Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 29 decembrie 2006 · monitorul.ai

## V„ mul˛umesc.

Doamn„ pre∫edinte ∫i domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari colegi, Domnilor mini∫tri, Domnilor invita˛i, Doamnelor ∫i domnilor,

Iat„-ne din nou Ón preajma Zilei libert„˛ii rom‚ne∫ti, a∫a cum a proclamat-o Parlamentul nostru printr-o lege special„, pe care, probabil, numai noi o respect„m.

O zi esen˛ial„ Ón destinele na˛iunii, cu urm„ri pe care genera˛ia noastr„ le tr„ie∫te zilnic, cu luminile ∫i cu umbrele cotidianului politic ∫i civic, economic ∫i social, cultural ∫i religios, care confirm„ la fiecare pas admirabila spus„ a unui precursor ilustru al celei mai notabile revolu˛ii din istoria lumii, a unui nume de marc„ al luminilor europene. îLibertatea“, scria Jean-Jacques Rousseau acum mai mult de dou„ secole, îeste o hran„ suculent„, dar cu o digestie dificil„“.

Œn fapt, cazul rom‚nesc ne conduce spre constatarea c„ Ón ultimii 17 ani ne-am aflat adesea Ón fa˛a unor intoxica˛ii cu libertate, care au Ómboln„vit nu pu˛ini rom‚ni, rom‚ni pentru care paternalismul, dictatura, supu∫enia, obsedanta ascultare erau pe cale s„ devin„ un mod de via˛„, dac„ exasperarea colectiv„ nu devenea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 200/29.XII.2006 revolt„, explozie popular„, anticeau∫ist„ mai Ónt‚i, imediat dup„ aceea anticomunist„, apoi revolu˛ie schimb„toare a unui Óntreg sistem, cu trepte care s-au numit Ón 1989, Óntre 16 ∫i 20 decembrie, Timi∫oara, iar apoi Bucure∫ti, Ón cele 24 de ore scurse Óntre mitingul din 21 decembrie ∫i ralierea armatei la masa demonstran˛ilor spre sf‚r∫itul dimine˛ii de vineri, 22 decembrie.

Aceasta dac„ cu cumva revolu˛ia — am mai spus-o — nu va fi continuat cu c‚teva etape, dup„ omologarea c‚∫tigurilor sale prin primele alegeri generale din 20 mai 1990, legitimare larg„, na˛ional„ a noii puteri, dup„ legitimarea sa revolu˛ionar„ care a fost crearea C.F.S.N.-ului, ba, chiar, poate, dar aceasta este deja materie de viitoare cercetare aprofundat„, p‚n„ Ón toamna lui ’92, odat„ cu a doua rund„ de alegeri generale ce a avut loc dup„ adoptarea primei Constitu˛ii postcomuniste.

Spuneam acum un an, din acela∫i loc ∫i cu acela∫i prilej, ∫i nu voi obosi niciodat„ s„ o repet: dac„ noi to˛i suntem ast„zi aici ceea ce suntem, adic„ reprezentan˛i liber ale∫i ai na˛iunii Óntregi, o dator„m integral acestei preschimb„ri revolu˛ionare, iar faptul c„ am tr„it-o Óntr-o zi f„r„ pereche a vie˛ii noastre r„m‚ne, probabil, cel mai mare eveniment istoric din biografia fiec„ruia dintre noi.

Ce ar fi de ad„ugat dup„ un an de la comemorarea precedent„, Óntru mai buna Ón˛elegere a Revolu˛iei din Decembrie 1989?

Œnainte de toate, suntem obliga˛i s„ ne reamintim azi, cu 11 zile Ónaintea datei de 1 ianuarie 2007, drumul parcurs din dup„-amiaza tumultuoas„ a lui 22 decembrie, c‚nd Ón comunicatul c„tre ˛ar„ al abia constituitului Consiliu al Frontului Salv„rii Na˛ionale, citit la televiziune de c„tre Ion Iliescu, t‚rziu, Ón seara aceleia∫i zile, se afla acel punct 9, v„ reamintesc, penultimul, ce gl„suia astfel: îŒntreaga politic„ extern„ a ˛„rii s„ serveasc„ promov„rii bunei vecin„t„˛i, prieteniei ∫i p„cii Ón lume, integr‚ndu-ne Ón procesul de constituire a unei Europe unite, cas„ comun„ a tuturor popoarelor continentului“.

A∫adar, Ón ziua Ón care, Ón chip definitiv ∫i spectaculos, mizeria, frigul, foamea, revolta fa˛„ de evenimentele din capitala Banatului au scos Ón strad„, Óntr-o atmosfer„ insurec˛ional„ f„r„ precedent Ón istoria mai veche ∫i mai nou„ a rom‚nilor, muncitorimea ∫i tineretul capitalei Óntregii ˛„ri, g‚ndul celor adu∫i Ón cl„direa fostului Comitet Central — nu Óntr-un grup constituit anterior, eventual complotist, nu Óntr-o coterie deja preg„tit„, cum se roman˛eaz„ penibil sau ridicol, ci adu∫i de iure∫ul devenit revolu˛ionar —, g‚ndul lor deci se Óndrepta spre aceast„ Europ„ unit„, de care Ón acea dup„-mas„ ne separau at‚tea bariere ∫i Ón care cu drepturi depline ne vom afla oficial c‚t de cur‚nd.

Vom intra acolo unde cultura noastr„ ∫i istoria noastr„ ne d„deau dreptul s„ ne afl„m de mult„, mult„ vreme. Vom intra pentru c„ a existat Revolu˛ia Rom‚n„, singura Ón care s-a v„rsat s‚nge Ón estul european, pentru c„ s-a petrecut Ón singura ˛ar„ unde neostalinismul ∫i-a tr„it ultima, teribila dictatur„. ™i vom mai intra, doamnelor ∫i domnilor, pentru c„, Ón ciuda at‚tor umbre ale tranzi˛iei noastre de la totalitarism la democra˛ie, Ón pofida superficialit„˛ii destructurante a unor manifest„ri civice ∫i politice de care avem Ónc„ parte, poporul rom‚n merit„ acest loc.

Democra˛ia noastr„, at‚t de mult pus„ sub semnul Óntreb„rii de mul˛i dintre cei care beneficiaz„ copios de ea, a fost, o ∫tim, verificat„ de trei ori, ca Ón pu˛ine locuri din juru-ne, Ón 1996, Ón 2000 ∫i Ón 2004, prin c‚∫tigarea alegerilor de c„tre opozi˛ie, nu comentez aici Ón ce fel ∫i

nici nu sugerez cumva c„ aceasta va deveni o regul„ a viitorului.

Ea, aceast„ democra˛ie, este, cu siguran˛„, cea care a generat, spre sf‚r∫itul a ceea ce socotesc a fi fost perioada noastr„ revolu˛ionar„, apeten˛a multipartinic„, cu gustul pentru sciziuni, delimit„ri ∫i alian˛e, uneori neverosimile, pentru cine ne prive∫te din afar„, dar care nu sunt dec‚t expresia reful„rii politice, individuale ∫i colective, a celor ce au ∫tiut prea mult„ vreme doar partidul unic ∫i monolitic.

Sunt sigur, ca istoric, c„, Ón timp, clasa noastr„ politic„, at‚t de criticat„ Ónc„, f„r„ a i se da circumstan˛e atenuante, circumstan˛a inexperien˛ei, fire∫te — numai 17 ani —, va ∫ti s„ devin„ altceva, mai ales prin tinerii no∫tri colegi liberi de complexe, pe care-i salut cu speran˛„, ∫i c„ ea va fi demn„ de acest popor mult Óncercat, care s-a str„duit cu Ónd‚rjire ∫i se str„duie∫te Ónc„ s„ nu devin„ din popor o simpl„ popula˛ie.

™i mai vreau s„ fiu sigur c„ Ón viitorul nostru european, care implic„ ∫i trecutul nostru revolu˛ionar, omagiat ast„zi, nu va mai fi auzit„ fraza unui mare politician al acestui continent din zilele Primului R„zboi Mondial: îŒn fa˛a poporului rom‚n Ómi scot respectuos p„l„ria, Óns„ Ónaintea politicienilor dumneavoastr„ m„ acop„r imediat“.

Anul 1989, tot mai bine cercetat Ón ultimele luni de Institutul Revolu˛iei Rom‚ne, ce ∫i-a publicat rezultatele cu regularitate, trimestrial, a fost anul revolu˛ionar al Europei contemporane, dup„ care nimic nu a mai fost ca Ónainte. Rom‚nii, Ón primul r‚nd eroii no∫tri, f„r„ de care vocile libere de ast„zi nu ar fi existat, ∫i-au dat cu acel prilej o contribu˛ie major„, urm„rit„ Ón direct de o Óntreag„ planet„, ceea ce ar face cu at‚t mai stranii neg„rile ei, ∫i sper cu t„rie, doamnelor ∫i domnilor, c„ este pentru ultima oar„ c‚nd trebuie s„ ne mai oprim ∫i s„ ne aplec„m asupra unor asemenea nimicuri, care-i fac interesan˛i pentru o clip„ pe cei care, cu de Ón˛eles ∫i omene∫ti frustr„ri, cu temeri, cu complexe de tot felul, nu au fost acolo unde s-a f„cut atunci istoria sau, Ón cel mai bun caz, au pierdut trenul acesteia.

Ziua de 22 decembrie 1989 a fost la 80 de ani distan˛„ de a doua mare izbucnire rom‚neasc„ din secolul trecut, 1 Decembrie 1918, Ziua na˛ional„. Sunt cele dou„ zile faste ale istoriei noastre, cu programe ce au modelat destinele unor genera˛ii pentru decenii.

Un ultim cuv‚nt, ce mi se pare pe c‚t de actual, pe at‚t de potrivit.

Vorbim mult, bine proteja˛i de democra˛ie, ∫i este salutar c„ vorbim, despre condamnarea dictaturii comuniste. Cu exact 17 ani Ón urm„ nu s-a vorbit Ón tihn„, ci s-a f„ptuit sub gloan˛e, iar aceast„ fapt„ s-a numit tocmai condamnarea f„r„ apel a dictaturii comuniste ∫i a f„r„delegilor, a crimelor sale, pe str„zile Timi∫oarei, Aradului, Clujului, Sibiului ∫i Bucure∫tiului.

Citez din Proclama˛ia C.F.S.N.-ului de la acele ore t‚rzii ale lui 22 decembrie, c‚teva ceasuri dup„ ce Ómpotriva revolu˛ionarilor se deschisese focul. O ∫tiu bine, eram acolo. Atunci c‚nd voci inepte afirm„, cu o candoare egal„ cu incon∫tien˛a, socotesc c„, pas„mite, revolu˛ia era confiscat„ printr-o lovitur„ de stat, totul Óncalc„ orice logic„ istoric„. Citez, a∫adar, din textul fondator al revolu˛iei, care indica pr„bu∫irea f„r„ echivoc a unui regim: îScopul nostru este instaurarea democra˛iei, libert„˛ii ∫i demnit„˛ii poporului rom‚n“. Din acest moment — era seara t‚rziu, Ónainte de miezul nop˛ii, v„ aduce˛i aminte —, se dizolv„ toate structurile de putere: Guvernul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 200/29.XII.2006 se demite, Consiliul de Stat, institu˛iile sale Ó∫i Ónceteaz„ activitatea.

Sistemul comunist a fost condamnat acum 17 ani de poporul rom‚n, singurul care suferise direct, a∫adar, singurul legitimat s-o fac„, Ón timpul Revolu˛iei Rom‚ne. ™i este de n„d„jduit c„ cercet„rile viitoare ale istoricilor, Óndr„znesc s„ spun, nu ale amatorilor, ale savan˛ilor obiectivi, Óndr„znesc s„ spun, nu ale p„tima∫ilor teleghida˛i, vor lumina o parte din trecutul pe care trebuie, ca pe at‚tea altele, s„ ni-l asum„m.

Cel mai profund omenesc omagiu adus revolu˛iei ∫i fiilor s„i care au iubit libertatea este Óncercarea cu care suntem datori nu de a ne iubi unii pe al˛ii, dar de a nu transforma diversitatea Ón adversitate, adversitatea Ón ur„. Altfel nu am fi demni de clipele pe care le-am tr„it cu 17 ani Ón urm„.

V„ mul˛umesc.

Mihail Lupoi

#11669

## **Domnul Mihail Lupoi:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc tuturor colegilor care au decis s„ participe la aceast„, s„ zicem, ∫edin˛„ a Camerelor reunite.

Am s„-mi Óncep discursul prin acea celebr„ zicere: îPu˛ini am fost, mul˛i am r„mas“. Dac„ m„ uit Ón sal„ ∫i ar fi s„ interpretez participarea numeroas„, v„d c„ balcoanele sunt pline, probabil c„ s-au terminat spa˛iile comerciale ∫i buc„˛ile de teren. Pre∫edintele ˛„rii v„d c„ particip„, ne onoreaz„.

A∫ vrea s„ aduc aminte tuturor c„ cel mai mare miting antidictatur„ din Rom‚nia a avut loc Ón perioada decembrie 1989. Aceea a fost o condamnare unanim„, indiferent de apartenen˛a politic„, indiferent de ideologie, ∫i singurii eroi adev„ra˛i ai acelor momente, ∫i printre ei eroii care trebuie s„ r„m‚n„ Ón cartea de istorie, sunt cei care au murit atunci.

V„ spun sincer c„ stau ∫i m„ Óntreb dac„ peste 2-3 ani de zile n-o s„ ne adun„m la bufet, supravie˛uitorii acelor momente, s„ discut„m Óntre noi despre ce s-a Ónt‚mplat atunci. Este totu∫i un moment istoric, este totu∫i un moment care ne-a plasat Ón cartea de istorie a Europei pe un loc de pe care nimeni nu ne va putea doborÓ. Curajul tinerilor, poate ∫i incon∫tien˛a lor, totodat„ revolta noastr„, a celor mai maturi, care, chiar dac„ eram membri de partid, condamnam orice fel de abuz, ∫i acea teroare permanent„ pe care o tr„iam cu to˛ii au dus la acea izbucnire din decembrie. Pute˛i s„-i spune˛i îlovitur„ de stat“, pute˛i s„ le spune˛i îevenimente“, pute˛i s„ Ói spune˛i cum dori˛i, dar a fost cel mai mare miting antidictatur„.

Noi atunci nu condamnam ideologii, ci condamnam manifestarea Ón numele unei ideologii, ∫i asta r„m‚ne

valabil ∫i ast„zi. ™i iat„ c„, dup„ 17 ani, constat c„ ne Óntoarcem de unde am plecat ∫i e p„cat. E p„cat, pentru c„ Ómpreun„ am reu∫it s„ spargem barierele, s„ fim membri Ón N.A.T.O., ceea ce cel pu˛in unul ca mine, care era ofi˛er pe vremea aceea, nu-∫i imagina, am ajuns s„ fim primi˛i Ón Uniunea European„, ceea ce nici dumneavoastr„, nici eu nu cred c„ ne imaginam a fi posibil, ∫i nu ne-a mai r„mas acum dec‚t s„ ne batem Óntre noi.

Nu eram preg„tit pentru aceast„ luare de cuv‚nt, dar Óncerc s„ v„ vorbesc Ón numele acelor naivi, printre care m-am num„rat ∫i eu, care, treptat-treptat, au fost Ómpin∫i a∫a, p‚n„ au c„zut din pat ∫i au r„mas Ón frunte unii care au avut grij„ s„ ne compromit„ ideile nobile de atunci, d‚nd tot felul de diplome. ™i sunt m‚ndru c„ n-am o asemenea diplom„, sunt m‚ndru c„ mi-am luat diploma la facultate ∫i nu cred c„ cineva are dreptul la vreo diplom„ pentru participarea la aceast„ revolu˛ie.

Œn acela∫i timp, Óns„, cred c„ pre∫edintele ˛„rii, dac„ e sincer Ón condamnarea a tot ceea ce a fost Ónainte de 1989, trebuia s„ fi distribuit m„car ni∫te ordine comemorative cu ocazia acestui moment.

Pe de alt„ parte, vreau s„ v„ spun c„, indiferent de ce pseudoistorici..., de la care aflu ∫i eu cu stupoare ce f„ceam eu Ón acele momente — gen domnul Stoenescu ∫i al˛ii, care n-a stat Ón via˛a lui de vorb„ cu mine, de exemplu, ca s„ dau un simplu exemplu —, sunt adu∫i Ón grade mari, iar ofi˛eri care, m„ rog, respect‚nd ordinele ∫i netr„g‚nd Ón popula˛ie, cum se spune acum... Sigur c„ au existat ∫i for˛e care au tras, evident c„ oamenii aceia nu s-au Ómpu∫cat singuri, dar, Ón mare parte, armatei ∫i ac˛iunilor ei ∫i re˛inerilor ei i se datoreaz„ victoria final„ a revolu˛iei.

Ei, acei ofi˛eri, au sf‚r∫it prin a deveni ∫oferi de taxi sau f„c‚nd cine ∫tie ce fel de alte profesii de acestea, care nu sunt ru∫inoase, dar, totu∫i, pentru un ofi˛er de carier„ nu sunt nici o mare onoare. Œn schimb, s-au f„cut sute, dac„ nu chiar mii de generali. Cred c„ suntem singura armat„ din lume care avem zeci de generali fotbali∫ti, handbali∫ti, ˛ambali∫ti ∫i nu mai ∫tiu ce!

Nu vreau dec‚t s„ v„ aduc Ónc„ o dat„ aminte c„ to˛i ne g„sim aici ∫i ne putem spune p„rerea, mai vehement, mai civilizat, mai pu˛in civilizat, pentru c„ ni∫te tineri au murit atunci ∫i s„ v„ rog, at‚˛i, pu˛ini c‚˛i sunte˛i Ón aceast„ sal„, s„ v„ g‚ndi˛i la ei, s„ v„ g‚ndi˛i la p„rin˛ii lor, s„ v„ g‚ndi˛i la copiii lor ∫i, m„car din c‚nd Ón c‚nd, Ón decembrie, s„ Óncerc„m s„ fim mai pu˛in Óncr‚ncena˛i unii Ómpotriva altora.

Eu v„ mul˛umesc tuturor celor care a˛i g„sit momente din timpul dumneavoastr„ s„ participa˛i la aceast„ adunare ∫i, Ón acela∫i timp, Ómi aduc aminte cu pio∫enie de cei mor˛i Ón decembrie 1989.

Dumnezeu s„-i ierte!

Romeo Marius Raicu

#16311

## **Domnul Romeo Marius Raicu:**

Domnilor pre∫edin˛i, Domnilor mini∫tri, Onorat Parlament, Stima˛i ∫i dragi fra˛i revolu˛ionari, Stima˛i invita˛i,

Anivers„m Ón aceste zile 17 ani de la declan∫area Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989, unul dintre cele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 200/29.XII.2006 mai dramatice momente care au marcat istoria poporului rom‚n Ón ultimii 80 de ani.

A∫ dori s„ m„ refer Ón cadrul acestei sesiuni solemne la c‚teva momente esen˛iale ale revolu˛iei.

15 decembrie 1989. Zidul Berlinului fusese d„r‚mat. Polonia, Cehia, Ungaria ∫i Bulgaria erau libere de comunism. Œn Europa Central„ ∫i R„s„ritean„ sistemul comunist intrase Ón colaps. Œn Rom‚nia era frig, Óntuneric ∫i lini∫te. Ceau∫escu, Ómpotriva cursului istoriei, fusese reales ∫eful P.C.R. cu o unanimitate la∫„, Óntr-o sfidare a ceea ce se Ónt‚mplase Ón celelalte ˛„ri foste comuniste.

16 decembrie 1989. Timi∫oara a explodat.

17 decembrie 1989. Œn Timi∫oara s-a tras. Au ap„rut primii mor˛i ∫i r„ni˛i.

20 decembrie 1989. Exact acum 17 ani, Timi∫oara s-a proclamat primul ora∫ liber de comunism din Rom‚nia, iar Ón Pia˛a Operei s-a strigat: îAzi Ón Timi∫oara, m‚ine Ón toat„ ˛ara! Veni˛i, veni˛i cu noi! Jos comunismul!“. Solda˛ii ∫i ofi˛erii trimi∫i s„ Ón„bu∫e revolta au fraternizat cu revolu˛ionarii. Devenise evident pentru Óntreaga ˛ar„ c„ hidra comunist„ poate fi r„pus„ prin lupt„ hot„r‚t„ ∫i solidaritate.

21 decembrie 1989. Bucure∫tenii au s„rit Ón ajutorul Timi∫oarei ∫i, dup„ ce l-au huiduit pe Ceau∫escu, aduna˛i Ón fa˛a Intercontinentalului, pe o baricad„ Óns‚ngerat„, Óntr-o Óndep„rtare brusc„ ∫i total„ de ceea ce caracterizase Rom‚nia ultimilor 45 de ani, fric„, la∫itate, oportunism sau credin˛a oarb„ Óntr-un sistem g„unos ∫i ur‚t, cum era comunismul, au scris cu s‚nge t‚n„r una dintre cele mai frumoase pagini de eroism din istoria Rom‚niei.

22 decembrie 1989. Sute de mii de muncitori de pe marile platforme industriale, aceia cu pumnii mari ∫i bra˛ele puternice, revolta˛i de uciderea copiilor, prietenilor, colegilor, vecinilor sau concet„˛enilor lor Ón noapte precedent„, au inundat str„zile capitalei, Óndrept‚ndu-se spre fostul sediu al Comitetului Central, cu hot„r‚rea de a Óndep„rta dictatura. Armata a trecut decisiv de partea revolu˛iei. Acesta a fost momentul Ón care am ∫tiut c„ avem s„ Ónvingem. Acesta a fost momentul victoriei, triumful revolu˛iei fiind dat de fuga lui Ceau∫escu ∫i de ocuparea fostului sediu al Comitetului Central, unde, din balcon, prin vocea lui Petre Roman, a fost proclamat sf‚r∫itul dictaturii.

Noi nu am avut norocul s„ ie∫im din comunism pa∫nic. Nu am avut ∫ansa unei îrevolu˛ii de catifea“. Regimul comunist din Rom‚nia a fost un regim dur, criminal, de teroare ∫i fric„, instaurat ∫i consolidat de tancurile sovietice, sus˛inut ulterior de aparatul represiv al Securit„˛ii.

Regimul comunist din Rom‚nia a Ónsemnat faliment economic, social, politic ∫i cultural, lipsuri alimentare, penurie la Ónc„lzire ∫i electricitate, standard de via˛„ foarte sc„zut, distrugerea satelor rom‚ne∫ti, distrugerea credin˛ei, teroarea, frica de a-˛i rosti g‚ndurile cu voce tare, a Ónsemnat Securitate, Mili˛ie ∫i, mai ales, conduc„torii comuni∫ti, manageri proveni˛i din strungarii cu î™tefan Gheorghiu“, ∫i toate nenorocirile îepocii lumin„“.

Regimul comunist a Ónsemnat sutele de mii de mor˛i din Ónchisorile comuniste sau de pe celebrele ∫antiere de reeducare. Regimul comunist a Ónsemnat mizerie fizic„ ∫i sufleteasc„. D„r‚marea lui a fost f„cut„ printr-o revolu˛ie dramatic„. Bilan˛ul confrunt„rilor care au avut loc Ón acele zile ale revolu˛iei indic„ aproximativ 1.100 de mor˛i ∫i 3.300 de r„ni˛i.

Ast„zi s„rb„torim revolu˛ia ∫i comemor„m mor˛ii ei. Semnul victoriei ∫i semnul doliului stau al„turi cu noi. Pl‚ngem r„ni˛ii ∫i mor˛ii Timi∫oarei, ne g‚ndim cu pioas„ recuno∫tin˛„ la mor˛ii, r„ni˛ii ∫i lupt„torii Bucure∫tiului din noaptea de 21 decembrie, le mul˛umim ∫i Ói omagiem pe to˛i cei care au fost Ón strad„ Ón acele zile ∫i au luptat pentru victoria revolu˛iei.

Noi, cei care am fost atunci Ón primele r‚nduri, credem ∫i ast„zi Ón idealurile revolu˛iei ∫i a∫tept„m Ón continuare ca institu˛iile abilitate s„ trimit„ Ón fa˛a justi˛iei pe cei vinova˛i de crimele din decembrie 1989. Avem aceast„ datorie moral„ fa˛„ de cei f„r„ a c„ror jertf„ eram poate ast„zi prietenii Coreei de Nord sau poate, cu pu˛in noroc, membri Ón Comitetul tuturor Statelor Independente.

Œn acea sear„ de 21 decembrie, eu am citit, printre gloan˛e, de pe parkingul de la Inter, o proclama˛ie c„tre ˛ar„ care prezenta cererile noastre, preluate a doua zi ∫i Ón Platforma-program a C.F.S.N.: demisia lui Ceau∫escu, demisia Guvernului condus de D„sc„lescu, pluripartitism, alegeri libere, respectarea Cartei drepturilor omului, arestarea ∫i judecarea celor vinova˛i de genocidul comunist, desfiin˛area Securit„˛ii, desfiin˛area Partidului Comunist Rom‚n, abrogarea Constitu˛iei comuniste.

Acum, la 17 ani de la acea proclama˛ie, avem o Constitu˛ie democratic„, institu˛ii ale statului legitime, democrate ∫i solide, Rom‚nia este membru N.A.T.O. ∫i, de la 1 ianuarie, membru al Uniunii Europene. Eu consider c„ acesta este cel mai sublim omagiu pe care puteam s„-l aducem martirilor revolu˛iei.

21 decembrie 1989 reprezint„ pentru mine cel mai frumos vis Ómplinit. Am fost la Inter, al„turi de tineri care m-au f„cut s„ Ón˛eleg ce Ónseamn„ curaj, ce Ónseamn„ demnitate: curajul de a-˛i da via˛a cu demnitate pentru libertatea concet„˛enilor t„i. Puteam s„ fiu un nume pe o piatr„, dar am avut noroc, noroc pe care cei din Cimitirul Eroilor nu l-au avut, acela de a apuca zorii libert„˛ii noastre.

To˛i cei care suntem aici am avut noroc, noroc care ne oblig„ s„ fim demni ∫i s„ nu-i tr„d„m niciodat„, noroc care ne oblig„ s„ nu abandon„m niciodat„ idealurile pentru care au murit f„c„torii libert„˛ii noastre. ™i, dac„ nu putem, s„-i l„s„m pe cei care pot s-o fac„, cu demnitate.

A∫a s„ ne ajute Dumnezeu! Amin!

Verginia Vedina∫

#24059

## **Doamna Verginia Vedina∫:**

V„ mul˛umesc.

Au trecut 17 ani de grele Óncerc„ri pentru poporul nostru, de Óntreb„ri f„r„ r„spuns, de lacrimi pentru familiile celor care au protestat cu piepturile goale Ón fa˛a gloan˛elor, ca eroii din poveste, curajo∫i ∫i cu sufletul pur. O victorie ∫i o libertate ob˛inute cu pre˛ul at‚tor vie˛i de adolescen˛i Ón sufletul c„rora abia Ónmuguriser„ fiorii primelor iubiri, dar a c„ror con∫tiin˛„ se copsese deja, de rom‚ni, indiferent de v‚rsta lor, care ne-au adus speran˛a Óntr-o altfel de via˛„, altfel de societate, altfel de conduc„tori, Óntr-o democra˛ie ∫i o libertate ale c„ror rosturi ∫i dimensiuni, din p„cate, prea adeseori ne-au dep„∫it ∫i ne-au relevat incapacitatea de a le gestiona Óntr-un mod care s„ satisfac„ nevoile poporului.

Œn fiecare iarn„, fulgii imacula˛i care se a∫tern peste mormintele acestor fii ai neamului se transform„ pe obrajii no∫tri Ón lacrimi de pioas„ aducere-aminte, recuno∫tin˛„ ∫i reculegere.

Pentru a le cinsti memoria, suntem datori s„ ne tr„im via˛a Ón spiritul adev„rului ∫i al drept„˛ii pentru care ei au luptat. Revolu˛ia Rom‚n„ a fost declan∫at„ Ón ora∫ul florilor, Timi∫oara, iar evenimentele care au avut ulterior loc Ón toat„ ˛ara au demonstrat lumii Óntregi c„ poporul rom‚n este un popor care are demnitatea s„-∫i apere cu pre˛ul vie˛ii propria libertate.

Œns‚ngeratul decembrie ’89 s-a deosebit de îrevolu˛iile de catifea“ din estul Europei, deschiz‚nd pentru noi, rom‚nii, o cale istoric„, calea spre democra˛ie, o democra˛ie c‚∫tigat„ cu pre˛ul a 1.100 de rom‚ni care ∫i-au pierdut via˛a ∫i a 3.352 de rom‚ni r„ni˛i. De∫i au fost deschise dosarele la parchetele militare, concluzia la care s-a ajuns a fost c„ persoanele care au executat tragerile soldate cu mor˛i ∫i r„ni˛i nu au putut fi identificate, iar faptele fiind prescrise vinova˛ii nu vor r„spunde niciodat„.

Na˛iunea rom‚n„ a trecut Ón aceast„ perioad„ ∫i continu„ s„ treac„ prin momente dramatice, c„rora le-am spus îtranzi˛ie“, termen Ón spatele c„ruia am Óncercat s„ ne ascundem neputin˛ele. Dar am Óncercat zadarnic, din p„cate, pentru c„ nimic nu iart„ abera˛iile care s-au petrecut din 1990 Óncoace ∫i, din p„cate, continu„ s„ se petreac„, formele f„r„ fond care au transformat democra˛ia ∫i statul de drept proclamate de Constitu˛ie Ón

instrumente ale imposturii Ón politic„, ale unui jaf na˛ional magistral regizat, care a pus pe butuci tot ceea ce s-a creat cu jertf„ important„ Ón aceast„ ˛ar„.

R‚nd pe r‚nd, s-a dus pe apa s‚mbetei tot ce a agonisit poporul Óntr-o perioad„ pe care am vrea acum s„ o decup„m din istorie ∫i s„ o arunc„m la lada de gunoi. Acest lucru nu este posibil, pentru c„ ar Ónsemna s„ arunc„m la lada de gunoi a istoriei o parte Ónsemnat„ a vie˛ilor noastre, ale p„rin˛ilor ∫i bunicilor no∫tri, ale celor care nu au mai apucat s„ vad„ libertatea, dar care ne judec„ de acolo, din ceruri, pentru gre∫elile pe care le s„v‚r∫im.

Comunismul a fost condamnat Ón decembrie prin jertfa poporului rom‚n. Dezam„girile pe care le-am tr„it cu to˛ii dup„ acele zile de co∫mar, de durere ∫i de triste˛e, dar ∫i de speran˛„ Óntr-un viitor mai bun, au fost crunte. Terori∫tii despre care s-a vorbit au disp„rut, de parc„ nici n-ar fi existat. Cei care au condus ˛ara Ón ultimii 17 ani au fost mai interesa˛i s„ descopere terori∫tii Ón Irak ∫i Ón Afganistan, unde trimit pentru acest scop tineri rom‚ni la moarte.

Pentru ce au luptat tinerii Ón decembrie ’89 ∫i ce au primit Ón schimb? Au luptat pentru alegeri libere, pentru democra˛ie, pentru o via˛„ prosper„, pe care acum, la 17 ani de la schimbarea la fa˛„ a Rom‚niei, abia dac„ mai Óndr„znesc s„ spere c„ o vor avea, ∫i nicidecum pe p„m‚nt str„mo∫esc, ci pe alte meleaguri, prin cele str„in„t„˛uri.

Cu fiecare lupt„ acerb„ pentru a ocupa o func˛ie care s„ aduc„ profituri personale, cu fiecare tr„dare, cu fiecare renun˛are la avu˛ia poporului rom‚n, Ói condamn„m la o a doua moarte pe eroii no∫tri.

Voi Óncheia, domnilor colegi, cu c‚teva versuri pe care le-am g„sit scrise Ón decembrie ’89 de un preot, pe nume Mihai Cr„ciunescu:

îC‚nd fi-va din nou prim„var„ Ón ˛ara plin„ de har, / Ve˛i Ónvia din ascunse morminte, c„ci nu a˛i murit Ón zadar. / O patrie Ó∫i rupe lan˛uri de fier, iar pruncii din somn, iat„-i, tresar. / Voi, ce a˛i trecut Ón ve∫nicie, s„ ∫ti˛i, n-a˛i murit Ón zadar! / Veni-va Cr„ciunul pe aripi de nea. Speran˛a ne-aduce bradul Ón dar. / Rogu-te, Doamne, odihne∫te-i Ón pace pe cei care n-au murit Ón zadar! / Rom‚ni de pretutindeni, care am sorbit al durerii pahar, / Pururea vii s„ r„m‚n„ Ón noi cei care nu au murit Ón zadar!“

V„ mul˛umesc.

Gheorghe David

#28905

## **Domnul Gheorghe David:**

Onorat prezidiu, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari, Stima˛i invita˛i,

Sc‚nteia revoltei Ómpotriva dictaturii comuniste a fost aprins„ la Timi∫oara.

Despre evenimentele petrecute Ón decembrie 1989, declan∫ate la Timi∫oara Ón dup„-masa zilei de 16 decembrie ∫i continuate apoi Ón zilele urm„toare Ón Óntreaga ˛ar„, evenimente intrate Ón istoria modern„ a Rom‚niei sub denumirea de Revolu˛ia din Decembrie, s-a scris ∫i Ónc„ se va mai scrie ∫i de acum Óncolo.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 200/29.XII.2006 Dincolo de multele aspecte insuficient elucidate sau contradictorii Ón ceea ce-i prive∫te pe cei peste o mie de mor˛i ∫i alte c‚teva mii de r„ni˛i, Ómpotriva c„rora s-a tras f„r„ a fi nici ast„zi limpede ∫i f„r„ echivoc cine a dat ordinul s„ se trag„, cert este c„ prin ele s-a pus cap„t dictaturii comuniste, Ón fruntea c„reia vreme de aproape un p„trar de veac s-a aflat una dintre cele mai sinistre figuri ale istoriei noastre.

Toate acestea sunt bine cunoscute. Cea mai mare parte dintre noi le-am tr„it, am sim˛it pe propria piele ce Ónseamn„ umilin˛a de a fi nevoit s„ cumperi o felie de salam sau s„ fii nevoit s„ dormi Ón frig. Nu sunt eu cel mai Óndrept„˛it s„ v„ re˛in acum aten˛ia reamintind lucruri Óndeob∫te ∫tiute, printre care ∫i neputin˛a de a-˛i exprima opiniile sau Óngr„direa brutal„ a libert„˛ii de mi∫care.

M„ voi opri pu˛in asupra unui aspect mai pu˛in abordat atunci c‚nd se vorbe∫te despre Revolu˛ia din Decembrie, ∫i anume cauzele care au dus la pr„bu∫irea comunismului la noi ∫i Ón celelalte ˛„ri europene.

De∫i s-a dorit a fi o societate a egalit„˛ii pentru to˛i, o astfel de utopie nu putea fi realizabil„ dec‚t prin dictatur„, prin dirijism ∫i printr-o planificare dus„ dincolo de limitele realismului. Œngr„dind libert„˛ile fundamentale, inclusiv pe cele de inovare ∫i creativitate, comunismul s-a dovedit a fi total necompetitiv. Astfel poate fi explicat„ pr„bu∫irea lui.

Nostalgicii care-l invoc„ ∫i acum, dup„ 17 ani, atribuindu-i meritul de a fi asigurat fiec„rui individ un loc de munc„, uit„ ori ignor„ cu bun„ ∫tiin˛„ o realitate ce avea s„ ias„ pe deplin la iveal„ abia dup„ 1989. Œn pornirile sale paranoice de a construi o societate îmultilateral dezvoltat„“, dictatorul nu a fost capabil s„ priceap„ c„ rezultatele unei astfel de dezvolt„ri, care, pe deasupra, se dorea ∫i autarhic„, nu puteau duce dec‚t la blocaje iremediabile. Recunoa∫terea lor public„ a fost ∫i mai aspru Óngr„dit„ prin limitarea drastic„ a mass-media, care, la r‚ndul ei, a fost transformat„ Óntr-un instrument de propagand„ ∫i de justificare a dictaturii.

Momentul decembrie 1989 a fost apogeul consecin˛elor acestora ale s„r„cirii ∫i mizeriei la care a fost Ómpins„ popula˛ia Rom‚niei.

Doamnelor ∫i domnilor,

S-a Óncet„˛enit convingerea c„ h„r˛uirea la care a fost supus Ón decembrie 1989 la Timi∫oara pastorul reformat To˝kés László a fost sc‚nteia care a aprins revolta. Este adev„rat. Dar, f„r„ acumul„rile de nemul˛umiri adunate de-a lungul timpului pe care m-am str„duit s„ le punctez Ón expunerea mea, pr„bu∫irea comunismului Ón Rom‚nia ar fi fost mult mai anevoioas„.

Lumea care s-a adunat Ón seara zilei de 16 decembrie Ón fa˛a casei pastorului din Pia˛a Maria din Timi∫oara pentru a Ómpiedica deportarea sa Óntr-o alt„ parohie din Ardeal a strigat pentru prima dat„ Ón public îJos comunismul!“. Ceea ce a urmat este de acum prea cunoscut pentru a intra Ón detalii. Trec peste actele de vandalism la care s-au dedat o parte dintre manifestan˛i, spun‚nd despre ele doar c„ dintotdeauna ele au Ónso˛it revoltele ce au avut drept scop dob‚ndirea unor drepturi.

A doua zi, mar∫uri spre comitetul jude˛ean de partid, de aceast„ dat„ mult mai pa∫nic. Mul˛imea a Ónceput s„ se organizeze, Ón fruntea ei au fost selecta˛i primii lideri. Coloanele de demonstran˛i au pornit dinspre marile platforme industriale spre centrul ora∫ului, vizate fiind sediile puterii locale.

Œnsp„im‚ntate ∫i derutate de amploarea lor, autorit„˛ile locale, dirijate de la centru, au luat m„suri de oprimare.

Acest film aproape c„ s-a clasicizat, a∫a c„ nu voi st„rui asupra lui. De reamintit este faptul c„ au fost omor‚˛i oameni, tineri, mai ales. Primii c„zu˛i au fost la îElectrobanat“, apoi pe treptele Catedralei Mitropolitane, pe Calea Girocului ∫i Ón apropierea B„ilor Neptun. Masacrul a fost stopat pe 20 decembrie, exact cu 17 ani Ón urm„, Ón momentul Ón care, Ón Pia˛a Operei din Timi∫oara, Armata Rom‚n„ s-a declarat de partea manifestan˛ilor. Ce a urmat se cunoa∫te.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, Dragi invita˛i,

Œnchei, folosindu-m„ de acest moment solemn, spun‚nd c„ lor, acelor oameni care vreme de peste 4 decenii au Óndurat at‚tea priva˛iuni, Ónc‚t Ón cele din urm„ au spus îAjunge!“, suntem datori s„ le mul˛umim. Privind retrospectiv la anii care au trecut de atunci, am suficiente motive s„ afirm c„, de∫i nu toate speran˛ele puse de ei Ón decembrie 1989 s-au Ómplinit, drumul parcurs de economia ˛„rii, de Óntreaga noastr„ societate este marcat de repere solide, care ne Óndrept„˛esc s„ credem Óntr-un viitor mai prosper.

Œmi sus˛in aceast„ convingere ∫i pe faptul c„ peste c‚teva zile Rom‚nia se va num„ra printre ˛„rile cu drepturi depline ale Uniunii Europene. Or, dup„ c‚te se cunoa∫te, pentru dob‚ndirea acestei calit„˛i, prin negocierile purtate, ea ∫i-a asumat obliga˛ia atingerii unor performan˛e de ordin economic, social ∫i juridic. Œnsu∫i faptul c„ ne afl„m aici, unde putem discuta liber despre trecut, prezent ∫i viitor, este o performan˛„.

V„ mul˛umesc.

Márton Árpád Francisc

#34687

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Doamn„ ∫i domnule vicepre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Stima˛i invita˛i,

Permite˛i-mi s„ fiu subiectiv ∫i s„ am reflec˛ia omului care Ón luna decembrie 1989 nu a p„r„sit nici pentru o clip„ ora∫ul Sf‚ntul Gheorghe din jude˛ul Covasna.

Revolu˛ia, cum s-a mai spus, a Ónceput la Timi∫oara, c‚nd enoria∫ilor care s-au str‚ns Ón jurul casei pastorului reformat To˝kés László li s-au al„turat ceilal˛i cet„˛eni ai Timi∫oarei, rom‚ni, germani, s‚rbi ∫i de alte na˛ionalit„˛i. Atunci, acolo, ei au fost Ómpreun„, pentru c„ au vrut s„ scape de dictatura comunist„. Revolu˛ia s-a extins la Arad, iar Ón data de 21 decembrie la Bucure∫ti, Cluj, T‚rgu-Mure∫, Bra∫ov.

Eu, Ón form„ semioficial„, am aflat de eveniment de la pre∫edintele culturii jude˛ene de atunci, pentru c„ pe data de 17 decembrie ar fi trebuit s„ avem vizionarea unei piese al c„rei regizor am fost, îPhiloctet“ de Sofocle, istoria unui b„tr‚n pedepsit de zei pentru c„ s-a r„zvr„tit Ómpotriva lor. Pe atunci a∫a ar„tau micile noastre disiden˛e... Deci Ón 17 decembrie mi s-a spus c„ nu putem avea vizionarea din cauza evenimentelor de la Timi∫oara, dar c„ o vom face Ón 22 decembrie, c„ci p‚n„ atunci lucrurile se vor lini∫ti. Noi ne-am Ón˛eles cu actorii c„ de nu va fi vizionare nici pe 22 vom face o repeti˛ie cu public.

Pe urm„ am mai aflat c„ Ón ziua de 21 decembrie Ón unele sec˛ii din marile fabrici din Sf‚ntul Gheorghe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 200/29.XII.2006 muncitorii au intrat Ón grev„, iar dis-de-diminea˛„, Ón data de 22, au pornit Óncolona˛i, prima dat„ c„tre celelalte fabrici, iar apoi spre centru.

Noi ne-am dus la teatru, doar urma s„ avem o vizionare sau o repeti˛ie cu public. Vizavi de teatru, sediul Partidului Comunist era Ónconjurat de camioanele armatei, umplute cu teri∫tii de la v‚n„torii de munte, Ónarma˛i. Noi doar st„team Ón strad„, simpli privitori, am fost Óns„ avertiza˛i c„ s-ar putea s„ se trag„, dar n-am plecat.

Œn sf‚r∫it, au sosit coloanele de muncitori, conduse de o dubi˛„, mi se pare. Tot centrul ora∫ului s-a umplut de oameni. Primul secretar, care p‚n„ atunci nici Ón particular n-a scos o boab„ Ón limba maghiar„, de pe balconul sediului P.C.R. a Óncercat s„ vorbeasc„ mul˛imii Ón aceast„ limb„. A fost fluierat ∫i huiduit. S-a retras.

La un moment dat, b„tr‚nul actor Zsoldos Árpád, care urma s„ joace Ón pies„ rolul r„zvr„titului, s-a suit pe dubi˛„ cu un copil de c‚teva luni sau s„pt„m‚ni Ón bra˛e, spun‚nd: îAm Ón bra˛e un copil rom‚n. Noi vrem s„ fim liberi!“. Atunci b„tr‚nul actor maghiar ∫i pruncul rom‚n erau Ómpreun„ pentru libertate. Noi, to˛i ceilal˛i, Ómpreun„, am f„cut doar figura˛ie. A fost o repeti˛ie cu public grandioas„. Am scandat îUnitate!“ ∫i am crezut Ón ea. Am mai scandat îArmata e cu noi!“ ∫i am sperat s„ fie a∫a, de∫i teri∫tii, cu lacrimi Ón ochi, aveau Ónc„ arma Ón m‚n„. T‚n„rul lor comandant i-a sc„pat de obliga˛ia ingrat„ de a trage Ón mul˛ime ∫i a trecut de partea protestatarilor. Œn ziua aceea, la Sf‚ntul Gheorghe nu s-a tras ∫i n-a murit nimeni.

A urmat diversiunea cu terori∫tii. S-au Ómp„r˛it arme. Au Ónceput Ómpu∫c„turile. Œn plin„ zi, s-a tras de pe o parte ∫i alta a Oltului cu artilerie grea. Au fost distruse locuin˛e, au fost r„ni˛i ∫i mor˛i, au r„mas Ón urma lor orfani.

™i Ón zilele acelea am fost Ómpreun„. Am patrulat noaptea. Am vegheat cu r„ngi la intrarea Ón scara blocurilor Ómpreun„. Era cu noi ∫i b„iatul ofi˛erului de Securitate care locuia Ón scara noastr„. Doar ulterior am aflat c„, Óntr-o diminea˛„ c‚nd vigilen˛a noastr„ a sc„zut, ofi˛erul, care a fost tot timpul acas„, s-a furi∫at afar„ ∫i a fugit la cazarm„, unde a a∫teptat lini∫tirea evenimentelor. Am fost Ómpreun„, c„ci am crezut c„ particip„m la o revolu˛ie, am fost Ómpreun„, c„ci am crezut c„ trebuie s„ o ap„r„m de terori∫ti ∫i am sperat c„ va fi mai bine.

™i de ce nu am fi crezut? Declara˛ia F.S.N. din 5 ianuarie 1990 era scris„ Ón spiritul celei din 1 decembrie 1918 de la Alba-Iulia. La conducerea F.S.N. au fost cooptate personalit„˛i ca Doina Cornea, Mircea Dinescu, Király Károly, To˝kés László.

Atunci am fost Ómpreun„, dar Ón martie 1990, Ón iunie 1990, la Ónfiin˛area Comisiei Har-Cov, n-am mai fost Ómpreun„. De∫i am pornit cu acela∫i tren la Alba-Iulia, oratorii opozi˛iei de atunci, la prima aniversare liber„ a zilei de 1 decembrie, au fost huidui˛i.

Cu toate acestea, au existat mari proiecte la care am participat cu to˛ii, nu numai clasa politic„, ci Óntreaga societate, c„ci ea a dus greul acestor demersuri. A∫a am intrat Ón Consiliul Europei, Ón N.A.T.O. ∫i am aderat la Uniunea European„.

Nu am realizat toate acele deziderate pe care ni le-am propus Ón decembrie 1989. Silviu Brucan a spus c„ tranzi˛ia va dura 20 de ani. Peste nici 2 ani, la alegerile din 2008, vor avea drept de vot copiii care s-au n„scut Ón libertate dup„ decembrie 1989. Se pare c„ p‚n„ atunci tranzi˛ia nu se va Óncheia. Se mai v‚ntur„

pericolul maghiar pe care l-a v‚nturat ∫i Ceau∫escu, apar legi ∫i proiecte de lege Ón baza c„rora telefoanele din ce Ón ce mai multor oameni vor fi ascultate, apar demersuri judiciare care, trebuie s„ o spunem, au iz politic, care aduc aminte de metodele folosite Ómpotriva disiden˛ilor. Se strig„ îTr„dare!“ ∫i iar am sentimentul c„ nu suntem Ómpreun„.

Nu ∫tiu c‚t va dura Ónc„ aceast„ tranzi˛ie, dar sunt sigur c„ vom reu∫i numai Ómpreun„, uni˛i Ón diversitate. V„ mul˛umesc.

Ioan fiundrea

#40367

## **Domnul Ioan fiundrea:**

Doamn„ pre∫edinte, Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i invita˛i, Stima˛i mini∫tri membri ai Guvernului, V„ salut, domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Domnule prim-ministru…

V„d c„ reprezentan˛i ai revolu˛ionarilor sunt foarte pu˛ini. Œn˛eleg c„ unii dintre ei sunt obstruc˛iona˛i s„ intre Ón sal„. Nu ∫tiu de ce. O s„ afl„m dup„ ce termin acest speech.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

P„rintele Galeriu spunea despre cei care au fost uci∫i Ón decembrie ’89 fraza memorabil„: îArmata a tras Ón aer, Securitatea a tras Ón aer, iar noi am tras aer Ón piept“.

Œn anii care au urmat, aerul ucig„tor al acelor zile s-a impregnat extrem de repede Ón letale miresme trandafirii, pe care le inspir„m ∫i ast„zi. Dar Ón sufletul rom‚nilor parfumul de libertate se simte din nou, dup„ 17 ani, gra˛ie acelora care au pierit atunci ∫i care visau s„ fie dobor‚te grani˛ele care acum ne Óndreapt„ pa∫ii spre Uniunea European„.

Dragi colegi,

Reprezentan˛ii conservatori Ó∫i exprim„ gratitudinea fa˛„ de poporul rom‚n, artizan al acelor zile, nedrept uitat acum ∫i care tr„ie∫te umilin˛ele neputin˛ei, t‚r‚ndu-∫i plasele golite de iluzii.

Partidul Conservator consider„ c„ autorit„˛ile ar trebui s„ instituie, Ón semn de respect pentru iluziile irosite ale rom‚nilor, t„cerea meditativ„, aceast„ modalitate de comemorare fiind preferabil„ larmei, nep„s„rii ∫i ipocriziei festiviste manifestate an de an.

Asem„narea izbitoare dintre via˛a rom‚nilor ∫i via˛a celor mai mul˛i dintre colegii revolu˛ionari, care tr„iesc ast„zi Óntr-o mizerie material„ crunt„, este dramatic„.

Partidul Conservator condamn„ toate partidele postdecembriste sau puterile postdecembriste care au aservit pe revolu˛ionari, la fel pe cei mai mul˛i dintre rom‚ni, diviz‚ndu-i, folosind principiul machiavelic extrem de eficient. Partidul Conservator sper„ ca aceast„ agonie a dezbin„rii care se manifest„ Ón r‚ndul organiza˛iilor de revolu˛ionari, dar ∫i Ón r‚ndul majorit„˛ii rom‚nilor s„ ia sf‚r∫it odat„ cu integrarea Ón Uniunea European„.

Noi, conservatorii, avem credin˛a c„ cei care au sem„nat ∫i seam„n„ ∫i acum v‚nt peste trupurile celor uci∫i Ón decembrie vor fi absorbi˛i de furtuna celor care au fost min˛i˛i timp de 17 ani.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 200/29.XII.2006 Cunosc cazuri cutremur„toare de s„r„cie a unor revolu˛ionari care, neaccept‚nd s„ devin„ tr‚mbi˛e de partid, Ó∫i tr„iesc agonia ne∫tiu˛i de autorit„˛ile Ómbuibate de indiferen˛„.

Alexandru Paleologu spunea admirabil despre Revolu˛ia Rom‚n„ c„ a fost miracolul unei tardive m‚ntuiri, iar f„ptuitorii ei au sc„pat poporul rom‚n de ridicol ∫i grotesc. Din p„cate, dup„ 17 ani de zile, ridicolul ∫i grotescul reapar sub diferite forme, Ón diferite reprezent„ri, pe chipul unor conduc„tori ipocri˛i care mimeaz„ un fals respect fa˛„ de tragismul acelor zile. Nu credeam s„ mai vedem la 17 ani de la revolu˛ie chipuri obediente, gen Emil Bobu, ∫i nici fizionomii bahice, care condamn„ comunismul pe care l-au practicat cu slug„rnicie p‚n„ Ón ultima zi a dictaturii, v‚slind apoi Ón b„rcile care i-au transportat spre putere.

Partidul Conservator dezaprob„ atitudinea acelor conduc„tori needuca˛i pentru standardele europene spre care ne Óndrept„m ∫i care practic„ dezbinarea social„, politic„, cultural„ doar pentru propriul exerci˛iu de imagine.

Partidul Conservator, Ón semn de respect pentru poporul rom‚n, afirm„ c„ Ón 1989 a fost o revolu˛ie autentic„, ∫i nu o lovitur„ de stat, c„ revolu˛ia a fost anticomunist„, ∫i nu doar anticeau∫ist„.

Partidul Conservator Ó∫i exprim„ cu duio∫ie gratitudinea pentru sacrificiul tuturor acelora care au f„cut posibil ca peste c‚teva zile rom‚nii s„ devin„ cet„˛eni europeni. ™i vom deveni cet„˛eni europeni datorit„ celor care ne privesc acum dintre stele ∫i rom‚nilor Ónfrigura˛i ∫i Ónfometa˛i, care atunci, ca ∫i acum, sper„ ca noi s„ le sus˛inem Ón mod real speran˛ele.

De altfel, prezen˛a noastr„ aici ∫i acum le-o dator„m deopotriv„ tuturor rom‚nilor ∫i sacrificiului celor care nu mai sunt sau tr„iesc mutila˛i, Ón condi˛ii precare.

Noi, conservatorii, le mul˛umim ∫i ne lupt„m de 16 ani s„ le sus˛inem ∫i s„ le ap„r„m drepturile.

Noi, conservatorii, nu consider„m revolu˛ia Óncheiat„ ∫i vom continua al„turi de rom‚ni Ón mod pa∫nic, dar ferm, p‚n„ va veni din nou acel moment de gra˛ie ∫i de reculegere divin„ care ne va lumina chipurile.

V„ mul˛umesc.

Cuprins

Stenograma

Ședința