Márton Árpád Francisc

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Vorbim astăzi, de la acest microfon, despre democrație, într-o țară în care, într-adevăr, multe dintre instrumentele democrației funcționează. Avem o Constituție, așa cum o avem, prin care s-a instaurat un sistem democratic, prin care, în limitele acestei Constituții și în limitele legilor pe care le avem, poporul, într-adevăr, își poate spune cuvântul prin reprezentanții săi.

Totodată, suntem într-o perioadă în care încă ne temem de anumite cuvinte, prin care, de fapt, însăși democrația ar trebui să-și spună cuvântul. Ne temem de cuvinte ca „subsidiaritate”, cuvinte ca „autonomie”, ne temem de ideea ca o comunitate să aibă dreptul să-și spună cuvântul în acele lucruri care o vizează direct, să aibă chiar un rol decizional în acele decizii pe care să le ia pentru ea însăși.

Suntem într-o perioadă, totodată, în care există un partid care promite în campania electorală să reducă rolul Parlamentului, să mărească rolul președintelui, deci, în loc de descentralizare, se promite o centralizare, o schimbare într-un alt sistem democratic, iubit de unii, care tot democrație se cheamă, ca unele sisteme existente cam la est de noi.

Ne aflăm într-o astfel de situație, și eu, cu toate că sunt de acord că avem o lege proastă pentru alegerea Parlamentului,

o lege nedemocratică, care-i oprește să candideze pe toți cetățenii – unii dintre ei, dacă n-au banii necesari să depună acea garanție, nu pot candida; este o prevedere total neconstituțională, pe care, din păcate, Curtea Constituțională a găsit-o constituțională – deci, cu toate acestea, sper să fie ales un parlament care să mențină această democrație în România, mai mult, s-o aprofundeze.

Cu această speranță cred că putem porni în campania noastră electorală.

Vă mulțumesc.