V„ mul˛umesc. Mi-a˛i permis s„ beau o gur„ de ap„. Œn afara ministrului s„n„t„˛ii, care devine atotputernic, singurii beneficiari ai acestei reforme mimate Ói reprezint„ persoanele cu venituri mari ∫i foarte mari. O lege Ón favoarea celor boga˛i ∫i Ón detrimentul celor s„raci. De altfel, Óntreg pachetul de legi este f„cut s„ distrug„ sistemul public de s„n„tate, pentru a favoriza firmele private de asigur„ri.
Legile s„n„t„˛ii, doamnelor ∫i domnilor, sunt antisociale prin con˛inutul lor, iar maniera lor de adoptare reconfirm„ dispre˛ul pe care-l arat„ Guvernul fa˛„ de Parlament ∫i regulile democra˛iei. Angajarea r„spunderii pentru o tem„ at‚t de complex„ ∫i de sensibil„ pentru Óntreaga na˛iune, f„r„ o dezbatere parlamentar„ temeinic„, este un act de o mare iresponsabilitate, un abuz de drept ∫i un abuz de putere, pe care Parlamentul Rom‚niei are datoria s„ le sanc˛ioneze drastic.
Œn toamna trecut„, epidemia de pojar a ucis 10 copii Ón Rom‚nia. Aceast„ tragedie a fost posibil„ numai din cauza ministrului actual al s„n„t„˛ii. Œn loc s„ fie preocupat de organizarea campaniei de vaccinare, se chinuia s„ g„seasc„ tot felul de metode pentru a demite directori de spitale incomozi Domniei sale. Œn mod normal, premierul trebuia s„-i cear„ demisia pentru aceasta ∫i responsabilitatea era, Ón integralitate, a domnului ministru al s„n„t„˛ii.
Faptul c„ îmanagementul din Ministerul S„n„t„˛ii este mai prost dec‚t oriunde“, a∫a cum Ónsu∫i ministrul s-a exprimat, este din vina sa exclusiv„, iar dac„ nu se pricepe, ∫i rezultatele dovedesc din plin acest lucru, Eugen Nicol„escu trebuie s„-∫i dea demisia Ónainte ca sistemul sanitar s„ colapseze.
Doamnelor ∫i domnilor,
Guvernul T„riceanu a avut Óns„ grij„ ca nici educa˛ia s„ nu scape înepedepsit„“.
Dup„ un an ∫i jum„tate de b‚lb‚ieli, de demiteri, de demisii, de restructur„ri ∫i greve la nivel na˛ional, Óntinse pe perioade record, situa˛ia educa˛iei este similar„ cu aceea din sistemul de s„n„tate.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006
Cu o diferen˛„ notabil„. Animat de inten˛ii bune, fostul ministru Miclea ∫i-a dat demisia Ón cele din urm„, pentru c„ proiectele sale nu au fost sus˛inute de propriul partid. P.D.-ul nu a reu∫it s„ sus˛in„ Ón Guvern bugetul unui minister pe care-l conduce.
Œnc„ o dat„ Alian˛a D.A. a demonstrat rom‚nilor c„ ∫tie doar s„-i mint„. Promisiunea din campania electoral„ c„, odat„ ajun∫i la putere, vor da educa˛iei 5% din produsul intern brut a fost f„cut„ pentru a ob˛ine voturi. C‚nd a trecut la fapte, Alian˛a s-a Ómpiedicat. Cu un buget subfinan˛at ∫i un ministru, Mihail H„rd„u, parc„ de pe alt„ planet„ venit, sistemul de Ónv„˛„m‚nt este Ón deriv„.
Greva de propor˛ii a profesorilor din octombrie 2005 a fost stins„ doar pentru c„ Guvernul ∫tie s„ mint„ frumos, s„ promit„ lucruri pe care ∫tie de la bun Ónceput c„ nu le poate face. Fostul vicepremier Pogea s-a remarcat tocmai prin aceste abilit„˛i, absolut necesare Guvernului T„riceanu pentru supravie˛uire, ∫i anume promi˛i orice ca s„ scapi, de∫i ∫tii foarte bine c„ nu po˛i s„ le dai profesorilor salarii at‚t de mari.
Profesorii se preg„tesc iar de grev„, pentru c„ promisiunile care le-au fost f„cute nu sunt onorate de actualul Guvern. Ei nu au uitat arogan˛a cu care au fost trata˛i, Óns„ au sperat c„, dup„ greva de anul trecut, Guvernul a Ónv„˛at ceva.
Niciodat„, sub nici o alt„ guvernare, cadrele didactice nu au fost umilite a∫a cum a f„cut-o Guvernul T„riceanu. Nicic‚nd profesorii nu au f„cut greva foamei ∫i nu ∫i-au schimbat s„lile de clas„ cu trotuarele str„zii pentru a cere ceea ce li se cuvine, un drept esen˛ial: un salariu decent. Promisiunile electorale din 2004 care se refereau la dublarea salariilor personalului din Ónv„˛„m‚nt s-au tradus Ón fapt prin Ónghe˛area salariilor ∫i acutizarea crizei din sistem.
Construc˛ia bugetului pe acest an d„ m„sura viziunii politice a Guvernului T„riceanu cu privire la un domeniu crucial cum este educa˛ia. Pentru prima dat„ Ón ultimii 5-6 ani, fondurile pentru educa˛ie nu ating nici m„car 4% din P.I.B. Or, f„r„ o finan˛are adecvat„, nici un proiect pentru dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc nu poate s„ fie sus˛inut.
Este evident c„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc are nevoie de bani, de bani mai mul˛i, de o reform„ coerent„. Guvernul a hot„r‚t Óns„ s„-∫i bat„ joc ∫i s„ ˛in„ profesorii Ón strad„ timp de 3 s„pt„m‚ni. De la bun Ónceput, promisiunile f„cute de cre∫tere a bugetului cu peste 1,1% din P.I.B. au fost false. Executivul nu avea de unde ∫i nu are de unde s„ dea ace∫ti bani, dec‚t numai dac„ duce economia ∫i situa˛ia macroeconomic„ Óntr-o situa˛ie de criz„.
Calitatea actului de Ónv„˛„m‚nt va avea mult de suferit. Lipsa de competitivitate a economiei rom‚ne∫ti are la baz„ ∫i lipsa de educa˛ie managerial„, absen˛„ care a marcat formarea noii clase economice rom‚ne∫ti. Vedem astfel cum subfinan˛area Ónv„˛„m‚ntului are repercusiuni de durat„ asupra Óntregii societ„˛i din Rom‚nia.
Educa˛ia pl„te∫te azi, de fapt, tribut politicii unui Guvern mult prea preocupat de interesele personale. Alian˛a D.A. a avut o singur„ constant„ Ón Programul s„u de guvernare: cota unic„ de 16%. Œn jurul acestei idei
fixe, Alian˛a a creat un h„˛i∫ fiscal ∫i legislativ din care nimeni nu mai Ón˛elege nimic. Costurile sociale ale aventurii cotei unice devin din ce Ón ce mai dureroase ∫i mai profunde.
Datorit„ politicii clientelare ∫i gestion„rii defectuoase a fondurilor de la buget prev„zute pentru repararea ∫colilor afectate de inunda˛ii, nici una dintre aceste institu˛ii nu ∫i-a putut deschide por˛ile la Ónceputul anului ∫colar. Banii programa˛i pentru ∫colile distruse de furia apelor au ajuns la ∫coli care aveau mai pu˛in„ nevoie de repara˛ii.
Func˛iile de conducere ale institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt au fost politizate Ón Óntregime. Œn locul a peste 1.000 de directori de ∫coli ∫i licee, au fost numi˛i pe criterii politice al˛i directori, care Ón scurt timp ∫i-au demonstrat incompeten˛a ∫i inabilitatea Ón actul de conducere.
Doamnelor ∫i domnilor,
Executivul condus de domnul premier T„riceanu are toate ∫ansele s„ transforme Rom‚nia Ón îbolnavul Europei“. Politicile implementate de guvernan˛i au pr„bu∫it economia rom‚neasc„ Ón mai pu˛in de doi ani. O îperforman˛„“ Óntr-adev„r greu de atins!
Politica fiscal-bugetar„ a Guvernului T„riceanu, iresponsabil„, incoerent„ ∫i p„guboas„, Ó∫i arat„ roadele. Principalii indicatori macroeconomici au suferit un declin semnificativ, mediul de afaceri este bulversat de modific„rile repetate ale legisla˛iei fiscale, iar bugetul de stat nu mai poate s„ sus˛in„ programele sociale.
La numai c‚teva luni de la preluarea puterii, marii speciali∫ti liberali Ón finan˛e ∫i-au ar„tat incompeten˛a. Ziaristul ajuns peste noapte ministru al finan˛elor ∫i-a dat seama c„ i-a alunecat p„l„ria prea mare peste ochi. Din p„cate, aceste experimente ale Guvernului T„riceanu au afectat mult ∫i semnificativ Óntreaga economie rom‚neasc„.
Politica fiscal„ a Alian˛ei a determinat stagnarea veniturilor bugetare, ponderea veniturilor Ón P.I.B. fiind de aproximativ 29%, Ón condi˛iile Ón care Ón Uniunea European„ ele reprezint„ peste 34%. Un buget de stat mai s„rac va r„spunde din ce Ón ce mai greu la nevoile unei ˛„ri Ón care s„r„cia reprezint„ Ónc„ o problem„. La ce s„ te a∫tep˛i de la un Guvern al c„rui ministru de finan˛e spune sus ∫i tare c„ nu exist„ domenii strategice ∫i c„ statul nu poate decide care categorie social„ defavorizat„ trebuie sprijinit„? Cre∫terea tarifelor la utilit„˛i nu este acompaniat„ de nici un program social care s„ ajute categoriile cu venituri mici ∫i foarte mici.
S„ nu crede˛i nici un moment, doamnelor ∫i domnilor, c„ aceste cifre, indicatori macroeconomici, deficite, bugete ∫i toate celelalte nu afecteaz„ via˛a rom‚nilor. Uita˛i-v„ Ón portofelele dumneavoastr„ c‚nd se reaprinde infla˛ia, ∫i atunci s„ le povesti˛i domnilor guvernan˛i ceea ce sim˛i˛i!
P.S.D. a sus˛inut ∫i sus˛ine Ón continuare reducerea impozit„rii for˛ei de munc„. Œn decursul a 4 ani de guvernare social-democrat„ C.A.S.-ul a sc„zut cu 10%. Œn timpul campaniei electorale, Alian˛a a min˛it din nou rom‚nii, spun‚ndu-le c„ C.A.S.-ul Ón perioada de p‚n„ Ón 2008 o s„ scad„ cu 10%. P‚n„ Ón prezent nu s-a realizat dec‚t o sc„dere cu 2%, pentru ca Ón 2007 s„ mai fie operat„ o reducere cu 2 puncte procentuale, iar p‚n„ la 10 puncte procentuale este foarte lung„ cale ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006
constat„m c„ aceast„ promisiune electoral„ n-o s„ poat„ s„ fie Óndeplinit„.
Cabinetul T„riceanu nu pare dispus ∫i nici capabil s„ r„spund„ unor grave derapaje ale economiei. Rom‚nia este amenin˛at„, Ón anii care urmeaz„, de posibilitatea unei crize financiare severe, care va afecta economia na˛ional„ pentru mul˛i ani ∫i cu consecin˛e destul de complicate. Œncep‚nd chiar din anul 2005, evolu˛iile principalilor indicatori macroeconomici demonstreaz„ declinul economiei rom‚ne∫ti. îPerforman˛ele“ anului 2005 nu las„ nici un dubiu cu privire la insuccesul marilor m„suri liberale ∫i nici cu privire la capacitatea mediocr„ a guvernan˛ilor de a se adapta la o realitate social„ determinat„.
Œn 2005, cre∫terea economic„ a Ónregistrat cea mai sever„ diminuare fa˛„ de nivelul din anul precedent. Œntr-un singur an Guvernul a reu∫it s„ Ónjum„t„˛easc„ ritmul cre∫terii de la 8,3% la 4,1%. Economia na˛ional„ de altfel, ca Óntreaga societate rom‚neasc„, se afl„ Óntr-o curs„ pentru reducerea c‚t mai rapid„ a decalajelor care exist„ Óntre Rom‚nia ∫i Uniunea European„. Cu o astfel de politic„, ast„zi este foarte clar c„ acest decalaj va cre∫te.
Cre∫terea economic„ raportat„ de Guvern pentru primul trimestru al anului 2006 este fragil„, este nesustenabil„, consumul r„m‚n‚nd principalul motor al cre∫terii economice, cu efecte evident negative asupra deficitelor externe, pentru c„ astfel se vor majora foarte mult importurile. Lucrul cel mai grav este c„ at‚t investi˛iile str„ine directe, c‚t ∫i exporturile nu pot face fa˛„ acestei evolu˛ii periculoase a importurilor, ∫i astfel deficitul extern va cre∫te Ón fiecare an.
Agricultura Ó∫i continu„ traseul descendent, continu„ s„ aduc„ un aport negativ din ce Ón ce mai pronun˛at la cre∫terea economic„. Vulnerabilitatea major„rii produsului intern brut este sugerat„ ∫i de performan˛ele modeste Ónregistrate de produc˛ia industrial„, care, din nou, se g„se∫te sub media cre∫terii economice ∫i la unul dintre cele mai sc„zute niveluri din ultima vreme. Œn consecin˛„, luna aprilie a anului Ón curs Ónregistreaz„ deja o sc„dere a nivelului de cre∫tere economic„, tendin˛„ care probabil se va men˛ine p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2006.
Rata infla˛iei este ∫i ea o victim„ a politicilor guvernamentale.
Executivul condus de domnul T„riceanu a l„sat s„ se Ón˛eleag„, prin m„surile implementate p‚n„ Ón prezent, c„ procesul de dezinfla˛ie nu reprezint„ o prioritate pentru Guvern. B‚lb‚ielile din politica fiscal„, coordonarea deficitar„ cu politica monetar„ promovat„ de B.N.R. au determinat o Óncetinire semnificativ„ a procesului de dezinfla˛ie. Rata infla˛iei Ón 2005, de 8,6%, a dep„∫it cu mult estim„rile oficiale. Guvernul nu numai c„ nu ajut„ Banca Na˛ional„ s„ duc„ infla˛ia Ón jos, dar pune ∫i be˛e Ón roate: introduce taxa pe viciu ∫i cre∫te deficitul bugetar.
A∫a cum constat„ ∫i reprezentan˛ii B.N.R., Rom‚nia nu are o ofert„ intern„. Deficitul comercial a explodat, ritmul de cre∫tere a exporturilor a sc„zut, iar importurile au dep„∫it ∫i a∫tept„rile cele mai pesimiste. Œn aceste condi˛ii, B.N.R. atac„ infla˛ia prin instrumentele de care dispune, insuficiente Óns„, Ón condi˛iile unei gestion„ri
deficitare pe care Guvernul o are Ón domeniul politicilor fiscal-bugetare.
™i Ón acest an infla˛ia va dep„∫i ˛intele guvernamentale, situ‚ndu-se la peste 7% la sf‚r∫itul acestui an.
Derapajele Ónregistrate Ón economia rom‚neasc„ s-au accentuat considerabil cu ajutorul politicilor p„guboase promovate de Guvernul T„riceanu. Deficitele externe reu∫esc s„ doboare, lun„ de lun„, toate recordurile ∫i toate ˛intele. Deficitul de cont curent s-a ridicat Ón 2005 la 8,7%, Ón cre∫tere fa˛„ de 2004. Œn ianuarie 2006, fa˛„ de ianuarie 2005, deficitul de cont curent s-a majorat cu peste 70%, Ón timp ce deficitul comercial a Ónregistrat o cre∫tere cu peste 50%.
Al„turi de derapajele externe, deficitul bugetar constituie un alt element de profund„ Óngrijorare pentru mediul economic. Œn urm„ cu 8 luni, de la aceast„ tribun„ a Parlamentului, premierul T„riceanu, aflat Ón sal„, s-a str„duit s„ conving„ parlamentarii c„ Ón 2006 economia Rom‚niei nu-∫i permite un deficit bugetar de 0,5% din produsul intern brut. îUn deficit mai mare ar putea periclita stabilitatea financiar„ a Rom‚niei. Mai mult chiar, un deficit bugetar sc„zut sprijin„ procesul de dezinfla˛ie“, spunea domnul T„riceanu.
Din p„cate Óns„, Guvernul îR„zg‚ndeanu“ nu a reu∫it s„ fac„ fa˛„ presiunii politice venite chiar din interiorul celor dou„ partide aflate la guvernare, P.N.L. ∫i P.D. M„sura, absolut corect„ din punct de vedere economic, de men˛inere a unui deficit bugetar c‚t mai sc„zut a fost modificat„ din ra˛iuni pur politice, care dovedesc rezultatele negative ale politicii fiscal-bugetare, adic„ sc„derea veniturilor, precum ∫i amatorismul speciali∫tilor portocalii din economia rom‚neasc„. Rapiditatea cu care Guvernul a renun˛at la motiva˛iile economice, risc‚nd Ónc„ o dat„ s„ deterioreze stabilitatea economic„, ridic„ grave semne de Óntrebare cu privire la capacitatea actualilor politicieni de a-∫i atinge propriile obiective de politic„ macroeconomic„.
Œn luna aprilie a acestui an, Guvernul a decis alocarea de fonduri suplimentare pentru satisfacerea apetitului de cheltuieli. De aceea, Ón 2006 deficitul bugetar a fost majorat de la 0,5% la 0,9%. Numai c„ nu a fost suficient! S„pt„m‚nile trecute Guvernul a hot„r‚t s„ opereze din nou o rectificare bugetar„, care s„ aduc„ majorarea suplimentar„ a deficitului pentru acest an. Aceste b‚jb‚ieli ale guvernan˛ilor Ón materie de politic„ bugetar„ sugereaz„ f„r„ dubiu c„ Executivul condus de domnul T„riceanu ac˛ioneaz„ Ón virtutea altor criterii dec‚t cele economice. Cre∫terea deficitului bugetar de dou„ ori Ón mai pu˛in de 4 luni, de la 0,5% la 0,9% Ón aprilie ∫i, poate, de la 0,9% la peste 2% Ón perioada imediat urm„toare, afecteaz„ semnificativ ˛inta de infla˛ie ∫i accentueaz„ derapajele economice.
Acum putem s„ Ón˛elegem cu to˛ii de ce a ˛inut at‚t de mult Guvernul actual s„ Óntrerup„ orice cooperare cu Fondul Monetar Interna˛ional. Pentru c„ nu dorea ca un organism independent ∫i profesionist s„ arate Ón permanen˛„ gre∫elile pe care le face actualul Guvern. Rom‚nii nu trebuie s„ ∫tie c„ Ón fruntea lor se afl„ ni∫te incompeten˛i!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006
Megainven˛ia guvernamental„ numit„ Fondul îProprietatea“ Ónghite fonduri publice care nu au fost prinse Ón construc˛ia bugetar„. Guvernul a uitat s„ men˛ioneze Ón bugetul pe 2006, prezentat ∫i votat Ón Parlament, sumele care vor fi alocate drept desp„gubire celor care ∫i-au pierdut propriet„˛ile Ón timpul regimului comunist. Mai mult, nu au fost luate Ón calcul nici efectele pe care neÓncasarea redeven˛elor de la Óntreprinderile de stat, care Ón acest an sunt m„surate la aproximativ 1% din P.I.B., le va avea asupra bugetului de stat.
Guvernul T„riceanu adopt„ acte normative care au drept efect majorarea cheltuielilor bugetare, f„r„ s„ ˛in„ cont de faptul c„ bugetul a fost aprobat de c„tre Parlament. Puterea las„ impresia c„ se preg„te∫te de campanie electoral„. Nu mai pu˛in de 1.000 miliarde lei vechi au fost aloca˛i de la buget pentru cheltuielile din sectorul bugetar. Este o m„sur„ cu iz electoral, f„r„ ca vreun leu din aceste fonduri s„ fi fost prev„zut Ón construc˛ia bugetar„ aprobat„ de c„tre Parlament.
™i mai grav este faptul c„, datorit„ neprofesionalismului de care Guvernul premierului T„riceanu a dat dovad„ la construc˛ia bugetului, acum este nevoit s„ aprobe noi acte normative, care s„ asigure suplimentarea bugetului Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale. F„r„ aceste fonduri, Rom‚nia nu ar fi reu∫it s„-∫i respecte angajamentele asumate fa˛„ de N.A.T.O. P.S.D. a atras aten˛ia asupra tuturor acestor grave disfunc˛ii ale bugetului Ónc„ din toamna anului trecut. Aceste lucruri nu au avut loc Ón proiectul de buget.
Tot acum Guvernul trebuie s„ asigure fondurile necesare pentru pensiile agricultorilor, precum ∫i pentru pensiile aferente cadrelor militare din diverse structuri institu˛ionale, lucru care trebuie f„cut, Ón mod clar, prin bugetul aprobat de Parlament.
Toate aceste m„suri duc Óns„ la cre∫terea deficitului bugetar. De aceea, Partidul Social Democrat se a∫teapt„ ca Ón 2006 deficitul bugetar s„ explodeze, ceea ce va conduce la o dep„∫ire a ˛intei infla˛iei de peste 7% ∫i la o sc„dere a puterii de cump„rare a rom‚nilor.
Politica fiscal„ nu este nici ea departe de astfel de îreu∫ite“. Politicile promovate de Guvernul T„riceanu Ón domeniul fiscalit„˛ii pot fi Ómp„r˛ite Ón dou„ etape: introducerea cotei unice de impozitare de 16% ∫i japca practicat„ de c„tre stat pentru acoperirea golului bugetar care a urmat implement„rii ei.
Politica lui 16% este pariul pierdut de fapt al actualei guvern„ri liberale. Rezultatele generate de aceast„ m„sur„ fiscal„ sunt, Ón cel mai bun caz, mediocre, Ón timp ce efectele negative contribuie Ón mare m„sur„ la declinul pe care Ól Ónregistreaz„ economia rom‚neasc„ Ón ultimul an ∫i jum„tate.
Analiza performan˛elor economice Ónregistrate de companiile rom‚ne∫ti Ón 2005 relev„ nu succesul, ci chiar e∫ecul cotei unice de 16%. Profiturile din industria prelucr„toare au avut o tendin˛„ de cre∫tere modest„, Ón timp ce produc˛ia din ramurile respective a avut un ritm de cre∫tere de sub 2%. Segmentele care au produs Ón mod real profituri sunt cele legate de consum, cu efectul deja cunoscut: cre∫terea Óngrijor„toare a importurilor ∫i a deficitelor externe. Œn aceste condi˛ii, economia na˛ional„
devine din ce Ón ce mai pu˛in competitiv„, iar productivitatea muncii sufer„ o sc„dere accentuat„ a ritmului de cre∫tere.
Cota unic„ de impozitare a l„sat la nivelul societ„˛ilor comerciale, la nivelul popula˛iei, mai mul˛i bani dec‚t se estimase ini˛ial. Aceste sume se ridic„, potrivit analizelor, la peste 2 miliarde euro. Ace∫tia sunt bani care lipsesc ast„zi de la educa˛ie, de la cercetare ∫i de la s„n„tate.
Din p„cate, Ón Rom‚nia cota unic„ a Óncurajat consumul, a Óncurajat importurile ∫i a provocat derapajele substan˛iale din balan˛ele comerciale. Cota unic„ a l„sat bugetul statului f„r„ fonduri extrem de importante ∫i a marcat sc„derea tuturor indicatorilor economici. Cota unic„ a Óncurajat infla˛ia ∫i aproape a stopat procesul dezinfla˛ionist. Cu toate aceste dezechilibre la nivel macroeconomic, cota unic„ nu a pus nimic Ón loc.
Tot Ón 2005, Guvernul T„riceanu a reu∫it îperforman˛a“ remarcabil„ de a modifica tot Codul fiscal de nu mai pu˛in de 4 ori, ∫terg‚nd orice preten˛ie de stabilitate ∫i predictibilitate fiscal„.
Œn 2006, probabil speriat de propriul record, Guvernul a luat drumul dezbaterilor publice ∫i al discu˛iilor interminabile. Zeci, poate chiar sute de variante au circulat Ón cadrul dezbaterilor, astfel Ónc‚t s„ ajung„ la toat„ lumea. Tr„iai cu senza˛ia c„, de fapt, toat„ lumea se pricepe la fiscalitate Ón ˛ara asta. Œn felul acesta, Guvernul a reu∫it s„-∫i mascheze lipsa de profesionalism, incapacitatea de a lua decizii strategice. Luptele din interiorul coali˛iei, presiunile mari din partea grupurilor de interese au determinat prelungirea la infinit a discu˛iilor legate de Codul fiscal, acesta fiind depus, Óntr-un t‚rziu, la cele dou„ Camere ale Parlamentului.
Chiar dac„ a Ónghe˛at cota unic„ ∫i T.V.A., Guvernul este obligat s„ majoreze nivelul veniturilor bugetare, pentru a putea face fa˛„ angajamentelor care decurg din calitatea sa de membru al Uniunii Europene.
Solu˛ia oferit„ de Guvern pentru cre∫terea veniturilor este reprezentat„ de extinderea brutal„ a cotei de 16% ∫i impozitarea masiv„ a propriet„˛ii. Cre∫terea impozitului pe proprietate este o m„sur„ la fel de disperat„ ca ∫i cre∫terea T.V.A. sau a impozitului pe venit, pentru c„ nici un contribuabil nu scap„ de aceast„ plat„ suplimentar„. Astfel, extinderea cotei unice propune uniformizarea Óntr-o societate m„cinat„ ast„zi de puternice discrepan˛e sociale. Dincolo de caracterul ei profund antisocial, cota unic„ de 16% se introduce acum Ómpotriva celor care au beneficiat ini˛ial de aceast„ m„sur„. Impozitul pe dividende ∫i pe veniturile din tranzac˛iile valutare love∫te categoriile de contribuabili cu venituri mari, adic„ cei care au votat Alian˛a, cei c„rora cota unic„ le-a l„sat, Ón prima faz„, bani Ón buzunare.
Codul propus de ministrul Vl„descu este o improviza˛ie ∫i un e∫ec. Astfel, at‚t Ón Senat, c‚t ∫i Ón Camera Deputa˛ilor, Partidul Social Democrat va aduce amendamente, pentru a transforma aceast„ abera˛ie Óntr-un cod predictibil ∫i prietenos.
Doamnelor ∫i domnilor,
Guvernul T„riceanu a demonstrat Óns„ c„ nu poate s„ realizeze nimic benefic pentru Rom‚nia.
Œn cele 500 de zile, Executivul poate raporta cu succes realizarea c‚torva metri de autostrad„ Ón ˛ara
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006
noastr„. Ministrului Dobre i-au trebuit aproape 12 luni numai s„ citeasc„ contractul cu Bechtel, s„-l traduc„, pentru ca Ón final s„-i secretizeze anexele ∫i s„ nu ob˛in„ finan˛area corespunz„toare. Pe de alt„ parte, premierului T„riceanu i-au trebuit mai mult de 500 de zile ca s„ Ón˛eleag„ c„ domnul Dobre trebuie schimbat din func˛ie.
Œn tot acest timp, costurile autostr„zii Transilvania au crescut, deoarece, din totalul de 3,2 miliarde euro prev„zu˛i, 1,5 miliarde euro erau destina˛i achizi˛iilor de terenuri ∫i cl„diri pe parcursul autostr„zii. Cum pia˛a imobiliar„ ∫i funciar„ a crescut, ex-ministrul Dobre a Ónregistrat performan˛a de a-l dep„∫i pe ministrul finan˛elor. Acesta a pierdut peste 1 miliard de euro prin aplicarea cotei unice, iar domnul Dobre a pierdut 1,2 miliarde euro prin Ónt‚rzierea lucr„rilor la autostrad„.
Nici celelalte proiecte de autostr„zi nu se simt mai bine. Pentru autostrada Bucure∫ti—Bra∫ov s-au stopat parteneriatele publice-private pentru tronsoanele Bucure∫ti—Ploie∫ti, C‚mpina—Predeal, Predeal—Bra∫ov ∫i s-a abandonat parteneriatul public-privat pentru construc˛ia centurii Bucure∫tiului. Guvernul T„riceanu nu a semnat p‚n„ Ón prezent nici un contract privind infrastructura rutier„ transeuropean„ pe coridorul IV, astfel Ónc‚t Rom‚nia risc„ s„ piard„ 4 miliarde de euro aloca˛i de Comisia European„ pentru acest coridor. Autostrada Bucure∫ti—Pite∫ti, mai degrab„ o groap„ cu ni∫te por˛iuni de asfalt, a fost dat„ ∫i ea Ón grija clien˛ilor politici.
Œn 2005, Ón domeniul transporturilor, amenaj„rii teritoriului, construc˛iei de locuin˛e nu s-a atins nici unul din obiectivele care aveau termen Ón aceast„ perioad„. Astfel, nu a fost lansat nici un program nou. Programele Óncepute de Guvernul social-democrat au fost blocate din cauza incompeten˛ei actualei conduceri a ministerului.
Politica tarifar„ nerealist„, fiscalitatea excesiv„, absen˛a unor programe viabile ∫i serviciile de proast„ calitate au avut drept efect men˛inerea Ón mediocritate a turismului intern, cu deosebire pe litoral, unde s-a Ónregistrat o sc„dere de peste 30%. Ne-am obi∫nuit Ón ultimul an ca agen˛iile de turism europene s„ ocoleasc„ litoralul rom‚nesc, dar asist„m Ón 2006 la exodul turi∫tilor rom‚ni, care aleg plajele din Bulgaria, din Grecia sau din Turcia, Ón detrimentul sta˛iunilor autohtone.
Dac„ gripa aviar„ a compromis turismul, atunci inunda˛iile au distrus definitiv orice form„ de credibilitate pe care Guvernul T„riceanu o avea. Modul cum au fost gestionate crizele inunda˛iilor prin care Rom‚nia a trecut doi ani la r‚nd ilustreaz„ cu prisosin˛„ incompeten˛a echipei de la Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor. Pe toat„ durata inunda˛iilor, conducerea ministerului a ac˛ionat doar ca o portavoce a Agen˛iei Na˛ionale de Meteorologie ∫i a altor organisme din subordine, pentru a transmite Ón teritoriu avertiz„ri ∫i prognoze meteorologice, f„r„ Óns„ a dispune m„suri concrete pentru limitarea acestor efecte.
Mult cunoscuta tehnic„ de a pasa responsabilitatea din curtea mediului Ón cea a prim„riilor ∫i a consiliilor jude˛ene din zonele inundate a fost metoda cel mai des utilizat„ de conducerea Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor. Œn rest, pe toat„ perioada s-a remarcat printr-o lips„ total„ a coeren˛ei m„surilor luate.
Toat„ aceast„ debandad„ a fost confirmat„ de c„tre ministrul de resort, c‚nd a declarat presei c„ nu exist„ o strategie Ón caz de inunda˛ii! Doamna ministru a crezut c„ Ón felul acesta este scuzat„ pentru nepriceperea ∫i necunoa∫terea de care a dat dovad„ Ón gestionarea unei situa˛ii foarte grave ∫i care va avea urm„ri mult timp de acum Óncolo.
E drept c„ nu ne putem Ómpotrivi furiei naturii, dar obliga˛ia celor care sunt la conducere este de a face ca aceste pierderi s„ fie c‚t mai mici. Ministrul mediului, de fiecare dat„ c‚nd s-a ar„tat Ón zonele afectate, a declarat c„ nu are ce s„-∫i repro∫eze. Poate Domnia sa Ó∫i va revizui acesta atitudine dac„ Ói prezent„m doar un mic bilan˛ al gre∫elilor, cum ar fi scandalul pompelor, deciziile total eronate Ón ceea ce prive∫te deversarea controlat„ a barajelor de acumulare, care au dus la inundarea voit„ a mai multor localit„˛i, dar pe considerente total neprofesioniste, evalu„rile contradictorii ale efectelor inunda˛iilor.
Ad„ug„m la acest bilan˛ negru ∫i felul Ón care Ministerul Mediului s-a raportat la problema sinistra˛ilor. Este cunoscut modul Ón care oamenii politici afla˛i la conducerea acestei institu˛ii s-au str„duit s„ acrediteze ideea c„ reconstruc˛ia caselor afectate de inunda˛ii este Ón sarcina exclusiv„ a celor r„ma∫i f„r„ ad„post. Acesta este r„spunsul politicienilor de ast„zi!
Un alt domeniu care de asemenea se afl„ Ón subordinea direct„ a Ministerului Mediului ∫i care este la fel de Óngrijor„tor prin modul Ón care este gestionat Ól reprezint„ ∫i poluarea industrial„. Cartona∫ul ro∫u primit de Rom‚nia de la comisarul european pentru extindere Ón domeniul protec˛iei mediului Ón luna august a anului trecut ∫i confirmat apoi de stegule˛ul ro∫u din Raportul de ˛ar„ din octombrie nu a fost suficient de motivant pentru ca ministrul mediului s„ accelereze reforma Ón acest domeniu.
Managementul de∫eurilor este o problem„ serioas„, asupra c„reia doamna ministru ar trebui s„ reflecteze mai mult. Din cele 50 de depozite ecologice care trebuie construite nu s-a realizat nici m„car unul p‚n„ acum. Dac„ la data ader„rii aceste investi˛ii nu vor fi finalizate, Rom‚nia va trebui s„ pl„teasc„ penalit„˛i zilnice foarte mari, de ordinul a sute de mii de euro.
Cu asemenea rezultate, Rom‚nia va intra Ón Uniunea European„ pe u∫a din spate, iar costurile pe care va trebui s„ le suporte rom‚nii pentru ineficien˛a ∫i incompeten˛a actualei conduceri vor fi dureroase pentru noi to˛i.
Filmul rom‚nesc a Ónregistrat recent un succes interna˛ional notabil, datorit„ premiilor ob˛inute la Festivalul interna˛ional de film de la Cannes. Œn ciuda acestei realiz„ri remarcabile, 22 milioane de rom‚ni asist„ de un an ∫i jum„tate la o tragicomedie. Este o tragicomedie prost realizat„ ∫i jucat„, ai c„rei actori sunt premierul T„riceanu ∫i mini∫trii s„i.
Eforturile de promovare a filmului au fost de-a dreptul remarcabile, pres„rate cu spectacole de lumini, discursuri bombastice, promisiuni ame˛itoare ∫i acuza˛ii calomnioase. Totu∫i, pe m„sur„ ce cadrele Óncep s„ se succead„ cu tot mai mare repeziciune, spectatorii dezam„gi˛i Ó∫i pierd entuziasmul. Nimic din ce anun˛au afi∫ele nu se
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006
reg„se∫te pe ecran. Povestea este trist„, actorii joac„ Óngrozitor, iar regia este sub orice critic„.
C‚t de cur‚nd iese la iveal„ faptul c„ pelicula este continuarea unui film de groaz„, care a mai rulat pe ecranele romane∫ti cu mul˛i ani Ónainte. Spectatorii Ó∫i pierd r„bdarea ∫i Ó∫i cer Ónapoi banii pe bilete. Chiar ∫i cei mai Ónfoca˛i fani Ó∫i v„d acum a∫tept„rile Ón∫elate. Una s-a promis ∫i alta s-a oferit. E∫ecul este total.
Guvernan˛ii invoc„ stabilitatea politic„, Ón perspectiva integr„rii europene, ca argument principal pentru continuarea acestei guvern„ri. Ni se spune c„ o criz„ guvernamental„ ar putea periclita succesul ader„rii Rom‚niei la 1 ianuarie 2007.
Este fals! Pericolul real pentru aderarea la termen a Rom‚niei Ól constituie Ónsu∫i Cabinetul T„riceanu, din cauza iresponsabilit„˛ii ∫i incompeten˛ei cu care guverneaz„ aceast„ ˛ar„. Actualul Guvern nu are nici coeren˛a ∫i nici voin˛a necesare pentru a elimina neajunsurile semnalate de Comisia European„ Ón raportul de ˛ar„.
C„derea acestui Guvern ∫i formarea rapid„ a unui alt Executiv nu sunt o piedic„, ci o condi˛ie necesar„ pentru aderarea cu succes la Uniunea European„.
Doamnelor ∫i domnilor,
Œn consecin˛„, Partidul Social Democrat cere Parlamentului Rom‚niei s„ pun„ cap„t mandatului acordat Guvernului C„lin Popescu-T„riceanu.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.