Œnainte de a m„ referi la mo˛iune, vreau s„ constat c„ au trecut 15 minute de la un act foarte grav comis sub cupola Parlamentului ∫i nimeni nu s-a sesizat ∫i nimeni nu a luat atitudine. La aceast„ tribun„ era domnul deputat Márton Árpád ∫i din r‚ndurile colegilor no∫tri de la P.D.-P.N.L. i s-a sugerat c„ limba rom‚n„ are meandre pe care Domnia sa nu le cunoa∫te. Este un act grav de ∫ovinism.
Domnule deputat rom‚n de etnie maghiar„ Márton Árpád, te rog s„ prime∫ti scuzele deputatului P.S.D. de Boto∫ani, Mihai M„laimare.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor,
Ne afl„m Ón fa˛a unei mo˛iuni care, ca exerci˛iu democratic, Ónseamn„, dincolo de posibile urm„ri, ∫ansa de a dezbate o tez„ excep˛ional„: libertatea de expresie. Numai c„ aceast„ ∫ans„ ne este oarecum refuzat„ prin faptul c„ ni se pune pe mas„ o mo˛iune, un document. Or, Óntr-un film celebru se spunea: î _Monseur_ se scrie, _monseur_ se cite∫te!“ Am mo˛iune, citesc mo˛iune ∫i comentez mo˛iune!
De la bun Ónceput, trebuie s„ afirm c„ titlul mo˛iunii este incorect, nedrept ∫i, din p„cate, susceptibil de a Ómbr„ca o simpl„ hain„ populist-electoral„, reduc‚nd teza Ón dezbatere la condi˛ia unei interpel„ri obi∫nuite c„reia, eventual, i se pot scuza erori de informa˛ie sau enun˛„ri voit demagogice.
Suntem invita˛i s„ discut„m, dar ni se atrage aten˛ia c„ tema este axiomatic„, subordonarea media de c„tre Guvernul N„stase fiind Ón viziunea semnatarilor mo˛iunii un fapt care nici nu mai trebuie demonstrat.
Ce descoperim parcurg‚nd mo˛iunea este c„ semnatarii ei sunt singurii prieteni ai media, singurii care o Ón˛eleg, o respect„ ∫i o ap„r„. Ierta˛i-m„, este un _captatio benevolentiae_ obositor ∫i, sunt convins, neconving„tor. Pentru c„ nu sunt foarte sigur c„ media dore∫te s„ treac„ strada, iar, dac„ dore∫te, nu cred c„
are nevoie de sprijin ∫i, Ón orice caz, nu de un astfel de sprijin.
Nu m„ voi referi la motoul mo˛iunii pentru c„ este evident pentru orice om c„ folosirea unei propozi˛ii scoase din context, r„st„lm„cite cu v„dit„ rea interpretare, nu merit„ comentarii. Œns„ chiar de la Ónceput mo˛iunea Óns„∫i se reg„se∫te astfel Ón zona derizoriului, c„ci pleac„, Ón opinia noastr„, ∫i este evident, de la o premis„ absolut fals„.
Se vorbe∫te de monopolizarea discursului politic, dar se ignor„ toate monitoriz„rile f„cute de organismele specializate ∫i se uit„ c„ Guvernul impune agenda. ™i este firesc s„ contabilizeze o mai mare vizibilitate Ón contextul Ón care chiar puterea a strigat, este adev„rat, nu cu glas foarte tare, de∫teptarea.
Se vorbe∫te de limitarea libert„˛ii de expresie prin m„suri de ordin legislativ ∫i m„ Óntreb care sunt acelea, pentru c„, dup„ ∫tiin˛a mea, ini˛iativele susceptibile de a veni Ón contradic˛ie cu ideea de libertate de expresie nu au fost acceptate ∫i nu s-au transformat Ón m„suri de ordin legislativ. Pentru c„, Óntre altele, stima˛i colegi, v„ reamintesc, c„ se pare c„ unii a˛i cam uitat, nu am dorit-o Ón primul r‚nd noi, parlamentarii puterii.
Raportul Parlamentului European din februarie—martie 2004 vorbe∫te, Óntr-adev„r, despre imposibilitatea atingerii de c„tre Rom‚nia a ˛elului ader„rii, dar numai îdac„ nu implementeaz„ pe deplin“, Óntre altele, ∫i libertatea de expresie. Cu alte cuvinte, chiar acolo se recunoa∫te c„ pa∫i fuseser„ f„cu˛i, deoarece p‚n„ la un nivel de îpe deplin“ se presupune c„ un anume stadiu fusese atins. ™i atunci, de unde p‚n„ unde ideea c„ Guvernul N„stase a adus Rom‚nia Ón situa˛ia de a nu mai Óndeplini criteriul politic de aderare? Tonul folosit ascunde o bucurie abia re˛inut„ la ideea c„ Rom‚nia nu ar apuca integrarea, iar Cassandra Ón care v„ deghiza˛i are, din p„cate, aerul unui Paris cu trecut de b„iat de cartier.
Vorbe Ón∫irate f„r„ noim„ curg cu preten˛ia de sentin˛e f„r„ drept de apel: îRealitatea 2001—2004 este, nici mai mult nici mai pu˛in, una a limit„rii pie˛ei mediatice ∫i a Ónc„lc„rii f„r„ echivoc a liberei concuren˛e.“ Ni se v„de∫te clar modalitatea imixtiunii politico-guvernamentale Ón cele trei puncte. V„ mai aduce˛i aminte de unul ∫i Ól trece˛i, dar f„r„ alineat. Se mai d„ o dat„ acela∫i citat ∫i se declar„ obstacolul ca fiind de netrecut Ón calea integr„rii.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Departe de mine ideea de a minimaliza posibile primejdii, reale Óncerc„ri de primejduire. Departe de mine ideea de a ironiza pe cel care strig„ tem„tor c„ primejdia poate s„-∫i produc„ efectele. Dar prea ave˛i aerul c„ sunte˛i singurii care munci˛i, singurii care vede˛i, singurii care pute˛i semnaliza, singurii responsabili cu adev„rul, ∫i Ónc„ unul absolut, singurii care nu obosesc deloc strig‚nd c„ nu muncim destul ∫i nu muncim cum trebuie, a∫a cum eventual a˛i putea munci Domniile voastre, dar numai c‚t ve˛i fi la putere.
Œn puhoiul de vorbe se n„pustesc articole din ziare str„ine, elogii la adresa a doi eminen˛i jurnali∫ti rom‚ni.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004
Prinde bine, la o adic„. Se consider„ dintr-un condei c„ ni∫te ˛„ri ar fi vinovate ∫i ar intra Óntr-o list„ a ru∫inii la care Rom‚nia ader„, prin contribu˛ia decisiv„, nu-i a∫a, a Guvernului N„stase. ™i, ca bonus, se mai inventeaz„ o ˛ar„: Tongo, a∫a scrie, pentru ca sentimentul de Óncropeal„ s„ fie c‚t mai clar instalat.
Raportul de ˛ar„ este ∫i el invocat, dar nu Ón totalitatea lui, realiz„rile neinteres‚nd pe semnatarii mo˛iunii.
Fenomenul complex al dependen˛ei economice nu are Ón viziunea dumneavoastr„ dec‚t un singur vinovat: Guvernul N„stase, care, dac„ ar renun˛a probabil la publicitate, ar garanta, nu-i a∫a, Ón mod clar, at‚t independen˛a financiar„, c‚t ∫i pe cea editorial„ a mediei rom‚ne∫ti.
Nu Ón˛elegem foarte limpede cine este acuzatul: cel care d„ sau cel care prime∫te, ∫i nici ceea ce Ónseamn„ interven˛ie guvernamental„, cum se contorizeaz„ ea dincolo de supozi˛ii sau, mai ∫tii, amintiri dintr-o experien˛„ tr„it„ cu certitudine, Ón solu˛iile pe care tocmai le critica˛i.
Raportul de ˛ar„ recunoa∫te presei scrise o mai dur„ atitudine fa˛„ de Guvern dec‚t cea a presei audiovizuale, dar semnatarii mo˛iunii, cunosc„tori p‚n„ la virgul„ ai raportului, probabil din vitez„, conchid c„ trebuie oprit„ imixtiunea guvernamental„ Ón presa scris„ ∫i apoi Ón cea audiovizual„. Este chestie de consecven˛„ cu raportul ∫i, a∫ Óndr„zni s„ spun, chiar de stil. Dar ce mai conteaz„ stilul c‚nd la u∫„ bat alegerile?
Œnfiin˛area unui Minister al Informa˛iilor Publice nu a fost de natur„ a ne entuziasma nici pe noi, parlamentarii P.S.D., iar transformarea lui Óntr-un departament este semnul clar c„ s-a ˛inut cont inclusiv de opinia noastr„. Dar, ∫i a∫a, îminister al propagandei“, cum Ól numi˛i dumneavoastr„, el a ini˛iat Legea accesului la informa˛iile publice, este adev„rat, o zi mai t‚rziu, Ón multe privin˛e chiar mai ferm„ dec‚t ini˛iativa parlamentar„ similar„, este adev„rat, o zi mai devreme.
Cazul îRompres“ este v„zut ca una dintre victoriile opozi˛iei, c‚nd tocmai graba cu care am ac˛ionat era pe cale s„ demoleze construc˛ia institu˛ional„.
Am fost, constat, mult prea Óng„duitori cu un discurs care m‚nuia abil un _laudatio_ de ochii lumii, c„ci Ón mo˛iune nu se mai spune nimic despre noi, P.S.D.-i∫tii din Comisia pentru cultur„, ∫i v„ Óntreb: ar fi trecut vreo ini˛iativ„ legislativ„ a opozi˛iei dac„ noi ne-am fi comportat ca ni∫te politruci oarecare? ™i v„ Óntreb dac„ ∫ti˛i cum au reac˛ionat ministrul Caramitru ∫i membrii Comisiei pentru cultur„ la ini˛iativa P.D.S.R. privitoare la monumentele istorice.
Societatea civil„ invocat„ a fost martor„ ∫i a semnalat modul exemplar Ón care noi, P.S.D.-i∫tii din aceast„ comisie, am ac˛ionat. Aceea∫i societate civil„ este partenerul unic ∫i preferat, ∫i de neÓmprumutat al colegilor din opozi˛ie ∫i Ón cazul ini˛iativelor privitoare la dreptul la replic„ ∫i la respectarea vie˛ii private a demnitarilor, comunic‚ndu-se prin omisiune c„ Guvernul ∫i noi am fi
dorit altceva, c‚nd, de fapt, Guvernul a Óncurajat atitudinea noastr„ clar„ de respingere a acestor legi.
Distin∫i colegi semnatari ai mo˛iunii,
A face societatea civil„ p„rta∫„ doar la o jum„tate de adev„r al dumneavoastr„ Ónseamn„ a o jigni chiar mai mult dec‚t pe noi.
Nu doresc s„ revin asupra argumentelor pe care le-au adus reprezentantul Guvernului ∫i colegii mei Ón privin˛a C.N.A. V„ reamintesc doar c„ numai Ón urm„ cu c‚teva zile l„uda˛i de la aceea∫i tribun„ activitatea actualului C.N.A. Ón termeni care spun totul despre modul Ón care acum o acuza˛i.
Despre Raportul de ˛ar„ nu se mai face vorbire c„ci nu este de folos unui discurs, iat„, politice∫te jenant.
Dac„ unii se trezesc l„ud‚nd, de ce mo˛iunile le scriu al˛ii? ™i cum este posibil s„ spui ieri îBravo!“, iar azi s„ duci C.N.A. Ón boxa complicilor? Nu r„spunde˛i, pentru c„ Óntrebarea este retoric„.
Se vorbe∫te cu non∫alan˛„ de monopoluri mediatice, c‚nd ele cresc Ón propria curte sau, dac„ au fost cumva construite Ónainte de 2002, deci Ónainte de criticatul actual C.N.A., ele sunt ba∫ca? Nu se mai pun? Nu exist„? N-a˛i auzit? Dac„ noi ∫tim, dac„ dumneavoastr„ ∫ti˛i, pe cine vre˛i s„ l„muri˛i c„ lucrurile stau exact invers?
Se construie∫te cu abilitate o leg„tur„ primejdioas„ Óntre publicitatea guvernamental„ ∫i sugrumarea independen˛ei editoriale. Eu voi spune c„ este foarte posibil ca Ón anumite cazuri lucrurile s„ stea tocmai a∫a, dar acestea sunt situa˛ii speciale, de competen˛a unor organisme abilitate a le descoperi ∫i a le pedepsi, mai cu seam„ c„ a primi publicitate Ón schimbul unor favoruri este cel pu˛in la fel de reprobabil cu a da publicitate ∫i a solicita favoruri.
Ave˛i dovezi clare? Ave˛i cuno∫tin˛„ de ziare care au acordat acele favoruri? Spune˛i clar, pentru c„ suntem Ón Parlamentul Rom‚niei, nu al ˛„rii Tongo!
Sugera˛i cumva c„ publicitatea guvernamental„ ar trebui s„ fie zero? Propune˛i cumva ca popula˛ia s„ nu mai fie informat„ numai pentru c„ exist„ temerea c„ Guvernul va fi protejat de c„tre ziarele care primesc aceast„ publicitate? Cum r„m‚ne, atunci, cu respectul fa˛„ de probitatea jurnali∫tilor no∫tri, a c„ror bun„voin˛„ o c„uta˛i ∫i o cultiva˛i Ón fiecare clip„? Chiar to˛i pot fi cump„ra˛i? Chiar to˛i sunt a priori vinova˛i? Dac„ asta crede˛i, ∫i cam asta l„sa˛i s„ se Ón˛eleag„, spune˛i-o verde, s„ afle lumea, s„ fie limpede tuturor, inclusiv jurnali∫tilor, evident!
Domnilor,
Dac„ ar exista numai un singur jurnalist cinstit Ón Rom‚nia, ∫i tot n-am avea dreptul s„ afirm„m c„ media este controlat„. Urma scap„ turma! A∫a am Ónv„˛at eu c‚nd eram copil. Dar poate nu am Ón˛eles bine cui Ói este adresat„ aceast„ mo˛iune.
Un atac violent Ól produce˛i la adresa Televiziunii Rom‚ne. Nici nu este de mirare. Œn acela∫i stil, un distins parlamentar liberal l„uda ditirambic televiziunea la reuniunea celor dou„ Comisii pentru cultur„, iar la vot, Ón stil liberal, se ab˛inea.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004
îŒn Televiziune nu lucreaz„ dec‚t min˛i racordate la planul ocult al Guvernului N„stase“, sugera˛i dumneavoastr„, ∫i nu ∫tiu de ce Ómi vin Ón minte ni∫te nume care Ón perioada 1996—1998 au scris cea mai neagr„ pagin„ din istoria televiziunii publice at‚t prin comportament uman, prin refuzul oric„rui apel la deontologie, c‚t ∫i prin cheltuirea iresponsabil„ a banilor acestei institu˛ii. Dar, desigur, atunci la guvernare era doar P.N.fi.C.D. ∫i, normal, erorile se pl„tesc.
Societatea Rom‚n„ de Radiodifuziune, l„udat„ Ón Comisiile pentru cultur„, intr„ ∫i ea de-a valma Ón categoria canale de propagand„. Orice informa˛ii care sus˛in teza subordon„rii sunt bune! Nu conteaz„ anul Ón care au fost ob˛inute, nu conteaz„ dac„ lucrurile s-au remediat Óntre timp. Nu exist„ nuan˛e, totul este negativ, totul este Ónsp„im‚nt„tor.
Oare cum se simt angaja˛ii celor dou„ institu˛ii c‚nd li se pune Ón c‚rc„ acuza de agen˛i guvernamentali? Dar asta este o problem„ care nu intereseaz„; este prea m„runt„. La urma urmelor, acolo nu lucreaz„ dec‚t c‚teva mii de oameni, voturi pu˛ine.
Nu conteaz„ nici faptul c„ îLagarderre“ este o corpora˛ie imens„ cu activitate extraordinar„ Ón domeniul media. Conteaz„ doar c„ are procente Ón industria de avia˛ie, c„ Rom‚nia import„ Air Bus-uri, a mai f„cut-o ∫i Ónainte de 2000, ∫i c„ trei distin∫i jurnali∫ti ∫i-au dat demisia din func˛iile de conducere ale Departamentului de ∫tiri ale postului de radio îEuropa FM“. Guvernul este vinovat pentru c„ nu a importat alt tip de avioane.
Chiar ∫i problemele interne ale îRom‚niei libere“ ∫i îEvenimentului zilei“ par s„ aib„ conota˛ii guvernamentale ∫i, Ón absen˛a oric„rei dovezi, fie ea ∫i de r‚s, r„m‚ne s„ credem c„ acest lucru este a∫a cum spune˛i, pentru c„, Ón fond, dumneavoastr„ o spune˛i, iar Guvernul este, dup„ c‚te ∫tiu, abonat la cele dou„ cotidiene.
Legea accesului la informa˛iile publice este un succes notabil, desigur, dar doar al parlamentarilor opozi˛iei. Noi, ceilal˛i, eram Ón vacan˛„, probabil, ∫i, oricum, Ón compensa˛ie, ne facem vinova˛i de faptul c„ unii pun piedici Ón aplicarea ei.
Nu pot s„ fiu de acord cu ridicarea acredit„rii unui jurnalist nici dac„ reprezin˛i prefectura, nici dac„ reprezin˛i Senatul. Sunt erori descalificante, dar nu pot genera acestea impresia c„ am aprobat aceast„ lege numai cu g‚ndul perfid de a nu o aplica.
Nici un om responsabil nu poate accepta ideea agresiunii de orice fel asupra unui jurnalist. M„surile luate Ón ace∫ti patru ani arat„ c„ voin˛a politic„ se exprim„ Ón vectori pozitivi. Excep˛iile, chiar dac„ destul de multe Ónc„, nu pot dec‚t s„ confirme regula stabilit„ prin lege, prin nevoia de informare corect„ ∫i prin respectul unanim fa˛„ de aceast„ profesiune.
Libertatea de expresie este un drept c‚∫tigat Ón Rom‚nia cu s‚nge. Despre ea ar trebui vorbit mereu, c„ci a o ap„ra este mai greu ∫i chiar mai important dec‚t a o c‚∫tiga pentru o scurt„ perioad„ de timp. Ea este victoria noastr„, a tuturor, ∫i Ón acela∫i timp
responsabilitatea maxim„ Ón fa˛a na˛iunii ∫i a propriei con∫tiin˛e.
Putem vorbi despre ea ∫i Ón mo˛iuni, dar mai firesc ar fi s„ fim Ón stare s„ o facem zilnic, ca un memento c„ omenirea nu a cunoscut numai momente de evolu˛ie.
Œntrebarea care f„cea istorie Ón urm„ cu un deceniu ∫i mai bine ar trebui Ónlocuit„ cu una care nu se va perima niciodat„: îCe ai f„cut ast„zi pentru ca m‚ine s„ po˛i vorbi f„r„ s„ te ru∫inezi ∫i s„ fii ru∫inat de libertatea de expresie?“
Obliga˛ia de a respecta libertatea de expresie este un adev„r pe care dumneavoastr„ Ól striga˛i cu t„rie, mai ales c„ nu-l neag„ nimeni. Restul este doar mo˛iunea dumneavoastr„, adic„ mult zgomot pentru oric‚t de pu˛in„ imagine s-ar ob˛ine.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.