Stenogramă plen

Mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului Adrian Moisoiu.

Va urma domnul Gheorghe Firczak.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îReorganizarea unor unit„˛i ∫colare ∫i autonomia maghiarilor“.

Mar˛i, 12 octombrie a.c., Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, U.D.M.R. a ie∫it la atac la baionet„; mai Ónt‚i prin deputatul Kerekes Károly, ∫i apoi prin deputatul Borbély László, Óncerc‚nd s„ motiveze platforma electoral„ îDialog pentru autonomie“ prin faptul c„ unul dintre cei doi directori ∫colari maghiari ai ∫colilor din municipiul T‚rgu-Mure∫ a fost schimbat din func˛ie ca urmare a faptului c„, reorganiz‚nd re˛eaua ∫colar„, Ón scopul reducerii cheltuielilor de personal, unul a fost numit director adjunct la unitatea ∫colar„ nou rezultat„. L„s‚nd la o parte faptul c„ dup„ cum spunea chiar Domnia sa, î... pedagogii de na˛ionalitate maghiar„ nu vor ∫i nu pot s„-∫i asume riscul de a fi elibera˛i dintr-o func˛ie de conducere...“, domnul deputat Kerekes mai g„se∫te o explica˛ie: îŒn cadrul protocolului pe anul 2003 privind colaborarea dintre organiza˛iile jude˛ene P.S.D. ∫i U.D.M.R., capitolul Ónv„˛„m‚nt prevede consultarea speciali∫tilor care reprezint„ interesele minorit„˛ilor na˛ionale Ón problema reorganiz„rii unit„˛ilor ∫colare. Pe anul 2004, un astfel de protocol nu a mai fost semnat, consider‚ndu-se probabil c„ treburile vor merge bine, ca unse, ∫i f„r„ acest document.“

Iat„ o recunoa∫tere a politicii par∫ive pe care U.D.M.R. ∫i P.S.D. o practic„! Ce nu spune domnul Kerekes este faptul c„ persoana la care face referire, profesorul Andrássy Árpád, este cunoscut c„, d‚nd dovad„ de un management defectuos Ón func˛ia pe care a de˛inut-o ca director al fostei ™coli Generale nr. 7 din T‚rgu-Mure∫, are dosarul de cercetare penal„ cu nr. 736/A/2003, pentru Ónchirierea f„r„ un contract scris a unei s„li de clas„ Ón suprafa˛„ de 48 m[2] , mult discutatei grup„ri M.I.S.A., Óncas‚nd, Ón perioada ianuarie 2001— iunie 2003, o sum„ de 17.814.850 lei, sum„ ce nu a fost Ónregistrat„ Ón contabilitatea centrului bugetar ∫i nici Ón bilan˛ul contabil, ∫i pentru care nu exist„ nici un document scris privind modul de cheltuire. Oare un asemenea management ca al domnului Andrássy Árpád se Óncadreaz„ Ón prevederile art. 21 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, care stipuleaz„: îFunc˛iile de director ∫i de director adjunct vor fi ocupate de personal didactic titular, care se distinge prin calit„˛i profesionale, manageriale ∫i morale“? Œn plus, de∫i a ocupat timp de 2 ani de zile func˛ia de director, nici p‚n„ la aceast„ or„, d‚nsul nu a prezentat un atestat de management educa˛ional pe care normele metodologice Ón vigoare Ól solicit„.

C‚t prive∫te faptul c„ nici m„car o ∫coal„ general„ din T‚rgu-Mure∫ nu poart„ numele vreunei personalit„˛i maghiare transilv„nene sau locale, aceasta se explic„, Ón primul r‚nd, prin faptul c„, potrivit legii, pe care ambii deputa˛i maghiari au votat-o, la Inspectoratul ™colar Jude˛ean Mure∫ nu s-a depus nici un dosar care s„ con˛in„ o astfel de cerere ∫i care s„ fie ulterior Ónaintat„ Comisiei jude˛ene de atribuire a denumirilor de ∫coli!

De subliniat este cel pu˛in interesant„ concluzia la care ajung Domniile lor:

Domnul Borbély László: îNu este justificat„ oare, solicitarea unor comunit„˛i na˛ionale (recte comunitatea maghiar„) s„ aib„ autonomie cultural„, cu institu˛ii, autoguvern„ri, care s„ decid„ ce este bine ∫i ce este r„u pentru comunitatea respectiv„?“

Domnul Kerekes Károly: îŒn acest condi˛ii, afirm c„ singura solu˛ie de eliminare a unor astfel de manifest„ri este incontestabil ob˛inerea autonomiei, inclusiv a celei privind re˛eaua ∫colar„, autonomia minorit„˛ii maghiare a devenit un obiectiv real, o necesitate obiectiv„.“

Deci aceasta este problema care Ói doare pe deputa˛ii no∫tri! Bine c„ ∫i-au dat arama pe fa˛„! Fiindc„ Ón s„pt„m‚nalul bihorean îErdély Napló“ (îJurnalul transilvan“) din 14 septembrie 2004, Borbély Zsolt Attila a definit cum nu se poate mai bine ∫i concentrat ce se ascunde Ón spatele programului pe care U.D.M.R. l-a adoptat pentru alegerile din 28 noiembrie 2004 ∫i care se exprim„ prin sloganul îDialog pentru autonomie“: îScopul nostru este s„ avem c‚t mai pu˛in de-a face cu Rom‚nia sau at‚t c‚t ne oblig„ m‚na de fier a istoriei“. Iar calea de urmat este indicat„ de acela∫i Borbély Zsolt Attila, care spune: îF„r„ a exercita o presiune, f„r„ un ∫antaj politic, cu greu se poate cuceri autonomia.“

S„ nu uit„m c„ pentru politica anticonstitu˛ional„ pe care o promoveaz„, inclusiv divizarea Rom‚niei Ón 10 sau chiar mai multe regiuni, fiecare condus„ de un parlament ∫i guvern propriu, senatorul Frunda György a primit din partea pre∫edintelui Ungariei una dintre cele mai Ónalte distinc˛ii de stat!

Doresc s„ subliniez c„ la T‚rgu-Mure∫, cu ocazia depunerii candidaturii pentru pre∫edin˛ia Rom‚niei de c„tre domnul Markó Béla, s-a strigat: îUn pre∫edinte pentru Ardeal“, Ón loc de îpre∫edinte ardelean pentru o Rom‚nie european„“, cum apare Ón scris. S„ fi fost doar ve∫nica gre∫eal„ de traducere? Cum adic„ pentru Ardeal? Pentru care Ardeal?

Rom‚ni, aduce˛i-v„ aminte ∫i urm„ri˛i cu aten˛ie toate declara˛iile pe care le-au f„cut ∫i le fac candida˛ii diverselor partide care v„ vor reprezenta. Nu v„ l„sa˛i am„gi˛i! Pentru a nu risca crearea unei Ungarii Mici pe teritoriul jude˛elor Mure∫, Harghita ∫i Covasna este obligatoriu s„ ne prezent„m cu to˛ii la vot ∫i s„ vot„m numai cu Partidul Rom‚nia Mare ∫i pre∫edintele s„u, Corneliu Vadim Tudor!

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Gheorghe Firczak. Va urma domnul ™tefan Baban.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îActivitatea interna˛ional„ a Uniunii Culturale a Rutenilor din Rom‚nia“.

Œn perioada ultimilor patru ani, de c‚nd Uniunea Cultural„ a Rutenilor din Rom‚nia este membr„ a Consiliului Minorit„˛ilor Na˛ionale, activitatea noastr„ a avut dou„ valen˛e evidente.

Prima se refer„ la activitatea intern„, despre care am vorbit de mai multe ori, astfel c„ acum nu mai dezvolt„m aceast„ component„. Contactele noastre interna˛ionale cu rutenii din lumea Óntreag„, cu Congresul Mondial, care se Óntrune∫te o dat„ la doi ani, ∫i cu Consiliul Mondial, care activeaz„ Óntre congrese, ne permit, ierta˛i-ne lipsa de modestie, s„ ne bucur„m pentru succesele noastre.

Participarea la diversele manifest„ri culturale ale rutenilor Ón Polonia, Slovacia, Ucraina ∫i Ungaria a demonstrat tuturor c„ uniunea noastr„ ∫i pe aceast„ cale reu∫e∫te s„ afirme identitatea rutenilor, Ón special pe filonul cultural.

Astfel, Ón iunie 2002, am devenit membri cu drepturi depline ai Consiliului Mondial al Rutenilor. La diferitele Óntruniri ale acestui organism a fost subliniat„ contribu˛ia noastr„. Œn vara acestui an s-a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, ca reprezentantul Uniunii Culturale a Rutenilor din Rom‚nia Ón Consiliul Mondial al Rutenilor s„ devin„ vicepre∫edinte al acestui for.

Dup„ ce Ón iunie 2004 la Palatul Parlamentului, la Bucure∫ti, s-a desf„∫urat o reuniune a Consiliului Mondial al Rutenilor, pre∫edintele Andrej Kopcsa a propus uniunii noastre s„ organiz„m Ón Rom‚nia o nou„ Ónt‚lnire, la Baia Mare, Ón perioada imediat urm„toare, care s„ preg„teasc„ viitorul Congres Mondial al Rutenilor, de la Krynica (Polonia), din mai—iunie 2005.

Tocmai ca o recunoa∫tere a eforturilor noastre s-a hot„r‚t, deja, ca Ón 2007 uniunea noastr„ s„ organizeze Congresul Mondial al Rutenilor.

Toate acestea demonstreaz„ c„ Rom‚nia acord„ o aten˛ie deosebit„ afirm„rii identit„˛ii minorit„˛ilor na˛ionale, inclusiv rutenilor.

Pe de alt„ parte, p‚n„ Ón prezent, Uniunea Cultural„ a Rutenilor din Rom‚nia a reu∫it, spunem noi, s„ valorifice aceast„ ∫ans„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului ™tefan Baban. Sper„m c„ Óntre timp o s„ mai apar„ un doritor.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îCorup˛ia Óntre declara˛ie ∫i realitate“

Mai zilele trecute, la un important post de radio, domnul ministru al Autorit„˛ii Na˛ionale de Control sus˛inea cu t„rie c„ Ón Rom‚nia nivelul corup˛iei a sc„zut sim˛itor, mai ales Ón ultimii doi ani, ∫i asta contrar p„rerii a peste 50% dintre rom‚ni care, Óntr-un sondaj de opinie din luna septembrie a.c., men˛ionau c„ principala problem„ cu care se confrunt„ ˛ara noastr„ este problema corup˛iei.

Tot pe primul loc au situat aceast„ problem„ ∫i oficialii Uniunii Europene care, de∫i ne-au dat statutul de economie de pia˛„ func˛ional„, au accentuat faptul c„ Rom‚nia trebuie s„-∫i rezolve problemele majore de corup˛ie cu care se confrunt„.

Corup˛ia a existat din cele mai vechi timpuri ∫i va exista ∫i Ón anii ce vor urma, dar fenomenul care se manifest„ Ón acest moment Ón Rom‚nia poate fi comparat doar cu cel din Italia anilor ’70—’80, c‚nd mafia italian„ f„cea legea Ón stat, sau, dac„ vre˛i un exemplu mai recent, cu ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛„rile din America Latin„.

Lipsa unui cadru legislativ pertinent, fiscalitatea excesiv„, dar ∫i moralitatea patronilor ∫i afaceri∫tilor rom‚ni sunt principalele cauze care au dus la expansiunea acestui fenomen Ón ˛ara noastr„ Ón ultimii 2 ani. Dac„ la acestea corobor„m ∫i faptul c„ persoane numite Ón posturile cheie, care au obliga˛ia de a efectua activitate de Óndrumare ∫i control Ón activitatea agen˛ilor economici, sunt slab preg„tite profesional ∫i aservite politic, pentru a fi mai u∫or de manevrat, avem Óntregul tablou al corup˛iei din Rom‚nia.

Adev„ra˛ii Óntreprinz„tori care doresc Óntr-adev„r s„ produc„ ceva pentru ˛ara asta se pl‚ng din ce Ón ce mai des c„, dac„ nu cotizeaz„, nu cap„t„ nimic, Óncep‚nd de la ob˛inerea unui spa˛iu de produc˛ie ∫i termin‚nd cu contractele de livrare a bunurilor produse. Totul are pre˛, ∫i unul destul de piperat, care Ón cele mai multe cazuri fie Ói duce la faliment, fie Ói determin„ s„ renun˛e.

Mafia local„ este cea care dicteaz„ traiectoria de dezvoltare a unui jude˛, ∫i dac„ nu te supui ordinelor, nu ai ce c„uta Ón via˛a economic„, financiar„, social„.

Œntreba˛i-i, domnule ministru, pe to˛i acei agen˛i economici care nu fac parte din actuala oligarhie politic„ c‚te trebuie s„ Óndure pentru a rezista pe pia˛„. Sub protec˛ia anonimatului, pentru c„ dac„ au curajul s„ strige Ón gura mare, vor fi nevoi˛i s„-∫i Ónchid„ afacerea, ve˛i afla multe despre actele de corup˛ie s„v‚r∫ite chiar de autorit„˛ile pe care le ave˛i Ón portofoliu.

Nu mai mir„ pe nimeni c„ angaja˛i ai G„rzii Financiare, ai Direc˛iei Generale a V„milor etc. dispun de averi colosale, care — culmea ironiei — au fost construite chiar de c‚nd sunt angaja˛i Ón aceste institu˛ii.

Corup˛ia se manifest„ Ón Rom‚nia Ón toate domeniile: de la privatiz„rile frauduloase care au fost f„cute pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 comisioane grase, at‚t de autorit„˛i, c‚t ∫i de conducerile respectivelor societ„˛i, ∫i termin‚nd cu cump„rarea examenelor de la ∫coal„, indiferent de nivelul acesteia, gimnaziu, bacalaureat, facultate, doctorat etc.

Nu am auzit de nici un director sau manager de societate comercial„ care s„ fie anchetat pentru c„ a contribuit la o privatizare perdant„ pentru statul rom‚n, care trebuie s„ achite, pe spinarea contribuabilului, toate pierderile financiare ∫i materiale ale respectivei societ„˛i. Am auzit, Ón schimb, c„ mul˛i dintre ace∫tia, dup„ privatizare, au devenit mai boga˛i at‚t din punct de vedere al contului bancar, c‚t ∫i al bunurilor realizate: cas„, ma∫in„, propriet„˛i.

Nu conteaz„ c„ salaria˛ii nu-∫i iau salariile c‚te 2, 3 luni de zile, important este c„ s-a f„cut un serviciu puterii politice. Nu am auzit de nici un director de direc˛ie a finan˛elor publice care s„ fie tras la r„spundere pentru restituiri ilegale de TVA, ∫i care au fost destul de numeroase Ón ultimii 2 ani. Am auzit, Ón schimb, de oameni bine preg„ti˛i profesional care au avut ne∫ansa s„ fie ∫efi de serviciu Ón acest domeniu, al TVA-ului, ∫i asupra c„rora s-au f„cut presiuni pentru a semna aceste documente. Au clacat, ∫i pentru onoarea lor ∫i a familiei au f„cut gestul suprem: s-au sinucis.

Nu am auzit de nici un comisar ∫ef al G„rzii Financiare care s„ raporteze c„ a descoperit o re˛ea ilegal„ privind contrabanda cu alcool ∫i tutun. Am auzit, Ón schimb, de averi fabuloase ob˛inute de ace∫tia prin includerea lor Ón aceste re˛ele.

Tot la acel post de radio, c‚nd a˛i fost rugat s„ exemplifica˛i dosare de corup˛ie, dumneavoastr„ le-a˛i enumerat. Probabil c„ prin enumerare se pierd numele marilor corup˛i, care prin escrocherii ∫i g„in„rii au reu∫it s„ ob˛in„ terenuri importante, sume de bani fabuloase, favoruri politice.

Problema este c„ aceast„ enumerare nu mai poate prosti omul de r‚nd ∫i nici autorit„˛ile europene, astfel c„ viitorul este foarte sumbru. Nu mai vorbim de corup˛ia din justi˛ie, administra˛ie public„, s„n„tate. Cunoa∫tem cu to˛ii, unii chiar din experien˛e proprii, nivelul la care s-a ajuns ∫i m„surile inexistente din aceste domenii.

De aceea, domnule ministru, Ómi permit s„ v„ Óntreb ∫i eu care sunt actele de corup˛ie pe care le-a descoperit Ón ultimii 2 ani A.N.C., precum ∫i m„surile de prevenire ∫i combatere a acestui fenomen. ™i v„ anun˛ din start c„ nu m„ a∫tept doar s„ mi le enumera˛i.

Singura solu˛ie ar fi venirea la conducerea ˛„rii a unei for˛e politice care dore∫te cu adev„rat s„ fac„ ordine ∫i disciplin„ Ón vederea stop„rii fenomenului corup˛iei.

™i aceast„ for˛„ politic„ este P.R.M., Ón frunte cu pre∫edintele s„u, Corneliu Vadim Tudor. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ne-am obi∫nuit c„ ini˛iativele legislative ale deputa˛ilor sunt blocate Ón Camera Deputa˛ilor at‚t de punctele de vedere ale Guvernului, c‚t ∫i de voturile apar˛in‚nd colegilor de la partidul de guvern„m‚nt.

Dac„, eventual, o asemenea ini˛iativ„ legislativ„ prime∫te votul celor dou„ Camere ale Parlamentului, Guvernul refuz„ s„ o aplice, f„c‚nd referire la alte legi, hot„r‚ri de Guvern sau ordine ale mini∫trilor.

Cazul cel mai concret Ón acest sens Ól reprezint„ atitudinea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale fa˛„ de aplicarea Legii nr. 120/2004 privind regimul silvic ∫i gospod„rirea p„durilor. Deci art. 10 ∫i art. 43 alin. 2 din Legea nr. 120/2004 precizeaz„ c„ pentru p„durile proprietate privat„ cantitatea de mas„ lemnoas„ ce se recolteaz„ este egal„ cu posibilitatea amenajamentului silvic, iar cota de t„iere se aprob„ de Guvern numai pentru p„durile proprietate public„. Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale refuz„ s„ aplice prevederile legii.

Œn ultimele cinci luni am f„cut mai multe demersuri at‚t la domnul ministru Petre Daia, c‚t ∫i la domnul secretar de stat Adam Cr„ciunescu, ace∫tia Óns„ au refuzat s„ renun˛e la cotele de t„iere aprobate prin hot„r‚rile de Guvern. Pentru ca o administra˛ie forestier„ s„ fie eficient„, aceasta trebuie s„ valorifice superior ∫i integral posibilit„˛ile p„durilor de care se ocup„, iar din Óncas„rile ob˛inute Ónainte de a Ónsu∫i profitul net propriu trebuie s„ asigure condi˛iile prev„zute de studiile de amenajament ∫i de alte cerin˛e cu caracter investi˛ional, executarea lucr„rilor de regenerare ∫i opera˛iuni culturale de deschidere a arboretelor cu instala˛ii de transport, paza ∫i protec˛ia p„durii ∫i alte lucr„ri de bun„ gospod„rire.

Œntruc‚t dup„ evenimentele din decembrie 1989, c‚nd, datorit„ unei necompetente organiz„ri a activit„˛ii de exploatare forestier„ la nivel na˛ional, veniturile Regiei Na˛ionale a P„durilor, care dup„ aplicarea Legii nr. 18/1991 administra circa 6.005.000 hectare fond forestier, s-au diminuat sim˛itor prin nevalorificarea integral„ a resurselor p„durii, reduc‚ndu-se la niveluri inadmisibile ∫i corect criticabile lucr„rile de deschidere a arboretelor cu instala˛ii de transport, drumuri forestiere, lucr„ri de Ómp„durire, de protec˛ie etc., pentru echilibrarea Ón condi˛ii date a balan˛ei de venituri ∫i cheltuieli, ∫i Romsilva a recurs la elaborarea unei legi inutile, dezb„tute Ón mod demagogic ∫i derutant politic, prin care, ne˛in‚ndu-se cont de posibilit„˛ile stabilite prin amenajamentele silvice, s-au aprobat cote de t„iere anual„ la nivelul a circa dou„ treimi din posibilitatea real„ a ˛„rii, acestea cu scopul justific„rii unor neÓncas„ri de c„tre Regia Na˛ional„ a P„durilor, inclusiv admiterea neexecut„rii unor lucr„ri cu caracter investi˛ional, din lips„ de resurse b„ne∫ti.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 Œn concluzie, consider„m c„ elaborarea unei hot„r‚ri de Guvern privind cota anual„ de t„iere a p„durilor, cu referire ∫i la p„durile private, este o prestare inutil„, neavenit„, contrar„ principiilor de gospod„rire ∫i amenajare a fondului forestier na˛ional ∫i contrar„ cerin˛elor Uniunii Europene.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Ilie Merce.

Domnii deputa˛i Ioan Timi∫ ∫i Petre Posea au depus la secretariat.

Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Œn ultima perioad„ patrimoniul cultural na˛ional a fost agresat pe diverse c„i, ceea ce constituie un atentat la valorile fundamentale ale neamului rom‚nesc.

Au disp„rut documente unicat care dovedesc continuitatea poporului rom‚n Ón spa˛iul carpato-danubianopontic, titluri de valoare care atest„ drepturi patrimoniale ale statului rom‚n Ón raport cu alte state, valori arhivistice, opere de art„ laic„ ∫i bisericeasc„ etc.

Œn acela∫i timp, se constat„ o denaturare a realit„˛ilor culturale artistice rom‚ne∫ti, sub privirile indiferente ale Ministerului Culturii ∫i Cultelor. Œn marile muzee ale lumii exist„ exponate provenind din zona transilvan„, prezentate ca fiind originare din Ungaria, spre exemplu îTezaurul de la S‚nnicolau Mare“, expus la Viena, ansambluri folclorice rom‚ne∫ti care evolueaz„ pe scenele lumii sunt prezentate ca fiind originare din Transilvania, entitate prezentat„ ca fiind separat„ de statul rom‚n.

Œn muzeele de istorie ale Transilvaniei valorile patrimoniului cultural rom‚nesc sunt prezentate denaturat, ca fiind mo∫teniri ale altor civiliza˛ii. Ceea ce este ∫i mai grav, unele muzee jude˛ene au devenit oficin„ de propagand„ antirom‚neasc„, f„c‚nd apologia unor vremuri revolute, Ón contradic˛ie cu adev„rul istoric. Deci pe banii contribuabilului rom‚n se duce o politic„ antina˛ional„.

Dup„ ’89 s-au Ónregistrat adev„rate jafuri ale patrimoniului cultural na˛ional ∫i traficarea valorilor sustrase Ón interese personale obscure, f„r„ ca autorii lor s„ fie tra∫i la r„spundere. Presa semnaleaz„ din c‚nd Ón c‚nd cazuri disperate, descoperite accidental la frontier„. O serie de tablouri, sculpturi ∫i alte valori culturale au fost Ómprumutate unor institu˛ii muzeistice str„ine, f„r„ s„ mai revin„ Ón ˛ar„.

Exist„ hot„r‚ri judec„tore∫ti de punere Ón custodie a unor astfel de valori, deoarece au fost Óntre timp revendicate de c„tre fo∫tii lor proprietari ori de c„tre diferite categorii de impostori.

Ceea ce este cel mai grav, demnitari Ónvesti˛i cu diferite func˛ii, inclusiv din cadrul Ministerului Culturii ∫i Cultelor, ∫i-au Ónsu∫it obiecte ∫i opere din patrimoniul

cultural na˛ional, pe baza unor tertipuri, f„r„ s„ mai fie recuperate. Practic, au fost sustrase c„r˛i rare, tablouri, mobilier de epoc„, aflate Ón custodia fostului Consiliu al Culturii ∫i Educa˛iei Socialiste, preluate toate de c„tre Ministerul Culturii ∫i Cultelor pe baza unor decizii dictatoriale.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, solicit„m Ministerului Culturii ∫i Cultelor s„ prezinte Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor un raport cu privire la eviden˛ele valorilor patrimoniului cultural na˛ional, m„surile luate pentru recuperarea valorilor de patrimoniu sustrase ori disp„rute Ón diverse Ómprejur„ri, inventarul cu bunurile de patrimoniu Ómprumutate de c„tre institu˛ii ale statului ∫i de c„tre demnitari, politicile ministerului Ón ceea ce prive∫te ap„rarea interesului na˛ional Ón domeniul culturii.

V„ mul˛umesc.

™i mai lu„m o scurt„ pauz„ p‚n„ mai vin pretenden˛i. Œl invit„m pe domnul deputat Ioan Oltean, direct la tribun„. Œi oferim microfonul.

Nu mai avem combatan˛i, a Ónceput campania.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Se pare c„ intr„m Ón criz„ chiar ∫i la declara˛ii politice, dac„ este a∫a o pauz„ mare.

Declara˛ia mea politic„ este determinat„ de un fapt care contravine Ón mod evident prevederilor constitu˛ionale ∫i prevederilor legale Ón vigoare, ∫i anume prezen˛a pe lista P.S.D.-ului a domnului general Mihail Popescu, ∫eful Marelui Stat Major General al Armatei Rom‚ne.

B‚lciul alegerilor interne, al candida˛ilor pentru Parlament din cadrul Partidului Social Democrat, pare s„ se fi terminat dup„ ce sforarii acestuia au anun˛at public listele de candida˛i. Candidaturile propuse, fie c„ au bulversat proprii membri, fie c„ au dat satisfac˛ie altora, nu-i problema mea, dar nu pot s„ nu remarc un caz flagrant de Ónc„lcare a Constitu˛iei ∫i al unor legi organice, prilejuit„ de o anumit„ candidatur„.

Astfel, pe lista de candida˛i pentru Senat din jude˛ul V‚lcea apare un militar de carier„, cadru militar Ón activitate, respectiv domnul general Mihail Popescu, ∫ef al Statului Major General al Armatei Rom‚ne. Candidatura sa pe listele P.S.D. este condi˛ionat„ de calitatea de membru al acestui partid, calitate existent„ la data Óntocmirii listei, ∫i nu ulterior acestui moment. Domnul general Óncalc„ at‚t prevederile art. 40 alin. (3) din Constitu˛ie, potrivit c„rora: îMembrii activi ai armatei nu pot face parte din partide politice“, c‚t ∫i prevederile art. 7 din Legea nr. 14 din 2003 privind partidele politice, potrivit c„rora: îDin partidele politice nu poate face parte persoana c„reia Ói este interzis„ prin lege asocierea politic„.“

Tot aici amintesc ∫i prevederile art. 28 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, potrivit c„ruia: îCadrelor militare Ón activitate le este interzis s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 fac„ parte din partide, forma˛iuni sau organiza˛ii politice ori s„ desf„∫oare propagand„ prin orice mijloace sau alte activit„˛i Ón favoarea acestora, ori a unui candidat independent pentru func˛ii publice, sau s„ candideze pentru a fi alese Ón administra˛ia public„ local„ ∫i Ón Parlamentul Rom‚niei, precum ∫i Ón func˛ia de Pre∫edinte al Rom‚niei.“

Œn acest caz, nu numai domnul general Mihail Popescu nesocote∫te legile ˛„rii, pentru care a jurat s„ le respecte ∫i s„ le apere, prob‚nd prin aceasta cel pu˛in imoralitate, dar ∫i partidul aflat acum la putere, prin Ónc„lcarea acelora∫i legi, probeaz„ o conduit„ infrac˛ional„, care nu ne mai surprinde at‚t timp c‚t pentru partidul de guvern„m‚nt c‚∫tigarea alegerilor trebuie f„cut„ cu orice pre˛, inclusiv prin Ónc„lcarea Constitu˛iei ∫i altor legi Ón vigoare.

Palidele justific„ri ale ministrului ap„r„rii, Ioan Mircea Pa∫cu, privind statutul generalului Mihail Popescu, c„ruia i-ar fi semnat deja raportul de trecere Ón rezerv„, iar candidatura sa ar fi oficial„ numai dup„ Ónregistrarea listei de candida˛i la Biroul Electoral Central, nu sunt credibile, ci, dimpotriv„, ele sunt infirmate de participarea generalului la Reuniunea NATO de la Bra∫ov, unde a reprezentat Armata Ón calitate de ∫ef al acesteia, ∫i nu de candidat pentru un loc Ón Senat din partea Partidului Social Democrat.

Probabil c„ reprezentan˛ii partidului de guvern„m‚nt, acum, spre sf‚r∫it de mandat, nu mai fac distinc˛ia Óntre ceea ce este legal ∫i ceea este ilegal, Óntre ceea ce Ónseamn„ interese na˛ionale ∫i ceea ce Ónseamn„ interese de partid, dar, Ón mod clar, prin aceasta demasc„ o conduit„ antidemocrat„, cu tendin˛e totalitare, dar de care sper„m s„ sc„p„m la 28 noiembrie, spre folosul Óntregii ˛„ri.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Sonea. A renun˛at.

Domnul Costache Mircea a depus la secretariat.

P‚n„ la ora 9,20 mai a∫tept„m.

De asemenea, domnul deputat Miclea a depus la secretariat.

Domnule deputat Nicol„escu, ave˛i posibilitatea s„ expune˛i! Nu dori˛i s„ face˛i o excep˛ie de la regul„?

## **Domnul Gheorghe-Eugen Nicol„escu**

**:**

Nu exersez dic˛ia de diminea˛„!

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Bine, e Ón ordine, e prea devreme! Depune˛i la secretariat atunci.

Mul˛umesc.

Dup„ cum se ∫tie, la data de 3 octombrie, germanii serbeaz„ Ziua Unit„˛ii Germane. In acest an se marcheaz„, pentru a cincisprezecea oar„, c„derea Zidului Berlinului, o dat„ istoric„ cu o dubl„ semnifica˛ie: reunificarea Germaniei ∫i, Ón acela∫i timp, a Europei. Ceea ce s-a Ónt‚mplat atunci, Ón Germania, a influen˛at decisiv evenimentele ulterioare din Rom‚nia ∫i, din aceast„ cauz„, merit„ un scurt comentariu, chiar cu dou„ s„pt„m‚ni Ónt‚rziere.

Privind Ónapoi la C„derea Zidului, Ón noiembrie 1989, ∫i la des„v‚r∫irea unit„˛ii, la 3 octombrie 1990, chiar ∫i Ón prezent este uimitor c‚t de nea∫teptat ∫i c‚t de rapid au avut loc aceste evenimente istorice. Sf‚r∫itul regimului comunist a constituit prima revolu˛ie din Germania, iar aceasta s-a desf„∫urat pa∫nic ∫i democratic. Pentru cei care s-au bucurat atunci de redeschiderea Por˛ii Brandenburg, aceast„ amintire r„m‚ne legat„ de o emo˛ie puternic„. Este vorba de un sentiment de recuno∫tin˛„ care leag„ genera˛iile ce au tr„it Ómpreun„ o clip„ magic„ a istoriei universale.

Integrarea noilor landuri a constituit un efort istoric intens, unic p‚n„ acum, ∫i care nu s-a Óncheiat Ónc„, Óns„ cet„˛enii germani au f„cut foarte mult Ón teritoriile fostei Germanii Democrate ∫i deja se pot vedea realiz„ri remarcabile Ón multe dintre aceste regiuni, toate acumulate Ón ultimii 14 ani, iar procesul de dezvoltare comun„ continu„. Des„v‚r∫irea unit„˛ii at‚t din punct de vedere economic, c‚t ∫i din punct de vedere social r„m‚ne o sarcin„ care trebuie Óndeplinit„ de toate regiunile Ómpreun„. Suntem hot„r‚˛i s„ mergem mai departe pe acela∫i drum, cu aceea∫i intensitate cu care ne-am mobilizat p‚n„ acum.

Ziua de 3 octombrie Ónseamn„ ∫i reunificarea continentului. C„derea Zidului Berlinului marcheaz„ ∫i sf‚r∫itul Cortinei de Fier. Drept urmare, am dep„∫it Ómpreun„ Ón Europa perioada confrunt„rii. Œn prezent ne g„sim Ón mijlocul unui proces de dezvoltare comun„ a Europei, care ne apropie de noii no∫tri parteneri ∫i alia˛i.

Œn cadrul acestui proces se Ónscrie cu succes parteneriatul Germaniei cu Rom‚nia. Leg„turile noastre se dezvolt„ Ón toate domeniile cu un dinamism extraordinar. Ne afl„m pe un drum bun, Ón care trebuie s„ transpunem sistematic tot poten˛ialul pentru intensificarea continu„ a cooper„rii noastre, ∫i nu doar din punct de vedere economic. Guvernul Germaniei sprijin„ Rom‚nia Ón drumul s„u spre Uniunea European„, Ón cadrul mai multor proiecte.

Libertatea de exprimare este unul dintre drepturile fundamentale consacrate de Constitu˛ie, care fundamenteaz„ ideea statului democratic.

Totu∫i, chiar Ón acest context, existen˛a unor cazuri de h„r˛uire — moral„ ori fizic„ — a reprezentan˛ilor mass-media reclam„ instituirea unor m„suri legislative suplimentare menite s„ protejeze at‚t ziaristul, ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 persoan„ responsabil„ cu transmiterea informa˛iei, c‚t ∫i dreptul specific de exercitare a profesiei sale. Apare ca fireasc„ aceast„ legiferare, urmare a rolului deosebit de important pe care presa Ól are Ón societate, ca institu˛ie de informare a publicului, dar ∫i de formator de opinie.

Œn acest sens, am ini˛iat dou„ propuneri legislative care, pe de o parte, garanteaz„ dreptul de exprimare al ziaristului, iar, pe de alt„ parte, Ói sanc˛ioneaz„ pe to˛i cei care Óngr„desc ori interzic exercitarea acestui drept. Astfel, m‚ine, la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor, voi depune una dintre aceste propuneri, ∫i m„ refer la modificarea ∫i completarea Legii penale privind reglementarea infrac˛iunii de Óngr„dire a exercit„rii profesiei de ziarist, urm‚nd ca cea de a doua s„ fie Ónaintat„ Ón aceast„ s„pt„m‚n„ Clubului Rom‚n de Pres„, Ón vederea solicit„rii unui punct de vedere sau a unor eventuale modific„ri pe care le-ar reclama aceast„ ini˛iativ„.

Sunt m„suri concrete, realiste, care vin, iat„, Ónc„ o dat„, Ón contradic˛ie cu m„surile exclusiv distructive ale opozi˛iei, de genul mo˛iunilor ∫i declara˛iilor nejustificat belicoase ale acesteia. S„ nu uit„m faptul c„ cele mai multe cazuri de h„r˛uire a jurnali∫tilor au fost Ónregistrate Ón perioada 1997—2000, presa din acea vreme ridic‚nd Ón nenum„rate r‚nduri semnale de alarm„ asupra libert„˛ii de exprimare. Din p„cate, actuala opozi˛ie uit„ de ceea ce s-a Ónt‚mplat atunci ∫i promoveaz„ acum false atitudini de juste˛e, consider‚nd c„ singura atribu˛ie ce Ói revine este aceea de a se opune constant, def„im„tor, ira˛ional ∫i iresponsabil.

îSpre ordine, legalitate ∫i bun„stare, numai cu Vadim ∫i Rom‚nia Mare!“

La orizont, o nou„ campanie electoral„. Din nou, pe ecrane, filmul marii mistific„ri ∫i bulvers„ri na˛ionale. Spectatorii, agresa˛i de parada figurilor ciudate ale scenei politice rom‚ne∫ti, tac, Ónghit ∫i a∫teapt„ s„-i trimit„ la co∫ul cu resturi menajere al istoriei. Dup„ 15 ani de regres economic, de dezindustrializare for˛at„, de polarizare ira˛ional„, de s„r„cire galopant„ a popula˛iei, ˛ara are din nou ∫ansa redres„rii. Nu cu baliverne, nu cu prafuri electorale, nu cu baloane colorate ∫i muzici de∫„n˛ate, nu cu discursuri sfor„itoare, nu cu dosirea averilor acumulate fraudulos Ón spatele soacrelor, nu cu bi∫ni˛ari politici, nu cu paleative legislative, nu cu m„suri sociale am„gitoare, luate îpe picior“, ci cu programe concrete, cu oameni integri ∫i cu m„suri ferme. Œn viziunea liberalilor, politicile sociale frizeaz„ grotescul. Dup„ cum combate Mona Musc„ sistemul de pensii, ajutoarele sociale ∫i dreptul muncii, te a∫tep˛i ca din moment Ón moment s„-i ˛‚∫neasc„ de sub coc o nou„ ∫i grozav„ idee liberal„: reÓnfiin˛area sovromurilor ∫i trecerea la T.O.Z., la fostele Óntov„r„∫iri bol∫evico-egalitariste.

Dup„ proiectul noului Cod fiscal al îchinezului“ T„n„sescu, ai crede c„ jungla capitalisto-P.S.D-ist„ va r„sturna Ón capul rom‚nilor cornul abunden˛ei. Œntr-o ˛ar„ Ón care d„rile c„tre bugetul statului sunt pl„tite numai de

îpro∫ti“, inteligen˛ilor prelu‚ndu-li-se arieratele prin ordonan˛e de urgen˛„, Óntr-o vreme c‚nd p‚n„ ∫i Banca Na˛ional„ prezint„ Parlamentului un raport din care consta˛i, cu stupefac˛ie, c„ are, la finele lui 2003, o îgaur„“ de 10.000 miliarde lei, totul pare pierdut. Feluritele g‚ng„nii politice ne agreseaz„ auzul cu cele mai n„stru∫nice promisiuni electorale, Ón timp ce afl„m sidera˛i c„ se fur„ zeci de mii de miliarde lei din fondul s„n„t„˛ii, l„s‚nd cet„˛enii prad„ bolilor ∫i suferin˛ei.

Nu vrea nimeni s„ l„mureasc„ felul cum s-au acumulat marile averi, cum s-au falsificat marile privatiz„ri, cum se penetreaz„ zilnic bugetul de liotele clientelare ale fal∫ilor Óntreprinz„tori, c‚∫tig„torii tenebro∫i ai tuturor licita˛iilor. Nu ne spune nimeni de ce pl‚ngem de mila cocost‚rcilor din Delt„, Ón timp ce frontiera de stat a fost violat„ Ón r„sp„rul tuturor legilor na˛ionale ∫i interna˛ionale. Nu mai suntem st„p‚ni pe nimic. P‚n„ ∫i aurul de la Ro∫ia Montan„ curge nestingherit Ón afar„, spre aventurierii str„ini, Ónh„ita˛i cu apatrizii guvernamentali.

Peste ruinele fumeg‚nde ale dezastrului rom‚nesc se casc„ pr„pastia sc„p„rii de sub orice control, Ón timp ce Ministerul Controlului se n„puste∫te cu toate for˛ele asupra m„rarului din pie˛e.

Peste aceast„ panoram„ a de∫ert„ciunilor un lucru se distinge clar: nevoia de ordine, de Óntronare a primatului legii ∫i a relans„rii economice, pornind de la agricultur„. N„dejdea celor mul˛i se Óndreapt„ ast„zi, firesc ∫i decisiv, spre P.R.M. ∫i spre liderul s„u necontestat, Corneliu Vadim Tudor. Cu toate trucurile puse la cale pentru fraudarea alegerilor, cu toat„ v‚nzoleala menit„ s„ anestezieze dorin˛a fierbinte de dreptate ∫i de echitate social„ a rom‚nilor, un lucru devine din ce Ón ce mai clar. Numai aceia care au avut t„ria de a se ab˛ine de la tenta˛iile Ónavu˛irii pe seama umilin˛ei celor mul˛i, numai cei care nu au guvernat niciodat„ ∫i, prin urmare, nu au participat la marele jaf postdecembrist mai pot reÓnscrie ˛ara pe orbita normalit„˛ii.

Teama ciocoiului nou de ziua socotelilor este legitim„, dar vorba rom‚nului: îDe ce ˛i-e fric„, p‚n„ la urm„, nu scapi“. Ziua de 28 noiembrie va intra Ón istorie, nu numai ca ziua de na∫tere a primului pre∫edinte cre∫tin al Rom‚niei, ci, Ón primul r‚nd, ca ziua abolirii dictaturii cleptocra˛iei asupra poporului rom‚n. Prin urmare:

îSpre ordine, legalitate ∫i bun„stare, numai cu Vadim ∫i Rom‚nia Mare! Sus inima, rom‚ni!“

Dup„ cum ∫ti˛i, ne apropiem de finalul mandatului nostru Ón cadrul actualei legislaturi. Am lucrat Ómpreun„, pentru ∫i Ón interesul acestui popor, timp de patru ani.

Am Óncercat cu to˛ii, de pe pozi˛iile partidelor noastre ∫i Ón baza mandatului electoratului nostru, ce ne-a trimis aici Ón Parlament pentru a-l reprezenta, ca, Ón domeniile, Ón baza atribu˛iilor ∫i competen˛elor comisiilor Ón care ne-am desf„∫urat activitatea, s„ determin„m elaborarea ∫i emiterea unor legi, acte normative care s„ asigure cadrul ∫i climatul necesar realiz„rii ∫i dezvolt„rii unei democra˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 autentice, al refacerii economiei ∫i al protec˛iei cet„˛eanului rom‚n, acela care, cum ar„tam mai Ónainte, ne-a trimis, prin votul s„u, Ón acest forum al poporului rom‚n.

Œn ceea ce ne prive∫te pe noi, membrii Comisiei pentru cercetarea abuzurilor ∫i corup˛iei, comisie care fiin˛eaz„ Ón Parlament Ónc„ din anul 1990 — ∫i al c„rei... unul dintre ini˛iatorii acesteia a fost ∫i subsemnatul —, comisie care a Óncercat s„ scoat„ la lumin„ acele fapte, acele acte care au constituit ∫i care, din nefericire, continu„ Ónc„ s„ constituie nu numai grave abuzuri, dar ∫i mari ∫i r„sun„toare cazuri de crim„ organizat„ ∫i corup˛ie institu˛ionalizat„, care, Ón mod cert, unele dintre ele, vor r„m‚ne Ón istorie ca pete negre ale acestei perioade de tranzi˛ie.

™ti˛i foarte bine, stima˛i colegi, c„ Ón repetate r‚nduri v-am informat, v-am ˛inut la curent cu c‚teva cazuri de mare corup˛ie, care nu numai c„ au produs enorme pagube economiei rom‚ne∫ti, dar care au pus ∫i continu„ s„ pun„ Óntr-o lumin„ nefavorabil„ imaginea ˛„rii, constituind elemente de critici aspre — de altfel, bine justificate — ale organismelor europene ∫i nu numai, tocmai Ón aceast„ perioad„ Ón care Rom‚nia negociaz„ ∫i se preg„te∫te asiduu pentru integrarea Ón Uniunea European„.

De cur‚nd, a∫a cum se ∫tie, a fost adoptat de c„tre Comisia European„ Raportul de ˛ar„ pe anul 2004 privind Rom‚nia. ™i Ón acest raport, ca ∫i Ón cele anterioare, la capitolul îCriterii politice“, ˛ara noastr„ continu„ s„ fie criticat„ pentru fenomenul marii corup˛ii, pe care Ónc„ nu o putem st„vili.

™ti˛i cu to˛ii c„ noi, Parlamentul, am aprobat pachetul de legi anticorup˛ie, apoi le-am modificat, le-am completat, am creat un organism special, profilat pe lupta Ómpotriva corup˛iei, este vorba de Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, Ón speran˛a c„ toate acestea vor duce la rezultate concrete Ón acest domeniu.

Desigur, nu putem s„ neg„m faptul c„ nu ar exista ∫i realiz„ri Ón domeniu. Au fost numeroase cazuri Ón care aceast„ nou„ institu˛ie ∫i-a f„cut datoria, ob˛in‚nd rezultate, dar acestea se limiteaz„ numai la corup˛ia unui anume nivel. Nu se dep„∫e∫te o anume limit„, o anume ∫tachet„ privind ierarhia celor implica˛i, pentru c„, trebuie s„ recunoa∫tem, aceste rezultate se opresc numai la un anumit nivel al f„ptuitorilor. Nimeni nu a v„zut c„ P.N.A.-ul a dep„∫it, Ón m„surile pe care le-a Óntreprins, nivelul unor consilieri guvernamentali sau primari, care se ∫tie bine — ∫i este deja de notorietate —, dac„ nu au ac˛ionat Ón nume propriu, au avut leg„tur„ cu ∫efii lor direc˛i, unii dintre ace∫tia chiar cu rang de ministru.

A˛i v„zut sau a˛i auzit dumneavoastr„ cumva ca vreunul dintre ace∫tia s„ fie deranjat de institu˛ia amintit„ sau s„ fie vreunul trimis Ón fa˛a organelor de justi˛ie Ón leg„tur„ cu responsabilitatea lor? Nu, nicidecum.

™i, pentru a v„ demonstra afirma˛ia mea, v„ amintesc doar cele mai elocvente cazuri: de exemplu, cazul falimentului premeditat ∫i lichid„rii printr-un adev„rat jaf al unei b„nci rom‚ne∫ti, este vorba de Banca Interna˛ional„

a Religiilor, Ón care este implicat un grup de interese, poate impropriu spus grup, Ón realitate o adev„rat„ band„ de escroci cunoscu˛i, dovedi˛i, grup Ón care sunt implica˛i ∫i doi viceguvernatori ai B„ncii Na˛ionale, ∫i demnitari din Ministerul Justi˛iei, un fost ministru, fo∫ti secretari de stat, magistra˛i, avoca˛i etc.

Acest dosar al falimentului premeditat al B.I.R., aflat Ón prezent pe rolul Camerei a II-a a CEDO, risc„ a se Óncheia cu obligarea Rom‚niei la plata a c‚teva sute de milioane de dolari, numai datorit„ faptului c„ instan˛ele rom‚ne∫ti, la comanda grupului de interese men˛ionat, au refuzat s„ aplice prevederile legale, iar autorit„˛ile abilitate, fiind pasive Ón rezolvarea dosarului pe plan na˛ional, prefer„ s„ protejeze Ónc„ pe membrii acestui grup.

Un alt caz este dosarul privatiz„rii îRomtelecom“, dosar ce treneaz„ Ónc„ din legislatura trecut„, caz Ón care statul rom‚n a pierdut sute de miliarde lei. ™i acest dosar continu„ s„ zac„, f„r„ ca vreo autoritate competent„ s„ ia m„surile de rigoare.

Nu mai doresc s„ intru Ón recentul ∫i controversatul caz al acord„rii f„r„ licita˛ie a construc˛iei autostr„zii Bra∫ov — Bor∫, firmei îBechtel“, pentru care Rom‚nia este ar„tat„ cu degetul de c„tre organismele europene, cu referire tot la fenomenul corup˛iei.

Ce concluzii am putea trage din cele expuse mai Ónainte?

Prima ar fi aceea c„ fenomenul corup˛iei a devenit Ón Rom‚nia interpartinic sau/∫i transpartinic, persoane din cadrul unui partid ce s-a aflat la putere, implicate Ón mari cazuri de corup˛ie, sunt protejate de alte persoane cu demnit„˛i aflate la putere, protej‚ndu-se Ón mod reciproc.

A doua concluzie ar fi aceea c„ de∫i se clameaz„ independen˛a organismelor chemate s„ lupte Ómpotriva corup˛iei ele se afl„ sub controlul total al partidelor aflate la putere.

De aici decurge a treia concluzie, respectiv aceea c„ autorit„˛ile abilitate Ón combaterea corup˛iei sunt, Ón realitate, dependente, ∫i nicidecum independente de îputerea aflat„ la putere“, care Ón mod public clameaz„ interesul, dar care Ón realitate nu este interesat„ Ón eradicarea ∫i combaterea efectiv„ a acestui flagel, pentru c„ o astfel de finalitate ar lipsi-o de mari surse de venituri. Singurul interesat Ón Óntronarea adev„rului, al drept„˛ii ∫i responsabilit„˛ii sociale, Ón eradicarea corup˛iei, este poporul rom‚n, principalul p„gubit al cancerului numit corup˛ie.

Pentru confirmarea celor de mai sus, stau cazurile despre care am amintit aici: dosarul B.I.R. ∫i dosarul îRomtelecom“. De∫i acestea se afl„ Ón portofoliul Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie de ani de zile, acesta tergiverseaz„ lucrarea lor, neÓntreprinz‚nd m„surile legale ce se impun, protej‚nd Ón mod practic pe vinova˛i.

Pentru care motiv? Se Ón˛elege c„, dac„ s-ar permite lucrarea acestor dosare, s-ar ajunge la persoane sus-puse ∫i din vechea putere, dar ∫i din, Ónc„, actuala putere.

Ei bine, se ∫tie c„ Óntre persoane din cadrul vechii puteri ∫i actualei puteri, Ón mod particular, exist„ bune

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 rela˛ii. îTaci tu, voi tace ∫i eu.“ Acesta este Ón mod practic trocul Óntre cei ce se perpetueaz„ la putere, indiferent de partidele din care fac parte, iar acest fapt nu trebuie dedus, rela˛ii de afaceri Óntre cei afla˛i la putere ∫i opozi˛ie exist„, ∫i acestea duc efectiv la protec˛ie reciproc„.

Crede cineva c„ Ón acest mod vom putea eradica fenomenul corup˛iei?

De exemplu, Ón cazul falimentului premeditat ∫i lichid„rii prin jaf a B„ncii Interna˛ionale a Religiilor, noi, Comisia pentru cercetarea abuzurilor ∫i corup˛iei din Camer„, recent, ∫i comisia omoloag„ din Senat, am informat to˛i factorii de r„spundere din aceast„ ˛ar„, de la pre∫edintele Rom‚niei, primul-ministru, mini∫trii de resort, parchetele etc., am ˛inut la curent prin sute de comunic„ri, prin mii de r‚nduri, cu date ∫i fapte concrete, cu expertize etc., atest‚nd faptul c„ ne afl„m Ón fa˛a unui caz de crim„ organizat„ ∫i corup˛ie institu˛ionalizat„, Ón care sunt implicate persoane cu Ónalte demnit„˛i din cadrul unor structuri ale statului.

Nimeni nu a mi∫cat un deget. Pentru care motiv? Se Ón˛elege. Firele Ón aceast„ tenebroas„ afacere duc undeva sus: sunt implicate persoane tabu, fapt pentru care, Ón viitorul apropiat, statul rom‚n va fi obligat de c„tre CEDO la plata unor sume enorme, de ordinul a sute de milioane de dolari.

Noi am f„cut mai mult. Recent, cele dou„ comisii permanente de specialitate ale celor dou„ Camere ale Parlamentului am redactat un raport comun, Ónaintat deja Birourilor permanente ale celor dou„ Camere, cu propunerea adopt„rii unei hot„r‚ri de rezolvare a cazului pe plan na˛ional, pentru evitarea unui enorm efort financiar al Rom‚niei.

Œnc„ nu cunoa∫tem motivul tergivers„rii introducerii pe ordinea de zi a acestui raport. Se ∫tie bine c„ timpul lucreaz„, nu Ón favoarea noastr„. Este posibil s„ ne trezim Óntr-o bun„ zi, probabil c„ nu peste mult timp, cu hot„r‚rea CEDO. Atunci va fi prea t‚rziu s„ mai discut„m ∫i s„ aprob„m rezolvarea cazului pe plan na˛ional.

Analiz‚nd Ón general fenomenul corup˛iei, care macin„ din temelii societatea rom‚neasc„, dar ∫i cercet‚nd, verific‚nd ani de zile dosare ∫i cazuri concrete de corup˛ie institu˛ionalizat„, de mare corup˛ie, Ón care sunt implica˛i demnitari, am ajuns la concluzia c„, indiferent ce organe am crea noi pe plan intern, acestea se vor afla mereu la cheremul puterii aflate la putere sau, cu alte cuvinte, aflate Ón scaun la un moment dat.

Aceste organe vor ac˛iona sau nu vor ac˛iona a∫a cum li se dicteaz„. In acest mod, cazuri de corup˛ie Ón care sunt implica˛i îmarii pe∫ti“, îrechinii“, denumi˛i astfel, ∫i pe care Ói tot cer organismele Uniunii Europene, vor r„m‚ne nesanc˛ionate, iar corup˛ia va continua nu numai s„ existe, dar va continua s„ Ónfloreasc„ Ón Rom‚nia.

Ei, bine, toate acestea ne-au determinat pe noi s„ ne adres„m organismelor europene, Consiliului Europei, Comisiei Europene, Parlamentului European, cu propunerea de a fi creat un organism Ón cadrul

structurilor europene, specializat Ón domeniul combaterii ∫i eradic„rii corup˛iei Ón ˛„rile aspirante la Uniune, dar ∫i Ón cele care sunt deja membre ale Uniunii.

Desigur, cunoa∫tem faptul c„ exist„ OLAF-ul (organismul specializat Ón verificarea modului Ón care sunt folosite fondurile Uniunii), dar acest organism are Ón competen˛a sa numai acest cadru — folosirea fondurilor acordate de Uniune.

Noul organism propus de c„tre noi, un Parchet European Anticorup˛ie, va putea fi sesizat de orice persoan„ fizic„ sau juridic„ din ˛„rile Uniunii care are cuno∫tin˛„ de cazuri de mare corup˛ie Ón care sunt implica˛i politicieni, demnitari din cadrul unor structuri statale, proteja˛i, ap„ra˛i pe plan intern prin leg„turi ∫i interese de grup care afecteaz„ societatea.

Credem noi c„ va fi singura solu˛ie viabil„ care s„ determine, dac„ nu eradicarea complet„, cel pu˛in limitarea acestui flagel Ón ˛„ri precum Rom‚nia ∫i Ón mod sigur ∫i Ón altele.

Am f„cut aceast„ propunere deoarece nu poate fi Ón˛eles faptul c„ dou„ comisii parlamentare permanente de specialitate care sesizeaz„ de ani de zile autorit„˛ile abilitate Ón combaterea fenomenului, acestea s„ ignore pur ∫i simplu aceste sesiz„ri, s„ le trateze cu pasivitate, Ón dispre˛ul legii, numai fie pentru c„ nu au dezlegare de a lucra cazurile Ón care sunt implica˛i anumi˛i mini∫tri, viceguvernatori ai b„ncii centrale, magistra˛i etc. sau, mai direct spus, pentru c„ probabil acestor autorit„˛i — este vorba de P.N.A. — li se interzice s„ ia m„surile legale Ón astfel de cazuri.

Am dorit s„ v„ informez Ón leg„tur„ cu toate acestea, acum, la sf‚r∫it de mandat, pentru a cunoa∫te c„ organismele europene au fost sensibilizate de c„tre noi, comisiile parlamentare permanente de specialitate, din p„cate f„r„ efect, ∫i nu de c„tre acele structuri ce au obliga˛ia s„ lupte pentru eradicarea corup˛iei, ∫i nicidecum pentru a-∫i proteja ∫i ap„ra pe cei implica˛i Ón cazuri precum cele la care am f„cut referire.

Œn Óncheiere, ne manifest„m convingerea nestr„mutat„ Ón viitorul unei Rom‚nii promovate Ón s‚nul comunit„˛ii europene, Ón urma unei profunde muta˛ii comportamentale, Ón care fenomenul corup˛iei s„ r„m‚n„ de-a pururi o nefast„ amintire.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îIntegrarea Ón Uniunea European„, un risc asumat!“

Eu, personal, nu m„ Óndoiesc de integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Dimpotriv„. Œn schimb, m„ Óndoiesc de stabilitatea statal„ — pentru a nu spune imperial„ — Ón ceea ce se vrea a fi Uniunea European„. Œn primul r‚nd pentru c„ o unificare, fie ea la Ónceput ∫i doar financiar institu˛ional„, nu poate rezista dec‚t dac„ vine din spiritul ∫i ini˛iativa celor ce o fac ∫i particip„ la ea, ∫i nu dac„ e decis„ ∫i impus„ de o minoritate, fie ea ∫i clas„ conduc„toare.

Pentru c„, privind deta∫at, putem identifica Ón modul de configurare a Uniunii Europene un adev„rat sistem

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 piramidal, Ón care structurarea noilor blocuri de influen˛„ se realizeaz„ nu at‚t pe seama performan˛elor economice, c‚t mai ales Ón func˛ie de structurile etnico-religioase.

De o parte, ˛„rile, provinciile ∫i regiunile cu majoritate catolic„, favorite Ón procesul integr„rii, separate de statele ortodoxe ∫i urmate, Ón linia a treia, de cele musulmane. De aceea, Óntrebarea care ar trebui s„ ne fr„m‚nte nu este: c‚nd ne vom integra. Ar trebui s„ fim mult mai interesa˛i de ceea ce vom face c‚nd ne vom integra, de ceea ce vom fi, dar mai ales de ceea ce se va alege din noi dac„ Uniunea — asemenea celei realizate la Ónceputul secolului trecut, cu un num„r mult mai mic de state — nu va rezista ∫i se va dezintegra de la sine.

Ar trebui s„ fim mai aten˛i ∫i la previziunile, deloc Óncurajatoare, f„cute de sociologi la Ónceputul anilor ’50, m„car pentru a putea ∫ti ce ne poate a∫tepta, mai ales c„ la vremea respectiv„ speciali∫tii au analizat, din perspectiv„ istoric„, apari˛ia, dezvoltarea, dar mai ales n„ruirea marilor imperii care au ap„rut de-a lungul timpurilor, iar concluziile nu au fost deloc Óncurajatoare.

Astfel, pe l‚ng„ constatarea c„ Óntotdeauna urm„torul mare imperiu este mai extins, ca Óntindere ∫i popula˛ie, dec‚t precedentul, sociologii au reu∫it s„ determine ∫i ordinele de m„rime specifice noilor imperii.

S-a prognozat atunci — anii ’50 — c„, dup„ pr„bu∫irea celui de Al Treilea Reich, urm„torul imperiu, mai mare ∫i ca teritorii acaparate ∫i ca popula˛ie, avea s„ fie U.R.S.S., a c„rei pr„bu∫ire, ˛in‚nd cont de evolu˛ia celorlalte imperii din istoria omenirii, era prognozat„ pentru 1990.

Dup„ c„derea acesteia, autorii estimau apari˛ia unui alt imperiu, de c‚teva ori mai mare ca popula˛ie ∫i dimensiune. Se avansa chiar numele de Comunitatea European„, dup„ o prim„ faz„, de sf„r‚mare a na˛iunilor Ón enclave etnice ∫i de divizare teritorial„ a mai multor state, urm‚nd s„ aib„ loc o integrare Óntr-o singur„ uniune a tuturor ˛„rilor de pe b„tr‚nul continent. Apoi, dup„ ruperea frontierelor Comunit„˛ii Europene, calculat„ pentru anii 2015—2025, sociologii prognozau apari˛ia unui îurm„tor mare imperiu“, Uniunea Planetar„, ce ar urma s„ se nasc„ prin alte ∫i alte Ómp„r˛iri teritoriale.

Ce se va Ónt‚mpla cu statul unitar na˛ional rom‚n pe parcursul acestor experimente nu este prea greu de anticipat. Din p„cate, dac„ vom accepta simplul rol de cobai ∫i ne vom supune orbe∫te feluritelor diviz„ri etnice, economice ∫i teritoriale impuse, viitorul nostru va fi sub un mare semn de Óntrebare, pentru c„ dup„ remodelarea Óntregii economii na˛ionale, pentru a putea func˛iona Ón ansamblul unitar al Uniunii, eventuala dispari˛ie a Uniunii Europene ne va arunca Óntr-un adev„rat colaps.

Dac„ tragem cu ochiul la vecinii no∫tri bulgari, observ„m c„ ace∫tia sunt tot mai tri∫ti. De fapt, dup„ ce Uniunea European„ le-a impus, ca una din condi˛iile integr„rii, desfiin˛area unor importante zone viticole, pentru c„ Ón Uniunea European„ numai Fran˛a are dreptul s„ produc„ cantit„˛i industriale de vinuri, z‚mbetul de dispre˛ la adresa noastr„ le-a cam disp„rut.

Din aceasta au Ón˛eles ∫i ei c„ diploma˛ia, de∫i te poate ajuta s„-˛i accelerezi ritmul de integrare, nu te scute∫te de sacrificiile industriale impuse.

S„pt„m‚na trecut„ am asistat la o premier„ Ón via˛a parlamentar„ rom‚neasc„: un proiect de lege este aprobat de Camera Deputa˛ilor prin aplicarea prevederilor constitu˛ionale, adic„ prin expirarea termenului Ón„untrul c„ruia trebuia dezb„tut ∫i adoptat.

Este vorba de Propunerea legislativ„ ini˛iat„ potrivit prevederilor Constitu˛iei de peste 100.000 de cet„˛eni ∫i care are Ón vedere modificarea Legii Ónv„˛„m‚ntului, Ón sensul de a se aloca educa˛iei un procent de minimum 6% din produsul intern brut, fonduri financiare care s„ reu∫easc„ s„ amelioreze grava criz„ ∫i situa˛ia jalnic„ din sistemul de Ónv„˛„m‚nt ∫i cercetare ∫tiin˛ific„.

Am crezut c„ este o situa˛ie determinat„ de r„fuielile din cadrul P.S.D., deputa˛i nemul˛umi˛i c„ nu se vor mai reg„si pe listele parlamentare nemaiparticip‚nd la ∫edin˛ele Camerei Deputa˛ilor, deseori boicot‚nd lucr„rile Parlamentului.

Mai t‚rziu am Ón˛eles c„, de fapt, mai era o problem„, adic„ nu se dorea adoptarea proiectului de lege, liderii P.S.D.-i∫ti propun‚ndu-ne s„ nu vot„m propunerea respectiv„.

Œn realitate, Guvernul nu a avut Ón vedere nici un moment alocarea acestei sume de bani educa˛iei ∫i cercet„rii, ci numai a mimat Óngrijorarea ∫i g„sirea de solu˛ii pentru finan˛area Ónv„˛„m‚ntului.

Œn aceea∫i zi, c‚nd Ón Camera Deputa˛ilor nu se asigura cvorumul de vot pentru legi organice, Guvernul aproba proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2005, f„r„ s„ ˛in„ cont de voin˛a cet„˛enilor ∫i a Parlamentului, acord‚nd numai 4,3% din produsul intern brut pentru educa˛ie ∫i cercetare.

Perfidia acestui Guvern interesat numai de propria sa supravie˛uire ∫i Ómbog„˛ire a fost demonstrat„ prin modul dezastruos Ón care a alocat fondurile financiare unui domeniu de care depinde viitorul unei na˛iuni.

Este evident c„ Guvernul condus de Adrian N„stase nu are capacitatea intelectual„ ∫i voin˛a politic„ s„ g„seasc„ solu˛ii pentru Ómbun„t„˛irea activit„˛ii din domeniul educa˛iei ∫i cercet„rii.

Primul-ministru ∫i pre∫edintele P.S.D. trebuie s„ explice public de ce opinia public„ este indus„ Ón eroare, de ce este min˛it„ ∫i de ce nu se g„sesc bani pentru educa˛ie ∫i cercetare, dar se cheltuiesc mii de miliarde pentru mita electoral„, pentru Óntre˛inerea clientelei politice, pentru asigurarea de privilegii celor care voteaz„ cu P.S.D.

De asemenea, se cere clarificat„ pozi˛ia ambigu„ a acestui Guvern care una promite prin Programul de guvernare ∫i alta face efectiv, aceast„ stare de lucruri fiind nevoie a fi l„murit„, astfel Ónc‚t cet„˛enii s„ ∫tie ce se Ónt‚mpl„, ca urmare a ac˛iunilor guvernamentale, cu via˛a lor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004

Cre∫terea standardului de via˛„ al popula˛iei, un obiectiv permanent al P.S.D.

Œn perioada 2000—2004, Guvernul condus de domnul Adrian N„stase a fost preocupat permanent de cre∫terea general„ a standardului de via˛„ al popula˛iei ∫i de asigurarea unei protec˛ii sociale extinse la categoriile sociale vulnerabile.

S-au creat noi locuri de munc„, prin creditarea Ón condi˛ii avantajoase a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, dar au crescut corespunz„tor locurile de munc„ oferite tinerilor.

Prin adoptarea legii-cadru ∫i Ónfiin˛area unui organism interna˛ional independent pentru monitorizarea legii, a fost transpus acquis-ul comunitar Ón domeniul egalit„˛ii de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i.

A fost majorat salariul de baz„ minim brut pe ˛ar„ ∫i a fost stimulat„ calitatea ∫i performan˛a muncii Ón sectorul bugetar. Au fost asigurate locuri de munc„ sigure ∫i curate, prin programe de monitorizare a st„rii de s„n„tate a angaja˛ilor ∫i pentru eliminarea noxelor, dar ∫i prin evaluarea ∫i gestionarea riscurilor profesionale.

Œn perioada 2001—2004, cheltuielile din bugetele administrate de Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei au fost de 599.441 miliarde lei, reprezent‚nd 8,78% din P.I.B.

Pentru anul 2004, au fost alocate 206.149 miliarde lei, reprezent‚nd 9,1% din P.I.B.

Declara˛ie politic„: îIdentitatea cultural„ a maghiarimii transilv„nene pus„ Ón pericol de conduc„torii ei“.

Œn declara˛ia politic„ pe care o prezint ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ m„ fac ap„r„torul etniei maghiare transilv„nene, a c„rei identitate cultural„, dar ∫i existen˛ial„, este pus„ Ón pericol de tot mai desele ac˛iuni ini˛iate ∫i desf„∫urate de conduc„torii diverselor organiza˛ii iredentiste, fasciste ∫i extremiste maghiare. Œn ultimii ani, au ap„rut pe scena politico-social„ din Rom‚nia o puzderie de organiza˛ii maghiare, care, f„r„ excep˛ie, se declar„ lupt„toare pentru ob˛inerea autonomiei culturale, teritoriale ∫i etnice a popula˛iei maghiare din Transilvania, Ón totalitatea ei sau a unor segmente din ea.

C„ aceste organiza˛ii lupt„ pentru conservarea identit„˛ii culturale a maghiarimii ardelene nu poate deranja pe nimeni, Óns„, din p„cate, f„r„ excep˛ie, Ón doctrinele acestora se lanseaz„ atacuri grave la politica Guvernului rom‚n privind minorit„˛ile, la sprijinul ce li se d„ sau nu li se d„ pentru a-∫i conserva identitatea. Desigur c„ aser˛iunile unui László Tökés sau ale conduc„torilor Consiliului Na˛ional Secuiesc, ale Comunit„˛ii Celor 64 de Comitate sau ale Organiza˛iei îTinerii Maghiari Uni˛i“ ∫i altele nu sunt de mult luate Ón serios de c„tre reprezentan˛ii Guvernului, dar, din p„cate, nici ai partidele politice rom‚ne∫ti. Acest lucru poate genera lucruri ce pot sc„pa controlului politic ∫i civil,

precum pot crea grave perturba˛ii Ón pacea etnic„ din zona transilvan„ a ˛„rii.

La recentele manifest„ri iredentiste de la Budapesta, Ón cadrul c„rora fanatici iredenti∫ti ∫i extremi∫ti maghiari, sub obl„duirea binevoitoare a guvernan˛ilor, au proferat amenin˛„ri la adresa s‚rbilor (Vojvodina), Ucrainei, Slovaciei, Rom‚niei, dar ∫i a evreilor, Óntre˛in‚nd o periculoas„ atitudine antisemit„ maghiar„, manifestan˛ii au atacat dur nu numai Uniunea European„ ∫i Consiliul European de la Copenhaga (1993), privind criteriile de aderare, ∫i au promovat ∫antajul politic, dar au atacat ∫i tratate mai vechi, recunoscute c‚ndva de propria guvernare, ∫i au cerut revizuirea sau anularea lor, prin devize ∫i lozinci aberante: îS„ piar„ Trianonul!“. Œn cadrul acestor manifest„ri, participan˛ii au purtat portretele lui Hitler ∫i Horthy, lucru ce demonstreaz„ f„r„ putere de t„gad„ caracterul lor abject ∫i periculos.

Am insistat asupra acestor manifesta˛ii care au avut loc la Budapesta recent, at‚t pentru faptul c„ ele au fost Óndreptate ∫i Ómpotriva Rom‚niei, c‚t ∫i pentru c„ la ele au participat mul˛i tineri rom‚ni de etnie maghiar„, dar mai ales pentru faptul c„ Ómpotriva lor nu a luat atitudine nici un partid politic rom‚nesc, cu excep˛ia P.R.M., ∫i, ceea ce este mai grav, nici Guvernul Rom‚niei. Tot at‚t de grav este ∫i faptul c„ unele dintre organiza˛iile care au ini˛iat ∫i participat la aceste manifest„ri au ramifica˛ii ∫i filiale pe teritoriul Rom‚niei ∫i, de∫i sunt cunoscute foarte bine de c„tre Guvernul Rom‚niei, nu au fost interzise, conform legilor rom‚ne∫ti Ón vigoare. M„ refer aici, Ón primul r‚nd, la organiza˛ia denumit„ îTinerii pentru Cele 64 de Comitate“ — at‚tea au fost pe vremea Ungariei Mari, incluz‚ndu-le ∫i pe cele de pe teritoriul rom‚nesc, vremelnic ocupat, dar ∫i la organiza˛ia denumit„ E.M.I. — îTinerii Maghiari Uni˛i“ —, cu sediul la Oradea.

Lipsa de legitimitate ∫i realism, dar mai ales utopia ∫i consecin˛ele asupra propriului interes de stat na˛ional sau specific pentru minoritatea maghiar„, trebuie s„ devin„ tot mai evidente ∫i pentru civiliza˛ia maghiarimii, at‚t din Ungaria, c‚t ∫i Ón comunit„˛ile ungure∫ti din afara ei, interes‚ndu-ne, desigur, primordial situa˛ia celei din Rom‚nia.

Trebuie neap„rat s„ lu„m Ón calcul faptul c„ Ón Ungaria se intensific„ ∫i se Ónmul˛esc, at‚t la nivelul organiza˛iilor iredentisto-fasciste, c‚t ∫i Ón r‚ndul partidelor politice ∫i la nivel guvernamental, atitudini ∫i manifest„ri ostile Rom‚niei ∫i Tratatului de la Trianon. Dac„ aceste manifesta˛ii vor influen˛a ∫i politica Guvernului maghiar, Ón condi˛iile unor viitori ani electorali, atunci ne vom trezi Ón situa˛ia c„ Parlamentul Ungariei ne va da un vot negativ cu ocazia ader„rii noastre la Uniunea European„ sau va ∫antaja Uniunea European„ ∫i Rom‚nia pe tema Tratatului de la Trianon, lucruri ce ar fi catastrofale pentru viitorul nostru politic ∫i social.

De aceea, credem c„ ar fi Ón˛elept ∫i Ón folosul Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti ca partidele politice, dar ∫i organiza˛iile civice, s„ porneasc„ o ac˛iune concertat„, care s„ aib„ drept scop unic de a face popula˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 rom‚neasc„ de etnie maghiar„ din ˛ar„ s„-∫i Ón˛eleag„ menirea ∫i interesele ei, s„ Ón˛eleag„ c„ dezvoltarea ei social„ ∫i politic„ viitoare nu poate fi dec‚t legat„ de interesele majorit„˛ii rom‚ne∫ti, s„ Ón˛eleag„ c„ manifest„rile iredentiste, fasciste ∫i extremiste la care particip„ unii dintre componen˛ii ei Ói pun pe ei ∫i, al„turi de ei, pe rom‚nii majoritari Ón pericolul de a pierde sau am‚na aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, cu toate consecin˛ele p„gubitoare ce decurg din acest fapt.

Ar fi ideal ca ∫efii U.D.M.R. ∫i ai altor organiza˛ii politice sau civile ungure∫ti din Rom‚nia s„ Ó∫i Ón˛eleag„ clar interesul ∫i s„-∫i canalizeze eforturile ∫i ac˛iunile spre o dezvoltare a identit„˛ii etniei lor, al„turi de interesul poporului rom‚n, Ón cadrul grani˛elor legitime ale ˛„rii Ón care s-au n„scut ∫i tr„iesc, Rom‚nia. Altfel, se vor autodistruge, deoarece Europa nu va tolera mi∫c„ri separatiste ∫i autonomiste Ón cadrul Uniunii sale.

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ î™ah la rege cu nebunii sau cu amnezicii.“

Anul 2004 are o semnifica˛ie cu totul deosebit„ pentru Rom‚nia, el situ‚ndu-se, Ón cronologia evolu˛iei democra˛iei din ˛ara noastr„, la hotarul dintre Óncheierea unor etape majore spre o economie robust„ de pia˛„ ∫i la jonc˛iunea ciclului de patru ani al alegerilor locale, parlamentare ∫i preziden˛iale. De asemenea, este de remarcat c„ Ón acest an Rom‚nia a intrat cu drepturi depline Ón NATO.

Aceste evenimente ∫i preocup„ri au presupus, desigur, inclusiv din partea Parlamentului ∫i, Ón particular, a Camerei Deputa˛ilor, un efort considerabil pe linia dezbaterii ∫i aprob„rii unui foarte mare num„r de proiecte legislative. O bun„ parte dintre acestea s-au referit la adaptarea legisla˛iei rom‚ne∫ti la acquis-ul comunitar, condi˛ie major„ a intr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„. Declararea de c„tre Comisia European„, la 7 octombrie a.c., a economiei rom‚ne∫ti drept economie de pia˛„ func˛ional„ dovede∫te f„r„ t„gad„ c„ p‚n„ acum ne-am f„cut lec˛iile cu competen˛„ ∫i responsabilitate.

Referindu-m„ Ón continuare doar la elaborarea, dezbaterea ∫i aprobarea proiectelor de lege pentru alegerea Pre∫edintelui Rom‚niei, respectiv a Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului, fac apel la memoria dumneavoastr„ atunci c‚nd afirm c„, de∫i s-au respectat cu stricte˛e regulile democra˛iei parlamentare, au fost ∫i unele pozi˛ii nejustificate, adesea vehemente, din partea opozi˛iei, la unele prevederi ale acestor proiecte de lege. Astfel, s-a constatat c„ apele D‚mbovi˛ei au crescut vertiginos prin rev„rsarea unei mari cantit„˛i de ap„ nepotabil„ scurs„ din ochii ∫i sudoarea, demne de o cauz„ mai bun„, v„rsate cu os‚rdie de reprezentan˛ii opozi˛iei la lecturarea unor articole ∫i paragrafe, apreciate ca fiind neconstitu˛ionale, referitoare la posibilitatea ca actualul pre∫edinte al ˛„rii s„ poat„ candida pentru una din Camerele Parlamentului, pe listele unui partid politic.

O asemenea zv‚rcolire, vecin„ cu epilepsia, ar mai fi fost de Ón˛eles dac„ actualul pre∫edinte ar fi trebuit s„

opteze Óntre Cotroceni ∫i Parlament, dup„ comunicarea rezultatelor votului care consfin˛eau c„ domnul Ion Iliescu a fost ales at‚t pre∫edinte pentru un nou mandat, de 5 ani, c‚t ∫i ca deputat sau senator. Or, domnul Iliescu nu mai are dreptul s„ candideze din nou la pre∫edin˛ie, mandatul Domniei sale expir‚nd la finele acestui an. Deci d‚nsul este f„r„ obliga˛ii ∫i restric˛ii ca persoan„ fizic„ fa˛„ de func˛ia de la Cotroceni sau pentru cea de parlamentar.

Œn al doilea r‚nd, domnul Iliescu nu candideaz„ pe listele Uniunii P.S.D.+P.U.R. Ón calitate de membru al unuia dintre aceste dou„ partide, ci ca personalitate de marc„ a na˛iunii noastre, cet„˛ean neÓnregistrat politic. Ne Óntreb„m, cu un retorism nedisimulat, oare reprezentan˛ii P.N.L. ∫i ai P.D. s„ nu fi ∫tiut acest lucru. R„spunsul este unul singur: au ∫tiut, dar au ˛inut neap„rat s„ joace rolul îdemocratic“ al lui Gic„-contra.

Unul dintre motivele forte, dup„ p„rerea d‚n∫ilor, al neaccept„rii prevederilor legii respective este acela c„ aplicarea lor ar da posibilitatea pre∫edintelui s„ nu fie impar˛ial Ón raporturile sale cu celelalte partide. Care pre∫edinte — ne Óntreb„m noi —, c‚nd poate manifesta acea impar˛ialitate ∫i de c‚nd ∫i unde scrie c„ Pre∫edintele Rom‚niei face echilibristic„ Óntre partidele politice?

™i ca absurdul s„ mearg„ p‚n„ Ón p‚nzele albe, oponen˛ii au spus, plini de m‚ndrie, c„ au g„sit o solu˛ie onorabil„, anume aceea ca domnul Iliescu s„ candideze ca independent. Œi Óntreb„m pe distin∫ii no∫tri critici∫ti: Ón aceast„ situa˛ie, pre∫edintele actual nu ar fi putut fi impar˛ial. Nu vede˛i ridicolul pozi˛iei, stimabililor?! Dar ce pozi˛ie a˛i fi avut dac„, prin absurd, actualul pre∫edinte al Rom‚niei ar fi fost din tab„ra dumneavoastr„?

Dar, Óntruc‚t n-a˛i avut o asemenea î∫ans„“, v-a˛i manifestat Ón continuare pozi˛ia nihilist„, ascunz‚ndu-v„ nepriceperea ∫i reaua-voin˛„ dup„ legi cunoscute doar de dumneavoastr„ ∫i a˛i comis gestul total lipsit de polite˛e de a v„ adresa pre∫edintelui s„ nu promulge legile respective. Halal ∫coal„ politic„ a˛i mai urmat! Sau poate nu a˛i urmat? Ba, mai mult, Ón disperare de cauz„ ∫i plini de vanitate r„nit„, a˛i cerut Cur˛ii Constitu˛ionale, la 9 septembrie a.c., s„ constate c„ legile respective sunt neconstitu˛ionale.

A˛i f„cut-o ∫i a˛i primit r„spunsul!

La 17 septembrie, prin Decizia Nr. 339, Curtea Constitu˛ional„ îconstat„ c„ dispozi˛iile art. 5 alin. 7 din Legea pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului sunt constitu˛ionale“.

Acum, ce-o s„ mai face˛i, ce îÓnc„lc„ri“ o s„ mai inventa˛i? V„ dau un sfat colegial. Pune˛i-v„ cu burta pe carte, c„ci partida de ∫ah politic care v„ a∫teapt„ dup„ alegerile din 28 noiembrie va fi mult mai grea dec‚t v„ Ónchipui˛i.

Str„dui˛i-v„ s„ fi˛i m„car ni∫te adversari merituo∫i. ™i nu mai Óncerca˛i s„ da˛i ∫ah la rege doar cu nebunii!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004

îUn general Ón slujba P.S.D.“

O analiz„ atent„ a modului Ón care s-au Óntocmit listele parlamentare ale Uniunii P.S.D.+P.U.R. arat„ debusolarea partidului de guvern„m‚nt Ón preajma alegerilor generale. Œn goana-i nebun„ dup„ putere, P.S.D. calc„ Ón picioare, ∫i de aceast„ dat„, legile ∫i institu˛iile statului, ignor‚nd regulile democra˛iei ∫i bunul-sim˛.

Aceste liste ascund mai multe persoane controversate, numai c„ Ón declara˛ia politic„ de ast„zi o s„ insist asupra unui caz grav, care pune Ón pericol func˛ionarea democra˛iei rom‚ne∫ti.

™eful Statului Major General al Armatei, generalul Mihail Popescu, candideaz„ pe lista Uniunii P.S.D.+P.U.R. pe primul loc la Senat, Ón Circumscrip˛ia electoral„ V‚lcea, de∫i legea nu-i permite acest lucru. Liderii Partidul Social Democrat ar spune c„ oricine are dreptul de a alege ∫i de a fi ales, numai c„ aceast„ candidatur„ ascunde mai multe abuzuri ∫i Ónc„lc„ri ale legii.

Prezen˛a generalului Popescu pe listele Uniunii Óncalc„ Legea nr. 80/1995 a Statutului cadrelor militare, care, la art. 28 punctul a), men˛ioneaz„ c„ tuturor cadrelor militare Ón activitate île este interzis s„ fac„ partide, forma˛iuni sau organiza˛ii politice ori s„ desf„∫oare propagand„ prin orice mijloace sau alte activit„˛i Ón favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru func˛ii politice“, iar la punctul b), acela∫i articol, precizeaz„ clar c„ tuturor cadrelor militare active le este interzis îs„ candideze pentru a fi alese Ón administra˛ia public„ local„ ∫i Ón Parlamentul Rom‚niei, precum ∫i Ón func˛ia de pre∫edinte al Rom‚niei“.

Ca atare, pentru a putea candida, generalul Popescu ar fi trebuit s„-∫i prezinte demisia sau s„ fi fost trecut Ón rezerv„. Acest lucru nu s-a Ónt‚mplat, din moment ce ∫eful Statului Major General al Armatei a participat zilele trecute la Reuniunea NATO organizat„ de ˛ara noastr„ la Poiana Bra∫ov, fiind Óntr-o incompatibilitate evident„ cu statutul de candidat pe listele Uniunii P.S.D.+P.U.R.

™i activ Ón armat„, ∫i pe liste electorale! Cam a∫a s-ar traduce situa˛ia ∫efului Statului Major General al Armatei, generalul Mihail Popescu, girat„ de ministrul ap„r„rii, Ioan Mircea Pa∫cu.

Acest caz demonstreaz„ dispre˛ul Partidului Social Democrat fa˛„ de lege, fa˛„ de armat„, fa˛„ de cet„˛eni, atunci c‚nd este vorba despre putere ∫i consolidarea acesteia. Noua Ónf„˛i∫are a P.S.D. este de fapt vechea Ónf„˛i∫are, cu N„stase Ón frunte, cu baronii prezen˛i pe liste, cu pre∫edintele Iliescu ∫i oamenii s„i, consilierii preziden˛iali, fixa˛i pe locuri eligibile, toate la limita legii ∫i a bunului-sim˛. Cazul generalului Popescu ∫i, implicit, trecerea armatei Ón cazarma P.S.D.-ist„ este Ónc„ un exemplu de aplicare a legii dup„ bunul-plac al partidului de guvern„m‚nt.

Candidatura ∫efului Statului Major General al Armatei, generalul Mihail Popescu, pentru un loc parlamentar este cea mai mare ofens„ adus„ Armatei Rom‚ne. Prin faptul

c„ a acceptat s„ se m‚njeasc„, prin Ónc„lcarea legii, Ón culorile social-democrate P.S.D.-iste, generalul Mihail Popescu a demonstrat c„ nu a meritat ∫i nu merit„ s„ exercite func˛ia de ∫ef al Statului Major al Armatei.

Este motivul pentru care Ói cer imperios s„-∫i prezinte imediat demisia din aceast„ func˛ie, Ón logica bunului-sim˛ ∫i a regulilor democratice, iar autorit„˛ilor le cer s„ desemneze Ón regim de urgen˛„ un nou ∫ef al Statului Major, capabil s„ garanteze independen˛a Armatei Rom‚ne ∫i reputa˛ia intern„ ∫i extern„ de membru NATO.

Am convingerea c„ adev„ratele m„suri pentru rezolvarea acestui caz vor fi luate Óns„ de poporul rom‚n Ón 28 noiembrie 2004!

î2004, anul programelor cu iz electoral“

Avalan∫a de subven˛ii, ajutoare ∫i facilit„˛i nu ne face s„ credem dec‚t c„ Guvernul Óncearc„ pe ultima sut„ de metri s„ c‚∫tige ∫i s„ cumpere bun„voin˛a rom‚nilor s„raci. Aceste ajutoare, facilit„˛i ∫i subven˛ii — m„suri sociale — s-au Ónmul˛it semnificativ acum, Ónaintea scrutinului din noiembrie. Ciudat este faptul c„ sistemul de acordare a acestor ajutoare s-a eficientizat brusc, formularele fiind distribuite ∫i retransmise prin po∫t„. Subven˛iile pentru c„ldur„ au fost puse Ón umbr„ de o m„sur„ de-a dreptul hilar„, ∫i anume cea referitoare la tichetele de reducere pentru S.N.C.F.R. acordate pensionarilor. Aceast„ reducere a fost extins„ ∫i pe trenurile accelerate ∫i rapide, iar de tichete pot beneficia ∫i so˛ul sau so˛ia titularului. Dar cea mai halucinant„ decizie este aceea c„ tichetele neutilizate vor putea fi preschimbate pe alimente!

O alt„ m„sur„ electoral„, tot pentru pensionari, este recorelarea devansat„ cu trei luni a pensiilor ∫i o nou„ pensie social„ pentru persoanele de peste 65 de ani f„r„ venituri. De asemenea, tot pentru cei Ón v‚rst„ s-a decis c„ valoarea maxim„ a biletelor de tratament Ón sta˛iunile balneare va fi de 50% din valoarea pensiei, ∫i nu de 100%, ca p‚n„ Ón prezent, restul fiind suportat de la buget! Acestea ∫i multe altele!

P.S.D.-ul parc„ spune Ón gura mare: vota˛i-ne! V„ d„m ajutoare!

Pomenile ∫i ajutoarele de la bugetul de stat au vizat categoriile popula˛iei cu drept de vot: studen˛i, pensionari, c‚t ∫i salaria˛ii cu venituri mici. Œn schimb aloca˛ia de stat pentru copii a r„mas aceea∫i! Copiii nu voteaz„!

De ce aceste ajutoare pentru unele categorii sociale au venit tocmai acum, Ónainte de alegeri?! De ce, anul trecut, Guvernul sus˛inea c„ nu poate m„ri pensiile pentru c„ num„rul pensionarilor Ól dep„∫e∫te pe cel al salaria˛ilor. îC„ s„ d„m pensii mai mari ar trebui s„ cre∫tem fiscalitatea, dar chiar Ón condi˛iile acestea nu ar fi cre∫teri deosebite“, spunea premierul Ón martie 2003. Premierul propune acum recalcularea pensiilor, la c‚teva luni dup„ ce solu˛ia pe care a g„sit-o pentru rezolvarea problemelor v‚rstnicilor s„raci a fost cutia milei. Nimeni nu explic„ cum va acoperi Guvernul viitor promisiunile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 actualului Executiv, care, Ón febra alegerilor, pare s„ spun„: îVota˛i-ne! V„ d„m ajutoare!“ P‚n„ la urm„, orice Guvern ar trebui s„ ∫tie un adev„r elementar: f„r„ o riguroas„ acoperire economic„ ∫i un mediu de afaceri s„n„tos, bani mai mul˛i pentru pensionari ∫i salaria˛i Ónseamn„ automat mai multe procente Ón plus la rata infla˛iei! La 15 ani de la Revolu˛ia din Decembrie 1989, electoratul nu mai poate fi p„c„lit! Sunt de ajuns 15 ani de pomeni electorale!

V„ mul˛umesc.

îInvita˛ie pentru luciditate ∫i adev„r“

Oamenii sunt ceea ce sunt, cu bune ∫i cu rele. Oamenii politici Óns„ trebuie sa fie mai mult de at‚t. Aureola lor de imagine este alc„tuit„ din faptele, interven˛iile ∫i atitudinile lor publice.

Adrian P„unescu este un om politic complex, surprinz„tor ∫i viu, cu mare rezonan˛„ la durerile oamenilor ∫i cu o sensibilitate acut„ fa˛„ de dou„ provincii rom‚ne∫ti tradi˛ionale: Basarabia si Ardealul. Aud ∫i v„d aproape Ón fiecare zi Ón mass-media noastr„ liber„ tot felul de invective la adresa acestui om mare ∫i unic Ón peisajul literar ∫i politic rom‚nesc. Desigur, om mare ∫i unic, cu bunele ∫i relele Domniei sale.

Ca om normal ∫i obi∫nuit nu Ón˛eleg fenomenul acesta, scopul sau c‚∫tigul lui. Pentru c„ dac„ Adrian P„unescu nu ar fi existat, poezia rom‚neasca ar fi ar„tat altfel. Dac„ Adrian P„unescu nu ar fi existat, poate c„ ∫i politica rom‚neasca ar fi fost altfel.

V„ rog s„ nu m„ identifica˛i ca o voce sau ca un ap„r„tor din oficiu al senatorului Adrian P„unescu, pentru c„ Adrian P„unescu nu are nevoie de a∫a ceva. Identifica˛i-m„, Ón mod special, ca pe o persoan„ s„turat„ de arsenalele de mizerii dirijate ∫i lansate asupra unor oameni politici, Ón special la adresa lui Adrian P„unescu.

Œng„dui˛i-mi s„ pledez ast„zi Ómpotriva minciunii ∫i perfidiei. Recent, un ziar na˛ional titra cu majuscule c„ îAdrian P„unescu nu va fi votat de primarii si consilierii P.S.D.“. Minciun„! Adrian P„unescu a fost votat la alegerile preliminare din P.S.D. Ón propor˛ie de 99,9 % de membrii P.S.D. Hunedoara, ocup‚nd locul Ónt‚i Ón preferin˛ele acestora. Tot Ón ziarul men˛ionat, Adrian P„unescu era acuzat de anumite manopere financiare pe seama P.S.D. Alt„ minciun„! Senatorul Adrian P„unescu nu a avut niciodat„ vreun dialog sau contact cu acei oameni care Ól acuz„ pe nedrept. Œnsu∫i jude˛ul Hunedoara, jude˛ oropsit ∫i uitat de mul˛i, a devenit altceva o dat„ cu venirea Domniei sale la Hunedoara. Promisiunile senatorului Adrian P„unescu s-au transformat Óntotdeauna Ón realit„˛i. Avem un alt ritm, o alt„ via˛„ politic„, se simte acum c„ facem politic„ ∫i o facem pentru oameni.

Eu cred Ón continuare c„ tr„im Óntr-o ˛ar„ liber„, c„ suntem to˛i liberi. Œng„dui˛i-i domnului senator Adrian P„unescu s„ fie ceea ce Ón mod esen˛ial este — Adrian P„unescu. Credita˛i-v„ ∫i pe dumneavoastr„, cei care Ól

acuza˛i pe nedrept, cu ideea c„ nu sunte˛i nimic altceva dec‚t ceea ce face˛i.

Nu ve˛i fi niciodat„ mai mari ∫i nici uria∫i dac„ v„ c„˛„ra˛i mereu Ón c‚rca senatorului Adrian P„unescu. M„rimea sau micimea sunt Óntotdeauna valori indivizibile.

Interven˛ia intitulat„ îŒnc„ o pozi˛ie: Raportul de ˛ar„, o pilul„ amar„ pentru opozi˛ie sau c‚t de acri sunt strugurii“.

Œn acest an, Rom‚nia a ob˛inut o recolt„ bun„ de struguri at‚t la soiurile de mas„, c‚t ∫i la cele propice vinifica˛iei. Faptul a produs o justificat„ satisfac˛ie Ón r‚ndurile podgorenilor ∫i, Ón general, a popula˛iei, pentru c„ munca ∫i a∫tept„rile le-au fost r„spl„tite Ón mod corespunz„tor.

Dar, a∫a cum se Ónt‚mpl„ la rom‚nii nici prea harnici, nici prea dota˛i de la natur„, au Ónceput s„ se aud„ mugete, l„tr„turi ∫i schel„l„it de vulpe cum c„ strugurii din acest an sunt mai mult m„na˛i dec‚t cop˛i ∫i mai mult acri dec‚t dulci. De asemenea, ei au aflat pe c„i oculte c„ strugurii pu∫i la v‚nzare Ón pie˛e nici nu ar fi din Rom‚nia, ci dona˛i de str„in„t„˛uri drept ajutor social ∫i fortifiant naturist pentru ˛ara noastr„ sl„b„noag„, s„rac„ ∫i atotnepriceput„, cu podgoreni ageamii.

™i cine crede˛i c„ se vait„? Se vait„ Ón primul r‚nd cei care au ∫i rol de dirijor al atot∫tiutorilor, al atotcunosc„torilor ∫i, Ón fine, al celor defec˛i la sim˛ul gustativ ∫i la cel al bunului-sim˛.

Uite a∫a, o m‚n„ de cori∫ti afoni, care cunosc doar partitura intitulat„ îTot ce Óntreprinde actualul Guvern este gre∫it ∫i p„gubos pentru ˛ar„“, au mai ˛ipat Ón luna octombrie a.c. o nou„ melodie pe varianta dodecafonic„: îRaportul de ˛ar„ pentru anul 2004 este un vot de blam pentru Rom‚nia.“

Prelu‚nd numai aprecierile r„uvoitoare din presa str„in„, liberalii ∫i democra˛ii rom‚ni au b„tut cu os‚rdie tobele pe stadioanele vie˛ii politice rom‚ne∫ti ∫i Ón mass-media cum c„ Raportul de ˛ar„ elaborat de Comisia European„ ar fi... îun cadou diplomatic Ón∫el„tor pentru Rom‚nia“ (dup„ îLe Figaro“), c„ îRom‚nia este o ˛ar„ plin„ de corup˛i, Ón care presa e c„lcat„ Ón picioare“ ∫i c„ îRaportul de ˛ar„ face praf guvernarea N„stase“ (îRom‚nia liber„“, mar˛i, 5 octombrie 2004).

Ca ∫i c‚nd s-ar referi la un alt text, opozi˛ia din Rom‚nia ∫i o anumit„ pres„ intern„ se feresc s„ citeze ∫i s„ comenteze argumentele ∫i aprecierile pozitive ale Comisiei Europene, care au stat la baza acord„rii Rom‚niei Ón acest an a statutului de economie de pia˛„ func˛ional„: Rom‚nia Ónregistreaz„ al cincilea an consecutiv de cre∫tere economic„, remarc„m angajamentul mai solid al autorit„˛ilor fa˛„ de reforme ∫i privatizare; s-au Ónregistrat progrese Ón domeniul consolid„rii politicilor guvernamentale; sunt succese remarcabile Ón introducerea standardelor na˛ionale de protec˛ie a copilului; Rom‚nia a continuat s„ fac„ progrese Ón domeniul politicii sociale ∫i al ocup„rii for˛ei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 de munc„; progrese notabile Ón dezvoltarea industriei, a domeniului energetic, a drepturilor omului etc.

Sunt de re˛inut, Ón acest duel al aprecierilor, afirma˛iile pre∫edintelui Rom‚niei, care a declarat la 8 octombrie c„ îRaportul de ˛ar„ este un document echilibrat ∫i obiectiv“, iar ∫eful Guvernului Rom‚niei, domnul Adrian N„stase, a declarat c„ îRaportul de ˛ar„ este un succes al Óntregii Rom‚nii, al fiec„rui cet„˛ean, al tuturor partidelor ∫i al tuturor guvernelor responsabile“.

Acum, stima˛i colegi, este necesar ca toate institu˛iile statului ∫i partidele politice care au atribu˛ii pe linia integr„rii Rom‚niei Ón UE s„ se concentreze cu toat„ responsabilitatea asupra Ónchiderii ultimelor 3, 4 capitole de negocieri ∫i s„ se intensifice procesul de aplicare a Óndatoririlor Rom‚niei ∫i a angajamentelor asumate Ón cadrul negocierilor cu U.E. Acest obiectiv urgent, dar ∫i cu multe conota˛ii strategice, extins pe o perioad„ lung„ de timp, va fi realizat Ón mod cert de Guvernul P.S.D.+P.U.R., care va fi instalat la conducerea ˛„rii dup„ alegerile parlamentare din 28 noiembrie a.c.

Programul pentru declara˛ii politice s-a Óncheiat. V„ urez o zi bun„!

_Œn continuare, ∫edin˛a a fost condus„ de domnul Valer Dorneanu, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, asistat de domnii Nicolae Leon„chescu ∫i Ovidiu Cameliu Petrescu, secretari_ .

## Stima˛i colegi,

Pentru c„ unul dintre secretarii no∫tri mai Ónt‚rzie, am Ónt‚rziat ∫i noi pu˛in, dar v„ propun s„ Óncepem ∫i Ón aceste condi˛ii dezbaterile, nu Ónainte de a declara deschise oficial lucr„rile ∫edin˛ei noastre, cu anun˛ul tradi˛ional: din cei 345 deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 268, 77 sunt absen˛i, 19 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

V-a∫ ruga s„ fi˛i de acord s„ Óncepem ∫edin˛a noastr„ cu trei probleme prealabile. Una vizeaz„ depunerea jur„m‚ntului de c„tre domnul deputat Virgil Delureanu, a fost validat asear„, Ómpreun„ cu deputatul de la P.N.L. A r„mas doar s„ depun„ jur„m‚ntul. V-a∫ ruga s„ ocupa˛i locurile pentru desf„∫urarea acestei mici ceremonii.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## **Domnul Virgil Delureanu:**

## Mul˛umesc.

Eu, Virgil Delureanu, Ón calitate de deputat, ales Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 30 Olt,

Jur credin˛„ patriei mele Rom‚nia.

Jur s„ respect Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii.

Jur s„ ap„r democra˛ia, drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale cet„˛enilor, suveranitatea, independen˛a, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei.

Jur s„-mi Óndeplinesc cu onoare ∫i fidelitate mandatul Óncredin˛at de popor.

A∫a s„ m„ ajute Dumnezeu!

V„ mul˛umesc ∫i v„ dorim succes!

Tot o chestiune prealabil„ Ónceperii dezbaterii mo˛iunii. V„ prezint o informare cu privire la ini˛iativele legislative care au fost Ónregistrate la Biroul permanent ∫i care urmeaz„ s„ fie transmise comisiilor permanente pentru examinare.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 132/1999 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Na˛ional de Formare Profesional„ a Adul˛ilor.

A fost sesizat„, Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; iar pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru drepturile omului ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen pentru depunerea raportului: 21 octombrie 2004.

A fost aprobat„ procedura de urgen˛„.

Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area Comunei Spulber, prin reorganizarea Comunei Paltin, jude˛ul Vrancea.

A fost sesizat„, Ón fond, Comisia pentru administra˛ia public„; iar pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen pentru depunerea raportului: 26 octombrie 2004.

V-a∫ ruga s„ vot„m ∫i o comisie de mediere, cea constituit„ pentru proiectul de Lege a coopera˛iei agricole. Au fost propu∫i domnii Nicolescu Mihai, Victor Neagu, Marian Ianculescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D., Gheorghe Pribeanu ∫i Octavian Sadici de la Grupul parlamentar P.R.M., Alexandru Pere∫ de la Grupul parlamentar P.D. ∫i Valeriu Gheorghe de la Grupul parlamentar al P.N.L.

Cine este pentru aceast„ comisie? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Stima˛i colegi, Óncepem dezbaterile la mo˛iune... S-au Ónscris la cuv‚nt, f„r„ a fi lista Ónchis„, desigur, Ón cadrul spa˛iului de timp acordat...

Ave˛i vreo chestiune prealabil„, doamna deputat...? V„

rog.

Chestiune de procedur„!

Doamna Monica Musc„.

Cu tot respectul ∫i pentru dumneavoastr„, ∫i pentru colegii mei, dar nu putem s„ dezbatem o chestiune at‚t

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 de important„ cum este libertatea de exprimare ∫i dreptul la informare cu o sal„ goal„. ™i atunci, eu o s„ v„ rog s„ lua˛i m„surile necesare pentru a dezbate o chestiune serioas„ Óntr-un cadru adecvat. V„ rog frumos!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimat„ coleg„, v„ admir bun„voin˛a ∫i transparen˛a ∫i tot Ón mod transparent v-a∫ ruga s„ v„ uita˛i ∫i dumneavoastr„ Ón spatele dumneavoastr„, ca s„ vede˛i dac„ grupul dumneavoastr„ parlamentar este prezent.

## **Doamna Monica Octavia Musc„**

**:**

Œn egal„ m„sur„! Nu m„ refeream la P.S.D., la U.D.M.R., la P.R.M.! M„ refeream la o sal„ Óntreag„, la Camera Deputa˛ilor!

Domnul deputat Bolca∫.

Cred c„ sunt Ón asentimentul colegilor, Ón primul r‚nd prezen˛i, dar ∫i al celor absen˛i, c„ problema Ón dezbatere este deosebit de important„ ∫i nu putem s„ o neglij„m. Poate, Óns„, c„ fiecare dintre noi are o impresie subiectiv„ asupra con˛inutului mo˛iunii ∫i f„r„ s„ m„ refer la colegii de la P.N.L., P.D., P.S.D. sau P.R.M., poate nu-i intereseaz„ acest con˛inut. Nu putem s„ facem un proces de inten˛ie, s„ m„ ierte doamna coleg„.

## Stima˛i colegi,

Œi rog pe to˛i liderii grupurilor parlamentare s„-∫i invite Ón sal„ colegii. Œi rog pe cei care sunt pe sal„ s„ pofteasc„ Ón„untru ∫i s„-mi exprim speran˛a c„ dezbaterile care vor Óncepe vor fi at‚t de interesante Ónc‚t Ói vor str‚nge Ón sal„ pe to˛i.

Are cuv‚ntul din partea Grupului parlamentar al P.S.D. domnul Alexandru Sassu.

## **Domnul Alexandru Sassu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Trebuie s„ fiu ∫i eu de acord cu cei care au vorbit mai Ónainte, sala este goal„, pentru c„, de fapt, suntem Óntr-unul dintre momentele, s„ zic a∫a, cele mai penibile, cele mai ciudate din Parlamentul Rom‚niei, momentul Ón care ieri am avut subiectul Ón discu˛ie, ast„zi discut„m ceea ce, de fapt, s-a expus ieri.

Suntem nevoi˛i s„ discut„m azi, de fapt, f„r„ a avea subiectul Ón fa˛„. Subiectul a fost ieri. Eu, personal, nu pot s„ fac a∫a ceva ∫i probabil c„ mul˛i dintre colegii no∫tri nu pot s„ fac„ lucrul acesta, ∫i de aceea probabil c„ nu sunt prezen˛i Ón sal„.

Totu∫i, pentru c„ trebuie s„ avem un subiect, am s„ spun: probabil c„ ast„zi discut„m mo˛iunea care este. Mo˛iunea care este, pentru c„ cineva a avut nevoie s„ fie. Este pentru c„, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón Alian˛„, atunci c‚nd cineva dintre ei are nevoie s„ fie, Alian˛a

este pentru ei. Alian˛a este pentru oamenii ei, Ón primul r‚nd.

Œn aceste condi˛ii, ieri am asistat la unul dintre cele mai interesante momente, una dintre cele mai interesante cereri din Parlamentul Rom‚niei.

Am auzit o fraz„ de tipul: dac„ nu discut„m Ón trei minute, Ómi iau oamenii ∫i plec. Nu conta c„ aveam de discutat lucruri de care depindea buna desf„∫urare a campaniei electorale, cum este Comisia pentru timpii de anten„, aveau termen final ieri. Nu contau nici alte lucruri, ci conta faptul c„ pierdeam sau pierdeau colegii no∫tri, semnatarii mo˛iunii, ultimele edi˛ii ale ziarelor, ale jurnalelor de noapte, ale talkshow-rilor ∫i a∫a mai departe, pentru c„, bineÓn˛eles, oamenii trebuiau s„ se duc„ lini∫ti˛i la culcare. Alian˛a veghea pentru ei, ∫i oamenii s-au dus lini∫ti˛i la culcare, pentru c„, a∫a cum am spus mai devreme, Alian˛a vegheaz„.

Situa˛ia aceasta este emblematic„ pentru cei care au semnat mo˛iunea, pentru colegii no∫tri din Alian˛„, pe care-i intereseaz„ doar imaginea, ∫i nu subiectul.

Totu∫i, am considerat, de∫i Ón mod normal ar trebui ∫i probabil acesta este sentimentul celor care n-au venit Ón sal„ ∫i a multora dintre cei care sunt Ón sal„, c„, de fapt, ar trebui s„ trecem direct la votul final ∫i s„ nu mai dezbatem nimic. Totu∫i, consider c„ trebuie spuse c‚teva cuvinte la aceast„ mo˛iune, deoarece tema este foarte important„, iar momentul este extrem de interesant ales.

Am s„ Óncep referindu-m„ la tem„: libertatea de exprimare, libertatea presei, liberul acces la informa˛ii.

Cei care au tr„it Ónainte de 1989 probabil c„ nu au uitat ce a Ónsemnat presa scris„ din acea vreme ∫i, mai ales, ce programe, dac„ putem s„ le numim a∫a, erau la Radio-Televiziunea Rom‚n„. Cei care au tr„it Revolu˛ia din Decembrie 1989 nu pot, probabil, uita faptul c„ unul dintre primele deziderate ale acestei perioade a fost tocmai libertatea presei ∫i implicit liberul acces la informa˛ii.

Ce s-a Ónt‚mplat de atunci ∫i p‚n„ ast„zi? Au ap„rut sute de posturi private de televiziune, de radio, mii de publica˛ii independente deservite de c‚teva mii de ziari∫ti profesioni∫ti, a fost reglementat spa˛iul audiovizual, care este coordonat de autoritatea independent„, conform practicilor europene, a ap„rut o lege care reglementeaz„ liberul acces la informa˛iile publice. Sunt pa∫i serio∫i care s-au f„cut Ón Rom‚nia de-a lungul acestor 15 ani, Ón a edifica un spa˛iu informa˛ional liber ∫i corect. Se poate afirma, f„r„ Óndoial„, c„, din acest punct de vedere, Rom‚nia anului 2004 nu seam„n„ cu cea din 1989, dar, pe de alt„ parte, c„ avem unul dintre cele mai dezvoltate spa˛ii informa˛ionale din Europa de est. Faptul c„ am ajuns aici este meritul tuturor parlamentelor, tuturor parlamentarilor din toate legislaturile dup„ 1989 ∫i a tuturor guvernelor care au existat Ón aceast„ perioad„.

™i atunci, de ce aceast„ mo˛iune? Pentru c„, evident, nu este suficient. Pentru c„ suntem Ónc„ departe de o situa˛ie ideal„.

Œn aceste condi˛ii este evident c„ exist„ probleme ∫i c„ rezolvarea lor este imperios necesar„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 Aceasta Ónseamn„ c„ este nevoie de o dezbatere public„, permanent„, dezbatere la care s„ participe Óntreaga clas„ politic„, societatea civil„ ∫i mai ales reprezentan˛ii mass-media rom‚neasc„.

Dezbateri de acest tip ar trebui s„ genereze solu˛ii pe care clasa politic„ s„ le pun„ Ón practic„, ∫i numai a∫a putem face pa∫i clari Ón Ómbun„t„˛irea acestui mediu informa˛ional.

Pe de alt„ parte, trebuie spus c„ dup„ 1989 nu s-au edificat clasamente Ón care un partid s„ fi fost declarat campion, ∫i altul s„ se afle la retrogradare. Simplul fapt c„ la un moment dat un partid s-a aflat Ón opozi˛ie nu i-a conferit ∫i nu-i confer„ automat coroni˛a de cavaler al luptei pentru libertatea presei.

Cred c„ fiecare dintre noi a f„cut ∫i lucruri bune, dar ∫i gre∫eli ∫i abuzuri, ∫i nu cred c„ avem memoria at‚t de scurt„ sau at‚t de selectiv„ Ónc‚t s„ le fi uitat.

Œn aceste condi˛ii, Ón loc s„ ne Ónjur„m Ón numele unor idealuri pe care to˛i le-am Ónc„lcat c‚ndva ∫i s„ oferim Ónc„ o dat„ popula˛iei acestei ˛„ri un spectacol care nu ne face cinste ∫i nu ne urc„ Ón ochii oamenilor, ar fi mult mai productiv ∫i, Ón mod cert, mult mai bine pentru to˛i s„ ne a∫ez„m la masa rotund„ ∫i s„ vedem Ómpreun„ ce este de f„cut.

Nu vreau s„ intru Ón detaliile acestei mo˛iuni, de∫i multe lucruri afirmate Ón aceasta ar merita r„spunsuri acide, fie ∫i numai pentru c„ dovedesc o total„ necunoa∫tere a problematicii sau, mai grav, dovedesc rea-credin˛„.

Totu∫i, exist„ c‚teva lucruri la care am s„ m„ refer. Nic„ieri Ón cele 162 de pagini, cu anexe cu tot, ale Raportului de ˛ar„ nu se vorbe∫te de faptul c„ situa˛ia din acest domeniu reprezint„ un obstacol de netrecut Ón calea integr„rii europene. Fac aceast„ precizare recunosc‚nd, a∫a cum am f„cut-o de la bun Ónceput, c„ exist„ probleme Ón acest domeniu, ∫i dac„ acestea nu se rezolv„, Rom‚nia va avea greut„˛i Ón rela˛ia cu Uniunea European„, dar, totodat„, ∫i cu credin˛a c„ nu po˛i vorbi de corecta informare a cet„˛enilor utiliz‚nd sferturi de adev„r sau chiar dezinform‚nd.

Toate exemplele care sunt date, cu excep˛ia situa˛iei de la S.R.T.V dup„ dezbaterea raportului acesteia Ón comisiile parlamentare ∫i cele legate de îEvenimentul zilei“ ∫i îRom‚nia liber„“ sunt din anii 2001—2003, iar marea majoritate a lor au fost deja rezolvate, fie de Parlament, ∫i aici nu trebuie neglijat„ contribu˛ia decisiv„ a Grupului P.S.D., fie de Guvern, fie Ón colaborare cele dou„ institu˛ii.

Semnatarii acestei mo˛iuni invoc„ presiunea societ„˛ii civile Ón rezolvarea acestor situa˛ii, dar uit„ c„ tocmai acesta este rolul reprezentan˛ilor opiniei publice, ∫i anume acela de a corecta gre∫elile clasei politice.

Eu cred c„ este important c„ at‚t Guvernul Adrian N„stase, c‚t ∫i Grupul parlamentar P.S.D. au dovedit voin˛„ politic„ Ón corectarea erorilor semnalate.

Œn ceea ce prive∫te C.N.A-ul, nu pot s„ nu remarc confuzia Ón care se afl„ semnatarii mo˛iunii ∫i totala lips„ de st„p‚nire a termenilor specifici de care dau dovad„

ace∫tia. De asemenea, nu pot s„ nu remarc faptul c„ actuala conducere a C.N.A. s-a prezentat p‚n„ acum de dou„ ori Ón fa˛a Parlamentului ∫i a absolvit examenul _magna cumlaude_ , primind acest calificativ, inclusiv din partea opozi˛iei.

Semnatarii atac„ posturile de radio, cum ar fi Europa FM, insinu‚nd c„ ar fi proprietatea unor companii care nu au nimic de-a face cu audiovizualul sau cultura, neav‚nd curiozitatea, m„car pentru buna informare a opiniei publice, s„ se uite pe site-ul acestuia, pentru c„ atunci ar fi remarcat c„ este vorba de unul dintre cei mai mari editori de pres„ ∫i carte din lume ∫i unul dintre cei mai mari proprietari de posturi de radio ∫i televiziune din Europa.

Tot at‚t respect fa˛„ de acurate˛ea informa˛iilor utilizate o au semnatarii mo˛iunii atunci c‚nd vorbesc despre principalele posturi de televiziune, ignor‚nd faptul, u∫or de verificat, de asemenea, c„ Pro TV ∫i Antena 1 sunt cu datoriile achitate la zi, ceea ce este, probabil, valabil pentru toate celelalte posturi private centrale.

Al doilea lucru la care am s„ m„ refer este momentul care a fost ales pentru a discuta aceast„ mo˛iune. De ce a fost depus„ aceast„ mo˛iune acum, ∫i nu atunci c‚nd unele dintre problemele ridicate de semnatarii mo˛iunii erau actuale? Este evident de ce! Pentru c„ se vorbe∫te despre aceste lucruri Ón Raportul de ˛ar„ ∫i toat„ lumea ∫tie c„ invocarea unor institu˛ii interna˛ionale d„ greutate celor afirmate, chiar ∫i atunci c‚nd afirma˛iile f„cute de aceste institu˛ii sunt r„st„lm„cite de cei care le utilizeaz„. Dar mai ales pentru c„ suntem Ón plin„ campanie electoral„, ∫i Ón campanie electoral„ orice mijloc este bun pentru a c‚∫tiga puterea. Œn astfel de momente, populismul este la el acas„ ∫i Ón astfel de momente consider„ semnatarii mo˛iunii c„ se pot face afirma˛ii f„r„ nici un fel de acoperire, cum ar fi faptul c„ o eventual„ guvernare a Alian˛ei P.D.-P.N.L. nu va permite ca administra˛ia central„, administra˛ia local„, societ„˛ile care au c‚t de c‚t capital de stat, precum ∫i orice alte institu˛ii ale statului s„ cheltuiasc„ bani pe publicitate. Afirma˛ie f„r„ nici o leg„tur„ cu realitatea ∫i semnatarii acestei mo˛iuni ∫tiu foarte bine acest lucru.

™i atunci ce urm„re∫te mo˛iunea? Prin o amalgamare de realit„˛i, jum„t„˛i de adev„r, lucruri deja rezolvate, informa˛ii false ∫i insinu„ri, autorii mo˛iunii Óncearc„ s„ induc„ imaginea unui P.S.D. ∫i a unui prim-ministru care au ∫i pun Ón aplicare un plan diabolic de subordonare a mediului informa˛ional ∫i de cenzurare a informa˛iilor pentru a-∫i men˛ine puterea. Dar tocmai acest lucru, precum ∫i modul selectiv ∫i interesat Ón care sunt manipulate informa˛iile, ∫i nu Ón ultimul r‚nd momentul ales pentru a avea loc aceast„ dezbatere, tr„deaz„ adev„rata inten˛ie a autorilor.

De fapt, aceast„ mo˛iune este o Óncercare populist„ ∫i politicianist„ de a atrage electorat ∫i o simpatie a mass-media, Ón scopul prelu„rii puterii de c„tre Alian˛a P.N.L.-P.D. Œn fond, mo˛iunea, din acest punct de vedere, nu este altceva dec‚t o ilustrare perfect„ a proverbului:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 îChelul“ — ∫i nu fac nici o insinuare aici — îÓ∫i pune m‚na Ón cap“.

Œn concluzie, putem spune c„ textul acestei mo˛iuni este la fel de fantezist ∫i de coerent ca ∫i Programul de guvernare al Alian˛ei P.N.L.-P.D., am‚ndou„ put‚nd fi caracterizate, parafraz‚nd un celebru vers al lui Eminescu: îAzi le vedem ∫i nu sunt.“

Grupul P.S.D. din Camera Deputa˛ilor nu va vota aceast„ mo˛iune, ∫i aceasta nu numai pentru c„ este tenden˛ioas„, inexact„, ambigu„, profund populist„ ∫i politicianist„, ci pentru c„ prin ea nu se Óncearc„ rezolvarea unor probleme existente Ón societatea noastr„, ci numai c‚∫tigarea de capital electoral, acum Ón pragul alegerilor.

Totu∫i, Partidul Social Democrat recunoa∫te ∫i sus˛ine necesitatea organiz„rii unor dezbateri publice la care s„ participe, al„turi de partidele politice, societatea civil„, ziari∫tii ∫i conduc„torii mass-media rom‚neasc„, dezbateri care s„ aib„ ∫i s„ pun„ Ón discu˛ie teme ca: libertatea presei sau liberul acces la informa˛ii.

Scopul acestor dezbateri ar trebui s„ fie Ómbun„t„˛irea cadrului institu˛ional care guverneaz„ mediul informa˛ional rom‚nesc, ∫i nu c‚∫tigarea de capital de imagine pentru unul sau altul dintre partide.

V„ mul˛umesc.

A˛i consumat 17 minute, stimate coleg, din timpul afectat partidului dumneavoastr„.

Are, Ón continuare, cuv‚ntul, din partea Grupului P.R.M., domnul Bolca∫ Lucian, liderul grupului.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Am v„zut c„ autorii mo˛iunii, c‚t ∫i cei care au r„spuns au Ónceput b„t„lia prin motouri care de care mai hazlii. Practic, este o b„t„lie a motourilor la aceast„ mo˛iune, ∫i atunci m-am g‚ndit ∫i eu s„ Óncep cu un moto. N-am g„sit ceva adecvat ∫i am apelat la buna ∫i b„tr‚na Ón˛elepciune rom‚neasc„, ∫i singurul moto pe care-l puteam g„si este: îCe ˛ie nu-˛i place altuia nu-i face.“ Cred c„ aceasta caracterizeaz„ at‚t mo˛iunea, c‚t ∫i r„spunsul.

Vreau s„ precizez de la bun Ónceput c„ reprezentan˛ii Partidului Rom‚nia Mare vor vota ideea acestei mo˛iuni, pentru c„ nou„, mai mult dec‚t oricui, ne este drag„ ∫i sf‚nt„ libertatea presei. Suntem un partid care s-a n„scut dintr-o mi∫care na˛ional„ generat„ de o revist„. Suntem un partid care Ón˛elegem s„ afirm„m deschis ∫i r„spicat toate opiniile noastre. Suntem un partid pentru care libertatea de exprimare nu trebuie s„ cunoasc„ nici un fel de Óngr„dire.

Din acest punct de vedere, vom vota ceea ce de principiu propune aceast„ mo˛iune. Dar, vorbind despre con˛inutul s„u concret, trebuie f„cute anumite preciz„ri: se vorbe∫te pe drept cuv‚nt Ón mo˛iune despre presiunile

economice care se fac pentru a se Óngr„di libertatea de exprimare. ™i eu consider c„ aceste presiuni economice, la ora actual„, Óntr-un sistem de economie de pia˛„, sunt cele mai periculoase dintre toate cele care se pot face. Dezavu„m categoric aceste presiuni economice, pornind de la ideea care le-a ini˛iat. Aceast„ idee — da˛i-mi voie s„ citez — const„ Ón urm„toarele: îŒn Constitu˛ie se spune c„ o publicitate nu poate fi suprimat„, dar poate fi suprimat„ financiar de noi, care putem pretinde daune morale.“ Revista î22“, 19—25 ianuarie 1999, autorul acestui Óndemn de Ónc„lcare a Constitu˛iei era ministrul de justi˛ie, atunci, proeminentul liberal al ini˛iatorilor mo˛iunii, domnul Valeriu Stoica. De aici au Ónceput marile presiuni economice, Ón primul r‚nd, pentru sugrumarea libert„˛ii presei.

C‚t timp domnul Valeriu Stoica este o proeminent„ figur„ a Partidului Na˛ional Liberal nu exist„ credibilitate Ón ceea ce prive∫te afirma˛iile din aceast„ mo˛iune.

Vreau s„ v„ spun c„ aceast„ lec˛ie a servit foarte bine ∫i actualilor guvernan˛i. Œn r„spunsul domnului ministru, abil construit, am remarcat Ómprejurarea c„ s-a Óndoit de necesitatea achit„rii tuturor datoriilor la stat a trusturilor de pres„, care ar duce la falimentarea acestora, pentru c„, spunea Domnia sa, astfel vom sugruma libertatea presei. E cealalt„ fa˛„ a medaliei.

Dar dac„ un post de televiziune, cum este Pro TV-ul, este Ónfeudat Ón datorii fa˛„ de stat, iar Guvernul, Ón m„rinimia sa, folosind ∫i majoritatea parlamentar„ pe care o acuz aici de complicitate, e∫aloneaz„ ∫i iart„ miliarde de lei datorie, aceasta nu este o presiune economic„? Eu spun c„ nu. Este ∫antaj, domnilor! ™i de aceea Pro TV-ul este la ora actual„ un post guvernamental.

Aceast„ continuitate Ón sugrumarea libert„˛ii presei, de la guvernarea liberal„ la cea P.S.D.-ist„, a fost remarcat„, poate involuntar, ∫i de colegul meu, domnul Sassu, care cerea îs„ nu ne batem degeaba pentru diverse Ónc„lc„ri de principii de care poate ambii suntem vinova˛i“.

Da, domnilor, ambii sunte˛i vinova˛i de Ónc„lc„ri de principii ∫i de aceea Ómi permit, Ón numele Partidului Rom‚nia Mare, care nu poate s„-∫i asume aceast„ vin„ ∫i care Óntotdeauna a militat pentru libertatea presei, s„ spun: vinov„˛ia dumneavoastr„ este demonstrat„ ∫i de votul nostru pentru aceast„ mo˛iune. S-a vorbit la un moment dat Ón con˛inutul mo˛iunii, Ón mod contradictoriu, de o situa˛ie. Pe de o parte, este c„inat bietul Consiliu Na˛ional al Audiovizualului care este permanent supus la presiuni, s„racul de el, iar, pe dea alt„ parte, se vorbe∫te despre transformarea televiziunii publice Óntr-o televiziune de partid. A∫a este! Este o televiziune de partid, ∫i vinovat este C.N.A.-ul! Regula treimii pe care a introdus-o, o abera˛ie matematic„, care nu p„c„le∫te pe nimeni, a permis ca Óntr-un simplu jurnal de actualit„˛i, Ón medie, chipul domnului Adrian N„stase s„ apar„ de circa cinci ori. Este prea mult! ™i m„ mir c„ un om care este Ón primul r‚nd profesor universitar nu sesizeaz„ c„ Hora˛iu a avut dreptate: îEste o limit„ Ón toate!“ Dincolo ∫i dincoace de ea, Óncepe r„ul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 S-a mai vorbit despre ineficien˛a aplic„rii Legii transparen˛ei sau a Legii privind accesul la informa˛ia public„, mai corect, ∫i, Ón aceste condi˛ii, s-a dat ∫i un r„spuns cu privire la modul Ón care func˛ioneaz„ aceast„ lege, care evident c„ mai trebuie Ómbun„t„˛it„, Ón func˛ionarea sa.

Domnilor colegi,

M„ adresez dumneavoastr„ la acest sf‚r∫it de legislatur„, avem prea multe legi care nu func˛ioneaz„ Ón punerea lor Ón aplicare ∫i cred c„ nu vedem p„durea din cauza copacilor. Principala deficien˛„ nu const„ Ón maniera de punere Ón aplicare, principala deficien˛„ const„ Ón lege. Principala deficien˛„ este a autorilor acestei legi, care n-au putut s„ o construiasc„ de maniera Ón care ea poate s„ fie irevocabil pus„ Ón aplicare.

Repet ∫i Ónchei, vom vota aceast„ mo˛iune pentru a ne demonstra punctul de vedere de principiu. Vom vota aceast„ mo˛iune, care Ónvinov„˛e∫te Ón egal„ m„sur„ pe autori ∫i pe guvernan˛i.

V„ mul˛umesc.

A˛i fost cronometrat 11 minute, distinse coleg, din cele care se cuvin partidului dumneavoastr„.

Are, Ón continuare, cuv‚ntul doamna Monica Octavia Musc„.

Sunt mai u∫oare documentele cu care v„ prezenta˛i acum dec‚t tabloul de ieri...

Din p„cate, grea este problema, nu documentele. Din p„cate, spun, ∫i chiar foarte grea ∫i foarte grav„, ∫i tare e sup„r„tor ∫i trist, ∫i, pot s„ spun, f„r„ speran˛„ s„ se trateze o chestiune at‚t de serioas„ a∫a de neserios.

™i pentru c„ Alexandru Sassu — iat„, are ∫i drept la replic„, spun‚ndu-i numele — a venit cu maxime, am s„-i spun ∫i eu una, care se adreseaz„ Ón egal„ m„sur„ Guvernului P.S.D. Adrian N„stase ∫i situa˛iei din Rom‚nia la ora actual„: îEste mai bine ca Óntemeiat pe realit„˛i s„-˛i Ónvingi iluziile, dec‚t Óntemeiat pe iluzii s„ Ónvingi realitatea.“ Din p„cate, asta se Ónt‚mpl„ la ora actual„!

S-a spus aici, ieri, de c„tre Guvern c„ aceast„ mo˛iune ∫i Ón general problema libert„˛ii de exprimare, a∫a cum o punem noi, este o chestiune de demagogie. Ei bine, Ónseamn„ c„ de 3 ani Óncoace rapoartele Comisiei Europene Ón privin˛a libert„˛ii de exprimare fac ceea ce facem ∫i noi: demagogie! Œnseamn„ c„ rapoartele Departamentului de Stat S.U.A., care incrimineaz„ lipsa de libertate de exprimare Ón Rom‚nia, fac demagogie! Œnseamn„ c„ toate rapoartele organiza˛iilor neguvernamentale prestigioase, interna˛ionale ∫i na˛ionale, cum sunt Freedom House, Human Rights Watch ∫i a∫a mai departe, fac demagogie!

™i pentru a nu r„m‚ne la nivelul afirma˛iilor, a∫a cum se Ónt‚mpl„ cu r„spunsul Guvernului, care face doar afirma˛ii, f„r„ s„ aduc„ nimic Ón sprijinul lor, am s„ v„

citez din rapoartele de ˛ar„, care, din 2001, spun acela∫i lucru: trag un semnal de alarm„ cu privire la libertatea de exprimare Ón Rom‚nia ∫i la dreptul la informare. Œn 2002, ca s„ nu o iau chiar din 2001, se spune clar, Ón raportul Comisiei Europene, c„: îTrebuie luate m„suri pentru asigurarea libert„˛ii de exprimare Ón Rom‚nia.“ Œn 2003 se spune: îSunt necesare Ón continuare eforturi sporite pentru a consolida libertatea de exprimare.“

Din nefericire, Ón 2004, Raportul de ˛ar„ nu se mai refer„ doar la o chestiune general„, ci dezvolt„ Ón mai multe alineate diferite domenii Ón care libertatea de exprimare Ón Rom‚nia ∫i libertatea presei sunt Ón pericol. Se spune, citez doar unele dintre aceste alineate: îExist„, de asemenea, rapoarte credibile asupra ale∫ilor locali, care utilizeaz„ func˛ia public„ pentru a influen˛a politica editorial„ a ziarelor locale, radiourilor ∫i posturilor tv, prin acordarea selectiv„ a contractelor de publicitate organiza˛iilor publice. Un raport publicat recent sugereaz„ c„ aceea∫i politic„ prevaleaz„ ∫i la nivel na˛ional.“ Iat„, deci, c„ Raportul de ˛ar„ incrimineaz„ felul Ón care se acord„ publicitatea de stat, publicitatea public„, f„r„ criterii ∫i, pur ∫i simplu, pe motive politice.

Tot Ón Raportul de ˛ar„ se spune: îPe perioada acoperit„ de acest raport...“, deci e vorba de anul 2004, î...cazurile de atacuri fizice serioase asupra jurnali∫tilor au crescut. Jurnali∫tii de investiga˛ii ai jurnalelor locale au fost ˛inta principal„. Aceast„ tendin˛„ e deranjant„ ∫i p‚n„ la acest moment investiga˛iile au avut succes limitat.“

îŒn concluzie...“, citez tot din Raportul de ˛ar„, î...Ón ceea ce prive∫te libertatea de exprimare, situa˛ia legal„ a jurnali∫tilor s-a Ómbun„t„˛it, dar situa˛ia economic„ a multor organiza˛ii mass-media r„m‚ne precar„ ∫i este necesar„ continuarea eforturilor pentru a garanta independen˛a media.“

Acela∫i lucru Ól Ónt‚lnim ∫i Ón rapoartele de ˛ar„ ale Departamentului de Stat al Statelor Unite: Ón anul 2002 e o dezvoltare serioas„ privind lipsa de independen˛„ ∫i presiunile f„cute de c„tre Guvernul P.S.D. asupra institu˛iilor de media. Citez din anul 2002: îŒn general, presa ∫i televiziunea au reflectat opiniile politice ale proprietarilor, televiziunea ∫i radioul public sunt Ónclinate de partea Guvernului. De exemplu, Ón decembrie 2001, partidul de guvern„m‚nt a for˛at schimbarea conducerii radioului public, care fusese numit„ de fostul Guvern, noua conducere reflect‚nd viziunea partidului aflat la guvernare.“ Tot Ón raportul din 2002 al Departamentului de Stat al Statelor Unite se vorbe∫te ∫i despre îZiarul de Vrancea“, care a avut îjurnali∫tii h„r˛ui˛i ∫i supu∫i la diferite presiuni de c„tre oficialit„˛ile locale ale P.S.D., pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Vrancea, prefectul de Vrancea“.

Doamn„, a˛i dep„∫it deja cu dou„ minute. V„ mai oferim dou„ minute din bugetul de timp al P.S.D.-ului, pentru a Óncheia, pentru a vorbi despre libertatea de exprimare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004

Mai am minute ∫i de la Partidul Democrat.

Nu ave˛i cum s„ ave˛i mai multe, pentru c„ Partidul Democrat nu a vorbit Ónc„. Nu mai ia cuv‚ntul nimeni de la Partidul Democrat?

Domnule pre∫edinte, Ón˛eleg din prima. Œn ciuda aparen˛elor, Ón˛eleg u∫or.

Œn anul 2003, se spune foarte clar: îPl‚ngerile frecvente ale oficialilor partidului de guvern„m‚nt sugereaz„ c„ autorit„˛ile pot utiliza Ón mod abuziv pedepse, ca amenzi grele, pentru a restric˛iona aceste drepturi“, ceea ce s-a Ónt‚mplat.

Se mai spune, de asemenea: îAutorit„˛ile au ridiculizat sau reprimat pe ace∫ti critici, mai degrab„ dec‚t s„ r„spund„ substan˛ei serioase a criticii.“ Exact ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i ast„zi cu privire la mo˛iune.

Stima˛i colegi,

Din p„cate, Rom‚nia are o mare problem„ cu libertatea de exprimare ∫i, pe cale de consecin˛„, dreptul la informare corect„ a cet„˛enilor. Evolu˛ia din 2001—2004 este Ón defavoarea libert„˛ii de exprimare ∫i a dreptului la informare.

Guvernul P.S.D. Adrian N„stase, Ón r„spunsul la mo˛iune, nu recunoa∫te realitatea, ceea ce se traduce prin lips„ de responsabilitate ∫i, Ón egal„ m„sur„, prin imposibilitatea de a se Óndrepta lucrurile. Nu ne dau nici o speran˛„ c„ lucrurile se vor putea Óndrepta! Guvernul, de fapt, Ón r„spunsul lui, a Óncurcat ∫i Guvernele, a Óncurcat ∫i timpul Ón care se afl„. A vorbit despre 1996—2000, Ón loc s„ r„spund„ la Óntreb„rile puse de mo˛iunea care se referea la activitatea Guvernului 2000—2004.

De fapt, din nefericire, n-au r„spuns la problemele puse de mo˛iune. Ce se Ónt‚mpl„ cu Ónc„lcarea Legii nr. 504 a audiovizualului de c„tre Guvernul Rom‚niei, prin Ministerul Comunica˛iilor? Nici o vorb„ pe tema aceasta! Despre publicitate? Doar afirma˛ii, f„r„ nici un fel de explica˛ii privind publicitatea.

Libertatea de exprimare ∫i dreptul la informare sunt minimalizate de Guvernul P.S.D. Adrian N„stase ∫i de vorbitorii P.S.D. Nu m„ mir„! A∫a s-a ajuns la deteriorarea celor dou„ drepturi fundamentale ale omului prev„zute ∫i Ón Constitu˛ie.

Guvernul P.S.D. vorbe∫te despre Principiile de la Johannesburg, dar nu le Ón˛elege ∫i nu le aplic„. E vorba de respectarea principiului transparen˛ei ∫i a unui alt principiu: îCea mai protejat„ critic„ este critica la adresa guvernan˛ilor.“ Asta nu Ón˛elege Guvernul P.S.D. Adrian N„stase!

E suficient s„ amintesc c‚teva ac˛iuni, tulbur„toare pentru Óntreaga lume, nu numai pentru cei din Rom‚nia. Œn momentul Ón care a ap„rut un Armaghedon cu privire la Adrian N„stase, cei care au dat drumul acestui Armaghedon, unde era vorba de o opinie, au fost aresta˛i! Cu alte cuvinte, delictul de opinie Ónc„ se mai

practic„ Ón Rom‚nia! E vorba de cazul Ciuvic„. S„ nu mai vorbesc de domnul Agathon ∫i domnul Ioan Mircea Pa∫cu, care Óncearc„ s„ opreasc„ anchete ale jurnali∫tilor, Ónso˛ind aceast„ ac˛iune de amenin˛„ri.

C‚t prive∫te publicitatea de stat, amintesc aici c„ Alin Teodorescu, care este cancelarul primului-ministru, a spus Ón direct, Óntr-o emisiune televizat„, c„ este imposibil s„ dai publicitate unui ziar care te critic„. Acela∫i lucru, din p„cate, l-a spus ∫i domnul Adrian N„stase, Óntr-o alt„ emisiune Ón direct, spun‚nd urm„torul lucru: îConsidera˛i c„ atitudinea Guvernului care pl„te∫te publicitate ∫i d„ publicitate la ni∫te ziare care Ól Ónjur„ permanent este o atitudine inteligent„?“ Publicitatea, domnule Adrian N„stase, nu se d„ Ón func˛ie de c‚t critic„ sau nu critic„ un ziar, ci pe ni∫te criterii bine stabilite ∫i Ón func˛ie de publicul ˛int„. Cu alte cuvinte, din banii publici dumneavoastr„ nu v„ face˛i reclam„, nu pedepsi˛i anumite institu˛ii de media, d‚ndu-le sau ned‚ndu-le publicitate de stat.

De altfel, atitudinea Guvernului se vede ∫i Ón documentul...

Timpul!

Stimat„ doamn„, eu ∫tiu c„ a∫tepta˛i cu mare ardoare s„ v„ Óntrerup...

...pe care domnul Bejinariu ∫i Guvernul l-au discutat ∫i care d„dea putere domnului Adrian N„stase, ca, Ón v‚rful pixului lui, a∫a cum Ón v‚rful pixului lui Mischie au stat banii pentru jude˛, ei, bine, Ón v‚rful pixului domnului Adrian N„stase urmau s„ stea banii de publicitate ∫i contractele de publicitate.

Timpul!

Stima˛i colegi, Ómi face impresia c„ este absolut inutil...

Nu, Ómi face impresia c„ dumneavoastr„ abuza˛i de orice prevedere regulamentar„!

## **Doamna Monica Octavia Musc„:**

Œnchei acum, domnule pre∫edinte, am Óncheiat... A˛i mai vorbit ∫i dumneavoastr„ Óntre timp...

Œmi face impresia c„ este absolut inutil ∫i ce face Comisia European„ Ón rapoartele de ˛ar„, e inutil ce am f„cut noi de-a lungul anilor privind libertatea de exprimare, e inutil faptul c„ sunt at‚˛ia jurnali∫ti agresa˛i, e inutil s„ vorbim, at‚ta vreme c‚t Guvernul P.S.D. Adrian N„stase ∫i membrii partidului de guvern„m‚nt nu recunosc o realitate pentru a o putea Óndrepta.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 Œnc„ o dat„, mie mi se pare lips„ de responsabilitate ∫i, Ónc„ o dat„, cred c„ nu e nici o speran˛„, dec‚t, eventual, schimbarea.

Mul˛umesc.

Partidului Democrat i-au mai r„mas de la colegii de alian˛„ 5 minute, pe care le utilizeaz„ domnul Adrian Gurz„u.

## **Domnul Adrian Gurz„u:**

Doamnelor ∫i domnilor,

Prea multe nu mai sunt de spus, legat de mo˛iune. A∫ vrea s„ vin cu dou„ complet„ri doar.

Œngr„direa libert„˛ii de exprimare este mult mai grav„ pe plan local, acolo unde presa local„ este influen˛at„ de administra˛ia local„, iar baronii locali o subordoneaz„. Cred c„ ar trebui discutat mult cu ace∫ti ziari∫ti dac„ au posibilitatea s„ exprime liber ceea ce g‚ndesc, ceea ce doresc s„ publice sau totul se realizeaz„ prin comenzi, de multe ori pl„tite din bani publici.

A∫ vrea s„ Ónchei cu dou„ citate, din partea unor personalit„˛i publice interna˛ionale, care sunt recunoscute ca militan˛i ∫i, Ón multe cazuri, au luat atitudine fa˛„ de modul Ón care, Ón Rom‚nia, libertatea de exprimare sufer„.

Domnul Michael Guest, omul anului 2003, spunea Óntr-un interviu c„ îNici o personalitate politic„ nu ar trebui s„ poat„ spune unei emisiuni de televiziune cum s„-∫i organizeze formatul ∫i nici un jurnalist nu ar trebui amenin˛at pentru felul Ón care prezint„ o personalitate politic„. Nici un ziarist nu ar trebui s„ fie b„tut Ón plin„ strad„ ∫i nu pot s„-mi Ónchipui cum unui ziarist i se poate spune, dup„ 14 ani, c„ se renun˛„ la serviciile sale.“

Aceasta este pozi˛ia unui lupt„tor pentru democra˛ie, care nu cred c„ trebuie s„ ne lase nep„s„tori, pentru c„ vine din partea unui american. Cred c„ Domniile lor ∫tiu mult mai bine ce se Ónt‚mpl„ la noi Ón ˛ar„, iar noi ne facem c„ nu vedem acest lucru.

Un alt congresman american, Christopher Smith, spunea c„ a patra putere Ón stat nu poate s„ critice liderii politici: îAce∫ti corup˛i vor Ón∫ela, vor min˛i, chiar fura Ón voie, f„r„ s„ aib„ team„ c„ vor fi penaliza˛i prin lege. Def„imarea persoanelor publice, Ón special Guvernul ∫i primul-ministru, pre∫edintele (...), iar liberul flux al informa˛iilor, Ón momentul de fa˛„, este Óngr„dit Ón Rom‚nia.“

Christopher Smith s-a referit Ón special ∫i la situa˛ia din ˛ara noastr„, apreciind c„ îŒn separarea binelui de r„u este esen˛ial„ critica“. Domnia sa este Óngrijorat de faptul c„ presa Ón Rom‚nia a f„cut un pas Ónapoi Ón ultima perioad„.

Cred c„ exist„ motive de Óngrijorare, pentru c„ sunt n„ravuri care nu au condus la eliminarea la eradicarea acestei implic„ri a politicului Ón mass-media.

## **Domnul Vasile Bleotu**

**:**

Gata! Œ˛i ajunge! Mai ai?

## **Domnul Adrian Gurz„u:**

Domnilor, chit c„ ridiculiza˛i aceast„ problem„, care este esen˛ial„, sper c„ colegii din cel„lalt Parlament au s„ fie mai Ón˛eleg„tori cu ceea ce Ónseamn„ libertatea de exprimare, inclusiv a colegilor lor.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Árpád Márton.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Stima˛i colegi semnatari ai mo˛iunii,

Ieri, c‚nd ne-am Ónt‚lnit s„ discut„m despre modul Ón care vom dezbate Ón continuare aceast„ mo˛iune, doamna Mona Musc„ a spus c„ citirea mo˛iunii necesit„ 20 de minute, la care eu am zis c„ nu, 40. Œn final, ∫tie toat„ ˛ara, a durat 45 de minute. Nu m-am g‚ndit la cele 5 minute care au intervenit din cauza pe care o ∫tim cu to˛ii.

Care e problema? Tocmai aici vreau s„ ajung. Se pare c„ doamna ori a dorit s„ informeze despre altceva dec‚t con˛ine mo˛iunea, ori nici Domnia sa nu ∫tia ce con˛ine exact mo˛iunea.

## **Doamna Monica Octavia Musc„**

**:**

Aceasta este adev„rat!

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Eu m„ voi limita la cea de a doua fa˛et„, pentru c„ eu sunt bine inten˛ionat ∫i am preten˛ia c„ dac„ Domnia sa ar fi ∫tiut ce con˛ine aceast„ mo˛iune n-ar fi sus˛inut-o. Din p„cate, Óns„, ea a fost citit„ ∫i a ridicat o minge Ónalt„ P.S.D.-ului, care a reu∫it s„ desfiin˛eze toate punctele din mo˛iune, de∫i sunt c‚teva probleme mari ∫i importante legate de pres„, pe care ar trebui s„ le dezbatem, dar nu Óntr-o asemenea dezbatere politicianist„, ci cu aplicare.

V„ dau un singur exemplu. Œntr-adev„r, Uniunea noastr„ deja a propus ca tot ce ˛ine de T.V.A. Ón domeniul culturii s„ fie redus la 5%. Aceasta este o rezolvare a problematicii din pres„, a situa˛iei financiare din pres„ ∫i trebuie s„ fie realizat„ pe cale legislativ„ Ón Parlamentul viitor.

Dar s„ revin la c‚teva probleme adev„rate din aceast„ mo˛iune.

Œntr-adev„r, ne-am zb„tut cu to˛ii ca s„ red„m autoritatea C.N.A.-ului ∫i, doamn„ Mona Musc„, Ómpreun„ am reu∫it. Nu cred c„ e bine ca dumneavoastr„ s„ spune˛i c„ ceea ce am f„cut noi Ómpreun„ Ón Comisia pentru cultur„ nu a fost o reu∫it„. Œntr-adev„r, s-a venit cu un proiect de lege gre∫it, dar, crede˛i-m„, ceea ce scrie˛i aici dumneavoastr„, Ón concluziile acestei mo˛iuni,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 Ón care sus˛ine˛i c„ îtoate deciziile importante Ón domeniul audiovizualului sunt luate de Ministerul Telecomunica˛iilor, nu corespunde realit„˛ii din legea pe care am votat-o Ómpreun„, pentru c„ ele sunt doar de ordin tehnic. Indiferent dac„ este Ón m‚na autorit„˛ii, care, ∫i Ón legea respectiv„, era subordonat„ aceluia∫i minister sau este Ón subordinea ministerului.

Alt„ problem„. Noi, Ómpreun„, am reu∫it s„ rezolv„m situa˛ia îRompres“-ului ∫i alte asemenea, Óntr-adev„r, Óncerc„ri de subordonare a presei. Dar, crede˛i-m„, Ón Rom‚nia nu exist„ lege care s„ limiteze libertatea exprim„rii. Nu exist„ o astfel de lege! ™i dac„ pute˛i s„-mi ar„ta˛i, atunci sunt de acord cu dumneavoastr„.

™i, Ón final, ce ne propune˛i dumneavoastr„ aici? Cu ce ar trebui s„ fim noi de acord? Pe de o parte, prin faptul c„ trebuie s„ se ia toate sumele cu care sunt datoare anumite organe de pres„, imediat ∫i necondi˛ionat, dori˛i s„ fie desfiin˛ate Pro TV-ul, Acas„ ∫i alte asemenea institu˛ii. E bine s„ ∫tie Óntreaga ˛ar„ c„ asta doresc semnatarii acestei mo˛iuni!

Mai departe ∫i citez de aici, nu ∫tiu dac„ a˛i citit cu aten˛ie ce a˛i propus: îS„ dispun„ Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei retragerea frecven˛elor scoase la concurs de c„tre C.N.A. ∫i sistarea acord„rii oric„ror avize tehnice sau licen˛e de emisie.“ Deci, îretragerea frecven˛elor scoase la concurs de c„tre C.N.A.“, f„r„ nici o ar„tare a datei de c‚nd. Deci, practic, vre˛i s„ desfiin˛a˛i Óntreaga medie electronic„ privat„ din Rom‚nia, r„m‚n‚nd doar postul public de radio ∫i tv! Asta nu dori˛i dumneavoastr„, dar asta a˛i scris!

P„i, aceasta este logica pe care o ave˛i dumneavoastr„!

## **Doamna Monica Octavia Musc„**

**:**

Nu a˛i Ón˛eles bine!

Nu are nici un secret, limba rom‚n„, Ón acest domeniu este clar„ ∫i f„r„ echivoc! Vre˛i s„ se retrag„...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Árpád, vre˛i s„ v„ opri˛i pu˛in? Distins„ coleg„,

Atunci c‚nd sunte˛i la tribun„ ∫i suporta˛i interpel„ri mult mai u∫oare dec‚t cea pe care o provoca˛i dumneavoastr„ acum, nu v„ mul˛ume∫te!

## **Domnul Puiu Ha∫otti**

**:**

Dar dumneavoastr„ nu interveni˛i atunci!

Am intervenit ∫i atunci! V„ rog, domnule coleg.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Eu v„d Ón felul urm„tor. Dac„ am un text care zice: îretragerea frecven˛elor scoase la concurs de c„tre

C.N.A“, Ónseamn„ c„ toate frecven˛ele acordate de C.N.A. trebuie s„ fie retrase, deci tot segmentul privat.

Mai departe. Dumneavoastr„ dori˛i s„ nu se aplice prevederile legale din Legea dreptului la informa˛ii, din Legea licita˛iilor ∫i alte asemenea legi, care oblig„ statul rom‚n s„ fac„ publicitate Ón presa scris„. Deci dori˛i s„ nu se mai fac„, ave˛i o astfel de prevedere. Mai mult, dori˛i s„ priva˛i presa scris„ de astfel de posibilit„˛i de a primi bani, sus˛inere din partea statului.

™i o ultim„ observa˛ie, ceea ce a˛i ∫i rezolvat ∫i a˛i ∫i realizat prin Legea privind alegerea Parlamentului, a ale∫ilor locali ∫i a pre∫edintelui, prin care presa nu mai poate lua nici un ban din publicitate electoral„, care, iar„∫i, a lovit Ón presa rom‚neasc„.

Deci noi nu vom vota o mo˛iune prin care se dore∫te desfiin˛area presei din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Œncepem runda a doua a lu„rilor de cuv‚nt. Din partea P.S.D.-ului, are cuv‚ntul domnul Octavian Mitu.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Stima˛i invita˛i,

Preocuparea fa˛„ de problema libert„˛ii de exprimare este legitim„, indiferent cine ar exprima-o. De altfel, libertatea de exprimare constituie o problem„ recurent„, at‚t Ón Rom‚nia, c‚t ∫i Ón majoritatea ˛„rilor cu tradi˛ii democratice Ónsemnate, ∫i devine cu at‚t mai mult important„ Ón momentele politice majore.

De aceea, apreciem reac˛ia opozi˛iei ∫i credem Ón necesitatea demersului s„u, sper‚nd c„ ∫i d‚n∫ii vor crede Ón sinceritatea ∫i disponibilitatea noastr„. Nu Ón˛elegem Óns„ de ce tocmai acum s-au intensificat aceste preocup„ri, Ón condi˛iile Ón care acuzele majore aduse actualului Guvern nu sunt de dat„ recent„. Mai bine zis, ne vine greu s„ Ón˛elegem de ce o problem„ at‚t de grav„ cum este libertatea de exprimare este folosit„ pentru a dob‚ndi vizibilitate public„ Ón scop electoral.

Ini˛iatorii mo˛iunii care face obiectul interven˛iei de fa˛„ acuz„ P.S.D. de monopolizarea discursului public, prin m„suri de ordin legislativ, economic ∫i financiar, prin Óncerc„ri de subordonare a mass-media ce ar risca s„ compromit„ intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Or, libertatea de expresie este un criteriu politic fundamental care nu ˛ine de decizii conjuncturale, ci de Óns„∫i esen˛a democra˛iei.

P.S.D. este con∫tient de acest lucru ∫i nu a f„cut nici un gest Ón sensul Óngr„dirii acestei libert„˛i, fiind convins c„ altfel s-ar sinucide politic ∫i ar intra Ón conflict cu interesul na˛ional. Spre exemplificare: este blamat„ modalitatea de alocare a fondurilor pentru publicitate prin centralizarea deciziei privind aloca˛iile din acest domeniu,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 or, m„surile luate au venit tocmai Ón sensul gestion„rii judicioase, Ón acord cu interesele de publicizare a anumitor norme, procese, proiecte.

Logica unei astfel de decizii este cunoscut„ tuturor: maximizarea investi˛iei Ón publicitate Ón func˛ie de audien˛a fiec„rei media, cum se Ónt‚mpl„ peste tot Ón lume. Deci criteriul economic primeaz„, nu cel politic.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, numai pu˛in!

Œntreb colegii de la Partidul Na˛ional Liberal dac„ admonestarea celor care au luat cuv‚ntul sau au vorbit altfel dec‚t dumnealor face parte din libertatea de exprimare sau din altceva.

## **Domnul Titu Nicolae Gheorghiof**

**:**

Putem s„ v„ r„spundem. L„sa˛i-ne s„ v„ r„spundem!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V-a∫ ruga s„ v„ p„stra˛i disputele pe care le ave˛i cu domnul Márton.

Continua˛i, domnule deputat.

## **Domnul Octavian Dumitru Mitu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Fondurile pentru publicitate nu pot fi distribuite de o manier„ popular„ Ónc‚t puterea s„ cumpere bun„voin˛a unor ziari∫ti, ci func˛ie de utilitatea ∫i oportunitatea aloc„rii, responsabil, ∫i nu discre˛ionar, repet, func˛ie de tipul de media ∫i de audien˛a acesteia.

De altfel, Guvernul va face publice, la solicitarea celor interesa˛i, informa˛iile despre aceste aloca˛ii, conform legii, pentru a proba transparen˛„ ∫i bun„-credin˛„.

A acuza partidul de guvern„m‚nt c„ ∫antajeaz„ mass-media prin acest mecanism de alocare este o dovad„ de rea-credin˛„. Este vorba de o publicitate util„, cu o miz„ economic„ ∫i politic„ evident„, Ón acord cu a∫tept„rile cet„˛enilor ∫i cu cele ale Uniunii Europene, deoarece cot„-parte din aloca˛iile de acest tip nu sunt fonduri publice, ci europene, ceea ce presupune maxim„ responsabilitate din partea deciden˛ilor. ™i Guvernele viitoare vor con∫tientiza utilitatea publicit„˛ii pentru programele lor, pentru actele de guvernare, pentru deciziile de interes public.

Œn ceea ce prive∫te acuza de amestec al P.S.D. Ón activitatea C.N.A., reamintesc faptul c„ Ón componen˛a acestei institu˛ii sunt ∫i reprezentan˛i ai altor partide parlamentare. Nu ∫tiu s„ fi fost tensiuni, s„ se fi manifestat neÓn˛elegeri Ón materie de administrare la C.N.A.

C‚t prive∫te cadrul normativ privind informa˛iile clasificate, m„ v„d nevoit s„ amintesc ceea ce ini˛iatorii mo˛iunii au uitat sau se fac numai c„ au uitat: proiectul Legii informa˛iilor clasificate, fa˛„ de care societatea civil„ a exprimat rezerve, a fost elaborat Ón legislatura anterioar„, respectiv 1996—2000. Practic, l-am preluat ∫i l-am Ómbun„t„˛it Ón acord cu exigen˛ele euroatlantice.

Personal, ca parlamentar, am fost primul care am atras aten˛ia la acea dat„ c„ proiectul con˛inea prevederi care aduceau atingere libert„˛ilor fundamentale ale cet„˛eanului, ∫i Ómi face pl„cere s„ v„ amintesc c„ eu sunt parlamentar P.S.D. De aceea, g„sesc cel pu˛in bizar„ reac˛ia ini˛iatorilor mo˛iunii Ón discu˛ie ast„zi fa˛„ de aceast„ lege.

G„sesc, de asemenea, exagerat„ acuza˛ia c„ TVR a fost transformat„ Óntr-o televiziune de propagand„ pentru P.S.D. Acolo exist„ autonomie editorial„ ∫i un corp de jurnali∫ti pe care nu Ói putem acuza de obedien˛„.

Œn produc˛ia jurnalistic„ primeaz„ logica evenimen˛ial„, nu privilegierea puterii, or, actorii politici, economici care au de transmis mesaje de interes public este firesc s„ apar„ cu o frecven˛„ mai mare dec‚t cei care nu fac gesturi mediatizabile.

Polemici privind strategiile editoriale ale canalelor publice au mai fost. De aceea, consider oportun ca Ón legislatura viitoare Ómpreun„ s„ contribuim la crearea unui cadru legislativ prin care pre∫edin˛ii Societ„˛ii Rom‚ne de Radio ∫i Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune s„ fie propu∫i de partidele parlamentare aflate Ón opozi˛ie. Œn acest mod, vom face un important pas spre echilibru.

Nici un om politic lucid nu poate fi interesat de jurnalismul obedient, pentru c„ acesta nu-i face servicii, ci dimpotriv„. Nici un partid politic responsabil nu poate Óncuraja direct sau indirect jurnalismul de reveren˛„, pentru c„ doar critica adus„ actelor sale Ól men˛ine Ón aten˛ia public„ ∫i Ói ofer„ feed-back-ul necesar aplic„rii programului s„u politic f„r„ derapaje.

P.S.D. mai este blamat pentru c„ ar fi vinovat de tergiversarea anchetelor privind agresarea jurnali∫tilor. Este, evident, o exagerare, deoarece 80% dintre cazurile Ónregistrate au fost rezolvate, iar celelalte sunt Ón curs de rezolvare. Mai precis, din cele 81 de cazuri Ónregistrate Óntre anii 1999 ∫i 2004, 65 au fost deja solu˛ionate.

Sunt convins c„ Ón perioada urm„toare competi˛ia electoral„ va intensifica disputele privind presa ∫i problemele acesteia. De aceea, v„ invit la o analiz„ lucid„ a st„rii mass-media, a libert„˛ii presei, Ón acord cu realitatea, cu progresele f„cute Ón sensul liberaliz„rii sistemului mass-media. Numai cu luciditate ∫i bun„-credin˛„ vom proba o maturitate politic„.

Œn acest context, v„ invit, stima˛i colegi, s„ respinge˛i prin votul dumneavoastr„ mo˛iunea care a f„cut obiectul interven˛iei de fa˛„.

V„ mul˛umesc.

A˛i vorbit 6 minute, domnule coleg.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., doamna deputat Vasilescu Lia Olgu˛a.

Stima˛i colegi,

Problemele ridicate Ón mo˛iunea simpl„ pe care o dezbatem ast„zi sunt Ón mare parte adev„rate, iar unele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 dintre acestea au constituit baza mai multor comunicate ∫i interpel„ri formulate de parlamentarii P.R.M. Ón aceast„ legislatur„.

Suntem perfect de acord cu afirma˛iile potrivit c„rora presa este cump„rat„ la modul propriu, ∫i nu la cel figurat, de politicieni care apar˛in mai multor forma˛iuni politice, nu doar P.S.D., ∫i c„ Ón unele jude˛e ale ˛„rii diver∫i afaceri∫ti mai mult sau mai pu˛in implica˛i politic intervin de multe ori brutal Ón politica redac˛ional„, oblig‚nd ziari∫tii s„ exprime numai anumite puncte de vedere, care le convin lor sau colegilor lor.

Jude˛e precum Constan˛a, Vrancea, Bac„u, Bra∫ov, Neam˛ sunt exemple concludente Ón acest sens. Aici, diver∫i indivizi stabilesc ce anume trebuie s„ citeasc„ a doua zi Ón pres„ popula˛ia, ce ∫tiri trebuie s„ apar„ pentru a nu le crea probleme, cenzura fiind uneori la fel ca ∫i Ón perioada comunist„, cu diferen˛a c„, atunci c‚nd nu Ón˛eleg de bun„voie cum trebuie s„ scrie, jurnali∫tii sunt agresa˛i sau Ó∫i pierd locul de munc„.

Sunt de notorietate cazurile ziari∫tilor Rodica Culcer, Cosmin Prelipceanu ∫i Nadina Forga de la Departamentul de ∫tiri al postului de radio îEuropa FM“, c„rora conducerea le-a cerut s„ nu mai transmit„ ∫tiri ce ar putea deranja partidul de guvern„m‚nt, al lui Traian Ungureanu de la BBC, cu care s-au solidarizat ∫apte colegi dup„ ce a fost concediat pe nedrept, adev„ratul motiv fiind acela c„ nu ar fi vrut s„ se compromit„ profesional relat‚nd deformat anumite evenimente politice.

Mai grav este Óns„ atunci c‚nd cenzura ac˛ioneaz„ ∫i Ón institu˛iile publice ale mass-media.

La postul public de televiziune din Timi∫oara, Br‚ndu∫a Armanca, realizatoarea unei emisiuni, a fost cenzurat„ pentru c„ a citat din presa local„ c‚teva paragrafe referitoare la cazuri de corup˛ie. Mai t‚rziu, ea a fost agresat„ de un superior de-al s„u ∫i, pentru c„ a f„cut public cazul, i s-a desf„cut contractul de munc„.

Din nefericire, se Ónmul˛esc pe zi ce trece cazurile de agresiune asupra jurnali∫tilor, Ón special asupra celor care realizeaz„ anchete despre cazuri flagrante de Ónc„lcare a legilor ∫i de corup˛ie, astfel Ónc‚t ace∫tia nu mai trebuie s„ se deplaseze Ón zone de conflict pentru a li se pune Ón pericol via˛a. Œn acela∫i timp, amenin˛„rile sunt la ordinea zilei.

Œn ceea ce ne prive∫te, a∫ dori s„ men˛ionez c„ un membru al Organiza˛iei de Tineret Rom‚nia Mare de la Zal„u, care l-a amenin˛at telefonic pe ziaristul Marius Avram de la îMagazin s„l„jean“ ∫i Ón acela∫i timp corespondent al ziarului îEvenimentul zilei“, a fost exclus din structurile noastre a doua zi, chiar dac„ am avut dubii c„ faptele relatate despre acesta ar fi fost veridice.

Noi am Óncercat s„ ne situ„m de fiecare dat„ de partea adev„rului ∫i am militat pentru libertatea de exprimare, de∫i de multe ori anumite persoane care nu au nimic Ón comun cu frumoasa meserie de jurnalist uit„ de etica profesional„ ∫i prezint„ distorsionat evenimentele sau nu le verific„ din mai multe surse, aduc‚nd grave prejudicii unor oameni nevinova˛i ∫i Óntin‚ndu-le imaginea.

Recent, un redactor-∫ef Ómi povestea cum s-a ales ziarul pe care Ól conduce cu o gr„mad„ de procese de pe urma unui a∫a-zis jurnalist care spunea c„ are probe pentru tot ceea ce Ói trecea lui prin cap ∫i punea pe h‚rtie, iar, Ón cele din urm„, speriat de num„rul mare de pl‚ngeri penale, a demisionat ∫i a l„sat redac˛ia s„ pl„teasc„ desp„gubiri de ordinul zecilor de milioane de lei persoanelor calomniate.

Nu acela∫i lucru s-a Ónt‚mplat Óns„ cu Dan B„l„∫escu, redactor-∫ef adjunct la cotidianul îGazeta de sud“ din Craiova, care a sim˛it pe propria-i piele ce va s„ zic„ legea atunci c‚nd este aplicat„ de un judec„tor sup„rat r„u pe pres„. Magistratul l-a condamnat pe jurnalist Óntr-un proces penal pornind de la pl‚ngerea prefectului de Olt Marin Diaconescu la plata a 7.000.000 de lei amend„ penal„ ∫i 600.000.000 de lei desp„gubiri morale, Ón solidar cu S.C. îMedia Europa“ — S.A. De domeniul absurdului este faptul c„ prefectul solicitase doar 100.000.000 de lei desp„gubiri pentru onoarea p„tat„, iar judec„torul, Óntr-un exces de zel, l-a cadorisit cu o sum„ de ∫ase ori mai mare. De∫i la vremea respectiv„ am cerut printr-o interpelare adresat„ Ministerului Justi˛iei s„ corecteze eroarea din acest caz, recursul Ón anulare nu a fost acceptat.

Œn ceea ce prive∫te referirile la C.N.A. din prezenta mo˛iune, dorim s„ specific„m faptul c„ P.R.M. a atras de multe ori aten˛ia asupra neregulilor s„v‚r∫ite de acest organism care, se vede clar, ac˛ioneaz„ numai Óntr-o anumit„ direc˛ie.

Œn precedenta campanie electoral„ am v„zut cum legea este pentru unii mum„ iar pentru al˛ii cium„. Numai videoclipurile P.R.M. trebuiau s„ Óndeplineasc„ toate condi˛iile legale, celelalte trec‚nd neobservate, ∫i numai Vadim Tudor nu avea dreptul s„ prezinte candida˛ii la prim„rii sau consilii, Ón timp ce to˛i ceilal˛i, de∫i nu candidau la locale, ap„reau p‚n„ la intoxicare pe micile ecrane. Spaima unora de a nu veni noi la putere nu mai cunoa∫te limite.

Œn ceea ce prive∫te publicitatea dat„ de Guvern cu aprobarea primului-ministru diverselor institu˛ii de pres„, consider„m c„ acesta este cel mai clar exemplu de mituire a mass-media ∫i de ∫antaj: c„ sunt t„iate de la por˛ie atunci c‚nd politicienii puterii nu mai primesc osanale. Este obligatorie instituirea unui control ∫i a unei transparen˛e asupra modului Ón care se folosesc banii publici Ón publicitate.

Stima˛i colegi,

Pe fond, anumite chestiuni cuprinse Ón mo˛iunea simpl„ sunt reale ∫i trebuie corectate, pentru ca cet„˛enii s„ poat„ primi informa˛ii corecte ∫i s„ judece Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, motiv pentru care am decis votarea mo˛iunii. Dar nu putem s„ nu remarc„m faptul c„ semnatarii de la P.N.L. ∫i P.D. nu sunt mai departe dec‚t politicienii ataca˛i, cei de la P.S.D., pentru c„, practic, ∫i ei doresc acela∫i lucru: s„ cumpere bun„voin˛a presei Ón aceast„ perioad„ de campanie electoral„.

Ne Óntreb„m, firesc, de ce acum intr„ Ón dezbatere o asemenea mo˛iune. Nu mai pot ei de grija presei? Abia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 acum Ó∫i dau seama c„ este supus„ presiunilor politice, c„ jurnali∫tii sunt agresa˛i sau sunt amenin˛a˛i? Mie mi se pare mai degrab„ o infrac˛iune de mituire Ón form„ agravant„.

Este adev„rat c„ jurnali∫tii trebuie ap„ra˛i de agresiunea unor potenta˛i ai zilei sau de procese intentate pe criterii aiuristice, dar de ce o face˛i numai Ón campanie electoral„, domnilor?

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, stimat„ coleg„.

Celelalte grupuri parlamentare ∫i-au epuizat timpul repartizat, potrivit algoritmului.

Urmeaz„ domnul Mihai M„laimare, din partea Grupului P.S.D.

P.S.D. a consumat p‚n„ acum 23 de minute.

## **Domnul Mihai-Adrian M„laimare:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Œnainte de a m„ referi la mo˛iune, vreau s„ constat c„ au trecut 15 minute de la un act foarte grav comis sub cupola Parlamentului ∫i nimeni nu s-a sesizat ∫i nimeni nu a luat atitudine. La aceast„ tribun„ era domnul deputat Márton Árpád ∫i din r‚ndurile colegilor no∫tri de la P.D.-P.N.L. i s-a sugerat c„ limba rom‚n„ are meandre pe care Domnia sa nu le cunoa∫te. Este un act grav de ∫ovinism.

Domnule deputat rom‚n de etnie maghiar„ Márton Árpád, te rog s„ prime∫ti scuzele deputatului P.S.D. de Boto∫ani, Mihai M„laimare.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Ne afl„m Ón fa˛a unei mo˛iuni care, ca exerci˛iu democratic, Ónseamn„, dincolo de posibile urm„ri, ∫ansa de a dezbate o tez„ excep˛ional„: libertatea de expresie. Numai c„ aceast„ ∫ans„ ne este oarecum refuzat„ prin faptul c„ ni se pune pe mas„ o mo˛iune, un document. Or, Óntr-un film celebru se spunea: î _Monseur_ se scrie, _monseur_ se cite∫te!“ Am mo˛iune, citesc mo˛iune ∫i comentez mo˛iune!

De la bun Ónceput, trebuie s„ afirm c„ titlul mo˛iunii este incorect, nedrept ∫i, din p„cate, susceptibil de a Ómbr„ca o simpl„ hain„ populist-electoral„, reduc‚nd teza Ón dezbatere la condi˛ia unei interpel„ri obi∫nuite c„reia, eventual, i se pot scuza erori de informa˛ie sau enun˛„ri voit demagogice.

Suntem invita˛i s„ discut„m, dar ni se atrage aten˛ia c„ tema este axiomatic„, subordonarea media de c„tre Guvernul N„stase fiind Ón viziunea semnatarilor mo˛iunii un fapt care nici nu mai trebuie demonstrat.

Ce descoperim parcurg‚nd mo˛iunea este c„ semnatarii ei sunt singurii prieteni ai media, singurii care o Ón˛eleg, o respect„ ∫i o ap„r„. Ierta˛i-m„, este un _captatio benevolentiae_ obositor ∫i, sunt convins, neconving„tor. Pentru c„ nu sunt foarte sigur c„ media dore∫te s„ treac„ strada, iar, dac„ dore∫te, nu cred c„

are nevoie de sprijin ∫i, Ón orice caz, nu de un astfel de sprijin.

Nu m„ voi referi la motoul mo˛iunii pentru c„ este evident pentru orice om c„ folosirea unei propozi˛ii scoase din context, r„st„lm„cite cu v„dit„ rea interpretare, nu merit„ comentarii. Œns„ chiar de la Ónceput mo˛iunea Óns„∫i se reg„se∫te astfel Ón zona derizoriului, c„ci pleac„, Ón opinia noastr„, ∫i este evident, de la o premis„ absolut fals„.

Se vorbe∫te de monopolizarea discursului politic, dar se ignor„ toate monitoriz„rile f„cute de organismele specializate ∫i se uit„ c„ Guvernul impune agenda. ™i este firesc s„ contabilizeze o mai mare vizibilitate Ón contextul Ón care chiar puterea a strigat, este adev„rat, nu cu glas foarte tare, de∫teptarea.

Se vorbe∫te de limitarea libert„˛ii de expresie prin m„suri de ordin legislativ ∫i m„ Óntreb care sunt acelea, pentru c„, dup„ ∫tiin˛a mea, ini˛iativele susceptibile de a veni Ón contradic˛ie cu ideea de libertate de expresie nu au fost acceptate ∫i nu s-au transformat Ón m„suri de ordin legislativ. Pentru c„, Óntre altele, stima˛i colegi, v„ reamintesc, c„ se pare c„ unii a˛i cam uitat, nu am dorit-o Ón primul r‚nd noi, parlamentarii puterii.

Raportul Parlamentului European din februarie—martie 2004 vorbe∫te, Óntr-adev„r, despre imposibilitatea atingerii de c„tre Rom‚nia a ˛elului ader„rii, dar numai îdac„ nu implementeaz„ pe deplin“, Óntre altele, ∫i libertatea de expresie. Cu alte cuvinte, chiar acolo se recunoa∫te c„ pa∫i fuseser„ f„cu˛i, deoarece p‚n„ la un nivel de îpe deplin“ se presupune c„ un anume stadiu fusese atins. ™i atunci, de unde p‚n„ unde ideea c„ Guvernul N„stase a adus Rom‚nia Ón situa˛ia de a nu mai Óndeplini criteriul politic de aderare? Tonul folosit ascunde o bucurie abia re˛inut„ la ideea c„ Rom‚nia nu ar apuca integrarea, iar Cassandra Ón care v„ deghiza˛i are, din p„cate, aerul unui Paris cu trecut de b„iat de cartier.

Vorbe Ón∫irate f„r„ noim„ curg cu preten˛ia de sentin˛e f„r„ drept de apel: îRealitatea 2001—2004 este, nici mai mult nici mai pu˛in, una a limit„rii pie˛ei mediatice ∫i a Ónc„lc„rii f„r„ echivoc a liberei concuren˛e.“ Ni se v„de∫te clar modalitatea imixtiunii politico-guvernamentale Ón cele trei puncte. V„ mai aduce˛i aminte de unul ∫i Ól trece˛i, dar f„r„ alineat. Se mai d„ o dat„ acela∫i citat ∫i se declar„ obstacolul ca fiind de netrecut Ón calea integr„rii.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Departe de mine ideea de a minimaliza posibile primejdii, reale Óncerc„ri de primejduire. Departe de mine ideea de a ironiza pe cel care strig„ tem„tor c„ primejdia poate s„-∫i produc„ efectele. Dar prea ave˛i aerul c„ sunte˛i singurii care munci˛i, singurii care vede˛i, singurii care pute˛i semnaliza, singurii responsabili cu adev„rul, ∫i Ónc„ unul absolut, singurii care nu obosesc deloc strig‚nd c„ nu muncim destul ∫i nu muncim cum trebuie, a∫a cum eventual a˛i putea munci Domniile voastre, dar numai c‚t ve˛i fi la putere.

Œn puhoiul de vorbe se n„pustesc articole din ziare str„ine, elogii la adresa a doi eminen˛i jurnali∫ti rom‚ni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 Prinde bine, la o adic„. Se consider„ dintr-un condei c„ ni∫te ˛„ri ar fi vinovate ∫i ar intra Óntr-o list„ a ru∫inii la care Rom‚nia ader„, prin contribu˛ia decisiv„, nu-i a∫a, a Guvernului N„stase. ™i, ca bonus, se mai inventeaz„ o ˛ar„: Tongo, a∫a scrie, pentru ca sentimentul de Óncropeal„ s„ fie c‚t mai clar instalat.

Raportul de ˛ar„ este ∫i el invocat, dar nu Ón totalitatea lui, realiz„rile neinteres‚nd pe semnatarii mo˛iunii.

Fenomenul complex al dependen˛ei economice nu are Ón viziunea dumneavoastr„ dec‚t un singur vinovat: Guvernul N„stase, care, dac„ ar renun˛a probabil la publicitate, ar garanta, nu-i a∫a, Ón mod clar, at‚t independen˛a financiar„, c‚t ∫i pe cea editorial„ a mediei rom‚ne∫ti.

Nu Ón˛elegem foarte limpede cine este acuzatul: cel care d„ sau cel care prime∫te, ∫i nici ceea ce Ónseamn„ interven˛ie guvernamental„, cum se contorizeaz„ ea dincolo de supozi˛ii sau, mai ∫tii, amintiri dintr-o experien˛„ tr„it„ cu certitudine, Ón solu˛iile pe care tocmai le critica˛i.

Raportul de ˛ar„ recunoa∫te presei scrise o mai dur„ atitudine fa˛„ de Guvern dec‚t cea a presei audiovizuale, dar semnatarii mo˛iunii, cunosc„tori p‚n„ la virgul„ ai raportului, probabil din vitez„, conchid c„ trebuie oprit„ imixtiunea guvernamental„ Ón presa scris„ ∫i apoi Ón cea audiovizual„. Este chestie de consecven˛„ cu raportul ∫i, a∫ Óndr„zni s„ spun, chiar de stil. Dar ce mai conteaz„ stilul c‚nd la u∫„ bat alegerile?

Œnfiin˛area unui Minister al Informa˛iilor Publice nu a fost de natur„ a ne entuziasma nici pe noi, parlamentarii P.S.D., iar transformarea lui Óntr-un departament este semnul clar c„ s-a ˛inut cont inclusiv de opinia noastr„. Dar, ∫i a∫a, îminister al propagandei“, cum Ól numi˛i dumneavoastr„, el a ini˛iat Legea accesului la informa˛iile publice, este adev„rat, o zi mai t‚rziu, Ón multe privin˛e chiar mai ferm„ dec‚t ini˛iativa parlamentar„ similar„, este adev„rat, o zi mai devreme.

Cazul îRompres“ este v„zut ca una dintre victoriile opozi˛iei, c‚nd tocmai graba cu care am ac˛ionat era pe cale s„ demoleze construc˛ia institu˛ional„.

Am fost, constat, mult prea Óng„duitori cu un discurs care m‚nuia abil un _laudatio_ de ochii lumii, c„ci Ón mo˛iune nu se mai spune nimic despre noi, P.S.D.-i∫tii din Comisia pentru cultur„, ∫i v„ Óntreb: ar fi trecut vreo ini˛iativ„ legislativ„ a opozi˛iei dac„ noi ne-am fi comportat ca ni∫te politruci oarecare? ™i v„ Óntreb dac„ ∫ti˛i cum au reac˛ionat ministrul Caramitru ∫i membrii Comisiei pentru cultur„ la ini˛iativa P.D.S.R. privitoare la monumentele istorice.

Societatea civil„ invocat„ a fost martor„ ∫i a semnalat modul exemplar Ón care noi, P.S.D.-i∫tii din aceast„ comisie, am ac˛ionat. Aceea∫i societate civil„ este partenerul unic ∫i preferat, ∫i de neÓmprumutat al colegilor din opozi˛ie ∫i Ón cazul ini˛iativelor privitoare la dreptul la replic„ ∫i la respectarea vie˛ii private a demnitarilor, comunic‚ndu-se prin omisiune c„ Guvernul ∫i noi am fi

dorit altceva, c‚nd, de fapt, Guvernul a Óncurajat atitudinea noastr„ clar„ de respingere a acestor legi.

Distin∫i colegi semnatari ai mo˛iunii,

A face societatea civil„ p„rta∫„ doar la o jum„tate de adev„r al dumneavoastr„ Ónseamn„ a o jigni chiar mai mult dec‚t pe noi.

Nu doresc s„ revin asupra argumentelor pe care le-au adus reprezentantul Guvernului ∫i colegii mei Ón privin˛a C.N.A. V„ reamintesc doar c„ numai Ón urm„ cu c‚teva zile l„uda˛i de la aceea∫i tribun„ activitatea actualului C.N.A. Ón termeni care spun totul despre modul Ón care acum o acuza˛i.

Despre Raportul de ˛ar„ nu se mai face vorbire c„ci nu este de folos unui discurs, iat„, politice∫te jenant.

Dac„ unii se trezesc l„ud‚nd, de ce mo˛iunile le scriu al˛ii? ™i cum este posibil s„ spui ieri îBravo!“, iar azi s„ duci C.N.A. Ón boxa complicilor? Nu r„spunde˛i, pentru c„ Óntrebarea este retoric„.

Se vorbe∫te cu non∫alan˛„ de monopoluri mediatice, c‚nd ele cresc Ón propria curte sau, dac„ au fost cumva construite Ónainte de 2002, deci Ónainte de criticatul actual C.N.A., ele sunt ba∫ca? Nu se mai pun? Nu exist„? N-a˛i auzit? Dac„ noi ∫tim, dac„ dumneavoastr„ ∫ti˛i, pe cine vre˛i s„ l„muri˛i c„ lucrurile stau exact invers?

Se construie∫te cu abilitate o leg„tur„ primejdioas„ Óntre publicitatea guvernamental„ ∫i sugrumarea independen˛ei editoriale. Eu voi spune c„ este foarte posibil ca Ón anumite cazuri lucrurile s„ stea tocmai a∫a, dar acestea sunt situa˛ii speciale, de competen˛a unor organisme abilitate a le descoperi ∫i a le pedepsi, mai cu seam„ c„ a primi publicitate Ón schimbul unor favoruri este cel pu˛in la fel de reprobabil cu a da publicitate ∫i a solicita favoruri.

Ave˛i dovezi clare? Ave˛i cuno∫tin˛„ de ziare care au acordat acele favoruri? Spune˛i clar, pentru c„ suntem Ón Parlamentul Rom‚niei, nu al ˛„rii Tongo!

Sugera˛i cumva c„ publicitatea guvernamental„ ar trebui s„ fie zero? Propune˛i cumva ca popula˛ia s„ nu mai fie informat„ numai pentru c„ exist„ temerea c„ Guvernul va fi protejat de c„tre ziarele care primesc aceast„ publicitate? Cum r„m‚ne, atunci, cu respectul fa˛„ de probitatea jurnali∫tilor no∫tri, a c„ror bun„voin˛„ o c„uta˛i ∫i o cultiva˛i Ón fiecare clip„? Chiar to˛i pot fi cump„ra˛i? Chiar to˛i sunt a priori vinova˛i? Dac„ asta crede˛i, ∫i cam asta l„sa˛i s„ se Ón˛eleag„, spune˛i-o verde, s„ afle lumea, s„ fie limpede tuturor, inclusiv jurnali∫tilor, evident!

Domnilor,

Dac„ ar exista numai un singur jurnalist cinstit Ón Rom‚nia, ∫i tot n-am avea dreptul s„ afirm„m c„ media este controlat„. Urma scap„ turma! A∫a am Ónv„˛at eu c‚nd eram copil. Dar poate nu am Ón˛eles bine cui Ói este adresat„ aceast„ mo˛iune.

Un atac violent Ól produce˛i la adresa Televiziunii Rom‚ne. Nici nu este de mirare. Œn acela∫i stil, un distins parlamentar liberal l„uda ditirambic televiziunea la reuniunea celor dou„ Comisii pentru cultur„, iar la vot, Ón stil liberal, se ab˛inea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 îŒn Televiziune nu lucreaz„ dec‚t min˛i racordate la planul ocult al Guvernului N„stase“, sugera˛i dumneavoastr„, ∫i nu ∫tiu de ce Ómi vin Ón minte ni∫te nume care Ón perioada 1996—1998 au scris cea mai neagr„ pagin„ din istoria televiziunii publice at‚t prin comportament uman, prin refuzul oric„rui apel la deontologie, c‚t ∫i prin cheltuirea iresponsabil„ a banilor acestei institu˛ii. Dar, desigur, atunci la guvernare era doar P.N.fi.C.D. ∫i, normal, erorile se pl„tesc.

Societatea Rom‚n„ de Radiodifuziune, l„udat„ Ón Comisiile pentru cultur„, intr„ ∫i ea de-a valma Ón categoria canale de propagand„. Orice informa˛ii care sus˛in teza subordon„rii sunt bune! Nu conteaz„ anul Ón care au fost ob˛inute, nu conteaz„ dac„ lucrurile s-au remediat Óntre timp. Nu exist„ nuan˛e, totul este negativ, totul este Ónsp„im‚nt„tor.

Oare cum se simt angaja˛ii celor dou„ institu˛ii c‚nd li se pune Ón c‚rc„ acuza de agen˛i guvernamentali? Dar asta este o problem„ care nu intereseaz„; este prea m„runt„. La urma urmelor, acolo nu lucreaz„ dec‚t c‚teva mii de oameni, voturi pu˛ine.

Nu conteaz„ nici faptul c„ îLagarderre“ este o corpora˛ie imens„ cu activitate extraordinar„ Ón domeniul media. Conteaz„ doar c„ are procente Ón industria de avia˛ie, c„ Rom‚nia import„ Air Bus-uri, a mai f„cut-o ∫i Ónainte de 2000, ∫i c„ trei distin∫i jurnali∫ti ∫i-au dat demisia din func˛iile de conducere ale Departamentului de ∫tiri ale postului de radio îEuropa FM“. Guvernul este vinovat pentru c„ nu a importat alt tip de avioane.

Chiar ∫i problemele interne ale îRom‚niei libere“ ∫i îEvenimentului zilei“ par s„ aib„ conota˛ii guvernamentale ∫i, Ón absen˛a oric„rei dovezi, fie ea ∫i de r‚s, r„m‚ne s„ credem c„ acest lucru este a∫a cum spune˛i, pentru c„, Ón fond, dumneavoastr„ o spune˛i, iar Guvernul este, dup„ c‚te ∫tiu, abonat la cele dou„ cotidiene.

Legea accesului la informa˛iile publice este un succes notabil, desigur, dar doar al parlamentarilor opozi˛iei. Noi, ceilal˛i, eram Ón vacan˛„, probabil, ∫i, oricum, Ón compensa˛ie, ne facem vinova˛i de faptul c„ unii pun piedici Ón aplicarea ei.

Nu pot s„ fiu de acord cu ridicarea acredit„rii unui jurnalist nici dac„ reprezin˛i prefectura, nici dac„ reprezin˛i Senatul. Sunt erori descalificante, dar nu pot genera acestea impresia c„ am aprobat aceast„ lege numai cu g‚ndul perfid de a nu o aplica.

Nici un om responsabil nu poate accepta ideea agresiunii de orice fel asupra unui jurnalist. M„surile luate Ón ace∫ti patru ani arat„ c„ voin˛a politic„ se exprim„ Ón vectori pozitivi. Excep˛iile, chiar dac„ destul de multe Ónc„, nu pot dec‚t s„ confirme regula stabilit„ prin lege, prin nevoia de informare corect„ ∫i prin respectul unanim fa˛„ de aceast„ profesiune.

Libertatea de expresie este un drept c‚∫tigat Ón Rom‚nia cu s‚nge. Despre ea ar trebui vorbit mereu, c„ci a o ap„ra este mai greu ∫i chiar mai important dec‚t a o c‚∫tiga pentru o scurt„ perioad„ de timp. Ea este victoria noastr„, a tuturor, ∫i Ón acela∫i timp

responsabilitatea maxim„ Ón fa˛a na˛iunii ∫i a propriei con∫tiin˛e.

Putem vorbi despre ea ∫i Ón mo˛iuni, dar mai firesc ar fi s„ fim Ón stare s„ o facem zilnic, ca un memento c„ omenirea nu a cunoscut numai momente de evolu˛ie.

Œntrebarea care f„cea istorie Ón urm„ cu un deceniu ∫i mai bine ar trebui Ónlocuit„ cu una care nu se va perima niciodat„: îCe ai f„cut ast„zi pentru ca m‚ine s„ po˛i vorbi f„r„ s„ te ru∫inezi ∫i s„ fii ru∫inat de libertatea de expresie?“

Obliga˛ia de a respecta libertatea de expresie este un adev„r pe care dumneavoastr„ Ól striga˛i cu t„rie, mai ales c„ nu-l neag„ nimeni. Restul este doar mo˛iunea dumneavoastr„, adic„ mult zgomot pentru oric‚t de pu˛in„ imagine s-ar ob˛ine.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Celor care Ómi arat„ ceasul le mul˛umesc. A vorbit 14 minute ∫i v„ amintesc c„, de la 54 p‚n„ la 37, Ónc„ mai avem de vorbit.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Mircea Pa∫cu, care a fost ∫i nominalizat Ón mo˛iune, av‚nd, a∫adar, ∫i dreptul la replic„. Dar vorbe∫te ∫i Ón calitate de deputat al Partidului Social Democrat, Ón cadrul timpului pe care-l avem.

## **Domnul Ioan Mircea Pa∫cu** _— ministrul ap„r„rii na˛ionale_ **:**

Mul˛umesc.

Unii nu pot fi corecta˛i nici prin instruc˛ie. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ra˛iunea lu„rii mele de cuv‚nt este dubl„. Pe de o parte, sunt unul dintre membrii opozi˛iei dintre 1996—2000, chiar purt„torul de cuv‚nt al celui mai important partid al acesteia, P.D.S.R., care a suferit direct de pe urma interzicerii apari˛iei la televiziunea public„, din ordinul expres al domnului director Hadjiculea, pe simplul motiv c„ nu era acceptabil s„ apari de dou„ ori Ón aceea∫i s„pt„m‚n„, probabil potrivit ra˛iunii c„ ce-i prea mult stric„. Apoi, pe de alt„ parte, deoarece am avut pl„cerea s„-mi fi auzit numele men˛ionat expres Ón mo˛iunea pe care o dezbatem ast„zi. Œntruc‚t aceast„ men˛ionare s-a f„cut Óntr-un context incorect, determinat, desigur, de o eroare neinten˛ionat„ de documentare, de∫i se presupune c„, m„car pentru credibilitate, o asemenea eroare nu trebuia s„ se petreac„, doresc s„ corectez acest context, Ón lumina adev„rului.

Distinsa noastr„ coleg„, doamna Mona Musc„, men˛iona ieri dou„ lucruri Ón ce m„ prive∫te, ∫i anume: a) faptul c„ i-a∫ fi îamenin˛at“ pe jurnali∫ti cu propozi˛ia îvia˛a este scurt„“, Ón sus˛inerea propunerii legislative privind dreptul la replic„; ∫i b) c„ l-a∫ fi îamenin˛at“ pe domnul Cornel Ivanciuc, jurnalist de investiga˛ii, suger‚ndu-i s„ abandoneze anchetele Ón leg„tur„ cu posibila filier„ prin care s-ar fi putut scurge, dinspre M.A.N., un document îotr„vit“ utilizat Ómpotriva

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 liderului P.D. Traian B„sescu. Vorba aceea, îdou„ vorbe, trei minciuni“.

Mai Ónt‚i, referitor la cea de-a doua acuz„, ˛in s„ informez c„ nu am discutat niciodat„ cu domnul Ivanciuc ∫i cu at‚t mai pu˛in nu am avut cum s„-l amenin˛. Ce vorbe∫te Domnia sa cu prietenii s„i ∫i ce concluzii trage de pe urma acestor discu˛ii este problema sa ∫i numai a lui. Œns„, pentru a sus˛ine acuza˛iile grave pe care le aduce unei institu˛ii publice ∫i conducerii sale, este nevoie de dovezi irefutabile. Dac„ le are, ∫i m„ refer la altceva dec‚t discu˛ia Domniei sale cu prietenii s„i, ar fi fost de a∫teptat s„ le produc„, iar colega noastr„, doamna Mona Musc„, s„ le a∫tepte ∫i s„ le utilizeze Ón motivarea acuzelor pe care mi le aduce. Or, din p„cate, acest lucru nu s-a petrecut ∫i Ól regret inclusiv pentru credibilitatea distinsei noastre colege.

Œn al doilea r‚nd, da˛i-mi voie s„-i Ómprosp„tez memoria colegei noastre, legat ∫i de prima acuz„ pe care mi-o aduce, acea cu a∫a-zisa amenin˛are Ón contextul propunerii legislative referitoare la dreptul la replic„. Dac„ Domnia sa sau cei care i-au preg„tit textul ∫i i l-au Ónm‚nat s„-l citeasc„ ar fi avut minima curiozitate, obligatorie, de altfel, de a consulta Ónc„ o dat„ circumstan˛ele situa˛iei evocate, Ónainte de a face referire public„ la ea, ar fi putut vedea cu u∫urin˛„ c„ cele dou„ chestiuni, a∫a-zisa amenin˛are ∫i propunerea legislativ„, nu au nimic de-a face una cu alta. Fraza con˛in‚nd sintagma îvia˛a este scurt„“ — apropo, ar trebui s„-l identific„m pe autorul proverbului cu pricina, s„-l acuz„m ∫i pe el de amenin˛are, eventual chiar ∫i postum — a fost utilizat„ Ón comunicatul din 9 mai 2002, care avea men˛iunea expres„: îŒn leg„tur„ cu relat„rile din pres„ referitoare la articolul din «Wall Street Journal», autor Filip ™i∫kin...“, c„ e rus, c„ nu e rus, m„ rog, nu comentez, cu trimitere la adresa Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, Biroul de pres„ al ministerului etc., etc. Deci nici o leg„tur„ cu propunerea legislativ„ a dreptului la replic„, de nici o culoare. C„ ulterior cele dou„ chestiuni au fost legate, Ón sensul c„, profit‚ndu-se de scandalul creat pe tema a∫a-zisei amenin˛„ri, au fost unii care au Óncercat eliminarea respectivei propuneri legislative, care Ói deranja, este alt„ chestiune. Œns„, pentru conformitate, dup„ cum se poate vedea, cele dou„ lucruri nu au leg„tur„ unul cu altul.

Œn sf‚r∫it, un ultim cuv‚nt legat de fondul problemei, ∫i anume dreptul cet„˛eanului de a se ap„ra, prin replic„, Ón cazul unor calomnii, jigniri, def„im„ri ce i s-ar putea aduce prin presa scris„, Óntruc‚t Ón domeniul audiovizualului lucrurile sunt reglementate.

Am un caz particular care m„ prive∫te nemijlocit ∫i doresc s„ solicit opinia distinsei mele colege, o adversar„ Ónver∫unat„ a dreptului la replic„, dar ∫i persoana desemnat„ s„ sus˛in„ prezentarea mo˛iunii, cu privire la modul Ón care ar trebui s„ reac˛ionez. Œmi cer scuze dinainte pentru ce voi fi nevoit s„ men˛ionez, dar citez textual din îAcademia Ca˛avencu“ nr. 41/12—18 octombrie

2004, paginile 5 ∫i 16. ™i Óntruc‚t mie mi-e ru∫ine s„ citez lucruri care sunt publicate deja la adresa mea, da˛i-mi voie s„ v„ Ónm‚nez aceast„ ultim„ pagin„, pentru ca s„ pute˛i s„ v„ pronun˛a˛i asupra ei.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Colegul nostru a vorbit 5 minute.

Stima˛i colegi,

Interven˛iile parlamentare au luat sf‚r∫it, nu Ónainte de a-i da un drept la replic„ doamnei Mona Musc„, nominalizat„ de mai multe ori.

Œmi permit, ∫tiindu-v„ vorbitoare, s„ v„ amintesc de durata unui r„spuns la replic„: un minut, ∫i v„ mai dau eu un minut.

## **Doamna Monica Octavia Musc„:**

Mul˛umesc frumos, nu va fi nevoie.

Œn primul r‚nd, Ói amintesc colegului meu, domnului deputat Mircea Pa∫cu, c„ are mai pu˛in„ importan˛„ de ce este legat momentul Ón care Domnia sa a spus c„ îvia˛a e scurt„“, adres‚ndu-se jurnali∫tilor. Important este c„ le-a spus-o jurnali∫tilor, din func˛ia Domniei sale de ministru. Cred c„ este suficient.

Œn privin˛a îAcademiei Ca˛avencu“, eu cred c„ ar trebui s„ se g‚ndeasc„ domnul Ioan Mircea Pa∫cu, care este un om cultivat ∫i sunt convins„ c„ a citit mult la via˛a Domniei sale, c„ îAcademia Ca˛avencu“ este de la un cap„t la altul un pamflet, este umor, e cu totul altceva.

## **Domnul Ioan Mircea Pa∫cu**

**:**

Vorbeam de trivialit„˛i!

## **Doamna Monica Octavia Musc„:**

Da, acolo sunt ∫i asemenea chestiuni. Care-i problema? îLe Canard“ cum e Ón Fran˛a? Chiar nu ∫ti˛i, chiar nu ave˛i cuno∫tin˛„?

**Domnul Ioan Mircea Pa∫cu**

**:**

Citi˛i-le dumneavoastr„!

## **Doamna Monica Octavia Musc„:**

C‚t despre domnul Ivanciuc, s„ ∫ti˛i c„ presiunile nu trebuie s„ le faci direct la persoan„, ele se fac indirect, mai ales de c„tre cei de la Guvern.

™i ultimul lucru pe care vreau s„-l spun. Domnilor guvernan˛i, Ónv„˛a˛i c„ presa are rolul de a v„ critica, pentru Dumnezeu! Accepta˛i acest lucru. Este cea mai protejat„ critic„ critica adresat„ guvernan˛ilor.

## **Domnul Ioan Mircea Pa∫cu**

**:**

Da˛i citire textului din îAcademia Ca˛avencu“. Ave˛i curaj, doamn„?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004

## Stima˛i colegi,

V-a∫ ruga s„ v„ p„stra˛i r„bdarea ∫i calmul. A˛i avut posibilitatea, fiecare, s„ v„ exprima˛i. Urmeaz„ r„spunsul Guvernului, care va fi dat prin domnul ministru ™erban ∫i domnul ministru D‚ncu. Œn ce ordine dori˛i dumneavoastr„.

Domnul DÓncu.

Este partea a doua!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu e partea a doua, stima˛i colegi. Dup„ dezbateri, dup„ cum ∫ti˛i de patru legislaturi, nu ∫tiu c‚te a˛i parcurs dumneavoastr„, dup„ dezbaterea la care particip„ parlamentarii, Ón cadrul fiec„rei mo˛iuni, Guvernul are dreptul la un r„spuns cu privire la problemele care se ridic„ din dezbateri. O s„ v„ amintesc acest lucru de c‚te ori e nevoie.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule DÓncu.

## **Domnul Vasile DÓncu** _— pre∫edintele Agen˛iei pentru Strategii Guvernamentale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

C‚nd nu e∫ti membru al Parlamentului ∫i vii aici, la aceast„ tribun„, e∫ti emo˛ionat de fiecare dat„. Te bucuri c„ po˛i s„ vorbe∫ti dintr-un loc unde se servesc cele mai importante valori ale na˛iunii. La baza valorilor na˛ionale cred c„ st„ adev„rul. Nimic nu se poate construi dincolo de adev„r. De ce cred c„ unii dintre dumneavoastr„ au lipsit sau lipsesc de la aceast„ Ónt‚lnire, de la aceast„ tem„? Este pentru faptul c„ mo˛iunea, Ón sine, nici m„car nu a Óncercat s„ serveasc„ valoarea de adev„r.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ am lucrat, al„turi de dumneavoastr„, la c‚teva legi importante pentru Rom‚nia. Al„turi de parlamentarii majorit„˛ii, dar consistent ∫i al„turi de parlamentarii partidelor din opozi˛ie, am descoperit Ón Comisiile pentru cultur„ un adev„rat spirit democratic, indiferent de partid ∫i cred c„ ast„zi spa˛iul mediatic rom‚nesc este liber, este pluralist, este concuren˛ial, ∫i acest lucru vi se datoreaz„, ∫i, Ón numele Guvernului Rom‚niei, vreau s„ v„ mul˛umesc pentru modul Ón care toate partidele, cu deosebire Comisiile pentru cultur„, au servit aceast„ valoare.

A∫ vrea, Óns„, pornind de la acest lucru, pornind de la necesitatea valorii de adev„r, a∫ vrea s„ dau doar dou„ exemple care s„ serveasc„ ca un r„spuns la faptul c„ mo˛iunea este mai degrab„ politicianist„ ∫i a urm„rit un scop electoral.

Primul r„spuns se refer„ la faptul c„ s-a vorbit despre Legea liberului acces la informa˛ii ca fiind neaplicat„. Distin∫ii parlamentari ai opozi˛iei au lucrat al„turi de noi la aceast„ lege ∫i ∫tiu ∫i, dac„ se prefac c„ nu ∫tiu Ón aceast„ mo˛iune, vreau s„ amintesc urm„toarele lucruri, pentru c„ fac parte din raportul nostru anual privind aplicarea acestei legi. Vreau s„ v„ spun c„ s-au

creat 4.724 de institu˛ii privind exprimarea opiniei ∫i privind liberul acces la informa˛ii. Deci, Ón 96% din cazuri, institu˛iile centrale ∫i locale au f„cut, au organizat asemenea structuri. Anul trecut s-au primit 662.447 de solicit„ri pentru informa˛ii publice ∫i la 97% din acestea s-a dat un r„spuns pozitiv. S-au creat, de asemenea, foarte multe institu˛ii de formare. Societatea civil„ a participat la acestea. Vreau s„ v„ spun c„ reprezentan˛i ai delega˛iei Uniunii Europene au felicitat Rom‚nia pentru modul Ón care se implementeaz„ aceast„ lege.

™i un al doilea element pe care a∫ vrea s„-l folosesc pentru a servi adev„rul este legat de acuza frecvent„ legat„ de monopolizarea spa˛iului public de c„tre discursurile majorit„˛ii parlamentare sau de c„tre discursurile guvernan˛ilor. Vreau s„ v„ dau o ∫tire cald„, de pe agen˛iile de pres„, ∫i care invoc„ ultimul raport de monitorizare al C.N.A.-ului. Œn perioada 1—15 octombrie 2004 avem urm„toarea situa˛ie. O s„ vede˛i, citindu-v„ modul Ón care au fost reprezentate partidele, majoritatea ∫i opozi˛ia, Ón mass-media, o s„ vede˛i c„ adev„rul este tocmai invers. Opozi˛ia este mult mai prezent„ Ón spa˛iul mediatic dec‚t puterea. Œn perioada 1—15 octombrie, Traian B„sescu a avut, conform raportului C.N.A., 112 apari˛ii la televiziune, Adrian N„stase, 74, C„lin Popescu-T„riceanu, 46, Mircea Geoan„, 24. Vede˛i, e o dispropor˛ie foarte mare.

S„ lu„m c‚teva dintre posturile importante de televiziune ∫i radio, care sunt invocate Óntotdeauna de colegii no∫tri din opozi˛ie ca fiind trompetele Guvernului sau ale partidului de guvern„m‚nt. Uita˛i, postul de televiziune na˛ional„, TVR 1, a acordat opozi˛iei, Ón ultimele dou„ s„pt„m‚ni, 40,99%, iar puterii 14,15%, o dispropor˛ie flagrant„; Antena 1, 49,91% opozi˛iei, 22,24 majorit„˛ii; Pro TV, 51,85% pentru opozi˛ie, 19,53% pentru majoritate; Prima TV, 42,3% pentru opozi˛ie, 30,5% pentru majoritate ∫i a∫a mai departe. Este flagrant„ diferen˛a dintre imaginea pe care Óncerca˛i s-o proiecta˛i prin aceast„ mo˛iune ∫i realitatea m„surat„ de una dintre institu˛iile importante de reglementare Ón domeniul mass-media.

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nu ∫tiu dac„ adev„rul conteaz„ Óntotdeauna, cred c„ adev„rul conteaz„, Óns„, aici, Ón acest loc sf‚nt al democra˛iei, Ón acest loc care este kilometrul zero al democra˛iei. Adev„rul, Óns„, ne poate permite s„ ne p„str„m umanitatea, dincolo de competi˛ie ∫i dincolo de alegerile care vin.

Mul˛umesc foarte mult.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule ministru ™erban, ave˛i cuv‚ntul.

Amintesc distin∫ilor colegi de la Partidul Na˛ional Liberal un celebru moto spus de domnul Bolca∫: îCe ˛ie nu-˛i place altuia nu face!“

V-a∫ ruga s„ Ónceta˛i, totu∫i, cu vocifer„rile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 ## **Domnul ™erban Nicolae** _— ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Interven˛ia va fi, oricum, scurt„, pentru c„, ascult‚nd punctele de vedere exprimate de semnatarii mo˛iunii, constat c„ ele puteau fi f„cute foarte bine ∫i pe timpul alocat Guvernului, pentru c„, prin c‚teva argumente bine ˛intite, au desfiin˛at, practic, mo˛iunea ∫i Óns„∫i esen˛a acesteia.

Prin citatele, chiar trunchiate ∫i scoase din context, din rapoartele de ˛ar„ f„cute de Uniunea European„, de Comisia Uniunii Europene sau de Departamentul de Stat al Statelor Unite, este evident c„ acestea nu se refereau la Guvern. ™i citez din ceea ce s-a spus: era vorba de ale∫ii locali. ™i aici noi am dat, chiar ieri, un caz important, spunem noi, cazul domnului Aristotel C„ncescu, fost senator P.D., actual pre∫edinte al Consiliului Jude˛ean Bra∫ov care, Ón mai pu˛in de doi ani, a ob˛inut nu mai pu˛in de 20 de frecven˛e radio ∫i trei frecven˛e de televiziune, prin intermediul a 6 societ„˛i comerciale. Cred c„ la asta se refereau cei de la Comisia Uniunii Europene ∫i cei de la Departamentul de Stat al Statelor Unite.

De asemenea, am f„cut ieri precizarea referitoare ∫i cred c„ suficient de clar„ Óntre ceea ce Ónseamn„ informare public„, prin datele furnizate de Guvern, ∫i reclam„. Publicitatea guvernamental„ nu este reclam„, pentru c„ Guvernul nu-∫i face reclam„, Guvernul informeaz„ opinia public„, ∫i pentru asta apeleaz„ la mijloacele de informare Ón mas„, a∫a cum este firesc.

Œn ceea ce prive∫te atacurile la adresa jurnali∫tilor, am precizat ∫i ieri c„ din 71 de cazuri de agresiuni Ónregistrate Ómpotriva unor jurnali∫ti doar 4 au r„mas nerezolvate, ∫i grosul acestor solu˛ion„ri a fost f„cut Ón perioada guvern„rii 2001—2004, ele r„m‚n‚nd din perioada 1999—2000 nesolu˛ionate, dar, repet, toate aceste argumente nu fac referire la Guvern. Mo˛iunea simpl„ sau de cenzur„ se Óndreapt„ Ómpotriva Guvernului. Rapoartele pe care le-a˛i citat nu fac referire la activitatea Guvernului.

Œn ceea ce prive∫te pl‚ngerile autorit„˛ilor, era un subiect pe care, Ón locul semnatarilor mo˛iunii, nu l-a∫ fi abordat, pentru c„ Ón perioada guvern„rii P.S.D. nu a existat, cel pu˛in cunoscut, vreun proces ini˛iat de un demnitar din partea Guvernului Ómpotriva unui jurnalist. Exist„, Óns„, finalizate, ∫i poate c„ ar fi fost bine s„ le men˛iona˛i, procesele de insult„ ∫i calomnie finalizate Ón instan˛„, ∫i anume cele ini˛iate de domnul Cristian Mititelu ∫i de doamna Gabriela Adame∫teanu Ómpotriva unui jurnalist cunoscut, care a fost condamnat s„ pl„teasc„ sume exorbitante, e vorba de Ion Cristoiu, e vorba de procesul intentat ∫i c‚∫tigat de secretarul de stat de la Ministerul Justi˛iei, ceea ce este cu at‚t mai grav ∫i cu at‚t mai descalificant, Mocu˛a, Ómpotriva jurnalistului de atunci Ralu Filip. ™i, de asemenea, pentru c„ tot a˛i amintit de cazul Ciuvic„, mi-ar fi fost jen„ s„ vorbesc de cazul Ciuvic„, care a fost recent obligat de instan˛„ s„ pl„teasc„ desp„gubiri morale de 1.000 de lei, m„ rog,

at‚ta face morala p„r˛ii v„t„mate, Óntr-un proces intentat de Traian B„sescu, nu de c„tre un reprezentant al puterii, ci de c„tre Traian B„sescu, un reprezentant al opozi˛iei ve∫nice.

Recent, Cristian Tudor Popescu, pre∫edintele Clubului Rom‚n de Pres„, invitat la Marius Tuc„, a afirmat: îŒn Rom‚nia nu este, Ón nici un fel, limitat„ libertatea de exprimare.“ O spune pre∫edintele Clubului Rom‚n de Pres„. A∫a cum am ar„tat ∫i ieri, doamna Renate Weber, pre∫edinta Funda˛iei pentru o Societate Deschis„, a spus Ón leg„tur„ cu aceast„ mo˛iune, nu Ón leg„tur„ cu altceva: îVocile care acuz„ acum trebuiau s„ fie continue, ∫i nu Ón momente c‚nd se v‚neaz„ capital electoral.“

Eu Ónchei, pentru c„ am spus c„ va fi o interven˛ie scurt„, prin a-l cita pe distinsul lider liberal, domnul Mircea Ionescu-Quintus, care ieri afirma de la aceast„ tribun„: îAm fost nevoi˛i s„ ascult„m o mo˛iune care nu ne intereseaz„.“

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Au fost Óncheiate dezbaterile cu privire la mo˛iune. O vom supune votului, la ora fixat„ pentru votul final.

Avem vot final stabilit de Comitetul ordinii de zi ∫i Biroul permanent la ora 13,30.

## **Doamna Monica Octavia Musc„**

**:**

## Procedur„!

Pofti˛i la procedur„, dar Ónainte v-a∫ ruga s„ v„ num„ra˛i ∫i pe dumneavoastr„, pentru c„ nu o s„ v„ aduna˛i nici m„car 52 de...

E problema noastr„.

...voturi, c‚t...

## **Doamna Monica Octavia Musc„:**

Nu v„ sup„ra˛i, nu modific„m procedura Ón func˛ie de c‚t„ lume e Ón sal„, chiar dac„ e vorba de noi. Drept urmare, procedura spune foarte clar: la terminarea lu„rilor de pozi˛ie ∫i a dezbaterilor pe marginea unei mo˛iuni, se voteaz„. Drept urmare, v„ rug„m s„ pune˛i Ón practic„ Regulamentul Camerei.

Mul˛umesc.

O s„ venim s„ v„ ˛inem ∫i noi de vorb„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004

Stimat„ doamn„ coleg„, v-a∫ ruga, exercita˛i-v„ func˛ia dumneavoastr„ de monitorizare ∫i vede˛i dac„ sunt 173 de colegi Ón sal„.

Procedur„!

V„ rog.

Domnule pre∫edinte, nu v„ sup„ra˛i, totu∫i, legea este una, indiferent de conjunctur„, indiferent de moment. Dac„ Ón Parlamentul Rom‚niei nu se respect„ legea, cum s„ avem preten˛ia s„ se respecte Ón afar„? Drept urmare, dumneavoastr„ ave˛i obliga˛ia s„ supune˛i la vot mo˛iunea, indiferent c‚t„ lume e Ón sal„, indiferent c„ dumneavoastr„ dori˛i sau nu dori˛i s„ o vota˛i acum. Asta este legea, v„ rog s-o respecta˛i.

Doamn„, sunt stupefiat s„ aud din partea unui deputat care are mai multe legislaturi c„ putem vota indiferent c‚˛i suntem Ón sal„. Este un lucru elementar, stimat„ doamn„, c„ trebuie s„ avem cvorum de vot, 173.

M„ refeream la indiferent c‚˛i sunt Ón sal„ din partea P.S.D.-ului, pentru c„ pe dumneavoastr„ asta v„ doare acum.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

E descalificant, Ónc„ o dat„ v„ spun. Num„ra˛i c‚˛i sunt Ón sal„.

Domnul Sassu.

## Domnule pre∫edinte,

Este adev„rat, probabil, doamna Musc„ nu ∫tie, dar, a∫a cum a fost Óntotdeauna Ón regulament, trebuie s„ avem cvorum. Totu∫i, eu cer, Ón numele grupului parlamentar, s„ vot„m acum aceast„ mo˛iune, s„ constat„m votul, eventual, o s„ constat„m c„ nu suntem Ón sal„ ∫i cu asta s„ Óncheiem discu˛ia.

Un jurist din partea dreapt„. Noi Ón sal„ suntem 145 de persoane. Œn aceste condi˛ii putem vota? V„ rog.

## **Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:**

Domnule pre∫edinte, am s„ v„ citesc doar ce spune regulamentul, care e legea Camerei: îDezbaterea mo˛iunii se face cu respectarea dispozi˛iilor cuprinse la art. 129 ∫i se aprob„ cu votul majorit„˛ii deputa˛ilor prezen˛i.“

## **Domnul Alexandru Sassu**

**:**

Cu o condi˛ie: s„ fie cvorum!

Aoleu! ™i sunte˛i ∫i jurist, stimate coleg! V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Eu chiar m„ bucur c„ colegul nostru de la Partidul Liberal a f„cut trimitere la acest articol, care spune s„ se respecte art. 129 p‚n„ la 143, ∫i la art. 134, care intr„ Ón discu˛ie, se spune Ón felul urm„tor: îCamera Deputa˛ilor adopt„ legi, hot„r‚ri ∫i mo˛iuni Ón prezen˛a majorit„˛ii deputa˛ilor.“

Procedur„!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ rog, doamn„ deputat.

## **Domnul Anton Mi˛aru**

**:**

Nu Ói mai da˛i cuv‚ntul!

## Domnule pre∫edinte...

P„i, sigur, nu-i mai da˛i cuv‚ntul, adic„ s„ limit„m libertatea de exprimare ∫i Ón Parlamentul Rom‚niei. Domnule pre∫edinte,

Dumneavoastr„ a˛i anun˛at la Ónceputul ∫edin˛ei num„rul oamenilor prezen˛i Ón sal„. Da? V„ rog frumos s„ spune˛i c‚˛i au fost atunci ∫i dac„ a fost cvorum sau nu, ceea ce Ónseamn„ c„ e ∫i acum. V„ rog frumos s„ ne spune˛i cum a˛i anun˛at la Ónceputul ∫edin˛ei num„rul prezen˛ilor Ón sal„.

Eu personal v-am cerut atunci, aduce˛i-v„ aminte, v-am cerut s„ avem r„bdare, pentru c„ nu e lume Ón sal„, dar dumneavoastr„, ∫i eu v-am crezut, a˛i spus c„ avem 200 ∫i ceva de parlamentari Ón sal„. Drept urmare, avem cvorum.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Voi fi obligat s„ v„ aduc aminte alte lucruri elementare: una este prezen˛a la dezbateri, unde nu e condi˛ie de cvorum, stimat„ doamn„ tripl„ deputat„, ∫i alta e cvorumul de hot„r‚ri. Œmi pare r„u c„ dup„ 6 ani Ónc„ nu ∫ti˛i acest lucru.

V„ rog, doamn„ Iv„nescu.

## **Doamna Paula Maria Iv„nescu:**

## Domnule pre∫edinte,

V„ solicit, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, s„ face˛i apel nominal pentru verificarea cvorumului de ∫edin˛„ ∫i pentru trecerea la votul final al mo˛iunii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 **Domnul Valer Dorneanu:** Borbély László absent Bozg„ Ion prezent Asta deja este o propunere regulamentar„, care Bran Vasile prezent demonstreaz„ respectul fa˛„ de regulament. Œncepem apelul nominal. BrÓnzan Ovidiu absent Bruda∫cu Dan prezent **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:** Bucur Constantin prezent Bucur Mircea absent V„ rog s„ fi˛i aten˛i, ca s„ desf„∫ur„m apelul foarte Buga Florea absent Burnei Ion prezent Abi˛ei Ludovic prezent Afr„sinei Viorica prezent„ Buruian„-Aprodu Daniela absent„ Buzea Cristian Valeriu absent Albu Gheorghe absent Andea Petru prezent Calcan Valentin Gigel absent Andrei Ioan prezent Canacheu Costic„ prezent Andronescu Ecaterina absent„ Cazimir ™tefan prezent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard absent Antal István prezent Anton Marin prezent C„∫unean-Vlad Adrian absent Cerchez Metin absent Antonescu George Crin Lauren˛iu absent Chelbea Aurel prezent Antonescu Niculae Napoleon absent Cherescu Pavel absent Apostolescu Maria prezent„ Chiri˛„ Dumitru prezent Arghezi Mitzura Domnica absent„ Ciontu Corneliu absent Ariton Gheorghe absent Ciopraga Mircea prezent Arma∫ Iosif absent Ciuceanu Radu prezent Arn„utu Eugenu prezent CÓrstoiu Ion prezent Asztalos Ferenc prezent Cladovan Teodor prezent Avramescu Constantin prezent Cliveti Minodora prezent„ Baban ™tefan prezent Coifan Viorel-Gheorghe prezent Babiuc Victor absent Cojocaru Nicu prezent Baciu Mihai absent Cr„ciun Dorel Petru prezent Bahrin Dorel prezent Cre˛ Nicoar„ prezent Balt„ Mihai absent Cristea Marin prezent Balt„ Tudor prezent Cri∫an Emil prezent Bar Mihai prezent Dan Matei Agathon absent Bara Radu Liviu prezent Daraban Aurel prezent Barbu Gheorghe prezent D„ianu Dorin prezent Barto∫ Daniela prezent„ D„nil„ Vasile prezent B„doiu Cornel absent Delureanu Virgil prezent B„l„e˛ Dumitru absent Dinu Gheorghe prezent B„l„∫oiu Amalia prezent„ Dobre Traian prezent B„ncescu Ioan prezent Dobrescu Smaranda prezent„ B‚ldea Ioan absent Dol„nescu Ion prezent Becsek-Garda Dezideriu Coloman prezent Dorian Dorel absent Bentu Dumitru prezent Dorneanu Valer prezent Berc„roiu Victor prezent Dragomir Dumitru absent Berceanu Radu Mircea prezent Drago∫ Iuliu Liviu absent Bereczki Endre prezent Dragu Gheorghe absent Birtalan Ákos absent Dre˛canu Doina-Mic∫unica prezent„ Bivolaru Ioan prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent BÓrsan Iulian-Gabriel prezent Dumitriu Carmen prezent„ Bleotu Vasile prezent Du˛u Constantin absent Boabe∫ Dumitru prezent Du˛u Gheorghe prezent Boagiu Anca Daniela prezent„ Enescu Nicolae prezent Boaj„ Minic„ prezent Erdei Dolóczki István prezent Boboc Alexe prezent Eserghep Gelil absent Bogdan Daniel Marius prezent F‚c„ Mihail prezent Boiangiu Cornel absent Firczak Gheorghe prezent Bolca∫ Augustin Lucian absent Florea Ana prezent„ Böndi Gyöngyike prezent„ Florescu Ion prezent

Asta deja este o propunere regulamentar„, care demonstreaz„ respectul fa˛„ de regulament. Œncepem apelul nominal.

V„ rog s„ fi˛i aten˛i, ca s„ desf„∫ur„m apelul foarte rapid.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 Fotopolos Sotiris absent Georgescu Filip prezent Gheorghe Valeriu prezent Gheorghiof Titu Nicolae prezent Gheorghiu Adrian prezent Gheorghiu Viorel absent Ging„ra∫ Georgiu prezent Giuglea ™tefan prezent Godja Petru prezent Gr„dinaru Nicolae prezent Grigora∫ Neculai prezent Gubandru Aurel prezent Gurz„u Adrian prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Ha∫otti Puiu prezent Hogea Vlad Gabriel absent Hossu Valentin Tiberiu prezent Hrebenciuc Viorel prezent Ianculescu Marian prezent Ifrim Mircea absent Ignat Miron prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Ionel Adrian prezent Ionel Viorel prezent Ionescu Anton absent Ionescu Cornelia prezent„ Ionescu Costel Marian prezent Ionescu Dan absent Ionescu Daniel absent Ionescu Mihaela prezent„ Ionescu R„zvan absent Ionescu Smaranda prezent„ Iordache Florin prezent Iriza Marius absent Iriza Scarlat prezent Iv„nescu Paula Maria prezent„ Jipa Florina Ruxandra prezent„ Kedves Emeric absent Kelemen Attila Béla Ladislau prezent Kelemen Hunor prezent Kerekes Károly prezent Kónya-Hamar Sándor prezent Kovács Csaba-Tiberiu prezent Lari Iorga Leonida absent„ Laz„r Maria prezent„ L„p„dat ™tefan prezent L„pu∫an Alexandru prezent Leon„chescu Nicolae prezent Lep„datu Lucia Cornelia absent„ Lep∫a Sorin Victor absent Longher Ghervazen absent Loghin Irina prezent„ Luchian Ion absent Magheru Paul prezent Maior Laz„r Dorin absent Makkai Grigore prezent Man Mircea prezent Manolescu Oana prezent„

Marcu Gheorghe prezent Marcu Grigore prezent Mardari Ludovic prezent Marin Gheorghe prezent Marineci Ionel prezent Márton Árpád Francisc prezent M„laimare Mihai-Adrian prezent M„r„cineanu Adrian prezent M‚ndrea-Muraru Mihaela prezent„ M‚ndroviceanu Vasile absent Mera Alexandru Liviu absent Merce Ilie absent Me∫ca Sever prezent Miclea Ioan absent Micula C„t„lin prezent Mih„ilescu Petru ™erban absent Mincu Iulian prezent Mircea Costache prezent Mirciov Petru prezent Miron Vasile prezent Mitrea Manuela absent„ Mitrea Miron Tudor absent Mitu Dumitru Octavian prezent Mi˛aru Anton prezent MÓnzÓn„ Ion absent Mocanu Alexandru prezent Mocioalc„ Ion prezent Mocioi Ion absent Mogo∫ Ion prezent Mohora Tudor prezent Moisescu George Dumitru prezent Moisescu Vlad Octavian absent Moisoiu Adrian absent Moi∫ V„s„lie absent Moldovan Carmen Ileana prezent„ Moldovan Petre prezent Moldoveanu Eugenia prezent„ Moraru Constantin Florentin prezent Mo∫ Augusta-Maria absent„ Motoc Marian-Adrian prezent Musc„ Monica Octavia prezent„ Mu∫etescu Ovidiu Tiberiu absent Naidin Petre prezent Nan Nicolae prezent Nassar Rodica prezent„ Naum Liana Elena prezent„ N„dejde Vlad-George absent N„stase Adrian absent N„stase Ioan Mihai prezent Neac∫u Ilie prezent Neagu Ion prezent Neagu Victor absent Neam˛u Horia Ion prezent Neam˛u Tiberiu Paul prezent Nechifor Cristian prezent Nica Dan absent Nicol„escu Gheorghe-Eugen prezent Nicolescu Mihai prezent

## 36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004

Nicolicea Eugen prezent Saulea D„nu˛ absent Niculescu Constantin absent Savu Vasile Ioan absent Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae absent S„punaru Nini prezent Nistor Vasile prezent S‚rbu Marian absent Ni˛„ Constantin prezent Sb‚rcea Tiberiu Sergius prezent Oltean Ioan prezent Selagea Constantin prezent Olteanu Ionel prezent Semcu Adrian Emanuil absent Oltei Ion prezent Sersea Nicolae prezent Onisei Ioan absent Severin Adrian absent Palade Doru Dumitru absent Simedru Dan Coriolan absent Pambuccian Varujan prezent Sire˛eanu Mihail absent Pa∫cu Ioan Mircea absent Simion Sebastian prezent Pataki Iulia absent„ Sonea Ioan prezent P„un Nicolae absent Spiridon Nicu prezent P„duroiu Valentin prezent Stan Ioan prezent P„∫cu˛ ™tefan prezent Stan Ion prezent Pécsi Francisc absent Stana-Ionescu Ileana prezent„ Pere∫ Alexandru prezent Stanciu Anghel prezent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent Stanciu Zisu absent Petru∫ Octavian Constantin prezent St„nescu Alexandru-Octavi prezent Ple∫a Eugen Lucian prezent St„ni∫oar„ Mihai prezent Podgoreanu Radu prezent Stoian Mircea prezent Popa Constan˛a prezent„ Stroe Radu prezent Popa Cornel absent Stuparu Timotei prezent Popa Virgil absent Suciu Vasile absent Popescu-Bejat ™tefan-Marian prezent Suditu Gheorghe prezent Popescu Costel-Eugen prezent Székely Ervin-Zoltán prezent Popescu Gheorghe absent Szilágyi Zsolt absent Popescu Grigore Dorin prezent ™naider Paul prezent Popescu Ioan Dan absent ™tefan Ion prezent Popescu Kanty C„t„lin prezent ™tef„nescu Codrin absent Popescu-T„riceanu C„lin absent ™tef„noiu Luca absent Popescu Virgil prezent ™tirbe˛ Cornel prezent Posea Petre prezent Tamás Sándor absent Predic„ Vasile prezent T„r‚˛„ Culi˛„ prezent Pribeanu Gheorghe prezent T‚rpescu Pavel prezent Priboi Ristea prezent Tcaciuc ™tefan absent Purceld Octavian-Mircea absent Timi∫ Ioan prezent Pu∫ca∫ Vasile absent Todoran Pavel absent Puwak Hildegard-Carola prezent„ Tofan Sergiu Mihail prezent Puzdrea Dumitru absent Tokay Gheorghe absent Radan Mihai prezent Toró Tiberiu prezent Raicu Romeo Marius prezent Tudor Marcu prezent Rasovan Dan Grigore absent Tudose Mihai prezent R„doi Ion absent Tuducan Teodor Cr„ciun prezent R„dulescu Vasile Relu prezent Tunaru Raj-Alexandru prezent Ro∫cule˛ Gheorghe prezent f bulc„ Alexandru prezent Rus Emil prezent fiocu Iulian-Costel prezent Rus Ioan prezent Varga Attila prezent Ru∫anu Dan Radu prezent Vasile Aurelia prezent„ Sadici Octavian prezent Vasilescu Lia Olgu˛a absent„ Sali Negiat prezent Vasilescu Nicolae absent Sandache Cristian absent Vasilescu Valentin prezent Sandu Alecu absent V‚lva Melania prezent„ Sandu Ion Florentin absent Vekov Károly-János prezent Sarkady Zsolt Csaba absent Verbina Dan absent Sassu Alexandru prezent Vida Iuliu prezent Satnoianu T„nase prezent Voicu M„d„lin absent MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004

|Voinea Florea|absent| |---|---| |Voinea Olga Lucheria|absent„| |Winkler Iuliu|prezent| |Wittstock Eberhard-Wolfgang|prezent| |Z„voian Ioan Dorel|prezent| |Zgonea Valeriu ™tefan|prezent|

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am Ón˛eles de la cineva din partea dreapt„ a s„lii c„ protesteaz„ pentru faptul... Am Ón˛eles c„ s-ar fi terminat programul, Ómi invoca˛i tot dumneavoastr„. Mul˛umesc, mul˛umesc.

S„ Ón˛eleg c„ dori˛i s„ interveni˛i? V„ rog. Exist„ cvorum.

Rog pe domnul Leon„chescu... Unde este?

Supun la vot ∫i pe urm„ spune˛i c„ nu am al doilea secretar, din partea opozi˛iei.

Grupul parlamentar P.R.M, dori˛i s„-l ajuta˛i pe domnul Leon„chescu s„ vin„? Sau nu, este domnul Ha∫otti. Pofti˛i, v„ rog.

A˛i v„zut ce Ónseamn„ frica de a nu Ó˛i lua cineva locul?

Stima˛i colegi, avem cvorum ∫i Ón aceste condi˛ii

Œmpotriv„? 124 voturi Ómpotriva mo˛iunii.

Ab˛ineri dac„ sunt? 4 ab˛ineri.

Deci, cu 124 de voturi Ómpotriv„, 84 pentru ∫i 4 ab˛ineri, mo˛iunea a fost respins„.

Stima˛i colegi,

Ini˛ial, votul final a fost anun˛at pentru ora 13,30, dar, dac„ tot am f„cut apel nominal ∫i suntem Ón cvorum, v-a∫ propune s„ facem acum votul final pentru celelalte proiecte.

V-a∫ ruga s„ v„ a∫eza˛i ∫i s„ nu p„r„si˛i sala, stima˛i colegi. V„ rog s„ v„ a∫eza˛i pe locurile dumneavoastr„!

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„. Lege organic„.

Cine este pentru? 178 de voturi pentru. Œmpotriv„? 32 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiectul a fost adoptat cu 178 de voturi pentru, 32 de voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„.

Domnul pre∫edinte al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, domnul profesor Neagu, are o interven˛ie. V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V-a∫ ruga s„ fi˛i de acord s„ restitui˛i la comisie acest al doilea proiect de lege din ordinea de zi.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

Pofti˛i, v„ rog.

S„ explica˛i votul, da?

Domnule pre∫edinte,

A explica sau a nu explica votul cred c„ este mai pu˛in important, cu toate c„ aceasta este procedura. Cred c„ mai important este altceva. Ne afl„m ast„zi, c‚nd vot„m bugetul Camerei Deputa˛ilor pe 2005, Ón schimb, bugetul de stat pe 2005 este depus deja la Parlament, inclusiv cu bugetul Camerei Deputa˛ilor, dat de Guvern.

Nu fac dec‚t s„ constat c„ suntem o anex„ a Executivului.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu uita˛i c„ a fost dezb„tut ∫i adoptat pe articole bugetul Camerei Deputa˛ilor cu mult Ónainte ca... Este vina noastr„ c„ n-am putut s„-l vot„m p‚n„ acum, din cauza cvorumului.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Œmpotriv„?

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Regatului Danemarcei privind cooperarea pentru implementarea Protocolului de la Kyoto la Conven˛iacadru a Na˛iunilor Unite asupra schimb„rilor climatice (UNFCCC), semnat la Copenhaga la 28 ianuarie 2003, ∫i a Acordului dintre Ministerul Apelor ∫i Protec˛iei Mediului din Rom‚nia ∫i Ministerul Mediului din Regatul Danemarcei privind proiectul de tip implementare Ón comun îRumegu∫ 2000“, semnat la Bucure∫ti la 7 martie 2003. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

38 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004

Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului privind dreptul brevetelor, adoptat la Geneva la 1 iunie 2000. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 201 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 67/2004 privind instituirea la nivel na˛ional a Re˛elei de informa˛ii contabile agricole. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 201 voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 26/2004 privind unele m„suri pentru finalizarea privatiz„rii societ„˛ilor comerciale aflate Ón portofoliul Autorit„˛ii pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului ∫i consolidarea unor privatiz„ri. Lege ordinar„.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. 200 voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

A∫ ruga Grupul parlamentar al P.R.M., al c„rui ∫ef actual este domnul Stanciu, s„ fie atent c‚nd Óntreb. Domnul Stanciu reac˛ioneaz„ dup„ ce am trecut de voturile de ab˛ineri.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

V„ rog s„ v„ uita˛i unde trebuie!

Œnc„ o dat„, cine este pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2004? 175 de voturi pentru.

Œmpotriv„? 27 de voturi.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

S-a adoptat cu acest scor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 88/2004 privind scoaterea din func˛iune a unor mijloace fixe, inclusiv a construc˛iilor aferente acestora, uzate fizic sau moral, neamortizate integral, din cadrul unor capacit„˛i de produc˛ie oprite ale agen˛ilor economici din portofoliul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 201 voturi pentru. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea articolului 170 din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995. Lege organic„.

Procedur„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Este o eroare material„, cred. Aceast„ propunere legislativ„, conform noii Constitu˛ii, a trecut s„pt„m‚na

trecut„, prin aprobare tacit„. Prin urmare, nu cred c„ trebuia introdus„ pe ordinea de zi ∫i nu face obiectul ordinii de zi, pentru c„ nu se supune votului.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Corect. Aceast„ procedur„, prev„zut„ de art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie, corect invocat„ de dumneavoastr„, trebuie constatat„ Ón plen.

## **Domnul Puiu Ha∫otti**

**:**

Constatat„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Asta am dorit, dac„ nu m-a˛i fi Ómpiedicat dumneavoastr„. ™i trebuia s„-l scriem pe ordinea de zi.

V„ mul˛umesc, totu∫i, c„ a˛i evocat corect prevederile art. 75 alin. (2). Trebuia s„ constat„m Ón plen aprobarea tacit„ a acestui proiect de lege, ceea ce facem acum, f„r„ vot.

## **Domnul Puiu Ha∫otti**

**:**

Dar nu trebuia trecut„ pe ordinea de zi, la votul final.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

C‚nd ve˛i conduce dumneavoastr„ ∫edin˛a, s„ proceda˛i a∫a cum spune˛i.

## **Domnul Puiu Ha∫otti**

**:**

Peste dou„ luni!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Proiectul de Lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal ∫i protec˛ia vie˛ii private Ón sectorul comunica˛iilor electronice. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 201 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea instan˛elor ∫i parchetelor militare.

™i aici suntem Ón prezen˛a art. 75 alin. (2). Expir‚nd termenul, urmeaz„ s„ constat„m adoptarea tacit„ a acestui proiect.

Proiectul de Lege privind redresarea financiar„ ∫i falimentul societ„˛ilor de asigurare. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 201 voturi pentru. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Proiectul de Lege privind regimul liberei circula˛ii a cet„˛enilor rom‚ni Ón str„in„tate. Lege organic„.

Cine este pentru? 201 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de Lege privind Statutul asistentului social. Lege organic„.

Cine este pentru? 201 voturi pentru. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/26.X.2004 Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 84/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i. Lege ordinar„.

- Cine este pentru? 201 voturi pentru. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea ∫i finan˛area reziden˛iatului, stagiaturii ∫i activit„˛ii de cercetare medical„ Ón sectorul sanitar. Lege ordinar„.

- Cine este pentru? 201 voturi pentru. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosi˛i la fabricarea ilicit„ a drogurilor. Lege organic„. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

201 voturi, nici un vot Ómpotriv„ sau ab˛ineri.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea ∫i combaterea pornografiei. Lege organic„.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. 201 voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 69/2004 pentru completarea art. 38 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ∫i urbanismul. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 201 voturi pentru. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2003 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 201 voturi pentru. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt.

Propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei Voine∫ti, jude˛ul D‚mbovi˛a. Lege organic„. Cine este pentru? 174 de voturi pentru. Œmpotriv„? 27 de voturi.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Pietrari, jude˛ul D‚mbovi˛a. Lege organic„.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru. Œmpotriv„? 28 de voturi. Ab˛ineri? Nu sunt.

- Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei

- R„sc„e˛i, jude˛ul D‚mbovi˛a. Lege organic„.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru. Œmpotriv„? 29 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei R‚u Alb, jude˛ul D‚mbovi˛a. Lege organic„.

Cine este pentru? Tot 174 de voturi pentru. Œmpotriv„? 29 de voturi. Ab˛ineri? O ab˛inere.

- Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei

- Raciu, jude˛ul D‚mbovi˛a. Lege organic„.

Cine este pentru? 176 de voturi pentru. Œmpotriv„? 29 de voturi. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Ciohor„ni, jude˛ul Ia∫i. Lege organic„.

Cine este pentru? 180 de voturi pentru.

Œmpotriv„? 10 voturi, din care 9 sunt Óndreptate Ómpotriva liderului Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Am parcurs ordinea de zi de ast„zi, stima˛i colegi. Œn˛eleg c„ nu mai vre˛i s„ sta˛i.

Joi este ∫edin˛„, Ómi pare r„u. Avem inclusiv Jandarmeria Rom‚n„; expir„ termenul constitu˛ional al proiectului de lege pe data de 21. Deci, ∫edin˛„ Ón plen, cu vot final.

Stima˛i colegi, procedural, pentru domnul deputat Delureanu Virgil, care a depus ast„zi jur„m‚ntul, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat propune Ónscrierea lui Ón Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Ón locul domnului deputat Florin Georgescu.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Cu aceasta, declar Ónchis„ ∫edin˛a de ast„zi. Ne Ónt‚lnim joi, Ón plen.

|||Valoarea|||Valoarea|| |---|---|---|---|---|---|---| |Nr.<br>crt.|Denumirea publica˛iei|abonamentului<br>anual||abonamentului trimestrial<br>— lei —||| |||— lei —|Trim. I|Trim. II|Trim. III|Trim. IV| |1.|Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba rom‚n„|12.340.000|3.085.000|3.085.000|3.085.000|3.085.000| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba rom‚n„,|2.135.000|—|—|—|—| ||numere bis*)|||||| |3.|Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba maghiar„|9.480.000|2.370.000|2.370.000|2.370.000|2.370.000| |4.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|15.000.000|3.750.000|3.750.000|3.750.000|3.750.000| |5.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|3.040.000|760.000|760.000|760.000|760.000| |6.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|12.820.000|3.205.000|3.205.000|3.205.000|3.205.000| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|11.820.000|2.955.000|2.955.000|2.955.000|2.955.000| |8.|Colec˛ia Legisla˛ia Rom‚niei|3.130.000|782.500|782.500|782.500|782.500| |9.|Colec˛ia de hot„r‚ri ale Guvernului ∫i alte|5.190.000|1.297.500|1.297.500|1.297.500|1.297.500| ||acte normative|||||| |10.|Repertoriul actelor normative|800.000|—|—|—|—| |11.|Decizii ale Cur˛ii Constitu˛ionale|565.000|—|—|—|—| |12.|Edi˛ii trilingve|3.000.000|—|—|—|—|

**) Cu excep˛ia numerelor bis Ón care se public„ acte cu un volum extins ∫i care intereseaz„ doar un num„r restr‚ns de utilizatori.

**Toate publica˛iile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purt„toare de T.V.A. Ón cot„ de 9%, aceasta fiind inclus„ Ón pre˛ul de abonament.**

**Pentru siguran˛a clien˛ilor, abonamentele la publica˛iile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin urm„torii difuzori:**

- u COMPANIA NAfiIONAL√ îPO™TA ROM¬N√“ — S.A. — prin oficiile sale po∫tale

- u RODIPET — S.A.

- prin toate filialele

- u INTERPRESS SPORT — S.R.L. — Bucure∫ti, str. Hristo Botev nr. 6 (telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)

- u PRESS EXPRES — S.R.L. — Otopeni, str. Flori de C‚mp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)

- u M.T. PRESS IMPEX — S.R.L. — Bucure∫ti, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)

- u INFO EUROTRADING — S.A. — Bucure∫ti, Splaiul Independen˛ei nr. 202A (telefon/fax: 212.73.54)

- u ACTA LEGIS — S.R.L. — Bucure∫ti, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)

- u CURIER PRESS — S.A. — Bra∫ov, str. Traian Groz„vescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)

- u MIMPEX — S.R.L. — Hunedoara, str. Ion Creang„ nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)

- u CALLIOPE — S.R.L. — Ploie∫ti, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01)

- u ASTOR-MED — S.R.L. — Ia∫i, str. Sucidava nr. 2, bl. U2, sc. C, ap. 2 (telefon/fax: 0232/27.91.76, 0232/25.84.27)

- u ART ADVERTISING — S.R.L. — R‚mnicu V‚lcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II (tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99)

- u ZIRKON MEDIA — S.R.L. — Bucure∫ti, str. C„lin Ottoi nr. 29 (tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30)

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 142/26.X.2004 con˛ine 40 de pagini.**

Pre˛ul 76.000 lei