Márton Árpád Francisc

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Doamn„ ∫i domnule vicepre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Stima˛i invita˛i,

Permite˛i-mi s„ fiu subiectiv ∫i s„ am reflec˛ia omului care Ón luna decembrie 1989 nu a p„r„sit nici pentru o clip„ ora∫ul Sf‚ntul Gheorghe din jude˛ul Covasna.

Revolu˛ia, cum s-a mai spus, a Ónceput la Timi∫oara, c‚nd enoria∫ilor care s-au str‚ns Ón jurul casei pastorului reformat To˝kés László li s-au al„turat ceilal˛i cet„˛eni ai Timi∫oarei, rom‚ni, germani, s‚rbi ∫i de alte na˛ionalit„˛i. Atunci, acolo, ei au fost Ómpreun„, pentru c„ au vrut s„ scape de dictatura comunist„. Revolu˛ia s-a extins la Arad, iar Ón data de 21 decembrie la Bucure∫ti, Cluj, T‚rgu-Mure∫, Bra∫ov.

Eu, Ón form„ semioficial„, am aflat de eveniment de la pre∫edintele culturii jude˛ene de atunci, pentru c„ pe data de 17 decembrie ar fi trebuit s„ avem vizionarea unei piese al c„rei regizor am fost, îPhiloctet“ de Sofocle, istoria unui b„tr‚n pedepsit de zei pentru c„ s-a r„zvr„tit Ómpotriva lor. Pe atunci a∫a ar„tau micile noastre disiden˛e... Deci Ón 17 decembrie mi s-a spus c„ nu putem avea vizionarea din cauza evenimentelor de la Timi∫oara, dar c„ o vom face Ón 22 decembrie, c„ci p‚n„ atunci lucrurile se vor lini∫ti. Noi ne-am Ón˛eles cu actorii c„ de nu va fi vizionare nici pe 22 vom face o repeti˛ie cu public.

Pe urm„ am mai aflat c„ Ón ziua de 21 decembrie Ón unele sec˛ii din marile fabrici din Sf‚ntul Gheorghe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 200/29.XII.2006 muncitorii au intrat Ón grev„, iar dis-de-diminea˛„, Ón data de 22, au pornit Óncolona˛i, prima dat„ c„tre celelalte fabrici, iar apoi spre centru.

Noi ne-am dus la teatru, doar urma s„ avem o vizionare sau o repeti˛ie cu public. Vizavi de teatru, sediul Partidului Comunist era Ónconjurat de camioanele armatei, umplute cu teri∫tii de la v‚n„torii de munte, Ónarma˛i. Noi doar st„team Ón strad„, simpli privitori, am fost Óns„ avertiza˛i c„ s-ar putea s„ se trag„, dar n-am plecat.

Œn sf‚r∫it, au sosit coloanele de muncitori, conduse de o dubi˛„, mi se pare. Tot centrul ora∫ului s-a umplut de oameni. Primul secretar, care p‚n„ atunci nici Ón particular n-a scos o boab„ Ón limba maghiar„, de pe balconul sediului P.C.R. a Óncercat s„ vorbeasc„ mul˛imii Ón aceast„ limb„. A fost fluierat ∫i huiduit. S-a retras.

La un moment dat, b„tr‚nul actor Zsoldos Árpád, care urma s„ joace Ón pies„ rolul r„zvr„titului, s-a suit pe dubi˛„ cu un copil de c‚teva luni sau s„pt„m‚ni Ón bra˛e, spun‚nd: îAm Ón bra˛e un copil rom‚n. Noi vrem s„ fim liberi!“. Atunci b„tr‚nul actor maghiar ∫i pruncul rom‚n erau Ómpreun„ pentru libertate. Noi, to˛i ceilal˛i, Ómpreun„, am f„cut doar figura˛ie. A fost o repeti˛ie cu public grandioas„. Am scandat îUnitate!“ ∫i am crezut Ón ea. Am mai scandat îArmata e cu noi!“ ∫i am sperat s„ fie a∫a, de∫i teri∫tii, cu lacrimi Ón ochi, aveau Ónc„ arma Ón m‚n„. T‚n„rul lor comandant i-a sc„pat de obliga˛ia ingrat„ de a trage Ón mul˛ime ∫i a trecut de partea protestatarilor. Œn ziua aceea, la Sf‚ntul Gheorghe nu s-a tras ∫i n-a murit nimeni.