Mihai Nicolae Tãnãsescu

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea, pe scurt, sã rãspund la unele formulãri care au fost fãcute de cãtre reprezentanþii opoziþiei, vizavi de susþinerea acestei moþiuni simple.

De la bun început, aº vrea sã fac afirmaþia cã ºtim cã fiscalitatea în România, la ora actualã, este o fiscalitate mai mare decât în alte þãri. Plecând de la acest lucru, un lucru pe care l-am moºtenit, am fãcut eforturi ca sã diminuãm aceastã fiscalitate ºi, nu numai cã le-am fãcut, le vom continua. Este absolut necesar ca reducerea fiscalitãþii sã conducã la o ameliorare a economiei româneºti.

Nu vreau sã intru în amãnunte din ce cauzã am ajuns la aceastã fiscalitate, nu vreau sã fac referiri la ce a fost în trecut, mã voi referi la ce vom face noi ca aceastã fiscalitate, într-adevãr, sã fie mai micã.

Este foarte clar cã fiscalitatea pe forþa de muncã este o fiscalitate, comparativ cu alte þãri, mai ridicatã. Ce am fãcut? Am redus-o cu 4 procente într-un an ºi jumãtate,

o vom mai reduce cu cel puþin 5 procente în anul 2003 ºi cu alte 5Ñ7 procente în 2004, în aºa fel încât ea sã ajungã la nivelul normal existent în absolut toate þãrile europene, de aproximativ 40Ñ45%.

În al doilea rând, este foarte clar cã fiscalitatea pe forþa de muncã individualã va fi scãzutã în anii care urmeazã, dar aceastã reducere a fiscalitãþii trebuie sã fie foarte bine balansatã, ea trebuie sã aibã în vedere exact modul în care se efectueazã cheltuielile publice. O reducere a fiscalitãþii trebuie sã aibã în vedere faptul cã cheltuielile publice, ºi ele, trebuie diminuate.

Am fãcut referire, în cuvântul meu anterior, la faptul cã gradul de fiscalitate la nivelul anului 2001 a fost mai mic decât gradul de fiscalitate la nivelul anului 2000.

Aº vrea sã vã spun, stimaþi colegi, cã mãsurile legislative care au fost discutate, ºi aºa de mult discutate în contradictoriu, vor conduce la o diminuare a fiscalitãþii. ªi am sã vã dau doar un exemplu: faptul cã prin Legea privind taxa pe valoarea adãugatã am obþinut derogare de la Uniunea Europeanã sã majorãm plafonul care nu va fi supus acestei taxe de la 125 de milioane de lei la 50.000 de euro. Fac o parantezã aici: în þãrile Uniunii Europene limita aceasta este de 20.000 de euro, deci am obþinut aceastã derogare de la 20.000 la 50.000 de euro, respectiv 1,5 miliarde de lei aproximativ care va conduce la faptul cã un numãr foarte mare de cetãþeni nu vor plãti taxã pe valoare adãugatã. Acest lucru va conduce la un minus de venituri bugetare. Acest lucru va conduce la o reducere a gradului de fiscalitate.

Aº vrea sã vã spun cã preocuparea noastrã cea mare, în perioada urmãtoare, este cum vom face ca aceastã fiscalitate, într-adevãr, sã fie adaptatã cerinþelor noastre. Prin legislaþia actualã am reparat niºte lucruri, am dus la bun sfârºit o anumitã etapã, ºi anume punerea de acord a legislaþiei cu Uniunea Europeanã. Urmeazã pasul celãlalt, de îmbunãtãþire a gradului de colectare, ºi aº vrea sã vã informez cã numai în aceastã lunã de zile de când am aplicat Ordonanþa nr. 40, cu aceastã eºalonare, ºi nu scutire, repet, noi nu am acordat scutiri, am acordat eºalonãri, gradul de colectare a crescut substanþial. Este o creºtere de venituri, în lunile aprilie ºi mai, formidabilã.