Constitu˛iei ∫i cu Decizia Cur˛ii Constitu˛ionale. Potrivit alin. (4) al art. 147 din Constitu˛ie, de la data public„rii, deciziile sunt, Ón general, obligatorii ∫i au putere numai pentru viitor.

Facem precizarea c„ Ón aceea∫i situa˛ie de a fi fost declarate ca neconstitu˛ionale Ón integralitatea lor se afl„ ∫i Legea privind reglementarea situa˛iei juridice a unor bunuri care au apar˛inut fostului suveran al Rom‚niei Mihai I, precum ∫i Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 100/2004 privind trecerea unor terenuri forestiere din proprietatea public„ a statului ∫i din administrarea îRomsilva“ Ón proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor.

Aceste decizii au intrat Ón vigoare ∫i, potrivit dispozi˛iilor art. 147 alin. (1) din Constitu˛ie, legile ∫i ordonan˛ele constatate ca fiind neconstitu˛ionale Ón integralitatea lor Ó∫i Ónceteaz„ efectele juridice la 45 de zile de la publicarea Deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei.

Œn acest caz nu s-a pus problema ca Ón acest interval Parlamentul s„ pun„ Ón acord dispozi˛iile actelor normative declarate neconstitu˛ionale cu prevederile Constitu˛iei, Óntruc‚t, a∫a cum am ar„tat, ele au fost declarate neconstitu˛ionale Ón integralitatea lor. Pe durata termenului de 45 de zile, dispozi˛iile din actele normative men˛ionate au fost suspendate.

Am f„cut aceste preciz„ri pentru scoaterea din eviden˛a legislativ„ a Senatului, respectiv a Comisiei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a acestor proiecte de lege care au fost declarate neconstitu˛ionale.

Facem precizarea c„ toate cele 3 legi erau legi cu caracter organic. Mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii Ón leg„tur„ cu raportul prezentat Ón numele Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri de c„tre domnul senator ™erban Nicolae.

Rog colegii senatori prezen˛i Ón sal„ s„ voteze.

Stima˛i colegi, nu v„ Ónchipui˛i c„ noi Ón acest moment intervenim Ón procesul legislativ concret al uneia dintre cele 3 legi, ci aprob„m, pe baza propunerilor venite din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, scoaterea din eviden˛a Comisiei juridice care vizeaz„ dezbaterile legislative a celor 3 legi.

## 6!

## 6, sigur...

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului prezentat de domnul senator ™erban Nicolae.

V„ rog s„ vota˛i.

Raportul a fost adoptat de plen cu 60 de voturi pentru ∫i o ab˛inere.

Œn continuare 10 colegi nu particip„ la vot.

La punctul 4 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea prelungirii particip„rii Guvernului Rom‚niei pentru perioada 2006—2010 la Acordul dintre Comisia Economic„ pentru Europa a Na˛iunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) ∫i guvernele participante la proiectul îCalea Ferat„ Transeuropean„ (TER)“ privind fondul de cooperare ∫i creditare, semnat la Geneva la 17 decembrie 1992.

Comisia sesizat„ Ón fond: Comisia economic„, industrii ∫i servicii.

Din partea Guvernului particip„ domnul secretar de stat Ioan Andreica.

Ave˛i cuv‚ntul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

## **Domnul Ioan Andreica** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Acest acord a fost ini˛iat Ón anul 1992 de c„tre 3 state: Turcia, Rom‚nia ∫i Ungaria. A fost ratificat de Guvernul Rom‚niei Ón anul 1994, iar de-a lungul timpului acordul a c‚∫tigat o tot mai mare importan˛„, Ónc‚t, la aceast„ or„, sunt 16 ˛„ri din Europa Central„ ∫i de Est ∫i se impune cu necesitate prelungirea acordului p‚n„ Ón 2010, pentru ca Rom‚nia s„ fac„ parte din aceast„ echip„ pentru dezvoltarea infrastructurii c„ilor ferate, Ón principal pentru studiile de dezvoltare, deci pentru a

promova noi proiecte ∫i pentru a armoniza Ón principal infrastructura rom‚neasc„ cu cea european„.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Claudiu T„n„sescu s„ prezinte raportul Comisiei economice.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia economic„, industrii ∫i servicii a Óntocmit un raport ∫i a hot„r‚t, Ón unanimitate, adoptare sa ca fiind favorabil, f„r„ amendamente.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ prima Camer„ sesizat„ este Camera Deputa˛ilor, iar obiectul de reglementare al proiectului de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt dezbateri generale.

Legea are caracter de lege ordinar„, motiv pentru care

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Ini˛iativa noastr„ legislativ„ referitoare la m„suri financiare privind societ„˛ile comerciale din industria berii prevede de fapt un ajutor de stat pentru societ„˛ile mici din industria berii ∫i ideea s-a n„scut analiz‚nd situa˛ia acestor societ„˛i Óncep‚nd din 1990, c‚nd existau Ón ˛ar„ 32 de societ„˛i care func˛ionau Ón industria berii, Ón 1994 fiind 125, iar Ón prezent mai func˛ioneaz„ 21.

Cauzele faliment„rii a 104 societ„˛i produc„toare de bere sunt, Ón principal, devalorizarea monedei na˛ionale, deci a leului... ™i una din cauzele principale ar fi accizarea diferit„ fa˛„ de Uniunea European„ a produc„torilor de bere. Œn Uniunea European„ accizarea produc„torilor de bere se face Ón func˛ie de capacitatea societ„˛ilor, lucru rezolvat ∫i la noi Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2005.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 M„surile financiare se refer„ la anularea unor datorii existente la 31 decembrie 2004, datorii acumulate, Ón principal, din cauza neacciz„rii conform acciz„rii care se face Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc, domnule senator Viorel Arca∫. Invit pe cei doi pre∫edin˛i s„ desemneze vorbitorul, v„ rog. Domnul pre∫edinte Claudiu T„n„sescu sau care dori˛i...

Ave˛i cuv‚ntul, Ón numele celor dou„ comisii.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este vorba de un raport comun al Comisiei economice ∫i Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, raport privind propunerea legislativ„ pentru aprobarea de m„suri financiare pentru societ„˛ile din industria berii.

Dup„ dezbateri Óndelungi ∫i repetate, membrii celor dou„ comisii au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte un raport de respingere. Ast„zi Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital ∫i Comisia economic„ supun spre dezbatere plenului Senatului raportul de respingere, Ómpreun„ cu propunerea legislativ„.

Œn raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

V„ rog, domnul secretar de stat István To˝ke, microfonul 10.

## **Domnul To˝ke István** _— secretar de stat Ón Ministerul_

_Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Av‚nd Ón vedere c„ Ón dezbaterea Senatului se mai afl„ o propunere legislativ„ av‚nd acela∫i obiect de reglementare, Guvernul propune, Ón scopul evit„rii instituirii paralelismelor legislative, reunirea lor Óntr-un singur proiect care s„ fie transmis Guvernului pentru exprimarea unui nou punct de vedere.

V„ mul˛umesc.

Ne g„sim Óntr-o situa˛ie inedit„ Ón acest moment. Da, v„ rog. Microfonul 9.

## **Domnul C„t„lin Doic„** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Dac„-mi permite˛i, Ministerul Finan˛elor Publice ∫i eu ∫tim c„ ∫i Guvernul ∫i-au exprimat punctul de vedere negativ referitor la ambele propuneri legislative, inclusiv la proiectul de ordonan˛„ de urgen˛„ ini˛iat ini˛ial de

Ministerul Agriculturii, care nu a mai fost promovat de c„tre Guvern.

Deci punctul de vedere al Guvernului este negativ ∫i a fost depus Ón fa˛a comisiei.

De acord, sigur c„ exist„ la ambele propuneri legislative puncte de vedere ale Guvernului.

Œn condi˛iile Ón care un reprezentant al Executivului, Óntruc‚t sunt convins c„ domnul secretar de stat are mandat, a solicitat s„ fie returnate la comisii at‚t punctul 5, c‚t ∫i punctul 6, Ól Óntreb dac„-∫i men˛ine propunerea formulat„.

V„ rog, domnul secretar de stat.

Avizele sunt negative, dar pozi˛ia Guvernului a fost s„ se returneze acest proiect, pentru a face un singur proiect ∫i care s„ fie retrimis Guvernului.

V„ rog s„ m„ ierta˛i, dac„ e vorba s„ respingem, pot s„ fie ∫i zece. Dac„ erau zece cu aviz favorabil trebuia s„ facem o lege corect„.

Da, domnul senator Gheorghe Funar. Dori˛i la dezbateri generale s„ interveni˛i?

- V„ rog.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Nu intervin la dezbateri generale, ci pe procedur„.

Fiind vorba de bere, noi, cei din sal„, n-am consumat bere. Nu ∫tiu reprezentan˛ii Guvernului, pentru c„ ne-au propus o solu˛ie inedit„!

Sunt dou„ propuneri legislative. Noi ne afl„m Ón Senatul Rom‚niei, nu Óntr-o sal„ de judec„torie, unde, eventual, s-ar putea solicita conexarea celor dou„ dosare. Sunt dou„ propuneri legislative. Era bine ca reprezentan˛ii Guvernului s„ se pun„ de acord, cei doi secretari de stat. B„nuiesc c„ fac parte din acela∫i Guvern, Guvernul Rom‚niei.

Fiind dou„ propuneri legislative, este necesar, domnule pre∫edinte, a∫a cum dumneavoastr„ cunoa∫te˛i foarte bine Regulamentul Senatului, s„ le dezbatem ∫i, prin vot, tran∫„m aceast„ chestiune.

Ar fi bine ca reprezentan˛ii Guvernului s„ citeasc„ ∫i Regulamentul Senatului.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, sigur, noi vom proceda Ón acest fel, Ón conformitate cu regulamentul.

Deocamdat„ a fost prezentat„ propunerea legislativ„ de la punctul 5 din ordinea de zi. Deci, v„ rog, nu Ón chestiuni de procedur„, ci pe fond la aceast„ propunere. Punctul 5, domnul senator Puskás.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Pe fond.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 Atunci c‚nd aceste ini˛iative au fost discutate Ón comisii, eu am propus, pe baza propunerii Guvernului, s„ facem din cele dou„ o propunere legislativ„, iar cei care erau viza˛i au spus c„ nu au nevoie, c„ oricum la 1 ianuarie 2007 intr„m Ón Uniunea European„, ∫i atunci nu o s„ mai aib„ efect.

Deci aceste proiecte trebuie respinse.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, din partea comisiei, domnul senator Varujan Vosganian.

## Domnule pre∫edinte,

Noi am ridicat aceast„ chestiune Ón comisii, numai c„ ea aparent creeaz„ un impact comisiilor, pentru c„, dac„ vede˛i proiectele, sunt identice. A∫adar, Guvernul nu are ce reuni, pentru c„ e vorba de acela∫i proiect, care Óns„ a avut dou„ c„i diferite de ini˛iere. Deci noi le putem reuni prin simplul mod de avea aceea∫i atitudine fa˛„ de ambele.

Guvernul, Ón aceast„ propunere, cred c„ a dorit s„ fie mai Óng„duitor cu aceste fabrici ∫i s„ nu le resping„ din prima, pentru c„ noi am dat aviz, avizul este identic, proiectele sunt identice, deci, dac„ noi vot„m Ón leg„tur„ cu unul, cu siguran˛„ vom vota ∫i Ón leg„tur„ cu cel„lalt. Dac„ vot„m negativ, va fi respins, dac„ vot„m pozitiv, e aceea∫i lege.

Deci, procedural vorbind, nu avem niciun impas. E un singur proiect de lege, dar care a venit pe dou„ c„i procedurale diferite.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da. Mul˛umesc.

Deocamdat„ discut„m la punctul 5. V„ rog, ini˛iatorul. Domnul senator Arca∫.

## **Domnul Viorel Arca∫:**

Este curios, dar s„ ∫ti˛i c„ punctul scris al Guvernului, pozi˛ia Guvernului, este ce spunea domnul secretar de stat. Este ∫i anexat.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da. Mul˛umesc.

Sigur, plenul este suveran.

Stima˛i colegi, a˛i ascultat rapoartele prezentate Ón numele comisiilor, punctul de vedere al ini˛iatorului ∫i al reprezentantului Guvernului. Raportul este de respingere. Legea are caracter de lege ordinar„.

Pe cale de consecin˛„, propunerea legislativ„ de la punctul 5 este respins„.

Dac„ la punctul 6 de pe ordinea de zi ave˛i observa˛ii, domnule secretar de stat?

Este aceea∫i problem„. Deci nu avem alte observa˛ii.

Au trecut 5 minute, cine ∫tie?

Deci, stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i ∫i Ón leg„tur„ cu cel de-al doilea raport, Óntocmit la propunerea legislativ„ de la punctul 6 de pe ordinea de zi. De asemenea este raport de respingere.

V„ rog s„ vota˛i. Rog colegii senatori s„ voteze. Legea are caracter de lege ordinar„.

Cu 53 de voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, raportul de respingere a fost adoptat.

Pe cale de consecin˛„, propunerea legislativ„ a fost respins„.

Trecem la punctul 7 de pe ordinea de zi. Avem Ónscris„ propunerea legislativ„ privind acordarea de sprijin pentru sinistra˛i.

O lu„m Ón dezbatere sau nu o lu„m acum? ( _Discu˛ii Ón sal„.)_

Este vorba de sinistra˛i, sunt dezbateri... Œn mod normal, nu mai avem dec‚t 3 minute. Este o lege extrem de important„ ∫i zic s„ nu o trat„m cu u∫urin˛„, chiar dac„ raportul este negativ.

Numai pu˛in!

V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de lege de la punctul 8, care are raport favorabil: proiect de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 37/2006 privind m„suri pentru finan˛area reconstruirii/repar„rii unor case de locuit din zonele Ón care s-au produs calamit„˛i naturale Ón anul 2006.

Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.

Reprezentantul Executivului, v„ rog, punctul de vedere.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este vorba de un program de cofinan˛are din partea Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului cu 150 miliarde, Ón bani vechi, pentru sprijinirea ac˛iunii de reconstruc˛ie ∫i, respectiv, repara˛ie a caselor sinistra˛ilor din 2006.

Deci se completeaz„ programul cu aceste resurse din cadrul Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Da. Mul˛umesc.

Rog, domnul pre∫edinte Varujan Vosganian, punctul de vedere al comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital...

Deci este vorba de punctul 7 de pe ordinea de zi?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006

Punctul 8, v„ rog. Am Ónceput cu punctul 8, pentru c„ este pozitiv.

Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere, cu amendamentele respinse prezentate Ón anex„.

Da. Mul˛umesc.

Œl consult pe domnul senator dac„ insist„ Ón amendament.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Œnainte de a ajunge la amendamente, sunt Óntreb„ri ∫i dezbateri generale.

Am doar dou„ Óntreb„ri pentru reprezentan˛ii Guvernului.

Prima. De ce nu au venit cu un proiect de lege ∫i au legiferat Ón locul Parlamentului, prin aceast„ ordonan˛„? Doi. Ce ac˛iuni s-au finan˛at p‚n„ acum ∫i Ón ce valoare?

V„ rog s„ oferi˛i r„spuns.

calamit„˛i naturale Ón acest an“, s„ fie Ónscris Ón text îeliminarea efectelor inunda˛iilor“.

Datorit„ acestui motiv cred c„ a fost emis„ aceast„ ordonan˛„, ∫i nu pentru atenuarea efectelor inunda˛iilor. Trebuie rezolvat„ problema p‚n„ la cap„t. Mul˛umesc.

Ini˛iatorul, de acord cu amendamentul? Microfonul 8, v„ rog.

Noi ne men˛inem punctul de vedere exprimat Ón comisie, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte Vosganian.

## Domnule pre∫edinte,

Efectele inunda˛iilor nu pot fi eliminate pentru simplul motiv c„ nu le putem Óntoarce la situa˛ia dinaintea inunda˛iilor, ci ele pot fi atenuate, pentru c„ sunt multe suferin˛e, multe traume care nu pot fi Ónl„turate. Nu po˛i s„-i dai omului casa pe care a avut-o Ónainte. Aceste este motivul pentru care cuv‚ntul îatenuate“ este mult mai corect dec‚t îeliminare“.

Deci, pe ansamblu, amendamentul este respins.

## Dac„-mi permite˛i...

Av‚nd Ón vedere faptul c„ procedurile privind achizi˛ia public„ at‚t la cump„rare de materiale, c‚t ∫i la licita˛ii sunt de durat„, Ministerul Transporturilor, respectiv Guvernul Rom‚niei, a considerat necesar s„ intre printr-o ordonan˛„ pentru a gr„bi procesul de reconstruc˛ie.

Al doilea lucru, referitor la total resurse. Au fost alocate p‚n„ la aceast„ or„ Ón jur de 950 miliarde, Ón bani vechi. Toate resursele sunt angajate Ón reconstruc˛ia de locuin˛e cu contract la cheie, prin A.N.L., sau ∫i achizi˛ii de materiale pentru execu˛ia Ón regie proprie de c„tre proprietar, cu sprijinul prim„riei. La aceast„ or„ sunt toate contractele Óncheiate, sunt Ón curs de finalizare opera˛iunile de transport de materiale, respectiv construc˛ia de locuin˛e este Óntr-un proces de terminare p‚n„ Ón 30 octombrie.

## Mul˛umesc.

Dac„ la dezbateri generale dori˛i s„ interveni˛i? Dac„ nu sunt interven˛ii, Ól consult pe domnul senator Gheorghe Funar dac„ insist„ Ón amendament.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Am doar un singur amendament, la art. 1. Œn loc de timpul viitor, îse pot finan˛a“, amendamentul vizeaz„ scrierea corect„ a textului, îse finan˛eaz„“, ∫i, la finalul art. 1, Ón loc de îatenuarea efectelor inunda˛iilor sau alunec„rilor de teren Ón zonele Ón care s-au produs

## Stima˛i colegi...

V„ rog, Ón leg„tur„ cu amendamentul, da? Doamna senator Vedina∫.

## Domnule pre∫edinte,

## Dragi colegi,

Eu a∫ vrea s„ m„ refer la prima parte a amendamentului, prin care se propune Ónlocuirea lui îse pot finan˛a“ cu îse finan˛eaz„“.

## Dragi colegi,

V„ rog s„ observa˛i c„, dac„ nu accept„m amendamentul acesta, vot„m o lege prin care aproape nu se reglementeaz„ nimic.

Dac„ v„ uita˛i la art. 2, se trimite la o hot„r‚re de Guvern. Oricum este un principiu c„ legea se dezvolt„ prin hot„r‚re de Guvern. La art. 3 se prevede c„ ministerul, care oricum are atributul s„ fac„ ce se propune la art. 3. ™i r„m‚ne art. 1, prin care nici m„car nu prevedem ce face ∫i ce poate face ∫i cum, Ón mod excep˛ional. Oricum, dac„ face Ón mod excep˛ional, Ónseamn„ c„ nu este obligatoriu ∫i Ón acele situa˛ii care impun.

Deci propunerea mea, care mi se pare foarte logic„, este s„ accept„m amendamentul domnului senator Funar ∫i s„ spunem îse finan˛eaz„, Ón mod excep˛ional…“.

A∫ vrea s„ mai precizez at‚t, c„ una din primele reguli pe care o Ónv„˛„m cu studen˛ii no∫tri este c„ o competen˛„ a unei autorit„˛i publice are caracter obligatoriu. Ea trebuie Óntr-un fel sau altul s„ fie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 reglementat„ prin norme clare. Dac„ facem legi prin care s„ ar„t„m ce poate face o autoritate public„, ne vom trezi Ón situa˛ia c„ nu va face nimic.

Pentru aceste considerente, v„ rog s„ sus˛ine˛i amendamentul domnului senator Funar, cel pu˛in Ón ceea ce prive∫te partea Ónt‚i.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul senator Adrian P„unescu.

Cred c„ solu˛ia cu atenuarea efectelor calamit„˛ilor nu este potrivit„. E numai ca Óntr-un banc, precum c„ ei nu fac chiar totul p‚n„ la cap„t, îatenueaz„“!

Dac„ o cas„ cade la inunda˛ii, nu se atenueaz„ nimic f„c‚ndu-se alt„ cas„. Se elimin„ efectul inunda˛iilor care au d„r‚mat casa respectiv„. Pe mine nu m„ surprinde, m„ rog, refuzul celor de la Guvern, care au alte treburi, dar refuzul nuan˛ei de la un coleg ca Varujan Vosganian m„ surprinde, pentru c„ este cu adev„rat îeliminare“. ™i, chiar dac„ nu s-ar ajunge p‚n„ la îeliminare“, oricum este mai mult dec‚t îatenuare“. Se ajunge la o situa˛ie apropiat„ de cea de dinainte de cauz„ dac„ nu se elimin„ efectul inunda˛iilor. Se d„r‚m„ un mal, se face malul la loc ∫i astfel se elimin„ efectul inunda˛iilor.

Mi se pare c„ este destul de limpede ∫i c„ ne crampon„m de o chestie numai pentru c„ este de la Guvern sau c„ am fost mai mul˛i Ón comisie. Hai s„ mai Ónv„˛„m ∫i nuan˛ele acestea, c„ sunt foarte potrivite!

Se poate s„ te prind„ noaptea pe drum ∫i vine un bandit ∫i te Óntreab„: îSe atenueaz„ sau se elimin„?“. Spui îse atenueaz„“, ai trecut cu el!

Nu, îse elimin„“ este corect ∫i este chiar Ón spiritul unei fraternit„˛i sociale, f„r„ de care treaba aceasta nu se poate rezolva. Dac„ mergem la ideea de atenuare, atunci vom pune casei pr„bu∫ite un co∫ nou sau o strea∫in„ nou„, ceea ce nu este de dorit.

Sau numai funda˛ia. V„ rog, domnule pre∫edinte.

## Domnule senator Adrian P„unescu,

Nu vreau s„ m„ lupt Ón nuan˛e cu dumneavoastr„. Eu am ∫i spus la ce m„ refer. La faptul c„ inunda˛iile au un impact complex, inclusiv de natur„ afectiv„, se pot pierde obiecte cu o anumit„ valoare sentimental„, cu o anumit„ valoare legat„ de forma lor ∫i nu se pot pune la fel Ónapoi. Eu asta am spus, dac„ este vorba de nuan˛e.

Dar, dincolo de asta, domnule senator, nu trebuie s„ inocul„m oamenilor sentimentul c„ statul este dator s„ poarte singur de grij„ oamenilor. Oamenii sunt datori s„-∫i poarte de grij„. Ei trebuie s„ se asigure ∫i statul le d„ o parte. Nic„ieri Ón lumea asta statul nu preia integral consecin˛ele existen˛ei unui dezastru. Acesta este ∫i motivul pentru care acum introducem ∫i o legisla˛ie Ón domeniu, ca oamenii s„ ∫tie c„, dac„ nu-∫i poart„ singuri de grij„, nimeni nu le va purta de grij„ p‚n„ la cap„t.

Acum, dac„ dori˛i, s„ facem ∫i o explica˛ie economic„. Statul nu trebuie, prin lege, s„ fie dator s„ compenseze acolo unde cet„˛eanul nu a avut grij„ s„ ∫i-o poarte singur. ™i nu m„ refer aici la satele nec„jite din Oltenia sau Tulcea. G‚ndi˛i-v„ c„ vine un cutremur, g‚ndi˛i-v„ c„ vine o inunda˛ie Óntr-un ora∫. Cet„˛eanul se poate asigura, domnule senator! Deci nu m„ refer la cei foarte nec„ji˛i, dar legea, Ón principiu, nu trebuie s„ prevad„ c„ statul preia toate riscurile ∫i elimin„ toate efectele, pentru c„ atunci neg„m tot progresul f„cut de pie˛ele financiare ∫i de emanciparea mentalit„˛ilor.

Da. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnul senator Dinescu, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Œn forma Ón care ea este, cu diminuarea, termenul este, Ón accep˛iunea noastr„, peiorativ.

Peste tot Ón lume este consacrat, Ón schimb, termenul îÓnl„turarea“: Ónl„turarea efectelor cutremurului, Ónl„turarea efectelor seismului, Ónl„turarea efectelor taifunului ∫i a∫a mai departe. îAtenuare“ ar Ónsemna o diminuare a responsabilit„˛ii statului.

™i, ca s„-i r„spund domnului senator Vosganian ∫i sub aspect economic, Ón ceea ce prive∫te eliminarea efectelor, statul are, totu∫i, ni∫te atribu˛iuni bine determinate. Nu-l oblig„m spun‚nd s„ elimine aceste efecte mai mult dec‚t i se permite.

Dar, pentru c„ nu putem face amendamente Ón plen, insist„m asupra îelimin„rii efectelor“, ∫i nu îatenu„rii“, pentru c„ nu spunem absolut nimic prin atenuare.

V„ mul˛umesc.

Da. Mul˛umesc.

Œl rog pe domnul secretar de stat s„ prezinte punctul de vedere.

## Domnule pre∫edinte,

Referitor la primul aspect. Ini˛ial am scris îpot finan˛a“, pentru c„ singurele venituri ale Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului sunt cele realizate prin Legea nr. 10/1995, venituri care au dup„ aceea, ca element de cheltuial„, o destina˛ie special„: pentru cl„diri publice, pentru consolid„ri Ón cazul alunec„rilor de teren sau Ón caz de seisme. Nu puteam finan˛a locuin˛e. De aceea, Ón aceast„ ordonan˛„ cre„m doar permisiunea, adic„ pot finan˛a. Sumele alocate se stabilesc prin hot„r‚re de Guvern. Deci nu finan˛„m prin ordonan˛e, prin ordonan˛e am creat numai calea legal„. De aceea am scris îpot finan˛a“.

Aspectul num„rul 2 cred c„ a fost suficient de bine prezentat de domnul pre∫edinte al Comisiei economice, industrii ∫i servicii ∫i nu am nimic de ad„ugat. Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006

Da. V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ reflecta˛i asupra propunerii legislative p‚n„ la ∫edin˛a viitoare ∫i pe cele dou„ amendamente, care sunt de fond ∫i nu sunt de form„: cum se realizeaz„ finan˛area, pentru c„ una este optativ„, iar alta este obligatorie, iar Ón cea de-a doua chestiune este important„ Ón plan juridic îeliminarea“ sau îatenuarea“, pentru c„, Ón mod cert, Ónseamn„ doar compensarea Ón parte a efectului inunda˛iilor. Este altceva ∫i a avut dreptate.

V„ mul˛umesc.

Intr„m Ón ultimul punct de pe ordinea de zi, respectiv Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

La Óntreb„ri Ól invit la tribun„ pe domnul senator Angel TÓlv„r.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

C„tre domnul C„lin Popescu-T„riceanu, prim-ministru al Guvernului Rom‚niei.

A∫ vrea s„ spun c„ multe din persoanele internate Ón Spitalul Jude˛ean Vrancea s-au pl‚ns de foarte multe ori c„ Ón multe ocazii m‚ncarea pe care aceast„ institu˛ie o pune la dispozi˛ia pacientului este de foarte slab„ calitate.

Av‚nd Ón vedere acest lucru, Ól Óntreb pe domnul ministru dac„ are Ón vedere demararea unei anchete pentru verificarea problemei prezentate mai sus ∫i care sunt m„surile pe care le va lua Ón cazul Ón care aspectele semnalate se vor confirma.

™i am ∫i o interpelare, adresat„ domnului ministru Mihail H„rd„u.

De∫i a fost alocat„ o sum„ de 260 de mii RON pentru reabilitarea ∫colii din satul Bahnele, comuna Vintileasca, nici p‚n„ la aceast„ dat„ lucr„rile nu au Ónceput.

Av‚nd Ón vedere c„, din cauza aspectelor prezentate mai sus, 60 de elevi din 3 sate sunt nevoi˛i s„ Ónve˛e Ón condi˛ii mai mult dec‚t improprii, v„ Óntreb care sunt motivele pentru care lucr„rile de reabilitare la unitatea ∫colar„ men˛ionat„ nu au Ónceput nici p‚n„ la acest moment ∫i cine se face responsabil de aceast„ stare de lucruri.

La ambele interven˛ii doresc r„spuns scris. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Paul P„curaru, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Microfonul 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o Óntrebare adresat„ doamnei Sulfina Barbu, Ministerul Mediului.

Conform raportului sectorial pentru perioada 1 ianuarie 2005—30 martie 2006, una din m„surile de Ónt„rire a

capacit„˛ii institu˛ionale Ón domeniul mediului a fost preg„tirea documentelor statistice pentru absorb˛ia fondurilor structurale.

V„ rog s„-mi comunica˛i, doamna ministru, care este strategia ministerului Ón privin˛a absorb˛iei fondurilor postaderare, care sunt priorit„˛ile pentru perioada postaderare ∫i Ón ce stadiu se afl„ cele 50 de proiecte privind infrastructura de mediu Ón perioada 2007—2013.

A doua Óntrebare o adresez prefectului capitalei ∫i domnului ministru Vasile Blaga.

Ea vizeaz„ programul de repara˛ii pentru cele 40 de str„zi din cele 6 sectoare ale capitalei care au intrat Ón lucru Ón luna septembrie.

Care este finalitatea? C‚nd este termenul de finalizare a acestor lucr„ri? Care este valoarea contractelor Óncheiate cu firmele de reabilitare ∫i repara˛ie a str„zilor? Au fost reziliate p‚n„ Ón prezent contractele cu firme c‚∫tig„toare ale licita˛iilor?

Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, am ∫i o interpelare adresat„ domnului László Borbély. Dac„-mi permite˛i s„ o adresez acum?

V„ mul˛umesc.

Interpelarea vizeaz„ contractul cu firma turc„ îCenk Vefa Kucuk“ pentru Casa Radio ∫i vizeaz„ care este valoarea total„ a pre˛ului de amenajare a Casei Radio, care este termenul de finalizare a acestui proiect, care sunt sanc˛iunile stipulate Ón caz de nerespectare a datelor de execu˛ie a lucr„rilor ∫i care sunt consecin˛ele ce decurg din modificarea cotei de participare a statului la acest proiect de la 10 la 15%.

A∫tept r„spuns electronic. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Petre Daea, Grupul parlamentar al P.S.D. Interpelare adresat„ Ministerului Agriculturii.

Nu suntem la Óntreb„ri?

P„i, Óntrebare are. Este trecut la Óntrebare. Domnul senator Daea ∫i dumneavoastr„. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Cu respectul cuvenit, domnule ministru, v„ adresez urm„toarea Óntrebare. Care este situa˛ia angaj„rii personalului Ón A.P.I.A., pe total ˛ar„ ∫i jude˛e, specific‚ndu-se specialitatea fiec„rui angajat?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006

Domnul senator Dan Gabriel Popa.

V„ rog, Óntrebarea adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii Publice.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Unul din domeniile Ón care Rom‚nia se situeaz„ Ónc„ departe de standardele interna˛ionale Ól constituie investiga˛iile radiologice, datorit„ faptului c„ multe din aparatele roentgen folosite Ón re˛eaua public„ au o vechime merg‚nd p‚n„ la peste 40 de ani. De asemenea, exist„ reglement„ri interne, inclusiv ordinul Ministerului S„n„t„˛ii Publice nr. 888/19.07.2006, prin care, Óncep‚nd cu sf‚r∫itul lunii octombrie 2006, se interzice efectuarea micro-radiofotografiilor pentru depistarea tuberculozei pulmonare.

Din informa˛iile pe care le am, circa 220 de aparate radiologice pentru MRF pulmonar la nivel na˛ional vor fi scoase din uz, fiind necesar„ Ónlocuirea lor cu aparatur„ pentru radiografie pulmonar„ standard. 5 dintre aceste aparate se afl„ la dispensarele TBC din Arge∫, respectiv Pite∫ti, C‚mpulung, Curtea de Arge∫, Mioveni ∫i Coste∫ti.

V„ Óntreb, domnule ministru, ce strategie are Ministerul S„n„t„˛ii Publice pentru dotarea dispensarelor TBC ∫i c‚nd se va pune Ón practic„, astfel Ónc‚t pacien˛ii suspec˛i de TBC pulmonar s„ poat„ fi examina˛i radiologic?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul Valentin Dinescu, Grupul P.R.M., microfonul 1 sau central.

V„ rog, domnule senator. Œntrebare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am dou„ Óntreb„ri.

ale acestui an, reprezent‚nd salarii, indemniza˛ii, sporuri, premii etc.

De asemenea, solicit r„spuns scris ∫i oral.

## V„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Ovidiu Teodor Cre˛u, Grupul P.S.D. Œntreb„ri formulate pentru Ministerul Finan˛elor Publice.

Microfonul 3.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cet„˛eanul Moldovan Sabin, domiciliat Ón Bistri˛a, s-a adresat biroului senatorial, fiind nemul˛umit de r„spunsul primit din partea sucursalei C.E.C. Bistri˛a-N„s„ud la peti˛ia adresat„ acestei b„nci Ón luna iulie anul curent.

Petentul reclam„ faptul c„ posed„ un num„r de 12 carnete C.E.C. cu dob‚nd„ ∫i c‚∫tiguri Ón autoturisme, al c„ror sold nu a fost actualizat, de∫i ace∫ti bani au stat la dispozi˛ia C.E.C., constituind capitalul acestuia din 1972 p‚n„ Ón prezent. Domnul Moldovan Sabin este nemul˛umit de faptul c„ banii au r„mas Ón administrarea C.E.C., unitatea fiind obligat„ s„-∫i informeze clien˛ii asupra situa˛iei soldurilor, a dob‚nzilor la zi, a tuturor pericolelor ce pot ap„rea pentru deponen˛i ca urmare a apari˛iei unor fenomene pe care ace∫tia nu le pot prevedea.

A∫a cum C.E.C. a ∫tiut s„ se foloseasc„ de banii s„i Óncep‚nd din 1972, trebuia s„-l avertizeze ∫i asupra pericolului devaloriz„rii. Dac„ nu a f„cut acest lucru, C.E.C. ar trebui s„-i recalculeze suma pe care a utilizat-o Ón ace∫ti ani, este de p„rere petentul.

Domnule ministru,

Doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ faptul c„ petentul este handicapat fizic din na∫tere, este pensionat pe caz de boal„ ∫i, a∫a cum a declarat, a adunat cu mult„ greutate ace∫ti bani. Cu siguran˛„ c„ asemenea situa˛ii mai exist„ Ón ˛ar„ ∫i v„ rog s„ analiza˛i ∫i s„ g„si˛i o solu˛ie care s„ mul˛umeasc„ to˛i deponen˛ii.

Solicit r„spuns scris.

V„ mul˛umesc.

Adresate domnului prim-ministru.

Adresate ambele domnului prim-ministru.

Œn mass-media se sus˛ine c„ Ón timpul guvern„rii Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. a crescut substan˛ial gradul de Óndatorare a ˛„rii.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i cu c‚t a crescut datoria public„ extern„ ∫i intern„ Ón anul 2005 ∫i pe primele 8 luni ale acestui an.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

A doua Óntrebare este adresat„ de asemenea domnului prim-ministru.

Av‚nd Ón vedere apropiata privatizare a C.E.C., v„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i pentru toate persoanele din conducerea C.E.C., respectiv pre∫edinte, vicepre∫edin˛i ∫i directori, care au fost c‚∫tigurile nete ob˛inute Ón anul 2005 ∫i pe primele 8 luni

## V„ mul˛umesc.

Domnul senator Gheorghe Funar. Œntrebare adresat„ Ministerului Muncii ∫i Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor... sau Óntreb„ri, sunt dou„.

Sunt dou„.

Prima adresat„ ministrului muncii, domnul Gheorghe Barbu.

Dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón preambulul Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor se precizeaz„ c„ Óntregul act normativ se subordoneaz„ principiului: îla condi˛ii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ie∫irii la pensie“.

Numero∫i pensionari ne-au semnalat faptul c„, Ón realitate, casele jude˛ene ∫i teritoriale de pensii nu respect„ acest principiu ∫i nici prevederile legale,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 ajung‚ndu-se la numeroase contesta˛ii ale pensionarilor, r„mase deocamdat„ f„r„ efect pe cuponul de pensii. Am exemplificat Ón aceast„ Óntrebare cazul domnului Vana Ioan, din comuna B„i∫oara nr. 211, jude˛ul Cluj, care a lucrat ca miner Ón subteran.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi r„spunde˛i la urm„toarea Óntrebare. Ve˛i dispune sau nu recalcularea corect„ a pensiei domnului Vana ∫i a celorlalte mii de pensionari care au depus contesta˛ii, reclam‚nd aplicarea gre∫it„ a legii?

A doua Óntrebare este adresat„, din nou ∫i cu acela∫i obiect, domnului ministru Vasile Blaga, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

Œn ziua de 7 septembrie am Ónregistrat la Senat o Óntrebare pentru domnul ministru Ón leg„tur„ cu inscrip˛ionarea îPoli˛ia Rural„“ pe autoturisme. R„spunsul primit Ón data de 18 septembrie din partea domnului secretar de stat Alexandru Mircea nu m„ mul˛ume∫te, d‚nsul sus˛in‚nd c„ inscrip˛ionarea îPoli˛ia Rural„“ pe autoturisme se datoreaz„ cererilor primite de la comunit„˛ile locale, f„r„ a-mi preciza care este temeiul legal.

Pentru aflarea adev„rului ∫i, mai ales, pentru respectarea legii, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i urm„toarele:

1. Care este temeiul legal pentru inscrip˛ionarea îPoli˛ia Rural„“ pe autoturisme, f„r„ s„ existe inscrip˛ion„ri ca de pild„ îPoli˛ia Or„∫eneasc„“ sau îPoli˛ia Municipal„“ sau îPoli˛ia Federal„“ sau îPoli˛ia Republican„“ sau îPoli˛ia Mondial„“?

2. Copii dup„ toate cererile pe care le-a˛i primit din partea comunit„˛ilor locale, a∫a cum sus˛ine domnul secretar de stat.

Eu am convingerea c„ nu s-a primit nicio cerere.

La nivel de ˛ar„?

La nivel de ˛ar„, bineÓn˛eles, pe localit„˛i. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Otilian Neagoe, Grupul P.S.D. Œntrebare adresat„ Ministerului Muncii. Microfonul 3, v„ rog.

Œntrebarea este adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.

Tot mai mul˛i pensionari reclam„ faptul c„ indexarea procentual„ a punctului de pensie conduce la accentuarea decalajelor dintre pensiile mari ∫i mici.

Av‚nd Ón vedere costurile tot mai mari ale vie˛ii, v„ rug„m, domnule ministru, s„ prezenta˛i m„surile preconizate de Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei pentru ca diferen˛ele dintre pensiile mari ∫i mici s„ nu ajung„ la dimensiuni foarte mari, iar pensionarii s„ poat„ tr„i omene∫te, Óntr-o perioad„ Ón care cre∫terile de pre˛uri ∫i tarife au sufocat bugetele de familie.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

Œntrebare, domnul senator Ioan Corodan. Œl invit la microfonul 1.

Este adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am o prim„ Óntrebare adresat„ Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, domnului ministru Mihail H„rd„u.

Œntre multele probleme ale cadrelor didactice este ∫i cea a angajatorului. S-a ajuns Ón aceast„ situa˛ie dup„ ce dasc„lii au cerut s„ li se deconteze contravaloarea analizelor medicale Ón urma controlului medical periodic obligatoriu la Ónceputul anului ∫colar.

Legisla˛ia stipuleaz„ faptul c„ toate costurile pe care le implic„ aceste examin„ri medicale trebuie suportate de angajator. Cu toate acestea, cadrele didactice sunt nevoite s„ le suporte din buzunarul propriu, pe motiv de dubl„ subordonare. Inspectoratul ∫colar, c‚nd dasc„lii au apelat la inspectoratele ∫colare pentru decontare, a trimis dasc„lii la prim„rii s„ cear„ consiliilor locale s„ prind„ aceste sume Ón buget, pe motiv c„ prim„riile se ocup„ de salarizarea cadrelor didactice.

Av‚nd Ón vedere c„ nu prim„riile Óncheie contractele de munc„ ale dasc„lilor, iar deciziile de numire ale cadrelor didactice sunt semnate de inspectoratele ∫colare jude˛ene ∫i ∫colile sunt subordonate inspectoratului ∫colar jude˛ean, v„ solicit s„ ne comunica˛i cine este angajatorul cadrelor didactice ∫i cine are datoria s„ deconteze contravaloarea analizelor medicale obligatorii la Ónceputul anului ∫colar.

A doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice, domnului ministru Sebastian Vl„descu.

Beneficiarii ajutorului social sunt familiile ∫i persoanele s„race f„r„ niciun fel de venit sau cu venituri foarte mici. Scopul acestui ajutor este combaterea marginaliz„rii sociale a familiilor defavorizate.

Av‚nd Ón vedere acest aspect, doresc s„ mi se comunice care sunt elementele de calcul pentru venitul minim garantat. De asemenea, v„ rog s„-mi comunica˛i care este venitul minim garantat actual ∫i care este cel preconizat pentru 1 ianuarie 2007.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator P.R.M. de Maramure∫, Ioan Corodan.

V„ mul˛umesc.

Mai sunt Óntreb„ri?

Dac„ nu, trecem la interpel„ri. Œntrebare?

Domnul senator Adrian P„unescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 4.

Cum sunt la intersec˛ia Óntreb„rilor cu interpel„rile, mi-a∫ permite s„ v„ rog s„ fac ∫i interpel„rile.

Adresez aceast„ Óntrebare premierului C„lin Popescu-T„riceanu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 Domnule prim-ministru,

Ce se poate face pentru a se rezolva pe fond problema municipiului Brad din jude˛ul Hunedoara ∫i a tuturor localit„˛ilor care, prin dezindustrializare, au ajuns ca sezonul rece s„ le creeze co∫maruri? Oamenii nu au bani pentru achitarea subven˛iei aferente energiei termice livrate popula˛iei Ón iarna anterioar„ ∫i faptul va conduce, implicit, la incapacitatea asigur„rii necesarului de p„cur„ pentru iarna care urmeaz„.

Se vede treaba c„ suntem, din acest punct de vedere ∫i din altele, un popor nerentabil, dar, din p„cate, aceasta nu este problema poporului, ci a celor care Ól conduc ∫i care ar trebui s„ ac˛ioneze pentru ca to˛i cet„˛enii s„-∫i poat„ c‚∫tiga banii pentru c„ldur„, pentru p‚inea de toate zilele ∫i pentru celelalte.

Care este, domnule prim-ministru, modalitatea de acordare a unui sprijin real ∫i neÓnt‚rziat municipiului Brad ∫i tuturor municipiilor ∫i ora∫elor aflate Ón aceast„ situa˛ie grea?

A∫tept r„spuns oral, dar ∫i scris.

O a doua Óntrebare, pe care tot municipiul Brad mi-o furnizeaz„.

Gara C.F.R. din municipiul Brad este Ónscris„ Ón lista monumentelor istorice ∫i se afl„ Ón administrarea S.N.C.F.R. Imobilul a fost construit Ón 1890 ∫i reprezint„ o copie fidel„ a g„rii din Tirol.

Din 1990 nimeni nu s-a mai preocupat de Óntre˛inerea cl„dirii, ea degrad‚ndu-se ∫i, acum, afl‚ndu-se Ón pericol de pr„bu∫ire. Neglijen˛a celor ce utilizeaz„ ∫i administreaz„ cl„direa a atins cote maxime dup„ punerea Ón aplicare a programului de restructurare a S.N.C.F.R., c‚nd Óntregul patrimoniu al societ„˛ii s-a Ómp„r˛it Ón 5 divizii ∫i de atunci nimeni nu mai manifest„ nicio r„spundere fa˛„ de aceast„ cl„dire istoric„. De altfel, nici administra˛ia public„ local„ a municipiului Brad nu se poate implica Ón reabilitarea cl„dirii, av‚nd Ón vedere situa˛ia juridic„ a acesteia.

Care este, domnule prim-ministru, modalitatea practic„ prin care se poate reabilita acest obiectiv de importan˛„ istoric„?

Calea ferat„ Óngust„ dintre T‚rgu-Mure∫ ∫i Sovata este, domnule prim-ministru, Ón momentul de fa˛„, Ón paragin„, cu g„ri devastate ∫i kilometri Óntregi de ∫in„ furat„. Ea a fost reabilitat„ Ón 1994. Tronsonul feroviar a fost Ónchis Ón 1997, ca nerentabil — mereu nerentabil, totul e nerentabil! —, naveti∫tii care foloseau acest mijloc de transport relativ ieftin r„m‚n‚nd s„ se descurce cum pot.

Cum vede˛i, domnule prim-ministru, reabilitarea ∫i repunerea Ón func˛iune a acestei importante c„i de leg„tur„ din zona T‚rgu-Mure∫—Sovata?

™i, ultima problem„, care e foarte important„ ∫i despre care am vorbit ∫i la declara˛ia politic„, dar nu o pot l„sa f„r„ s„ a∫tept un r„spuns, tot c„tre premierul C„lin Popescu-T„riceanu.

Domnule prim-ministru,

Fostul pre∫edinte al Academiei Rom‚ne, marele c„rturar Eugen Simion, acuz„ actuala conducere a Academiei c„ a blocat proiectul edit„rii manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu.

Nu s-a mai f„cut nimic, este un blocaj total Ón acest punct de interes na˛ional. îAcademia Rom‚n„ stagneaz„ lucrurile. Sunt absolut dezolat“, zice c„rturarul Simion, îde aceast„ problem„. De 9 luni de zile suntem Óntr-o discu˛ie f„r„ sf‚r∫it. Bani pentru facsimilarea manuscriselor exist„ Ón bugetul Academiei Rom‚ne, Óns„ probabil se vor pierde.“

™i noi, senatorii, ∫tim c„ sunt bani, pentru c„ ∫i noi ne-am b„tut pentru ace∫ti bani.

Motivul stagn„rii este legat de faptul c„, p‚n„ Ón prezent, manuscrisele erau tip„rite la Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, singura tipografie capabil„ s„ le tip„reasc„ la standardele cerute. Academia a schimbat Óns„ lucrurile Ón ultima clip„ ∫i s-a ajuns la situa˛ia ca una dintre cele mai nobile, mai curajoase, mai durabile ac˛iuni ale genera˛iei noastre, ∫i anume editarea at‚t de mult dorit„ de to˛i c„rturarii acestei ˛„ri de-a lungul vremii, editarea caietelor lui Eminescu facsimilate, s„ se am‚ne.

V„ cerem, domnule prim-ministru, s„ ne da˛i un r„spuns ∫i, mai ales, s„ interveni˛i pentru ca lucrurile s„ mearg„ normal, a∫a cum Óncepuser„ s„ mearg„.

Mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Viorel Arion, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Interpelare adresat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Microfonul central.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea se adreseaz„ domnului ministru Radu Berceanu.

Lucr„rile de modernizare a drumului na˛ional Simeria— Petro∫ani, Ón lungime de 80 de kilometri, au Ónceput Ón aprilie 2003 ∫i trebuia s„ fie Óncheiate Ón iunie 2006, valoarea total„ a proiectului fiind de 46 milioane euro, conform unui comunicat de pres„ al ministerului, de˛inut la acea vreme de domnul Miron Mitrea.

Œn 19 martie 2003, Administra˛ia Na˛ional„ a Drumurilor, actuala Companie Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale, a contractat aceast„ lucrare cu 3 constructori: îItalstrade“, pentru sectorul Petro∫ani— Baru, îProodeftiki“ ∫i îContransimex“, pentru tronsonul Ha˛eg—Baru Mare, iar pentru segmentul Ha˛eg—Simeria, CCCF — S.A. Bucure∫ti.

Nici p‚n„ la aceast„ dat„ lucr„rile contractate nu au fost finalizate, ele fiind mult Ónt‚rziate.

V„ rog s„-mi comunica˛i ce m„suri a luat Ministerul Transporturilor ∫i Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale pentru urgentarea lucr„rilor, ce sanc˛iuni s-au aplicat pentru Ónt‚rzieri, care sunt noile termene de finalizare a lucr„rilor ∫i cum justifica˛i situa˛ia Ón care s-a ajuns. De asemenea, v„ rog s„-mi comunica˛i dac„ sunt modific„ri Ón derularea contractelor ∫i care sunt acelea.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006

Mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe doamna senator Verginia Vedina∫. Interpelare adresat„ primului-ministru.

Microfonul 2.

Da, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Grupul parlamentar P.R.M., Verginia Vedina∫.

Interpelarea prive∫te scandalul referitor la construc˛ia care se edific„ Ón apropierea Catedralei Romano-Catolice, care a atins propor˛ii uria∫e, care au dep„∫it de mult grani˛ele ˛„rii. Rom‚nia risc„ s„ provoace o reac˛ie de adversitate din partea Sf‚ntului Scaun ∫i a ˛„rilor catolice din Uniunea European„, cu consecin˛e catastrofale pentru ea.

Œn calitate de membru al Comisiei speciale pentru investigarea condi˛iilor de legalitate ∫i oportunitate privind construc˛ia imobilului Cathedral Plaza, Ómi exprim nedumerirea ∫i revolta fa˛„ de pasivitatea pe care a manifestat-o p‚n„ Ón prezent Guvernul rom‚n, care nu a Ón˛eles necesitatea de a interveni pentru a solu˛iona aceast„ problem„.

Ca senator ∫i membru al acestei comisii speciale, v„ solicit, domnule prim-ministru, s„ v„ implica˛i Ón solu˛ionarea acestei probleme ∫i s„ m„ informa˛i cu privire la m„surile Óntreprinse.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar P.S.D. Interpelare adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru al agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale Gheorghe Flutur.

Domnule ministru,

Prin Ordinul nr. 607/2006, publicat Ón îMonitorul Oficial“ nr. 743 din august 2006, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale a aprobat culturile agricole ∫i speciile de animale care beneficiaz„ de pl„˛i na˛ionale directe complementare dup„ data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Œntruc‚t, Ón conformitate cu reglement„rile europene, speciile de porc ∫i pas„re, care de˛in, conform datelor statistice, 64,2% din produc˛ia de carne Ón viu din Rom‚nia, nu vor beneficia de fonduri europene ∫i nici de pl„˛i na˛ionale directe complementare, v„ rog s„-mi preciza˛i ce m„suri a stabilit ministerul pentru sus˛inerea acestor specii Óncep‚nd cu anul 2007, ˛in‚nd cont c„ produc˛ia intern„ de porc ∫i pas„re a sc„zut Ón ultimii ani, iar importurile au crescut substan˛ial.

Solicit acest lucru ∫i pentru informarea corect„ ∫i Ón timp util a produc„torilor din aceste domenii, Ón vederea stabilirii unor strategii care s„-i salveze de la faliment. Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Doamna senator Moisuc, ave˛i de formulat o Óntrebare sau o interpelare? Nu.

Mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe doamna senator Silvia Adriana f c„u. Interpelare adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru al muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.

Pre˛ul de referin˛„ al gigacaloriei aprobat de A.N.R.E. pentru jude˛ul Gala˛i pentru aceast„ iarn„ este de 120 lei/gigacalorie, ceea ce reprezint„ o cre∫tere de 20% fa˛„ de valoarea aprobat„ Ón luna octombrie 2005.

Av‚nd Ón vedere c„ iarna se apropie ∫i c„ 80% din pensionarii din municipiul Gala˛i au pensii sub 500 lei, v„ rug„m a clarifica urm„toarele aspecte:

— dac„ Ón aceast„ iarn„ se mai modific„ pre˛ul de referin˛„ aprobat de A.N.R.E. Ón luna octombrie 2006?

— modalitatea Ón care vor fi acordate ajutoarele pentru Ónc„lzirea locuin˛elor;

— dac„ se va simplifica procedura de acordare a ajutoarelor pentru Ónc„lzire.

Men˛ion„m c„ acum dosarul pentru ajutoarele de Ónc„lzire este extrem de stufos, o cerere are 6 pagini ∫i sunt multe alte formulare de completat.

Av‚nd Ón vedere c„ pierderile de c„ldur„ din instala˛iile de distribu˛ie a energiei termice sunt de 3 ori mai mari dec‚t Ón alte ˛„ri, iar pentru Ónlocuirea conductelor uzate din municipiul Gala˛i sunt necesare aproximativ 90 milioane euro, care este modalitatea prin care autorit„˛ile locale sunt sprijinite pentru modernizarea instala˛iilor de distribu˛ie a energiei termice?

Stimate domnule ministru,

Consider c„ trebuie s„ v„ implica˛i mai mult Ón asigurarea Ónc„lzirii locuin˛elor din aceast„ iarn„. Ca urmare, v„ solicit r„spuns scris ∫i oral cu privire la m„surile Óntreprinse sau planificate de ministerul dumneavoastr„ pentru solu˛ionarea problemelor semnalate anterior.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Funar. Interpelare adresat„ primului-ministru.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Interpelarea este adresat„ domnului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, primul-ministru al Rom‚niei.

Dup„ cum a˛i aflat, Ón sf‚r∫it premierul Ferenc Gyurcsány al Ungariei a recunoscut c„ a min˛it Óncontinuu Ón ultimii doi ani, citez: îEra de-a dreptul clar c„ ceea ce spuneam nu este adev„rat!“ — Ónchei citatul —, a recunoscut premierul Ungariei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 Cu toate c„ dumneavoastr„ ∫i membrii Guvernului rom‚n ∫tia˛i c„ ave˛i de-a face cu un mare mincinos, premierul Ungariei, totu∫i, cu Ónc„lcarea Constitu˛iei Rom‚niei, l-a˛i invitat la Bucure∫ti ∫i a˛i ˛inut, Ón premier„ mondial„, o ∫edin˛„ comun„ a celor dou„ guverne. La masa ministerial„ au stat, de o parte, mincino∫ii din Guvernul de la Budapesta ∫i, de partea cealalt„, cei care i-au am„git pe rom‚ni cu îdreptatea ∫i adev„rul“.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i ce argumente mai ave˛i ∫i dac„ la mijlocul lunii noiembrie anul curent ve˛i merge Ón capitala Ungariei, la o nou„ ∫edin˛„ comun„, cu participarea Guvernelor de la Budapesta ∫i Bucure∫ti, respectiv s„ sta˛i din nou la mas„ cu mincino∫ii unguri ∫i s„ semna˛i alte acorduri Ónrobitoare ∫i Ónjositoare pentru rom‚ni, cum a fost cel privind jefuirea averii Funda˛iei private îGojdu“.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Ioan Corodan. Interpelare adresat„ Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor.

Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 1.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Am o interpelare adresat„ Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, doamnei ministru Sulfina Barbu.

Œn cadrul Conferin˛ei Na˛ionale pentru ™tiin˛a Solului, la sf‚r∫itul lunii august, au avut loc aplica˛ii asupra solului din Maramure∫, efectuate de cei 200 de pedologi rom‚ni ∫i din alte ˛„ri europene ∫i chiar din Japonia.

Rezultatele m„sur„torilor au fost publicate Ón îGhidul aplica˛iilor privind managementul ∫i utilizarea resurselor de sol, protec˛ia mediului ∫i dezvoltarea rural„“, din care afl„m c„ solurile din depresiunea Baia Mare sunt puternic poluate cu metale grele, dup„ cum urmeaz„: cupru — 175mg/kg; plumb — 570 mg/kg; zinc — 288 mg/kg; cadmiu — 4,06 mg/kg.

Metalele grele Ómpr„∫tiate de poluatori sunt acumulate de sol ∫i apoi sunt translocate Ón plante. Din analiza plantelor din depresiunea Baia Mare rezult„ c„ ∫i vegeta˛ia con˛ine metale grele Ón exces: cupru, de 3 ori mai mult dec‚t cel admis; plumb, de 5 ori peste nivelul normal; cadmiu, de 4 ori.

Av‚nd Ón vedere c„ poluarea cu metale grele afecteaz„ nu doar solul ∫i plantele, ci ∫i animalele, implicit omul, media de via˛„ Ón jude˛ul nostru fiind de 62 de ani, fa˛„ de 70 de ani, durata medie de via˛„ Ón Rom‚nia, v„ solicit, doamn„ ministru, s„-mi comunica˛i dac„ cunoa∫te˛i aceast„ situa˛ie ∫i, dac„ da, ce posibilit„˛i exist„ pentru Ómbun„t„˛irea ei ∫i ce m„suri inten˛iona˛i dumneavoastr„ s„ lua˛i.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Œi consult pe cei doi colegi, domnul senator Daea ∫i domnul senator Neagoe, dac„ mai au de formulat interpel„ri. Nu?

Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul ministru Gheorghe Flutur s„ ofere r„spuns colegilor prezen˛i.

**Domnul Gheorghe Flutur** _— ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Agricultorii sunt prezen˛i, chiar dac„ este ora 19,00.

Dar ∫i ministrul agriculturii este prezent. Am r„spuns la 4 interpel„ri.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Pentru doamna senator Doina Silistru sunt preg„tite dou„ r„spunsuri.

Stimat„ doamn„ senator,

La interpelarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón 14 septembrie, v„ comunic„m urm„torul r„spuns.

Œn vederea eficientiz„rii activit„˛ii de cercetare agricol„, pentru orientarea mai pregnant„ a acesteia spre nevoile societ„˛ii, Ón general, ∫i a sectorului agricol, agroalimentar ∫i rural, Ón special, a fost necesar„ o nou„ abordare a activit„˛ii de cercetare Ón Rom‚nia.

Urmare a evolu˛iilor din agricultur„, cercetarea agricol„ se afl„ Ón plin proces evolutiv de restructurare ∫i adaptare sub aspectul dot„rilor tehnice prin programe na˛ionale ∫i interna˛ionale, respectiv cele finan˛ate de Banca Mondial„, Ón vederea acredit„rii ∫i cre∫terii gradului de competitivitate dup„ integrare Ón Uniunea European„.

A∫ vrea, pentru c„ r„spunsul este foarte scurt, s„ v„ spun c‚teva dintre m„surile pe care le-am luat. Am ∫i convenit cu dumneavoastr„.

Fondurile alocate de la bugetul de stat se utilizeaz„ ∫i pentru finan˛area planurilor sectoriale, Ón completarea resurselor financiare ale unit„˛ilor beneficiare, Ón scopul realiz„rii unor activit„˛i de cercetare pe cont propriu sau Ón colaborare cu alte unit„˛i de cercetare. Œn acest sens, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Ón calitatea sa de autoritate public„ finan˛atoare, a elaborat cu avizul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii Planul sectorial de cercetare-dezvoltare pe perioada 2006—2010, cu un buget total Ón sum„ de 102.435.000 RON, din care pentru 2006 e vorba de 8.000.000 RON.

De asemenea, rezultatele pe care preconiz„m s„ le ob˛inem Ón perioada urm„toare sunt: cre∫terea competitivit„˛ii produc„torilor agricoli ∫i procesatorilor de produse agricole, Ón condi˛iile ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„; Ónt„rirea capacit„˛ii sistemului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 na˛ional de cercetare de a furniza cuno∫tin˛e ∫i informa˛ii ∫i de a crea deprinderi agricole pe baza nevoilor subsectorului agroalimentar, conform cerin˛elor Uniunii Europene; cre∫terea capacit„˛ii speciali∫tilor Ón cercetare, dezvoltare ∫i siguran˛a alimentar„; accesul sporit al agricultorilor ∫i procesatorilor la cunoa∫terea tehnologiilor de produc˛ie, control al calit„˛ii, al siguran˛ei alimentare, de prelucrare ∫i de desfacere a alimentelor.

Atribuirea contractelor de care dumneavoastr„ a˛i Óntrebat, de finan˛are pentru realizarea proiectelor cuprinse Ón planul sectorial al Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, se va face imediat dup„ publicarea ordinului de aprobare a acestuia, Ón sistem competi˛ional sau Ón mod direct, Ón conformitate cu Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.266/2004 pentru norme metodologice privind contractarea, finan˛area, monitorizarea ∫i evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare.

Acesta este primul r„spuns.

## V„ mul˛umesc.

Da˛i-mi voie s„ consult pe doamna senator dac„ este mul˛umit„ de r„spunsul oferit.

V„ rog, doamna senator Doina Silistru.

## Domnule ministru,

Am Ón˛eles din r„spunsul dumneavoastr„ c„ sunte˛i numai Ón faza de scoatere la licita˛ie a programului respectiv ∫i a aloc„rii banilor pentru cercetare.

Suntem la sf‚r∫itul lunii septembrie. Crede˛i c„ p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2006 va avea parte cercetarea ∫tiin˛ific„ din agricultur„ de ace∫ti bani? Eu nu cred.

Œn al doilea r‚nd, suma alocat„ prin buget pentru cercetarea ∫tiin˛ific„ din agricultur„ de la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale era de 28.035 RON. Dumneavoastr„ a˛i spus c„ ve˛i aloca 8.000 RON..., deci 8.000.000.

## Doamna senator,

Œn primul r‚nd, programele acestea de cercetare pe care le avem cu Banca Mondial„ au fost negociate. Zilele acestea avem a doua rund„ de negocieri cu Banca Mondial„, pentru c„ nu mergem neap„rat pe anii calendaristici. Problema negocierii cu Banca Mondial„... ™ti˛i c„ are ni∫te proceduri care depind ∫i de instruc˛iunile B„ncii Mondiale, dar avem tot interesul ca p‚n„ la sf‚r∫itul anului s„ cheltuim o parte din bani.

Œn al doilea r‚nd, legat de fondurile care sunt alocate cercet„rii, vreau s„ v„ reamintesc programul de restructurare fundamental„ pe care Ól avem Ón cercetarea din agricultur„, care merge concomitent cu alocarea acestor resurse.

Consider c„, dac„ au fost fixa˛i bani prin buget pentru cercetarea ∫tiin˛ific„ de la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, ace∫ti bani trebuiau aloca˛i p‚n„ la

aceast„ dat„. ™i, oricum, suma pe care a˛i spus c„ o ve˛i da p‚n„ la sf‚r∫itul anului este mult mai mic„ dec‚t cea prev„zut„ Ón buget.

A∫ vrea s„ v„ spun un singur lucru, dac„ Ómi permite˛i, domnule pre∫edinte.

V„ rog.

Pentru c„ suntem Óntr-o discu˛ie, eu trebuie s„ v„ dau r„spuns la o interpelare.

Strategia Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale este de reorganizare ∫i de restructurare a cercet„rii din agricultur„. ™ti˛i foarte bine c„ Ón momentul de fa˛„ avem 70 de sta˛iuni ∫i institute care au circa 69.000 ha de teren.

Pentru bugetul anului viitor am prev„zut sume expres pentru cercetare, ca cercetarea s„ fie finan˛at„ de la bugetul de stat, iar cea mai mare parte a terenurilor s„ fie retrocedate. ™i asta face obiectul noii legi care modific„ Legea nr. 290/2002 privind cercetarea. Œn acest context, ac˛ion„m ∫i cu finan˛area.

V„ rog, alte r„spunsuri.

A doua interpelare este adresat„ tot de doamna senator Silistru.

La Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„, care a fost Ónregistrat„ Ón data de 14 septembrie la Senat, vreau s„ v„ comunic urm„torul r„spuns.

Proiectul îModernizarea Sistemului de Informare ∫i Cunoa∫tere Ón Agricultur„“ — MAKIS, finan˛at printr-un Ómprumut contractat de statul rom‚n de la Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare B.I.R.D., este destinat, printre altele, sprijinului reformei cercet„rii Ón 5 institute na˛ionale de cercetare, at‚t prin acordarea de asisten˛„ tehnic„ necesar„ Óntocmirii ∫i implement„rii planurilor de reform„, c‚t ∫i prin finan˛area unor investi˛ii directe, cheltuieli de capital ∫i lucr„ri civile destinate Ómbun„t„˛irii capacit„˛ii respectivelor institute de a r„spunde cerin˛elor de pia˛„ existente odat„ cu intrarea Ón Uniunea European„.

Cele 5 institute na˛ionale de cercetare din domenii prioritare sunt: Institutul Na˛ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii Ón Horticultur„ ™tef„ne∫ti, ∫i v„ spun ∫i suma pentru ™tef„ne∫ti, este de 740.000 euro; este Institutul Na˛ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie...

## Domnule ministru, numai pu˛in.

Am sentimentul c„ a˛i oferit r„spunsul ∫i Ón scris. Doamna senator spune c„ este mul˛umit„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006

Domnule ministru,

Am s„ studiez materialul, ∫tiu c„ este un material lung ∫i, dac„ o s„ observ ceva, voi veni cu o nou„ interpelare sau m„ voi adresa personal.

V„ mul˛umesc. Œn˛eleg c„ r„spunsul este acceptat.

Domnule pre∫edinte,

Am un r„spuns la o interpelare formulat„ de domnul senator Sever ™ter.

V„d c„ nu este Ón sal„, dar mi-a comunicat c„ a primit r„spunsul ∫i este mul˛umit. E vorba de silvicultur„, amenajarea p„durilor private.

V„ mul˛umesc.

Alte r„spunsuri, dac„ mai ave˛i.

Ultimul r„spuns este pentru domnul senator Daea, la Óntrebarea formulat„ Ón data de 7 septembrie, referitor la situa˛ia exploata˛iilor agricole din Rom‚nia, r„spuns care a necesitat o lucrare laborioas„. E vorba de situa˛ia privind structurile dimensionale ale exploata˛iilor din zootehnie ∫i din vegetal.

Vreau s„ v„ spun c„ v„ putem comunica Ón momentul de fa˛„ situa˛ia Ón domeniul zootehniei, iar Ón ceea ce prive∫te vegetalul, av‚nd Ón vedere sprijinul care s-a acordat Ón aceast„ perioad„ ∫i inventarul pe care Ól facem, v„ rug„m s„ fi˛i de acord ca s„ vi-l elabor„m Ón perioada urm„toare. Este un material foarte laborios pentru c„ e vorba de... Aici, s„ v„ dau un exemplu, 1.600.000 de exploata˛ii pentru vaci cu lapte. E vorba de ferme pentru cre∫terea porcilor.

™i atunci ni s-a cerut aceast„ situa˛ie pe jude˛e, v-am Óntocmit-o la zootehnie, iar la vegetal Ón c‚teva zile o vom finaliza ∫i v„ vom comunica.

V„ mul˛umesc.

Punctul de vedere al domnului senator. Microfonul 3.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Sigur, este, cum m„ a∫teptam, un r„spuns tehnic ∫i un volum de munc„ care impune prelucrarea datelor. De aceea admit ∫i pozi˛ia pe care a avut-o domnul ministru aici, Ón˛eleg‚nd ca Ón etapa urm„toare s„-mi comunice restul de date.

V„ mul˛umesc.

Sunt mul˛umit de r„spunsul pe care mi l-a dat.

Mai ave˛i r„spunsuri? Nu. Altcineva, v„ rog. Domnul secretar de stat, microfonul 8.

Am o interpelare a doamnei senator Silvia Adriana f c„u ∫i a domnului senator Otilian Neagoe.

V„ rog, sunt prezen˛i am‚ndoi colegii.

Pentru doamna senator Silvia Adriana f c„u.

Interpelarea se refer„ la un domeniu pe care Ól gestioneaz„ ministerul nostru, respectiv situa˛ia locuin˛elor celor care au fost evacua˛i din case ca urmare a procesului de retrocedare.

Œn conformitate cu prevederile Programului de guvernare, procesul de descentralizare Ónceput Ón 1998 a fost relansat, av‚ndu-se Ón vedere ca, Ón principiu, Guvernul s„-∫i limiteze sfera de interven˛ie Ón actul de guvernare local, sprijinind doar anumite programe, acolo unde capacitatea financiar„ a autorit„˛ilor publice locale nu reu∫e∫te s„ rezolve problemele.

Œn principiu, locuin˛ele prin care se dezvolt„ fondul locativ de stat sunt cele realizate sau care se realizeaz„ prin Programul de construc˛ii locuin˛e pentru tineri, de stat, Ónchirieri, conform Legii nr. 152/1998 privind Ónfiin˛area A.N.L. ∫i care se realizeaz„ prin Programul de construc˛ii locuin˛e sociale, conform Legii locuin˛ei nr. 114/1996. Deci sunt cele dou„ programe prin care ministerul nostru sprijin„ autorit„˛ile publice locale.

Prin modific„rile aduse sistematic legisla˛iei, la aceast„ or„ se permite ca autorit„˛ile publice locale s„ repartizeze ∫i locuin˛e acestor familii sau locuin˛e din fonduri pentru Ónchiriere s„ se repartizeze acestor familii evacuate sau Ón curs de evacuare din locuin˛ele care au apar˛inut fo∫tilor proprietari. Œn plus, pot participa la programul de locuin˛e cu credit ipotecar, acord‚ndu-se ∫i acestor familii subven˛ii de p‚n„ la 20%, ca ∫i altor categorii sociale.

Deci, Ón principal, prin aceste dou„ p‚rghii, ministerul nostru sprijin„ familiile care vor fi sau sunt evacuate deja din locuin˛ele apar˛in‚nd fo∫tilor proprietari.

Vom trimite Ón detaliu r„spunsul Ón scris.

V„ mul˛umesc.

Consult pe doamna senator dac„ este de acord cu r„spunsul oferit.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

A∫tept r„spunsul scris, cu rug„mintea de a preciza toate acele modific„ri legislative despre care vorbea˛i ∫i care, de asemenea, specific„ exact procentajul Ón care aceste persoane pot primi o cot„-parte din locuin˛ele sociale care sunt construite pentru tineri.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dac„ mai ave˛i ∫i alte r„spunsuri?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006

V„ vom trimite Ón detaliu r„spunsul.

Reparti˛ia o vor face autorit„˛ile publice locale. Noi stabilim doar cadrul ∫i, din total fond destinat pentru Ónchirieri, un minimum de 20% s„ fie repartizat unor asemenea genuri de familii.

V„ mul˛umesc.

Am Ón˛eles c„ dori˛i s„ oferi˛i r„spuns ∫i domnului senator Otilian Neagoe.

Pentru domnul senator Otilian Neagoe.

Referitor la lucr„rile de pe DN 1 Bra∫ov—Sibiu, Domnia Sa se intereseaz„ care este stadiul lucr„rilor, care sunt termenele de finalizare ∫i, respectiv, constructorii.

Fac precizarea c„ lucrarea a fost Ómp„r˛it„ Ón 3 tronsoane, ordinul de Óncepere a fost emis Ón data de 3 iulie 2006, termen de execu˛ie 24 de luni, deci trebuie s„ termine Ón 3 iulie 2008. La aceast„ or„, constructorii sunt Ón grafic. Cele 3 tronsoane sunt Bra∫ov—™ercaia, ™ercaia—Arpa∫u ∫i, respectiv, Arpa∫u de Jos—Vestem.

Deci lucr„rile sunt abia Óncepute. Termenul de execu˛ie este de doi ani.

V„ vom Ónainta r„spunsul Ón scris.

V„ mul˛umesc. V„ rog, domnule senator.

Domnule ministru,

Œntrebarea era mai precis„. Se referea la lucr„rile care au Ónceput la podurile dintre M‚ndra ∫i Voila.

Care este logica pentru care aceste poduri au fost atacate Ón acela∫i timp, sunt decopertate pe jum„tate din por˛iunea acestor poduri ∫i nu se lucreaz„ acolo? De ast„-var„ sunt decopertate pe jum„tate din por˛iunea fiec„rui pod ∫i nu lucreaz„ nimeni. Nu sunt nici utilaje, nici oameni. Eu nu cred c„ se pot face lucr„ri f„r„ utilaje ∫i f„r„ oameni. Cine verific„?

De aceea am Óntrebat ∫i cine este constructorul, pentru c„ situa˛ia este de-a dreptul dezastruoas„. Pe DN 1 sunt cozi de autovehicule care stau. Nu se putea aborda pod dup„ pod? Œn felul acesta nu se d„dea peste cap tot traficul Ón aceast„ zon„. Aceasta era Óntrebarea.

Din p„cate, nu am primit un r„spuns care s„ m„ l„mureasc„.

V„ rog.

Dac„ Ómi permite˛i, domnule senator, este vorba de localit„˛ile M‚ndra ∫i Voila.

Eu nu am r„spunsul, nu coordonez eu activitatea. R„spunsul este global pe cele 3 tronsoane. Nu cunosc cazul particular. Vom reformula, eventual s„ facem referiri ∫i la cele dou„ puncte concrete. Dar contractul este...

Œntre timp, au mai fost atacate ∫i alte poduri. Deja se lucreaz„ de la Codlea, pe aceea∫i logic„: decopertate pe jum„tate de por˛iune ∫i, ici-acolo, lucreaz„ c‚te un muncitor sau c‚te un utilaj. Deci acum sunt vreo 8 poduri care sunt Ón construc˛ie ∫i lipsesc efectivele de oameni ∫i de utilaje.

Cred c„ ar fi timpul s„-i verifica˛i pe cei care lucreaz„ acolo, altfel tot traficul pe DN 1 pe aceast„ por˛iune este dat peste cap. Vine iarna, vine frigul, vin z„pezile, nu ∫tiu ce se va Ónt‚mpla. Va fi un dezastru.

Mul˛umesc, domnule senator.

V„ rog, domnule secretar de stat, s„ dispune˛i verific„ri ∫i s„ oferi˛i r„spunsurile concrete.

Din inform„rile pe care le avem, sunt Ón grafic. Noi o s„ dispunem din nou verific„ri, dar nu s-au f„cut grafice pe fiecare opera˛ie Ón parte. Sunt lucr„ri de c‚te 60 de kilometri acordate unui singur constructor, sunt lucr„ri mari.

Œn situa˛ia aceasta, ajunge greu... Totu∫i, dac„ este un singur muncitor pe 60 de km, Ói trebuie c‚teva s„pt„m‚ni bune s„-i parcurg„.

Dac„ au plecat pe urmele lui badea C‚r˛an... Alt„ interpelare.

La un moment dat era la alt pod c‚nd domnul senator a verificat unul din poduri.

Vom veni cu complet„ri, domnule senator.

Dac„-mi permite˛i, mai avem un r„spuns pentru domnul senator Funar. Am Ón˛eles c„ nu este pe lista de ast„zi, dar, fiind prezent, dac„-mi este permis...

Domnul senator Funar nu poate s„ fie absent. Nu ∫tie acest cuv‚nt, îabsent“!

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Interpelarea formulat„ de domnul senator Funar vizeaz„ pe domnul ministru László Borbély, ministrul delegat pentru lucr„ri publice, Ón care ni se cere s„ prezent„m num„rul de construc˛ii, blocuri de locuin˛e, hale, case de toate tipurile construite ilegal.

Domnule senator,

Dac„-mi permite˛i, nu de˛inem asemenea baz„ de date, ministerul nostru nu are nicio competen˛„ Ón acest sens, competen˛ele sunt la Inspec˛ia de Stat pentru Construc˛ii, cu filiale teritoriale, ∫i, respectiv, autorit„˛ile publice locale. Noi numai Ón situa˛ia Ón care suntem sesiza˛i Ón anumite cazuri d„m consultan˛„ de specialitate, Ón rest nu depunem baza de date. Œmi pare r„u.

V„ rog, domnule senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Onorat Senat,

Eu sunt surprins de acest r„spuns ∫i de faptul c„ Ministerul respectiv al Construc˛iilor nu are o baz„ de date privind construc˛iile ilegale.

S-a ajuns la un fenomen Ón toat„ ˛ara ∫i mai ales la Cluj-Napoca, unde de doi ani se construiesc ilegal blocuri de locuin˛e. Sunt firme care au realizat 10-15 blocuri de locuin˛e f„r„ nicio autoriza˛ie de construire ∫i eu am solicitat aceast„ situa˛ie pe ˛ar„, pe jude˛e ∫i cu referire special„ la Cluj-Napoca, pentru c„ s-a ajuns Ón situa˛ia s„ se elibereze autoriza˛ie de construire pentru blocurile aflate la acoperi∫. Ast„zi s-a eliberat autoriza˛ie de construire ∫i peste 3 zile s-a eliberat dovada de luare Ón folosin˛„, a∫a s-a lucrat! ™paga am aflat c„ este dou„ apartamente Óntr-un bloc de locuin˛e.

Dau de lucru ∫i Parchetului pe tema aceasta, dar v„ rog pe dumneavoastr„ de la minister s„ v„ pune˛i la punct. Nu Ónt‚mpl„tor a ap„rut o gre∫eal„ Ón adresarea c„tre domnul ministru, dumneavoastr„ a˛i citit repede, îministru de legat“, pentru c„ sunt mul˛i care fac ilegalit„˛i Ón domeniul construc˛iilor, iar dumneavoastr„ la minister nu ave˛i nicio baz„ de date referitoare nici la construc˛iile legale, nici la cele ilegale.

Ar trebui schimbat„ denumirea ministerului, dar insist ∫i solicit r„spunsul la interpelarea formulat„. Nu m„ trimite˛i Ón alt„ parte, la Inspectoratul de Stat Ón Construc˛ii ∫i la alte institu˛ii.

V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnule senator,

Cu toat„ p„rerea de r„u, ∫i noi suntem nemul˛umi˛i c„ Inspec˛ia de Stat Ón Construc˛ii nu mai este la ministerul nostru. Noi promov„m legisla˛ie Ón domeniu, dar nu putem verifica calitatea Ón construc˛ii. Nu avem nici competen˛„, nici direc˛ii de specialitate, nici oameni care s„ se mai ocupe de aceast„ baz„ de date.

Mul˛umim.

Mul˛umesc.

Mai ave˛i vreun r„spuns de oferit colegilor?

Nu, domnule pre∫edinte. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Microfonul 9, v„ rog.

V„ rog s„ preciza˛i c„ruia dintre colegi dori˛i s„-i oferi˛i r„spuns.

## **Domnul Anton Niculescu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

M„ numesc Anton Niculescu ∫i am de oferit r„spuns la interpelarea formulat„ de doamna senator Viorica Georgeta Pompilia Moisuc Ón data de 11 septembrie 2006 privind sprijinirea etnicilor rom‚ni din regiunea Cern„u˛i, Ucraina.

Referitor la interpelarea dumneavoastr„, precizez urm„toarele.

Œn cursul anul 2006, Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru Rela˛iile cu Rom‚nii de Pretutindeni, a alocat suma de 131.900 RON pentru derularea de proiecte Ón beneficul comunit„˛ii rom‚ne∫ti din Ucraina.

Printre acestea se num„r„ ∫i proiectele propuse de Editura Alexandru cel Bun, la care v„ referi˛i dumneavoastr„, din Cern„u˛i, de exemplu editarea caietelor literare ∫i a volumului îUn sat bucovinean de pe Valea Siretului — P„tr„u˛ii de Jos. M„rturii spirituale“, colec˛ia folcloric„ a profesorului Valeriu Zmo∫u, precum ∫i organizarea Salonului de Carte de la Cern„u˛i ∫i dotarea acestuia cu aparatur„ de birotic„. Men˛ion„m c„ editura este un partener care s-a bucurat de sprijinul nostru constant ∫i pe care Ól apreciem pentru activit„˛ile de promovare a limbii ∫i culturii rom‚ne.

Œnfiin˛area unei filiale a Institutului Cultural Rom‚n la Cern„u˛i face parte din proiectele aflate Ón aten˛ia Ministerului Afacerilor Externe din anul 2005, fiind abordat deja Ón cadrul Ónt‚lnirilor oficiale. Un astfel de proiect se realizeaz„ pe baz„ de reciprocitate ∫i va constitui unul dintre subiectele aflate pe agenda celei de-a V-a Sesiuni a Comisiei mixte, ce urmeaz„ s„ aib„ loc Ón aceast„ toamn„.

Œn ceea ce prive∫te Tratatul, rela˛iile de bun„ vecin„tate ∫i cooperare dintre Rom‚nia ∫i Ucraina, acesta nu con˛ine prevederi referitoare la Ónfiin˛area unei universit„˛i multiculturale la Cern„u˛i. Aceasta a fost o solicitare a comunit„˛ii rom‚ne∫ti, abordat„ constant Ón dialogul bilateral.

Protocolul celei de-a III-a Sesiuni a Comisiei mixte pe problemele respect„rii drepturilor minorit„˛ilor na˛ionale Óntre Rom‚nia ∫i Ucraina prevede Ónfiin˛area de linii complete cu predare Ón limbile rom‚n„ la Universitatea îIuri Fetcovici“ din Cern„u˛i ∫i ucrainean„ la Universitatea î™tefan cel Mare“ din Suceava.

La ora actual„, avem Ón vedere reluarea discu˛iilor asupra conceptului de universitate multicultural„, cu toate aspectele care trebuie avute Ón vedere Ón prezent, urm‚nd s„ identific„m partenerii ∫i modalit„˛ile prin care acesta poate fi pus Ón practic„.

V„ sigur c„ Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru Rela˛iile cu Rom‚nii de Pretutindeni, va acorda ∫i Ón viitor cona˛ionalilor no∫tri din Ucraina aten˛ia ∫i sprijinul necesare Ón demersul de afirmare a identit„˛ii na˛ionale, Ón conformitate cu standardele europene Ón vigoare.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006

## Mul˛umesc.

O consult pe doamna senator dac„ este mul˛umit„ de r„spunsul oferit de domnul secretar de stat.

Domnule pre∫edinte ∫i domnule secretar de stat, Eram s„pt„m‚na trecut„ Óntr-un sat din jude˛ul Neam˛ c‚nd am primit mai multe telefoane de la rom‚nii din Ucraina, din Cern„u˛i ∫i din Suceava, care ∫tiau c„ am f„cut o interpelare ∫i mi-au spus: îEi, bine, s-au deblocat fondurile?“.

Vreau s„ v„ spun, domnule secretar de stat, c„ acele proiecte despre care am Óntrebat dac„ au fost sau nu puse Ón aplicare nu erau nici m„car luate Ón discu˛ie Ón luna septembrie, c‚nd am f„cut interpelarea, iar Salonul de Carte era pus pe linie moart„ din cauza tocmai a dezinteresului total al Departamentului pentru Rom‚nii de Pretutindeni.

Œn ceea ce prive∫te Editura Alexandru cel Bun, am specificat Ón interpelare c„ Ón momentul de fa˛„ — editur„ pe care Ón˛eleg c„ o apreciaz„ foarte mult, Ói apreciaz„ activitatea! —, spuneam Ón interpelare c„ nu are Ón momentul de fa˛„ niciun calculator, niciun scaner, niciun copiator ∫i Óntrebam dac„ ministerul sau departamentul este Ón m„sur„ s„ doteze aceast„ editur„ cu asemenea aparatur„ de birotic„ ultraperformant„, ca s„ zic, pentru c„ Ón momentul de fa˛„ se lucreaz„ acas„ la fiecare. Œn˛eleg c„ o aprecia˛i foarte mult...

A˛i mai fost dumneavoastr„ o dat„ pus de mine Óntr-o situa˛ie cumva delicat„ anul trecut, c‚nd mi-a˛i r„spuns, era vorba despre o discu˛ie mai la obiect, c„ nu este Ón parohia dumneavoastr„ ∫i c„ nu pute˛i s„-mi da˛i r„spunsul.

Presupun c„ nici acum nu mi-l pute˛i da. Œn˛eleg situa˛ia Ón care sunte˛i, dar a∫ vrea s„-i comunica˛i domnului ministru Ungureanu din partea mea c„ ar trebui s„ ia exemplu de la domnul ministru Flutur, care se ostene∫te s„ vin„ Ón fa˛a Senatului ∫i s„ dea r„spunsuri complete ∫i c‚t mai tehnice posibil celor care Ói adreseaz„ Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Œn alt„ ordine de idei, a∫ vrea s„ v„ spun c„ problema universit„˛ii acesteia multiculturale de la Cern„u˛i a fost adus„ Ón discu˛ie demult, de c‚nd Conven˛ia a Óncheiat Tratatul cu Ucraina, a fost reluat„ ∫i cu domnul pre∫edinte Constantinescu ∫i, ulterior, cu domnul pre∫edinte Iliescu. Fiecare a spus, probabil f„r„ s„ ∫tie unul de cel„lalt, Óns„ eu ∫tiu c„ au fost aceia∫i oameni la discu˛iile de la Palatul Cotroceni: îNu avem la spate un sac de bani ca s„ finan˛„m aceast„ universitate multicultural„!“.

™tiu c„ Ón momentul de fa˛„ nici nu se pune problema unei asemenea universit„˛i din partea ucrainean„, Ón ceea ce prive∫te Institutul Cultural de la Cern„u˛i. Ei bine, ∫tiu mai multe dec‚t mi-a˛i spus dumneavoastr„, ∫tiu c„ nici nu se are Ón vedere a∫a ceva ∫i c„ este, probabil, Ón discu˛ie un Institut Cultural la Kiev, ceea ce pentru rom‚ni nu are absolut niciun fel de relevan˛„, dat„ fiind existen˛a lor Óntr-o anumit„ zon„ a Ucrainei, ∫i nu la Kiev.

A∫a Ónc‚t, iat„, domnule secretar de stat, v„ rog s„ comunica˛i c„ voi reveni asupra acestor probleme Óntr-o alt„ interpelare, pentru c„ r„spunsul a fost diplomatic ∫i destul de vag.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, dac„ dori˛i s„ comenta˛i?

Nu, mul˛umesc.

Mai ave˛i ∫i alte r„spunsuri?

Nu.

Mul˛umim.

V„ rog s„ preciza˛i c„ruia dintre colegi Ói oferi˛i r„spuns.

## **Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.

Am un r„spuns pentru domnul senator Ioan Corodan.

Referitor la evaluarea co∫ului zilnic de consum lunar, a fost aprobat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 217/2000, iar evaluarea co∫ului minim de consum lunar se face trimestrial de c„tre Institutul Na˛ional de Statistic„.

Men˛ion„m c„ valorile co∫ului minim de consum lunar au fost aprobate, potrivit art. 2 din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 217/2000, numai pentru intervalul trimestrul al IV-lea al anului 2000—trimestrul al II-lea 2003.

Prin lit. a) a art. 23 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor m„suri de reorganizare Ón cadrul administra˛iei publice centrale a fost abrogat art. 2 din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 217/2000, astfel Ónc‚t, de la data intr„rii Ón vigoare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2004, aprobarea valorii co∫ului minim de consum lunar prin Hot„r‚re de Guvern ∫i, respectiv, publicarea acesteia Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei nu mai sunt obligatorii.

Men˛ion„m c„ informa˛iile suplimentare legate de co∫ul minim de consum lunar se pot ob˛ine de la Institutul Na˛ional de Statistic„ ∫i, a∫ spune, mai mult, exist„ o metodologie care este monitorizat„ de Institutul Na˛ional de Statistic„.

Mul˛umesc.

Mul˛umim.

Consult pe domnul senator dac„ este mul˛umit de r„spuns.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006

Œi mul˛umesc domnului C„t„lin D„nil„ c„ a f„cut efortul de a veni ∫i de a ne informa c„ nu se ocup„ d‚n∫ii de aceast„ problem„. Eu Ól cred, o s„ revin cu Óntrebarea acolo unde consider„m c„ este necesar.

Dar a∫ avea o problem„, nu legat„ de domnul secretar de stat, ci legat„ Ón primul r‚nd de ni∫te Óntreb„ri care trebuiau s„ ni se dea ast„zi.

Dup„ cum se ∫tie, se solicit„ am‚nare la multe dintre Óntreb„rile pe care le-am adresat noi ∫i m-a∫ referi, Ón primul r‚nd, la Óntrebarea adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, domnului ministru Codru˛ ™ere∫, referitor la ceea ce Ónseamn„ mineritul din Maramure∫, care este soarta acestui minerit din Maramure∫ ∫i ce se va Ónt‚mpla cu oamenii care sunt Ón momentul de fa˛„ angaja˛i Ón sistemul minier, lucru pe care toat„ lumea Ól a∫teapt„.

Nici liderii de sindicat, nici administra˛ia nu ∫tie ce se va Ónt‚mpla cu acest minerit ∫i cu ace∫ti oameni. ™tim foarte bine c„ Ón 2006, Ón decembrie, expir„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003, ceea ce Ónseamn„ disponibilizarea personalului ∫i toat„ lumea a∫teapt„ un r„spuns clar.

D‚nsul este reprezentantul Maramure∫ului Ón Senatul Rom‚niei ∫i a ajuns promovat din Circumscrip˛ia electoral„ nr. 26 Maramure∫.

Lumea trebuie s„ ∫tie care va fi soarta acestor oameni ∫i se pare c„ nu se dore∫te r„spunsul la aceste Óntreb„ri, de∫i, noi ∫tim foarte bine, conform Constitu˛iei ∫i regulamentului, Ón termen de dou„ s„pt„m‚ni trebuie

s„ primim r„spuns scris. Au trecut dou„ s„pt„m‚ni. Nici m„car r„spunsul oral nu au venit s„ ni-l prezinte. ™i sunt foarte indignat ∫i sup„rat pe ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i referitor la finan˛area ∫i modul de rezolvare a drumurilor din Maramure∫.

Eu vin ∫i ridic aceste probleme nu Ón nume propriu, ci le ridic Ón numele celor care ne-au trimis aici ∫i a∫ ruga, domnule pre∫edinte, s„ se fac„ ceva ca s„ ni se ofere r„spunsurile cerute.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Mai ave˛i ∫i alte r„spunsuri?

Nu.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc.

Œi rog pe colegii senatori s„ verifice dac„ au fost Ónaintate r„spunsurile Ón scris ∫i s„ solicit„m, prin intermediul Ministerului pentru Rela˛ia cu Parlamentul, pentru o ∫edin˛„ viitoare, r„spunsurile cel pu˛in Ón scris.

V„ mul˛umesc.

Da˛i-mi voie s„ declar Óncheiat„ ∫edin˛a Senatului, nemaifiind alte Óntreb„ri, interpel„ri sau r„spunsuri la acestea.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|124509]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 141/12.X.2006 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul: 6,72 lei