Márton Árpád Francisc

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor deputați, Stimați antevorbitori,

Să știți că eu cunosc textul Constituției României. Și, ca să v-o demonstrez, o și citez.

Art. 11 alin. (1): „Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.”

Alin. (2): „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.”

Iar alin. (2) al art. 20 spune clar: „Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.”

Bun. Ni s-a spus că nu există un articol sau un rând în această recomandare adoptată de Comitetul Miniștrilor la 13 iunie 2012, în cadrul celei de-a 1.145-a reuniuni a miniștrilor adjuncți.

Recomandă autorităților române să țină cont de toate observațiile și recomandările Comitetului de Experți și se consideră ca prioritare următoarele:

„1. Adoptarea unei abordări structurate pentru implementarea fiecărui angajament asumat conform Cartei, în cooperare cu reprezentanții vorbitorilor limbilor minoritare.”

„5. Reconsiderarea pragurilor instituite în ceea ce privește folosirea oficială a limbilor minoritare în administrație.”

Deci, reconsiderarea...

Bun. Domnului antevorbitor. Din Carta europeană pentru protecția minorităților naționale, art. 16 – o Cartă tot ratificată de România: „Părțile se vor abține să ia măsuri care, modificând proporțiile populației din arii locuite de persoane aparținând minorităților naționale, sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertăților decurgând din principiile înscrise în prezenta convenție-cadru.” Da? Cu bună-credință și, întocmai, aplicabile legislației românești.

Bun. Vă dau doar câteva exemple, pentru așa-zisa incoerență legislativă pe care am avut-o.

Dincolo de faptul că m-a cam mirat intervenția din partea Grupului minorităților naționale, noi credem că sunt câteva minorități naționale care, într-adevăr, vorbesc limba lor maternă și sunt într-o pondere semnificativă, peste 10%, dar sub 20%, în multe sate și comune ale acestei țări, sunt cel puțin 10 dintre acestea – prin care, cum să spun, s-a respins această încercare de modificare a legii.

Dar exemplul, în cazul comunității pe care o reprezentăm noi, este destul de elocvent. Clujul, de exemplu, are 50.000 de vorbitori de limbă maghiară, da? Aceștia sunt sub 20%, actualmente, la Cluj. Ca atare, aplicând strict Legea nr. 215, nu au dreptul să-și folosească această limbă.

După cum știți, majoritatea minorităților naționale sunt sub acest număr de 50.000 de locuitori.