Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 13 iunie 2002 · monitorul.ai

## Domnule preºedinte,

Conform prevederilor regulamentare, un grup parlamentar poate sã-ºi exprime punctul de vedere asupra proiectului ºi programului ordinii de zi. Totodatã, se poate exprima pe chestiuni de procedurã, în baza art. 139 alin. 2. Ca urmare, domnule preºedinte, în calitatea dumneavoastrã de garant al respectãrii regulamentului, vã informez cã joia trecutã programul de lucru a fost depãºit, fãrã ca sã se respecte art. 80 primul alineat, în care se spune cã: ”Proiectul ordinii de zi ºi proiectul programului de lucru pentru sãptãmâna urmãtoare se întocmesc de Biroul permanentÒ ºi art. 84: ”Modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aprobã de Comitetul ordinii de zi, la cererea Biroului permanent, în cazuri excepþionaleÒ.

Prin urmare, domnule preºedinte, vã adresãm respectuos rugãmintea sã ne precizaþi dacã joia trecutã s-a cerut de cãtre Biroul permanent, în mod excepþional, prelungirea programului de lucru Ñ nu existã în stenogramã aºa ceva Ñ ºi dacã s-a aprobat de cãtre Comitetul ordinii de zi ºi Ñ esenþa întrebãrii finale, domnule preºedinte Ñ dacã acele alineate ºi articole aprobate dupã ora 12,30, fixatã de cãtre Comitetul ordinii de zi, la propunerea Biroului permanent, deci în afara programului aprobat, dacã acelea sunt sau nu sunt valabile.

Întreb acest lucru, pentru cã atunci este posibil sã le votãm în afara programului Camerei ºi joi dupã-masã ºi vineri dimineaþã, ºi duminicã. Deci, domnule preºedinte, cerem aceste precizãri, deoarece grupul nostru parlamentar a analizat ºi a constatat cã o parte dintre articolele Legii finanþelor publice au fost votate în afara programului Camerei, dupã ora 12,30.

Acest vot este regulamentar sau nu este?

Vrem sã cunoaºtem acest lucru, pentru cã, în funcþie de rãspunsul dumneavoastrã, ne putem adresa sau nu, dacã nu suntem mulþumiþi, Curþii Constituþionale, atrãgând atenþia cã se voteazã articole în afara programului de lucru al Camerei. Dupã stenogramã, lucrãrile s-au terminat la ora 12,35. Las la o parte faptul cã o lege de o asemenea importanþã ºi cu alte amendamente s-a putut vota în circa 15 minute.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Valer Dorneanu

#26440

Singurul rãspuns pe care-l pot oferi este cã timpul destinat activitãþilor parlamentare trebuie, totuºi, astfel gestionat pentru a acorda însemnãtatea primordialã activitãþii de legiferare. De asta cred cã am fost aleºi, ca sã legiferãm, nu pentru alte activitãþi, sigur, fãrã a minimaliza celelalte activitãþi: controlul parlamentar ºi celelalte.

Sper cã veþi fi de acord cã au fost suficiente intervenþii înainte de a intra în dezbaterile ordinii de zi pentru astãzi. Vã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente:

Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 59/2002 pentru completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, care a fost transmis, în fond, Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, iar pentru avize, Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen pentru depunerea raportului: 10 iunie 2002. Se aplicã prevederile art. 107 alin. 3 din regulament. Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea ºi menþinerea stocurilor minime de siguranþã pentru þiþei ºi produse petroliere, adoptat de Senat în ºedinþa din 27 mai 2002, care a fost transmis, în fond, Comisiei pentru industrii ºi servicii, iar pentru avize, Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen pentru depunerea raportului: 10 iunie 2002; procedurã de urgenþã.

Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 50/2002 pentru ratificarea addendumurilor la memorandumurile de finanþare referitoare la Programul operaþional de þarã PHARE 1997, Programul naþional PHARE 1998, Programul PHARE privind Facilitarea pentru infrastructuri de mari dimensiuni pe anul 1998, Facilitatea de recuperare (Pre-Ins Facility) pentru anul 1998, Programul pentru restructurarea întreprinderilor ºi reconversie profesionalã (RICOP), Programul naþional PHARE 1999 Ñ Partea a II-a, adoptat de Senat în ºedinþa din 23 mai 2002, proiect transmis, în fond, Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar pentru avize, Comisiei pentru politicã economicã ºi Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen pentru depunerea raportului: 10 iunie 2002; procedurã de urgenþã.

Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/2002 pentru modificarea Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate nr. 145/1997, primit de la Guvern, care a fost remis, în fond, Comisiei pentru sãnãtate ºi familie, iar pentru avize, Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen pentru depunerea raportului: 10 iunie 2002; procedurã de urgenþã.

Ñ Propunerea legislativã privind încurajarea tinerilor întreprinzãtori, prin acordarea de facilitãþi în desfãºurarea actelor ºi faptelor de comerþ, iniþiatã de domnii deputaþi Codrin ªtefãnescu ºi Raicu Romeo-Marius, iniþiatã de un numãr de 4 deputaþi P.N.L. Au fost sesizate, în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, iar pentru avize, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen pentru depunerea raportului: 5 august 2002. Ñ Propunerea legislativã privind modificarea Legii nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România, republicatã, care a fost remisã, în fond, Comisiei pentru sãnãtate ºi familie, iar pentru avize, Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen pentru depunerea raportului: 5 august 2002.

Ñ proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, adoptat de Senat în ºedinþa din 23 mai 2002. Au fost sesizate, în fond, Comisia pentru sãnãtate ºi familie, iar pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen pentru depunerea raportului: 10 iunie 2002; procedurã de urgenþã.

Ñ proiectul de Lege privind agenþii comerciali permanenþi, adoptat de Senat în ºedinþa din 23 mai 2002. Au fost sesizate, în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, iar pentru avize, Comisia pentru

industrii ºi servicii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen pentru depunerea raportului: 13 iunie. Ñ proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre România ºi Regatul Þãrilor de Jos pentru exportul prestaþiilor de securitate socialã, semnat la Bucureºti la 13 noiembrie 2001, primit de la Administraþia prezidenþialã. Au fost sesizate, în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, iar pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen pentru depunerea raportului: 17 iunie 2002. Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/2002 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni din România în societate bancarã pe acþiuni, primit de la Guvern. În fond, a fost sesizatã Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen pentru depunerea raportului: 10 iunie 2002. Potrivit art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, se aplicã procedura de urgenþã.

Notã cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea sesizãrii de cãtre dumneavoastrã a Curþii Constituþionale, potrivit art. 17 alin. (2) ºi alin. (3) din Legea nr. 47/1992.

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activitãþilor din domeniul jocurilor de noroc. Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agenþiilor de credit în vederea administrãrii fondurilor pentru acordarea de microcredite.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecþiei proprietãþii industriale ºi regimul de utilizare a acestora.

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/2002 pentru modificarea anexei nr. IV/1 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobatã prin Legea nr. 383/2001.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe.

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2000 privind stingerea unor obligaþii ale agenþilor economici care furnizeazã produse ºi presteazã servicii pentru instituþiile publice din sistemul de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 90/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 254/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor bunuri provenite din import.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special pentru produse petroliere.

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 220/2000 pentru prorogarea termenului prevãzut la art. 109 alin. (1) din Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 164/2001 pentru prorogarea termenului prevãzut la art. 109 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcþiilor zootehnice dezafectate, destinate creºterii, îngrãºãrii ºi exploatãrii animalelor, precum ºi a fabricilor de nutreþuri combinate dezafectate.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 169/2001 privind utilizarea unor sume destinate restructurãrii ºi reorganizãrii agenþilor economici din sectorul producþiei de apãrare.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/2002 privind instituirea unor interdicþii pentru aleºii locali ºi funcþionarii publici.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionalã a adulþilor.

Ñ Legea privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Române pentru Investiþii Strãine.

Ñ Legea pentru aprobarea finanþãrii repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante ºi pentru menþinerea în siguranþã a navelor din patrimoniul Companiei de Navigaþie Maritimã ”ROMLINEÒ Ñ S.A. Constanþa.

Ñ Legea privind vânzarea spaþiilor comerciale proprietate privatã a statului aflate în administrarea consiliilor judeþene sau a consiliilor locale, precum ºi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local.

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astãzi este proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii ”Spiru HaretÒ din Bucureºti.

Doamna ministru Ecaterina Andronescu, din partea iniþiatorului.

Emil Boc

#44151

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Partidul Democrat, în principiu, nu este împotriva unui Parchet Anticorupþie, numai cã se pronunþã pentru independenþa unui asemenea Parchet Naþional Anticorupþie, ferit de orice influenþã politicã, ºi ferit, evident, de imixtiunile categorice ale politicului. În altã ordine de idei, cred cã prin acest proiect de Lege de aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43 realizãm o altã premierã în viaþa constituþionalã româneascã, ºi anume ne propunem sã aprobãm un proiect de lege de aprobare a unei ordonanþe de urgenþã care îºi propune sã intre în vigoare la 6 luni dupã publicarea în ”Monitorul OficialÒ. Cred cã suntem în faþa celei mai înalte sfidãri a Constituþiei României, a regimului ordonanþelor de urgenþã, a practicii Curþii Constituþionale, a regulilor jocului statului de drept.

Dacã Curtea Constituþionalã a stabilit cã ordonanþele de urgenþã pot interveni în domeniul legilor organice, ea a statuat expres faptul cã ele nu pot interveni, ordonanþele de urgenþã, decât în situaþii excepþionale. Daþi-mi voie sã mã întreb, cel puþin pe mine, dacã nu ºi pe dumneavoastrã sau pe cei din Guvern, cum poate fi avutã în vedere o situaþie excepþionalã când o ordonanþã de urgenþã îºi propune sã intre în vigoare la 6 luni de la publicarea în ”Monitorul OficialÒ. Ce fel de situaþie excepþionalã este aceea? Probabil cã, dacã aºa înþelege Guvernul Nãstase regimul ordonanþelor de urgenþã ºi a situaþiei excepþionale, ne putem aºtepta sã se emitã ordonanþe de urgenþã care vor intra în vigoare în 2004, pentru a asigura continuitate la puterea P.S.D.-ului. Este o sfidare, repet, nemaiîntâlnitã în practica noastrã constituþionalã.

În al doilea rând, credem noi cã lucrurile ar fi trebuit sã fie inversate, ºi anume, în primul rând, sã aibã loc o reformã realã a sistemului nostru judiciar ºi, mai ales, o reformã realã a instituþiei Procuraturii, a Ministerului Public în România. Este cunoscut faptul cã la Strasbourg sunt multiple cauze pe rol, cauze pe care România le va pierde, întrucât procurorul român nu îndeplineºte condiþiile de independenþã ºi imparþialitate, condiþii cerute de art. 5 paragraful III din Convenþia Europeanã ºi art. 6 din aceeaºi convenþie.Credem noi cã înainte ar fi trebuit sã realizãm aceastã reformã internã, pentru a pune, într-adevãr, procurorul, în adevãratul sens al cuvântului, în categoria magistraþilor, ºi nu în mod fictiv, aºa cum este acum, când procurorul nu este independent, întrucât, potrivit Constituþiei, lucreazã sub autoritatea ministrului justiþiei, iar aceasta, potrivit Legii de organizare judecãtoreascã, poate da dispoziþie scrisã oricãrui procuror din România, prin procurorul general, sã înceapã urmãrirea penalã într-o cauzã determinatã. Asta nu este independenþã, asta nu este imparþialitate în accepþiunea Curþii Europene a Drepturilor Omului. Noi credem cã înainte, repet, ar fi trebuit sã realizãm reforma sistemului judecãtoresc în ansamblu, a Ministerului Public în special, dupã care sã venim cu o lege cu privire la Parchetul Naþional Anticorupþie, care sã ne ofere garanþiile procesuale ºi procedurale cã aceastã instituþie nu va fi aºa cum s-a spus aici, o instituþie cu conotaþii politice, un fel de poliþie politicã, ci sã fie o instituþie care sã corespundã rigorilor ºi normelor statului de drept.

Iatã de ce obiecþiile noastre, pe fond, vizeazã aceste aspecte, chiar dacã, repet, lupta anticorupþie este un lucru la care ar fi trebuit sã ne gândim cu toþii, dar prin mijloace instituþionale ºi nu prin mijloace politice.

Vã mulþumesc.

Augustin Lucian Bolcaº

#47831

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Profit de împrejurarea cã, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, am formulat ºi un amendament la titlul legii, în sensul de ”Lege de respingere a Ordonanþei de urgenþã a GuvernuluiÒ. Nu o sã repet o argumentaþie care va fost deja înfãþiºatã ºi care nu v-a impresionat. O sã vã spun cã, în continuare, ne aflãm în plin an ”CaragialeÒ ºi eu refuz sã fiu actor într-o piesã care nu este bine scrisã. S-a vorbit despre neconstituþionalitate în condiþiile acestei ordonanþe de urgenþã, ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi mi-a rãspuns ca Pirstanda: ”Curat neconstituþional, dar votaþi-o o datãÒ. Aºa ceva nu trebuie sã se întâmple. Nu s-a lãmurit pânã acum, iar rãspunsul dat de cãtre Comisia juridicã de disciplinã ºi imunitãþi respingerii amendamentului propus, vizând neconstituþionalitatea acestei ordonanþe de urgenþã, nu face decât sã sporeascã o confuzie. Pe lângã împrejurarea cã nu ne aflãm într-un domeniu de excepþie, care sã permitã Guvernului sã emitã o ordonanþã de urgenþã, am arãtat cã prin aceste ordonanþe de urgenþã, oricât s-ar putea interveni în domeniul legilor organice, nu se poate ºi nu se va putea niciodatã sã se creeze un sistem de organe, nu un organ, un sistem de organe, pentru cã acest Parchet Anticorupþie se doreºte un sistem structurat care presupune organe în funcþiune, care este strãin structurii constituþionale a organelor statului. Ni se rãspunde, de cãtre Comisia juridicã de disciplinã ºi imunitãþi, în sensul cã nu se creazã un alt organ al statului, ci un compartiment în cadrul Parchetului General. Atunci ne aflãm în prezenþa unei instituþii autonome ºi independente, aºa cum prevede art. 1 al acestei ordonanþe? Categoric cã pânã nu lãmurim natura juridicã a ceea ce votãm nu putem vota.

În al doilea rând, v-aº ruga sã vã aplecaþi asupra urmãtoarei împrejurãri, care mie mi se pare deosebit de importantã. Nu neg existenþa unui organ specializat în lupta împotriva corupþiei, dar afirm cã lupta împotriva corupþiei nu se face prin jocuri de imagine, pentru cã ceea ce s-a proiectat în faþa Domniilor voastre este o imagine ºi nu o realitate. Voi fi puþin mai tranºant decât antevorbitorii mei ºi voi termina acum. S-ar pãrea cã dacã Guvernul României se numeºte acum Guvernul ”Adrian NãstaseÒ, de ce sã nu existe ºi un Parchet ”Adrian NãstaseÒ, ceea ce, zic eu, nu este constituþional.

Ionel Olteanu

#50490

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Eu cred cã dincolo de orice retoricã trebuie sã gândim pragmatic ºi sã vedem ce se întâmplã în jurul nostru, nu doar sã afirmãm, sã clamãm ºi sã plângem unii pe umerii celorlalþi.

Avem nevoie de un organism specializat, avem nevoie, mai exact lupta anticorupþie, pe care o tot proclamãm de ani de zile, are nevoie de instrumente adecvate pentru ca rezultatele acesteia sã se vadã. Opinia publicã este mai tranºantã decât declaraþiile pe care le dãm unii sau alþii. Cetãþenii vãd ºi, probabil, simt pe propriile buzunare faptul cã fenomenul corupþiei este la cote inacceptabile pentru un stat de drept. Sigur cã aceasta nu înseamnã crearea unor instituþii inacceptabile. Fãrã îndoialã, însã, cã forma sub care este prezentat Parchetul Naþional Anticorupþie, având în vedere cã asemenea instituþii similare existã ºi în Spania, Italia, în alte þãri, aceastã formã a ordonanþei de urgenþã, presupune sau înseamnã, mai exact, un rãspuns la strigãtul cetãþeanului. La urma urmei e nevoie de un instrument de lucru adecvat pentru combaterea fenomenului corupþiei.

S-a spus aici cã trebuia sã aºteptãm ca reforma instituþiilor judiciare, reforma judiciarã în ansamblul acesteia sã fie dusã la bun sfârºit. Mã întreb, chiar dacã retoric, cine a împiedicat fosta puterea sã ducã la bun sfârºit reforma instituþiei juridicire timp de 4 ani de zile. Amintiþi-vã cã în 1992 s-au operat modificãri, în 1997 ºi 1998 s-au operat modificãri la Legea nr. 92/1992 privind organizarea judiciarã. Avem, în momentul de faþã, posibilitatea sã creãm o structurã autonomã în cadrul Parchetului, în cadrul Ministerului Public, care sã poatã combate eficient fenomenul corupþiei.

În condiþiile în care se doreºte, s-ar fi dorit sã se aºtepte finalizarea reformei instituþiei judiciare, ar fi însemnat ca tot atât de mult timp sã aºteptãm ºi crearea acestor instrumente adecvate acestor structuri, adecvate pentru combaterea corupþiei. Or, cred cã toþi suntem de acord cã fenomenul corupþiei a ajuns la cote inacceptabile.

În legãturã cu rolul procurorului. Rolul procurorului ºi statutul acestuia rãmân aceleaºi pe care le are legea în configuraþia actualã. Fãrã îndoialã cã ºtim cu toþii cã în momentul de faþã se aflã la Senat proiectul de Lege privind modificarea Codului de procedurã penalã, modificãri substanþiale care reprezintã tot atâtea garanþii cã reforma judiciarã este în curs de realizare. Totuºi, Parchetul Naþional Anticorupþie trebuie creat, pentru cã ceea ce se întâmplã astãzi este inacceptabil, ºi, de aceea, Grupul parlamentar al P.S.D., manifestând voinþa politicã a Partidului Social Democrat, a votat pentru acest Parchet Naþional Anticorupþie sub forma prezentatã de Guvern, în sensul ordonanþei de urgenþã.

Legat de termen. Fãrã îndoialã cã ne dãm seama cu toþii cã termenul care s-a instituit, de 6 luni, este termenul de realizare a structurilor, a compartimentelor necesare acestui Parchet Naþional Anticorupþie pentru ca el sã poatã deveni operaþional.

Or, din asemenea perspectivã, stimaþi colegi, nu existã nici un motiv sã nu votãm pentru aceastã ordonanþã de urgenþã, în condiþiile pe care vi le-am propus, având în vedere, repet încã o datã, cã, dincolo de orice declaraþie, avem nevoie de fapte, de instituþii adecvate pentru a combate un fenomen inacceptabil. Restul n-ar rãmâne decât demagogie în condiþiile în care tot plângem unul pe umerii celuilalt, cã avem situaþia pe care o avem de ani ºi ani de zile. Este nevoie de aceastã instituþie ºi vã rugãm sã votaþi pentru ea.

Valer Dorneanu

#54072

Din partea iniþiatorului, domnule ministru Ivanov, aveþi cuvântul. ( _Domnul deputat Augustin Lucian Bolcaº vocifereazã._ )

Stimaþi colegi, nu suntem la dezbateri, nici nu s-a fãcut referire la numele dumneavoastrã, cel puþin.

Stimate coleg, am rugãmintea sã fiþi rezonabil ca întotdeauna ºi sã observaþi cã nu e vorba de un drept la replicã aici, încât v-aº ruga foarte mult sã încercaþi sã renunþaþi la aceastã idee.

Aveþi cuvântul.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

S-a afirmat aici cã ordonanþa de urgenþã nu ar fi constituþionalã. Nu numai cã nu încalcã aceastã ordonanþã prevederile Constituþiei, dar le respectã întocmai, astfel încât Parchetul Naþional Anticorupþie este constituþional.

Ordonanþele de urgenþã pot fi emise inclusiv în domeniul legilor organice. Aceasta este practica arhicunoscutã a Curþii Constituþionale, care a statuat cã interdicþia reglementãrii de cãtre Guvern în domeniul legilor organice nu priveºte ordonanþele de urgenþã.

Precum bine se cunoaºte, lupta împotriva corupþiei ocupã, în perspectiva Summit-ului de la Praga, un loc central în preocupãrile ºi mãsurile concrete ale României pentru accelerarea aderãrii, ºi crearea Parchetului Naþional Anticorupþie reprezintã, dupã cum bine se cunoaºte, un imperativ major de maximã urgenþã. De aceea, a ºi fost prevãzutã ca datã limitã de începere a funcþionãrii acestuia data de 1 septembrie. Pentru ca acest Parchet sã poatã funcþiona efectiv începând cu data de 1 septembrie, este necesarã o perioadã de cel puþin câteva luni pentru organizarea ºi funcþionarea acestuia.

Cum adoptarea unei legi presupune un timp mai îndelungat pentru parcurgerea procedurilor parlamentare, s-a impus, pentru aceste considerente, adoptarea unei ordonanþe de urgenþã pentru înfiinþarea Parchetului Naþional Anticorupþie, care are forþa juridicã a unei legi.

Nu este vorba de jocuri de imagine, cum s-a spus de la aceastã tribunã. Faptul cã, de foarte puþin timp, Guvernul a adoptat un act normativ prin care a alocat special pentru înfiinþarea acestui Parchet Naþional Anticorupþie o sumã considerabilã de bani, este vorba de 20 de miliarde de lei, demonstreazã tocmai voinþa Guvernului pentru a face cât mai concretã aceastã luptã împotriva corupþiei.

Vã mulþumesc.

Gheorghe Eugen Nicolaescu

#68139

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Subsemnaþii deputaþi, membri ai Grupurilor parlamentare P.N.L. ºi P.D., constatând cã, în momentul de faþã, are loc o deteriorare tot mai rapidã ºi mai accentuatã a nivelului de trai al cetãþenilor României, precum ºi o împovãrare excesivã, pânã la inhibarea mediului de afaceri românesc, în urma mãsurilor lipsite de coerenþã ale Guvernului ºi a nerespectãrii propriului program de guvernare, supunem dezbaterii Camerei Deputaþilor urmãtoarea moþiune:

Capitolul A. O privire realistã asupra realitãþilor româneºti.

Deºi Programul de guvernare al P.S.D. a pretins cã ºtie ºi poate sã realizeze o creºtere economicã durabilã în interesul tuturor cetãþenilor prin îmbunãtãþirea nivelului de trai ai populaþiei, indiferent cã aceasta este activã sau nu, încã de la începutul anului 2002, populaþia României a fost supusã unei avalanºe de impozite ºi taxe.

Guvernul, care se reclamã a face parte, din punct de vedere politic, dintr-o familie social-democratã, a demonstrat cã nu are nimic de-a face nici cu protecþia socialã ºi nici cu democraþia, cã nu este preocupat în nici un fel de încurajarea mediului de afaceri românesc ºi de atragerea investiþiilor strãine cãtre þara noastrã.

Prinºi în sarabanda acordãrilor de scutiri sau reeºalonãri unor unitãþi economice, fie de stat, fie privatizabile, precum ºi clientelei politice, guvernanþii par a uita cã accesul României în Uniunea Europeanã sau în Alianþa Nord-Atlanticã depinde ºi de construirea unei economii sãnãtoase, în care mediul de afaceri românesc sau strãin sã fie încurajat de reglementãri coerente, ferme ºi în conformitate cu normele europene ºi internaþionale.

Ce s-a realizat? În anul 2001, Guvernul se lãuda cu o creºtere economicã, dar marea majoritate a populaþiei a trãit mai prost decât în anul 2000, iar statisticile publicate de curând susþin aceastã afirmaþie.

Forþat de realitate, Guvernul a început sã se dezmeticeascã ºi sã recunoascã cã reforma trebuie sã fie suportabilã, cã este de neacceptat ca salariul sã fie mai mic decât costul întreþinerii lunare a unei familii, cã va introduce mãsuri de protecþie socialã, adoptând Legea privind venitul minim garantat.

Cum s-a aplicat aceastã lege? Aproape toþi cei care aveau dreptul au fost supuºi unor declaraþii ofensatoare, dar lucrul cel mai grav este cã s-a putut aloca sub jumãtate din sumele promise, cu întârzieri, transferând povara bugetelor locale care nu-ºi mai pot îndeplini celelalte atribuþii în folosul comunitãþilor locale.

Tot ceea ce s-a petrecut în anul 2001 a produs buimãcealã ºi haos, cârpind prin diferite locuri sacul

sãrac al social-democraþiei, în ciuda zgomotoºilor apãrãtori ai mãsurilor incoerente, inconsistente ºi care au rolul sã manipuleze opinia publicã.

De aceea, cu toate ocaziile importante, am solicitat puterii pesediste sã-ºi reconsidere poziþia ºi sã-ºi respecte Programul de guvernare.

Realitatea româneascã este urmãtoarea:

Ð cetãþenii sunt din ce în ce mai sãraci ºi au ajuns în situaþia disperatã de a decide ce datorii sã achite ºi pe care sã nu le achite: sã mãnânce, sã se îmbrace sau sã-ºi plãteascã întreþinerea sau chiria;

Ð creºterea economicã din anul 2001 nu este sãnãtoasã, o parte fiind pe stoc, o altã parte provenind din recolta agricolã bunã, dar care se regãseºte ºi astãzi în stocuri, datoritã preþurilor descurajatoare reglementate de stat ºi, de aceea, efectele acesteia nu se regãsesc în buzunarele oamenilor. De fapt, creºterea economicã reflectã aplatizarea unor importante gãuri negre din peisajul economic care, normal, trebuia sã disparã prin privatizãri consistente;

Ñ lentoarea privatizãrii sectorului de stat, a restructurãrii unor sectoare importante, precum ºi sprijinirea prin bugetul de stat a multor întreprinderi de stat generatoare de pierderi acoperite de toþi contribuabilii;

Ñ absenþa investiþiilor, în general, ºi strãine, în special, care sã contribuie efectiv la creºterea economicã sãnãtoasã;

Ñ dezvoltarea la cote inimaginabile a birocraþiei aparatului de stat care a ºtiut sã se perpetueze pe banii noºtri, ai tuturor;

Ñ creºterea numãrului actelor de corupþie, a cazurilor privind evaziunea fiscalã, a celor nesoluþionate referitoare la averile unora sau altora, în detrimentul bugetului de stat.

Din aceste considerente, bugetul a fost secãtuit, administrat ineficient, iar banii nu puteau fi aduºi decât din buzunarele cetãþenilor ºi ale firmelor private care au susþinut în continuare bugetul, iar reducerea puterii de cumpãrare a populaþiei pune în pericol ºi firavul sector privat.

Guvernul a gãsit cea mai primitivã mãsurã economicã: sporirea fiscalitãþii. Începând cu anul 2002, pe lângã cavalcada creºterii preþurilor, deºi inflaþia guvernamentalã a scãzut, fiscalitatea a constituit unica preocupare a Guvernului lui Adrian Nãstase.

În acest context, s-au înaintat Parlamentului modificãri ale legilor privind taxa pe valoarea adãugatã, accizelor, impozitului pe profit ºi s-a aplicat într-o formã nouã Legea privind impozitul pe venit. Fiecare dintre acestea au urmãrit, sub pretextul fals al simplificãrii ºi al alinierii legislaþiei la cerinþele Uniunii Europene, exclusiv creºterea poverii fiscale ºi nu a reducerii acesteia, care fusese promisã în campania electoralã ºi reluatã în Programul de guvernare.

Preocupat de consolidarea imaginii externe ºi nu de rezolvarea problemelor interne ale României, Guvernul social-democrat a iniþiat o creºtere a birurilor în sarcina populaþiei ºi a societãþilor comerciale, îndeosebi private, aflate în mare dificultate.

În ceea ce priveºte accizele, Guvernul ºi-a manifestat pe deplin mentalitatea retrogradã, majorând nivelul cotelor de accize, motivând cã acesta nu ar afecta întreaga populaþie, ci doar pe cei cu venituri exagerat de mari. O motivaþie nu numai cinicã, dar ºi profund neadevãratã. Este încã o dovadã cã acest Guvern nu are decât dorinþa de a fi pe placul celor din afarã, în dispreþ pentru cei care muncesc ºi se chinuie sã traverseze tranziþia, ale cãrei efecte au devenit insuportabile.

Politica fiscalã din domeniul impozitului pe profit a fost elaboratã în contradicþie cu necesitatea de stimulare ºi încurajare a sectorului economic viabil, cel care susþine cheltuielile publice ale statului ºi care asigurã locuri de muncã, alte impozite ºi taxe aferente locurilor de muncã. În loc sã relaxeze fiscalitatea profitului, care ar putea duce la creºtere investiþionalã ºi complementarã, Guvernul P.S.D. a introdus înãsprirea acestui impozit fãrã sã aibã curajul sã recunoascã cã a apelat la forme indecente de creºtere a fiscalitãþii, pentru a obþine poze ºi imagini bune numai pentru laudã proprie.

S-a preferat sã se recurgã la acuze sau suspiciune ºi prezumþie de hoþie, deºi normal era o dezbatere pe variante, pe propuneri de revigorare a economiei printr-o politicã fiscalã adecvatã. Nu se cunosc mãcar efectele elementare ale unei asemenea atitudini care întotdeauna s-au repercutat exact invers decât efectele scontate, ceea ce denotã anchilozarea politicienilor în perioadele când partidul-stat dispunea ºi controla fãrã sã fie interesat în rezultatele autentice.

S-a lovit exact în cei care puteau sã aducã valoare adãugatã: micile întreprinderi, exportatorii ºi cei care aveau ºi un rol social, dezvoltând activitãþi în zonele defavorizate.

Credem cã s-a optat, de Guvernul social-democrat, pentru înãbuºirea dezvoltãrii clasei mijlocii, care, cãpãtând libertate economicã, nu mai poate fi manipulatã politic, încurajându-se în schimb clientela politicã.

Sectorul privat, reprezentat de I.M.M.-uri, va cunoaºte o încetinire a ritmului de acþiune în România ºi din cauza promovãrii unei legislaþii ineficiente ºi fluctuante, care nu conferã o bazã stabilã pentru dezvoltarea unei afaceri durabile ºi solide pe termen lung. Un exemplu elocvent este cel prin care se utilizeazã douã regimuri fiscale diferite în cursul aceluiaºi exerciþiu financiar: de la 1 mai pentru majorarea cotelor la accize; de la 1 iunie pentru noua Lege a T.V.A.; de la 1 iulie pentru Legea impozitului pe profit.

Ignorarea punctelor de vedere ale partenerilor de dialog social Ñ sindicate ºi patronateÑ, cu care am avut întâlniri repetate, este încã o dovadã a lipsei de transparenþã ºi de subiectivism a Guvernului. De asemenea, putem spune cã interesul naþional este grav prejudiciat prin lipsã de transparenþã ºi prin exclusivitatea deciziei instituþiilor guvernamentale.

Taxa pe valoarea adãugatã a fost prima promisiune electoralã, în sensul reducerii ºi introducerii unor cote reduse care sã stimuleze consumul, dar a fost tot prima promisiune abandonatã, promisã iarãºi pentru mai târziu.

Trebuie sã atenþionãm asupra pericolului pe care acest Guvern l-a introdus în lege, rezervându-ºi dreptul sã reducã cota-standard pânã la jumãtate, prin hotãrâre de Guvern, deºi în Constituþie se prevede cã legile referitoare la taxe ºi impozite au caracter organic.

Prin aceastã subtilã ocolire a Parlamentului, acest Guvern poate utiliza o lege în scop electoral, practicã nedemocraticã, dar ºi periculoasã, iar Curtea Constituþionalã ar trebui sã se sesizeze din oficiu.

La o populaþie sãracã, la o activitate economicã din sectorul privat aflatã la limita supravieþuirii o reducere a cotei-standard ar fi însemnat chiar o reluare mai sãnãtoasã a ciclurilor economice.

Prin aceeaºi reglementare, recentã, privind taxa pe valoarea adãugatã se aduc noi prevederi ce se constituie în obstacole pentru agenþii economici ºi în poveri pentru populaþie. Mãrturii în acest sens sunt mãsurile prin care cota-standard de T.V.A. rãmâne 19%, fãrã a fi acceptatã reducerea acesteia la 15%, aºa cum prevedeau amendamentele opoziþiei, ºi neintroducerea unor cote diferenþiate pentru unele produse de bazã.

Impozitul pe venit este un al patrulea exemplu de creºtere a fiscalitãþii, direct asupra cetãþeanului, asupra nivelului sãu de viaþã. Au fost promise reduceri ale cotelor de impozitare ºi lãrgirea bazei de impozitare, care au rãmas la stadiul de promisiuni.

Din baza de impozitare au fost excluse asigurãrile de viaþã ºi nu au fost introduse alte cheltuieli deductibile, care sã întãreascã consumul casnic, reducându-se chiar unele cote de deduceri personale.

O uºoarã relaxare a grilei de impozitare a fost depãºitã de trecerea salariilor într-o tranºã superioarã de impozitare, care, de fapt, înseamnã o diminuare a câºtigurilor nete personale.

În domeniul fiscalitãþii au prevalat preocupãri pentru creºterea acesteia ºi nu pentru reducerea fireascã în condiþiile de creºtere economicã anunþatã de Guvern. Putem exemplifica cu creºterea impozitului pe clãdiri, pe introducerea Fondului de solidaritate pentru construcþia de locuinþe pentru tineret ºi altele, care vor fi suportate tot de cetãþeni. Concepþia actualului Guvern nu are în vedere respectul pentru cel care munceºte ºi câºtigã din muncã cinstitã, ci, din contrã, este preferatã sancþionarea lui.

Creºterea redevenþelor trebuia însoþitã de reduceri ale impozitelor directe, în special a impozitului pe venit, cel care asigurã creºterea realã a nivelului de trai al populaþiei.

Conceptul guvernamental privind fiscalitatea în România ne sperie ºi ne îndeamnã sã credem cã acest Guvern încurajeazã, în fapt, munca la negru, evaziunea fiscalã, nedeclararea averilor personale, tocmai printr-o impozitare excesivã.

Dacã în rândurile de mai sus am vorbit de nivelul fiscalitãþii dumneavoastrã, de o manierã intempestivã ºi fãrã temei real, la nivelul þãrilor Uniunii Europene este indicat sã abordãm, de o manierã concretã, structura fiscalitãþii din þãrile vecine.

În Bulgaria scopurile politicii fiscale sunt: consolidarea fiscalã prin menþinerea bugetului echilibrat, o rezervã fiscalã adecvatã, care sã garanteze plata serviciului datoriei publice ºi surplusul primar al balanþei, implementarea constrângerilor bugetare stricte, întãrirea sistemului fiscal ºi cel al managementului fiscal, pe baza, performanþelor de lichiditate ºi alinierea acestora schimbãrilor macroeconomice.

În Cehia un raport asupra transparenþei financiare realizat de Fondul Monetar Internaþional aratã cã existã câteva mãsuri importante care trebuie întreprinse pentru îmbunãtãþirea conturilor naþionale ºi a datelor privind datoria publicã externã: o evaluare a cheltuielilor publice, o recunoaºtere explicitã a costurilor garanþiilor ºi a altor obligaþii contingente, reducerea fondurilor extrabugetare, un control îmbunãtãþit asupra bugetelor locale, precum ºi îmbunãtãþirea disciplinei financiare. În privinþa politicii de impozitare, veniturile trebuie realizate prin îmbunãtãþirea colectãrii taxelor ºi impozitelor. Armonizarea fiscalitãþii cu standardele Uniunii Europene ar trebui fãcutã prin creºterea ponderii impozitelor indirecte în locul celor directe.

Acelaºi lucru se întâmplã ºi în Ungaria, unde Guvernul s-a angajat sã reducã gradul de impozitare. De asemenea, în aceastã þarã a avut loc reforma sistemului de pensii, unul dintre pilonii importanþi fiind cel al contribuþiei voluntare.

În Polonia au avut loc mari schimbãri în sistemul de impozitare. Începând din 2000, societãþile plãtesc 30% din venit, ca impozit, în loc de 34%. În urmãtorii ani, nivelurile impozitãrii vor fi reduse de la 28% în 2001 la 22% în 2004.

## Consecinþele fiscalitãþii.

Aºa cum s-a mai afirmat de la aceastã tribunã a Parlamentului, azi trebuie spus cã Guvernul a transformat conceptul de reformã într-o noþiune mitologicã, golitã de conþinut ºi fãrã finalitate umanã, deºi îºi apãrã ritmul lent al reformelor prin gradul de compatibilitate, transferând eºecurile lor tot pe spinarea cetãþeanului.

Este trist cum fiecare jurnal de ºtiri, fiecare informare venitã de la Guvern reprezintã o nouã modalitate de perpetuare a coºmarului prin care trec cetãþenii acestei þãri. Majorãrile de preþuri, creºterea accizelor, sporirea taxelor ºi a impozitelor sunt numai câteva dintre cadourile pe care actualul Guvern le face contribuabilor români, aproape cu regularitate.

În acest fel, prin creºterea fiscalitãþii ºi anularea stimulentelor se ajunge la descurajare ºi la limitarea posibilitãþilor de dezvoltare a clasei de mijloc, baza oricãrei economii sãnãtoase ºi principalul segment de susþinere a oricãrui stat european ºi democratic. Însã acest tip de mãsuri nu au impact numai asupra segmentului amintit, ci va influenþa în mod negativ dezvoltarea întreprinderilor româneºti, care suferã ºi acum de decapitalizare ºi de blocaj financiar, ºi va limita cota investiþiilor strãine în România.

Dintre consecinþele cele mai evidente putem menþiona: influenþarea negativã a preþurilor produselor supuse accizãrii, necorelatã cu puterea de cumpãrare a populaþiei, dar ºi limitarea desfacerilor acestor produse; creºterea teoreticã a încasãrilor la bugetul de stat din T.V.A., ca urmare a majorãrii preþurilor tuturor produselor, datoritã sporirii fiscalitãþii, fãrã sã se ia în considerare descreºterea consumului intern; reducerea numãrului locurilor de muncã ºi trecerea personalului disponibilizat în sfera protecþiei sociale, ceea ce înseamnã cheltuieli suplimentare ale bugetului de stat; determinarea încetinirii creºterii economice cu efect atât pe termen scurt, cât ºi pe termen lung, asupra tuturor cetãþenilor ºi viitorului României. Totodatã, nu mai este un secret cã fiscalitatea poate fi abordatã ca politicã favorabilã sau nefavorabilã pentru dezvoltarea economicã, iar acest Guvern nu a putut înþelege modalitãþile prin care aceasta poate fi utilizatã constructiv ºi în folosul tuturor.

În concluzie, prezenta moþiune se constituie într-un apel adresat Guvernului României pentru:

1. Revizuirea întregii politici fiscale, în sensul de stimulare a exporturilor, zonelor defavorizate generatoare de

valoare adãugatã ºi profitabilitate, dar ºi de dezvoltare de capacitãþi economice ºi locuri de muncã.

03 · Informare · respins

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de a sesiza Curtea Constituþionalã, a urmãtoarelor legi: Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activitãþilor din domeniul jocurilor de noroc; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agenþiilor de credit în vederea administrãrii fondurilor pen- tru acordarea de microcredite; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecþiei proprietãþii industriale ºi regimul de utili- zare a acestora; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/2002 pentru modificarea anexei nr. IV/1 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a sala- riilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar, apro- batã prin Legea nr. 383/2001; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe; Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2000 privind stingerea unor obligaþii ale agenþilor economici care furnizeazã produse ºi presteazã servicii pentru instituþiile publice din sistemul de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

27 de discursuri

Valer Dorneanu
#86074
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Va mulþumesc.
Dau cuvântului, din partea Guvernului, domnului ministru Mihai Tãnãsescu.
**Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu** _Ñ ministrul finanþelor publice_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Încã de la începutul lunii mai, Partidul Naþional Liberal ameninþa Guvernul României cu depunerea unei moþiuni simple, neinspirat intitulatã ”FiscalitateaÒ. ªi nu este de mirare cã abia acum discutãm aceastã moþiune ºi poate cã nici astãzi nu este momentul, în condiþiile în care distinºii noºtri colegi de la P.N.L. ºi P.D. nu ne-au prezentat niºte argumente care sã aibã susþinere în realitatea reformei economice ºi sociale pe care România trebuie s-o parcurgã în scopul integrãrii þãrii în structurile europene ºi euroatlantice.
Probabil cã întârzierea depunerii moþiunii se datoreazã demersurilor pe care reprezentanþii P.N.L. ºi P.D. le-au fãcut pentru aplicarea acelei soluþii constructive, foarte mediatizate, ºi anume: incitarea ºi organizarea contribuabililor pentru participare la grevã fiscalã. Pentru cã noi respectãm principiile democratice ºi procedurile parlamentare, ne propunem sã rãspundem cu toatã seriozitatea afirmaþiilor ºi acuzelor cuprinse în conþinutul moþiunii, care, însã, sunt, dupã noi, total nefondate, uneori tendenþioase ºi chiar calomnioase. Acestea dovedesc cã moþiunea dumneavoastrã nu este decât o acþiune cu caracter demagogic ºi populist, iniþiatã în scopul câºtigãrii, cu orice preþ, de capital politic de cãtre cele douã partide: P.N.L. ºi P.D.
Nici doi ani nu au trecut de la alegeri ºi iniþiatorii moþiunii au uitat declinul economic ºi social pe care România l-a suferit în perioada Õ97 Ñ 2000, când reprezentanþii P.N.L. ºi P.D. au deþinut poziþii esenþiale de decizie în lotul celor 15.000 de specialiºti.
Mai mult decât atât, rezultatele obþinute în 2001 sunt ignorate ºi sunt discreditate de aceºtia prin formulãri neprofesioniste ºi strict politicianiste.
De fapt, realitatea este urmãtoarea, domnilor: în anul precedent, creºterea economicã a fost de 5,3%, iar rata inflaþiei am reuºit s-o coborâm de la 40,7% la 30,3%. Nu trebuie uitat cã rezultatele sunt cu atât mai importante cu cât creºterea economicã din anul 2001 s-a realizat într-un context internaþional mai puþin favorabil, caracterizat printr-o încetinire a creºterii economice a þãrilor dezvoltate.
Aceastã creºtere economicã de 5,3% în anul 2001 situeazã România pe primul loc în cadrul þãrilor membre CEFTA ºi pe locul al doilea între cele 13 state candidate la integrarea în Uniunea Europeanã.
O dovadã pertinentã cã politicile cuprinse în Programul Guvernului sunt adecvate realitãþilor þãrii ºi sunt aplicate cu eficienþã este reprezentatã ºi de nivelul ratei medii a inflaþiei pe primele patru luni ale acestui an, care a însumat 1,5% comparativ cu numai 2,75% în perioada corespunzãtoare anului anterior.
Contrar celor susþinute în moþiune, creºterea economicã a fost sãnãtoasã, regãsindu-se atât în sfera investiþiilor care au crescut cu 6,6%, cât ºi în cea a exporturilor, care apoi s-a majorat cu 10%, reprezentând 11,4 miliarde dolari, cel mai înalt nivel realizat de România în ultimii 30 de ani.
Realizãrile anului 2001 evidenþiazã o schimbare structuralã importantã a utilizãrii produsului intern brut, în sensul creºterii semnificative a utilizãrii acestuia pentru acumulare, concomitent cu asigurarea resurselor pentru creºterea puterii de cumpãrare a populaþiei, care în anul 2001 a crescut cu aproape 5%.
Formarea brutã de capital fix a înregistrat ºi el o creºtere în termeni reali, de 6,6%, faþã de numai 4,6% în 2000, rata de investiþie, determinatã, prin raportarea acestui indicator la produsul intern brut, ajungând la 19%, comparativ cu 17 Ñ 18% în Õ98 Ñ 2000.
Investiþiile realizate în economia naþionalã în 2001 au avut o creºtere în termeni reali cu 5,1% comparativ cu anul anterior, datoritã majorãrii cu 6% a investiþiilor în sectorul privat. Producþia industrialã, ºi ea a crescut cu 8,2% faþã de 7% în anul 2000, concomitent cu o modifi-
care pozitivã a structurii sale, din punct de vedere al gradului de prelucrare a materiilor prime.
Este de remarcat, de asemenea, cã s-au înregistrat sporuri în condiþiile creºterii productivitãþii muncii pe ansamblul industriei, cu 11,4% în industria prelucrãtoare ºi cu 11,9% în industria totalã.
Rezultã în mod evident din prezentarea acestor date, stimaþi domni ºi doamne, cã afirmaþia semnatarilor moþiunii, potrivit cãreia creºterea economicã realizatã în anul 2001 este nesustenabilã, nu are temei, neavând corespondent în realitatea din România, certificatã inclusiv de instituþiile financiare internaþionalã, dovedind astfel o atitudine profund rãu-voitoare ºi negativistã.
Doamnelor ºi domnilor,
Autorii moþiunii încearcã sã minimalizeze creºterea economicã obþinutã în anul 2001 prin contestarea stocurilor la evoluþia produsului intern brut. Stocurile, stimaþi colegi, reprezintã într-o economie de piaþã funcþionalã un element esenþial de reglare în timp a cererii solvabile ºi a ofertei. Cu alte cuvinte, stocurile sunt o pârghie de influenþare a evoluþiei producþiei ºi consumului, iar dinamica acestora depinde de o multitudine de factori. Structura variaþiei de stoc în anul 2001 a fost alcãtuitã predominant din produse care au favorizat creºterea economicã în România, ºi anume: stocurile de produse agricole ºi stocurile de resurse energetice.
În decembrie 2000, la sfârºitul guvernãrii de dreapta a autorilor moþiunii, stocurile respective se situau la niveluri lamentabile, extrem de periculoase pentru buna funcþionare a economiei ºi pentru asigurarea bunurilor ºi serviciilor necesare populaþiei.
Mai mult, aº vrea sã vã dau douã exemple din þãrile dezvoltate, dar ºi din þãrile candidate la Uniunea Europenã: în Germania ºi Italia, în anii Õ97 ºi Õ98, o treime din creºterea realã a produsului intern brut a reprezentat-o contribuþia variaþiei stocurilor, iar în Cehia variaþia stocurilor de douã puncte procentuale a contribuit la momentul relansãrii economice din anul 2000, stocuri, repetãm, ca ºi în cazul României în anul 2001, cu desfacere rapidã, asiguratã atât la intern, cât ºi la extern.
La creºterea economicã obþinutã în anul precedent au mai contribuit atât privatizãrile de succes realizate în cursul anului respectiv, doar sã reamintesc cele de la SIDEX ºi Banca Agricolã, cât ºi programele de restructurare, programe de restructurare care au fost puse în aplicare în economia realã ºi în sectorul public.
În ultimii 12 ani, nimeni nu a avut curajul sã restructureze un domeniu sensibil, cum este cel al apãrãrii naþionale ºi al industriei de apãrare. Noi am avut acest curaj, pentru cã susþinem cu acþiuni concrete aderarea României la NATO ºi aderarea economiei româneºti la standardele necesare îndeplinirii criteriilor de integrare în Uniunea Europeanã.
Programele Guvernului nu au urmãrit nici un moment sã nege sau sã escamoteze gãurile negre din economie. În primul rând, noi ne-am asumat existenþa acelor întreprinderi care produc pierderi, acþionând în sensul restructurãrii acestora.
În al doilea rând, nu considerãm privatizarea un scop în sine, ci un mijloc de capitalizare, modernizare ºi eficientizare pentru creºterea competitivitãþii economiei româneºti.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/13.VI.2002
Doamnelor ºi domnilor deputaþi, ca urmare, am adaptat legislaþia de profil pentru a putea efectua privatizãri transparente ºi eficiente, însoþite de programe de restructurare ºi protecþie socialã.
În continuare, voi rãspunde ºi la celelalte acuze din moþiune, aºa-numitele exemple de creºtere a fiscalitãþii, care dovedesc incapacitatea iniþiatorilor moþiunii de a se angaja într-un dialog de fond, profesionist ºi constructiv într-un domeniu sensibil ºi deosebit de important pentru dezvoltarea þãrii.
Am sã încep cu prevederile noii Legi a impozitului pe profit. Aº vrea sã subliniez de la bun început cã acestea se înscriu în mãsurile luate de România pentru crearea unui mediu de afaceri concurenþial, înlãturarea discriminãrii între agenþii economici ºi armonizarea legislaþiei cu cea din þãrile din Uniunea Europeanã.
Noul proiect de Lege a impozitului pe profit cuprinde prevederi clare privind deductibilitatea cheltuielilor ºi acordarea de facilitãþi fiscale unitare pentru toate categoriile de contribuabili. Astfel, vechea legislaþie prevedea o reducere de 50% la impozitul pe profit, utilizat în anul curent pentru investiþii în active corporale ºi necorporale, subliniem, doar pentru firmele plãtitoare de impozit pe profit, deci care au realizat profit. Noua lege acordã o cheltuialã deductibilã de 20% din valoarea mijloacelor fixe achiziþionate, facilitate care se aplicã absolut tuturor companiilor, indiferent dacã acestea realizeazã profit sau nu în anul fiscal respectiv.
Dupã cum bine ºtiþi, din discuþiile aprinse care au avut loc la Camera Deputaþilor, la care aþi participat ºi dumneavoastrã, stimaþi semnatari ai moþiunii, este greu de crezut cã nu aþi înþeles avantajele evidente pe care noul proiect le acordã investitorilor români ºi strãini. Aº vrea sã vã reamintesc unele dintre aceste avantaje, care nu au fost cuprinse în legislaþia elaboratã de dumneavoastrã în anul 1999, cum ar fi: amortizarea acceleratã, fãrã aprobare prealabilã a autoritãþilor fiscale pentru achiziþia de tehnologie, amortizarea suplimentarã sub forma unei deduceri de 20% din valoarea mijloacelor fixe, fãrã a fi condiþionatã de realizarea unui profit, ºi pentru a vã face sã înþelegeþi mai bine aceste elemente, voi detalia pentru o mai bunã înþelegere a dumneavoastrã, sub forma unui exemplu ipotetic, dar care este frecvent regãsit în practicã. Astfel, conform vechii legislaþii, pentru o investiþie de 200 milioane lei, firma a beneficiat de o reducere de 50% din profitul reinvestit în luna realizãrii investiþiei, dar cu condiþia sã înregistreze profit. Ce face noua legislaþie? Aceasta dã posibilitatea în cazul aceleiaºi investiþii de 200 milioane de lei sã efectueze cheltuieli cu amortizarea de 56 milioane de lei în primul an de utilizare în cazul opþiunii pentru metoda amortizãrii liniare ºi de 100 milioane de lei în situaþia aplicãrii metodei amortizãrii accelerate.
Pentru a vã edifica asupra oportunitãþilor reale pe care proiectul de Lege privind impozitul pe profit le deschide investitorilor, aº vrea sã vã prezint ºi alte avantaje cuprinse în conþinutul acestuia ºi care nu existau în legea promovatã de semnatarii moþiunii atunci când se aflau la putere. Acestea se referã la acceptarea plãþii într-o singurã tranºã anualã a impozitului pe profit pentru contribuabilii care realizeazã venituri din agriculturã, respectiv dupã obþinerea ºi valorificarea producþiei, prevede o deductibilitatea a cheltuielilor pentru asigurarea afaceri-
lor împotriva riscurilor, precum ºi pentru asigurarea profesionalã, deductibilitatea cheltuielilor necesare promovãrii imaginii firmelor, precum ºi a produselor ºi serviciilor acestora.
În ceea ce priveºte aplicarea unei cote reduse a impozitului pe profit, obþinut din activitatea de export, aceasta este o mãsurã care, pe de o parte, dezavantajeazã anumiþi agenþi economici, iar pe de altã parte este contrarã acquis-ului comunitar. Mai mult, menþinerea acestei cote reduse intrã în conflict cu legile concurenþei, fiind apreciatã de oficialii europeni ca o practicã neloaialã.
Prin eliminarea acestei prevederi din anul 2003, Guvernul nu îºi respectã doar Programul de guvernare, respectiv eliminarea facilitãþilor distorsionate, ci crearea unei legislaþii unitare ºi nediscriminatorii. Având în vedere faptul cã pentru anii urmãtori creºterea economicã prognozatã se bazeazã în mare parte pe activitatea de export, Guvernul României are ca obiectiv prioritar susþinerea exporturilor României pe baza criteriilor acceptate de Uniunea Europeanã ºi Organizaþia Mondialã a Comerþului.
În acest scop, cel puþin echivalentul sumelor reprezentând creºterea cotei de impozitare aferentã profitului din export va fi alocatã pentru susþinerea exporturilor competitive care încorporeazã valoarea adãugatã. De asemenea, din anul 2003, surse suplimentare vor fi alocate din bugetul de stat pentru susþinerea exporturilor care vor încorpora o valoare adãugatã mare în produsul intern brut.
Totodatã, Guvernul îºi va baza strategia de susþinere ºi dezvoltare a investiþiilor în zonele libere ºi defavorizate cu obiective clar definite, urmând ca reglementãrile în domeniu sã fie reanalizate, astfel încât pentru investiþiile de interes diminuarea progresivã a facilitãþilor privind impozitul pe profit, care sunt în contradicþie cu documentele pe care România le-a semnat la Uniunea Europeanã, sã fie înlocuite cu alt tip de facilitãþi, pânã la nivelurile acceptate de valoarea investiþiei.
Distinºi parlamentari, analizând textul moþiunii, constatãm cã reprezentanþii P.N.L. ºi P.D. nu cunosc suficient de bine textul legii, în condiþiile în care fac apel la problematica stimulãrii zonelor defavorizate. Vã asigurãm cã susþinerea dezvoltãrii acestor zone ºi a investiþiilor în zonele libere au constituit ºi constituie în continuare prioritãþi ale Guvernului ºi au fost avute în vedere la elaborarea acestui nou proiect de lege. Demonstrãm aceasta prin acþiuni concrete incluse în textul promovat de cãtre Executiv, ºi anume: scutirea de platã a impozitului pe profit pe toatã durata de existenþã a zonei defavorizate; scutirea de la plata impozitului pe profit pentru agenþii economici care investesc cel puþin 1 milion de dolari în zonele libere.
În concluzie, stimaþi semnatari ai moþiunii, nu puteþi nega douã dintre cele mai importante realizãri ale punerii în practicã a Legii impozitului pe profit, ºi anume: unificarea reglementãrilor existente în diferite alte legi cu privire la acest tip de impozit direct ºi crearea unui cadru concurenþial uniform pentru agenþii economici, acþiuni de naturã sã contribuie la îmbunãtãþirea transparenþei, predictibilitãþii ºi atractivitãþii mediului de afaceri.
Nu accentuãm inutil aspectele legate de unificarea reglementãrilor existente. Guvernul actual este cel care a rezolvat marea problemã a haosului legislativ. Existau peste 500 de reglementãri privind impozitul pe profit ºi circa 400 de acte normative care fãceau referiri la taxa pe valoarea adãugatã. Stimaþi semnatari ai moþiunii, oare sunteþi convinºi cã aceastã degringoladã legislativã, pe care dumneavoastrã vreþi s-o perpetuaþi, iar noi dorim s-o simplificãm, poate sã ajute la îmbunãtãþirea climatului de afaceri?
Doamnelor ºi domnilor parlamentari, în continuare aº vrea sã mã axez pe conþinutul Legii privind taxa pe valoarea adãugatã. Prin afirmaþiile din moþiune, autorii acesteia dovedesc cã prevederile Legii privind T.V.A. nu le sunt familiare.
În primul rând, aº vrea sã subliniez cã semnatarii moþiunii, atunci când au elaborat acest document, nu s-au informat corect. Ce cuprinde aceastã lege? Este surprinzãtor sã vezi cã se face referire la aspecte cum ar fi aplicarea unei cote reduse de T.V.A. de 50% din nivelul cotei-standard pentru bunurile ºi serviciile aprobate prin hotãrâre de Guvern, când aceasta a fost eliminatã încã din timpul discuþiilor purtate în Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Eliminarea acesteia a fost determinatã de necorcondanþa sa cu prevederile constituþionale.
Nu putem sã trecem cu vederea lipsa totalã de profesionalism a acelora care afirmã cã am ignorat punctele de vedere ale partenerilor de dialog social, sindicate ºi patronate. Pentru edificarea dumneavoastrã dorim sã menþionãm cã prevederea de mai sus a fost introdusã iniþial la insistenþele partenerilor de dialog social, respectiv sindicatele ºi patronatele. ªi aº vrea sã vã asigur, stimaþi colegi, cã pentru noi dialogul reprezintã cel mai important instrument de îmbunãtãþire a legislaþiei, de a o face mai transparentã ºi uºor de aplicat.
Cu privire la acuzaþiile referitoare la amânarea introducerii unei cote reduse de T.V.A., amintim cã, în pofida impactului accentuat negativ asupra puterii de cumpãrare a populaþiei, Guvernul din care aþi fãcut parte reprezentativ a prezentat în mod demagogic reducerea cotei-standard de la 22% la 19%, aceasta fãcându-se la o gamã redusã de produse, pe care o familie le cumpãrã o datã sau de douã ori în viaþã, concomitent cu eliminarea cotei de T.V.A. la majoritatea bunurilor ºi serviciilor cu pondere covârºitoare, ca fiind o mãsurã de reducere a fiscalitãþii. Vã înºelaþi, domnilor deputaþi semnatari ai moþiunii! Aceasta este o dezinformare a opiniei publice. Dumneavoastrã cu aceste mãsuri nu aþi fãcut altceva decât sã ridicaþi gradul de fiscalitate, nu sã-l coborâþi, ºi, implicit, aþi dus la împovãrarea oamenilor. De aceea, oamenii, care sunt cu mult mai inteligenþi decât au crezut unele elite din P.N.L. ºi P.D., au sancþionat drastic la alegerile din 2000 aceste jocuri ale dumneavoastrã. Astãzi, P.N.L. ºi P.D. ne cer vehement sã reintroducem cote reduse de T.V.A. Oare memoria sã fie de vinã? Cã tot P.N.L. ºi P.D. Ñ partide aflate la guvernare Ñ au decis în ianuarie 2000 eliminarea cotelor reduse de T.V.A., pentru a menþine deficitul bugetar în limite neinflaþioniste ºi pentru cã nu dispuneau de suficiente resurse la buget.
În acelaºi timp, surprinzãtor pentru noi este faptul cã am gãsit în moþiune o cerere insistentã privind reducerea cotei T.V.A. la 15%. Nu doresc sã comentez, dar permiteþi-mi sã vã reproduc un pasaj care aparþine unui apreciat economist ºi membru marcant al Partidului Naþional Liberal: ”Eu nu cred cã este posibil ca în România sã reduci astãzi T.V.A.-ul la 15% ºi sã reduci impozitul pe profit la 15%. ªtiu ce înseamnã constrângerile financiare ale unei þãri. Or, sunt anumite persoane în
opoziþie care cred cã este posibil sã ia astfel de mãsuri în România peste noapteÒ Ñ Teodor Stolojan, 23 mai 2002.
Oare când distinºii noºtri colegi din P.N.L. vorbesc serios? Atunci când cer cu insistenþã ºi în mod demagogic reducerea taxelor sau atunci când se contrazic între ei, cu afirmaþii de genul celei de mai sus?
Dar acesta nu este nimic nou, stimaþi colegi. Suntem obiºnuiþi deja cu mesajele confuze pe care opoziþia le tot face în ultimii ani.
Obiectivul nostru strategic pentru 2002 este în domeniul taxei pe valoarea adãugatã, sã continuãm armonizarea legislaþiei naþionale cu legislaþia din Uniunea Europeanã, sã fie mai clarã ºi sã fie o legislaþie mult mai stabilã.
Legea privind T.V.A.-ul aduce, începând cu aceastã lunã, modificãri destinate îndeplinirii condiþiilor necesare aderãrii României la Uniunea Europeanã, dar ºi importante relaxãri fiscale. Printre acestea menþionez: introducerea noþiunii de persoanã impozabilã, care a condus la modificãri substanþiale a structurii Legii privind T.V.A., eliminarea prevederilor prin care sunt scutite de plata T.V.A. unitãþi ºi înlocuirea cu prevederi prin care sunt scutite de la plata T.V.A.-ului activitãþi, introducerea principiilor de aplicare teritorialã a T.V.A. pentru livrãrile de bunuri.
Toate aceste noi prevederi sunt de naturã sã confere mai multã transparenþã, mai multã coerenþã ºi adaptare a cadrului juridic privind T.V.A. la standardele europene.
Totodatã, pentru o mai bunã administrare a acestui tip de impozit indirect ºi pentru îmbunãtãþirea mediului de afaceri autohton, am acordat o mai mare flexibilizare privind acordarea de scutiri cu drept de deducere pentru exporturi, fãrã a se mai solicita dovada încasãrii în valutã a acestora.
Totodatã, am acordat ºi posibilitatea ca controlul ulterior sã se efectueze pentru rambursãrile de T.V.A. de la 1 octombrie 2002, în aºa fel încât sã se fluidizeze fluxurile financiare din acest sector.
Am menþionat la început cã Legea T.V.A.-ului cuprinde ºi o serie de facilitãþi. Ridicarea plafonului de impozitare de la 125 de milioane la 1,5 miliarde de lei din anul 2002, la 1,7 miliarde de lei în 2003 ºi 2 miliarde în 2004. Aceastã mãsurã vine în sprijinul agenþilor economici care, astfel, nu vor mai fi obligaþi sã se înregistreze ca plãtitori de T.V.A. în situaþia în care obþin venituri sub plafoanele menþionate.
Stimaþi autori ai moþiunii, ºtiaþi cã 70% dintre plãtitorii de T.V.A. contribuiau doar cu 5% la veniturile totale bugetare din colectarea T.V.A.-ului? Costurile pe care le suporta statul pentru colectare erau mult mai mari decât veniturile încasate din aceastã taxã.
Am fost criticaþi cã am mãrit fiscalitatea la construcþiile de locuinþe. Aº vrea sã subliniez cã aceastã cotã zero pentru construcþiile de locuinþe a fost eliminatã deoarece, în urma aplicãrii acestei facilitãþi, pe parcursul a doi ani de zile, s-a constatat cã principalii beneficiari nu au fost categoriile defavorizate ale populaþiei, aºa cum s-a intenþionat la introducerea acestei prevederi, ci tocmai persoanele cu venituri foarte ridicate, care nu au nevoie de un sprijin din partea statului.
Pentru a acorda, într-adevãr, sprijin celor care au real nevoie de aceasta, respectiv marii majoritãþi a populaþiei cu venituri mici ºi medii, actualul Guvern va acorda, începând cu data aplicãrii legii, o subvenþie de 20% din valoarea locuinþei persoanelor fizice pentru prima locuinþã pe care ºi-o construiesc.
Totodatã, considerãm cã rezolvarea problemelor privind asigurarea de locuinþe pentru categoriile defavorizate ale populaþiei nu se realizeazã prin aplicarea cotei zero a taxei pe valoarea adãugatã, ci prin programul naþional iniþiat de actualul Guvern, având ca obiectiv construirea de locuinþe sociale, care se închiriazã celor în cauzã.
Stimaþi parlamentari ai opoziþiei,
Probabil cã nu aþi înþeles exact. Atât Legea impozitului pe profit, cât ºi Legea T.V.A. au o altã abordare, mai modernã, mai aproape de cerinþele integrãrii europene.
Trebuie subliniat faptul cã eliminarea unor facilitãþi în vederea alinierii aquis-ului comunitar, nu constituie obstacole în calea dezvoltãrii economice sau poate P.N.L. ºi P.D. apreciazã cã integrarea europeanã ar constitui pentru România un pas înapoi, facilitãþile fiscale stabilite în mod incoerent ºi neunitar provoacã distorsiuni concurenþiale ºi nu sunt de naturã sã îmbunãtãþeascã mediul de afaceri în condiþiile economiei de piaþã.
Totodatã, stimaþi autori ai moþiunii, trebuie sã vã stabiliþi poziþia realã ºi sã renunþaþi la atitudinea dumneavoastrã, deseori duplicitarã, în speranþa obþinerii unui capital politic.
Ar trebui sã renunþaþi la dublul limbaj: unul populist, mimând grija faþã de cetãþenii þãrii, ºi altul, aºa-zis european, concretizat în sesizarea diferitelor foruri internaþionale atunci când adoptarea unor reglementãri legale nu concordã cu interesele dumneavoastrã.
Cunoscând cã P.N.L. ºi P.D. dispun de suficiente personalitãþi de înaltã þinutã profesionalã ºi civicã, ne punem întrebarea: oare sã nu fi înþeles autorii moþiunii aceste principii ºi realitãþi obiective? Ne îndoim. Pentru cã, dincolo de lupta politicã, trebuie, spre binele þãrii, sã fim cu toþii de acord cã integrarea în structurile europene ºi euroatlantice presupune avantaje pentru România, pe termen mediu ºi lung.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Acuzaþia din moþiune, potrivit cãreia modificarea accizelor este încã o dovadã cã Guvernul nu are decât dorinþa de a fi pe placul celor din afarã, este total nefundamentatã.
Guvernul actual crede cã aderarea României la Uniunea Europeanã reprezintã un consens naþional, deseori afirmat chiar de semnatarii moþiunii, însã este evident cã unele partide din opoziþie nu doresc acelaºi lucru. România trebuie sã asigure creºterea gradualã a nivelului accizelor pânã la atingerea nivelelor minime practicate în Uniunea Europeanã, respectiv pânã la data aderãrii. Armonizarea se va face gradual tocmai pentru a evita creºteri bruºte de preþuri cu puþin înainte de aderare.
De asemenea, în ceea ce priveºte taxele locale, subliniem faptul cã cei ce muncesc ºi câºtigã din muncã cinstitã, inclusiv membrii ai P.N.L. ºi P.D., vor beneficia, prin aceastã nouã lege, de o reducere cu 15,8% a sarcinii fiscale, rezultatã din aplicarea impozitului pe clãdiri.
Mai mult, în conformitate cu prevederile legale, consiliile locale au competenþa de a acorda reduceri sau scutiri de impozit pe clãdiri pentru anumite categorii de persoane cu venituri reduse.
Aº vrea sã concluzionez în legãturã cu aceste acte normative cã argumentele prezentate mai sus, referitoare la Legea impozitului pe profit, taxa pe valoarea adãugatã, ordonanþa privind accizele, Legea impozitului ºi taxei locale, demonstreazã cã acuzaþiile aduse în textul moþiunii pe care o dezbatem astãzi nu sunt sub nici o formã întemeiate. Mai mult, ele sunt acuzatoare.
Semnatarii moþiunii leagã într-un mod total eronat scãderea nivelului de trai cu creºterea fiscalitãþii. Trebuie sã le aducem la cunoºtinþã celor care fac asemenea afirmaþii cã în anul 2001 s-a majorat, totuºi, salariul real cu 4,5%, iar în aprilie 2002, câºtigul salarial reprezenta 66,4% faþã de cel înregistrat în octombrie 2001, de 58,6% cât se înregistra la finele anului 2000.
Deci noi, într-un an ºi jumãtate, am reuºit sã creºtem câºtigul salarial cu 7,8%.
De asemenea, a fost mãrit ºi salariul minim brut pe þarã de la 1.400.000 lei la 1.750.000 lei. Rata ºomajului a scãzut de la 10,5 la 8,6%.
Vã mai aduceþi aminte care era rata sãrãciei în 1996? Vã spunem noi dacã nu ºtiþi: 20%, ºi în timpul guvernãrii dumneavoastrã aþi reuºit marea performanþã sã dublaþi rata sãrãciei. Un cadou deosebit oferit populaþiei, care vã preocupã numai în perioadele electorale.
Guvernul actual a reparat erorile ºi reparã zi de zi erorile guvernelor de dreapta dintre 1997 ºi 2000. Cel mai recent exemplu fiind introducerea venitului minim garantat, spre deosebire de dumneavoastrã, fosta putere, care aþi asistat impasibili ºi aþi fost incapabili sã asiguraþi finanþarea programelor de asistenþã socialã.
Spre deosebire de dumneavoastrã, aº vrea sã subliniez cã problema socialã, pentru noi, reprezintã la ora actualã preocuparea cea mai importantã. Toate eforturile pe care le facem vor fi îndreptate spre ameliorarea traiului oamenilor, prin majorarea salariului minim pe economie, prin accelerarea recorelãrii sistemului de pensii ºi introducerea rapidã a unui nou sistem de pensii, prin mãsuri care sã ducã la diminuarea inflaþiei ºi, implicit, la un acces mai uºor cãtre credit, prin finanþãri numeroase în zonele rurale, pentru creºterea standardului de viaþã în aceste zone, prin subvenþionarea suplimentarã în sectorul agricol, pentru creºterea productivitãþii în acest sector foarte important.
În moþiune se spune cã: ”Guvernul nu este preocupat în nici un fel de încurajarea mediului de afaceri românesc ºi de atragere a investiþiilor strãine cãtre þara noastrãÒ. Mai mult, s-a ajuns: ”la inhibarea mediului de afaceriÒ.
Ar trebui sã vã întrebaþi, stimaþi semnatari ai moþiunii, cum am reuºit noi sã inhibãm piaþa româneascã în condiþiile în care, în primele douã luni ale anului 2000, totalul investiþiilor strãine directe în România au atins 8 miliarde de dolari.
În timpul guvernãrii dumneavoastrã de ce nu aþi reuºit sã inhibaþi astfel mediul de afaceri din România?
Nu vã întrebaþi, oare, de ce BERD a decis în 2001 sã dubleze nivelul investiþiilor din România? Rãspunsul este simplu, pe înþelesul tututor: Guvernul a luat decizii corecte privind macrostabilizarea, privatizarea, reforma bancarã ºi a sectorului energetic.
Mai mult, corectitudinea acestor mãsuri este confirmatã ºi de decizia bãncii de a investi în 2002 mult mai mult decât în anul 2001. Însuºi preºedintele BERD, LumiŽre, spunea cã: ”Recomandãm investitorilor strãini privaþi sã participe la proiecte de investiþii pe piaþa româneascãÒ.
Dacã susþineþi cã investitorii strãini nu au încredere în economia româneascã, atunci cum vã explicaþi cã la emisiunea de obligaþiuni din martie 2002 s-a suprasubscris de peste trei ori valoarea lansatã pe piaþã de România, adicã la 2,5 miliarde euro.
Vã las pe dumneavoastrã sã caracterizaþi marele succes pe care dumneavoastrã l-aþi avut în anul 1998, când s-a ratat emisiunea de obligaþiuni ºi a fost blocatã circa 3 ani de zile finanþarea externã de la instituþiile financiare internaþionale.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Moþiunea de astãzi, ”FiscalitateaÒ, a fost depusã de 56 de parlamentari din opoziþie. Dânºii vorbesc de o fiscalitate ridicatã. Da, este o fiscalitate mare în România, dar aº vrea sã vã reamintesc faptul cã aceastã fiscalitate ridicatã, în special pe forþa de muncã, a fost introdusã tocmai de cei care astãzi susþin cã fiscalitatea este mare.
## Doamnelor ºi domnilor,
Nu uitaþi, aþi mãrit, pe timpul guvernãrii dumneavoastrã, cotele la asigurãri sociale, de pensii, de sãnãtate cu 15 procente, ºi acum veniþi ºi spuneþi de ce noi nu reducem într-un an fiscalitatea? Sã spunem oamenilor adevãrul. La finele anului 2000, integralitatea cotelor sociale reprezenta 61%. Oare aþi uitat acest lucru?! Într-un an ºi jumãtate noi am redus cu 4 procente aceastã fiscalitate. Acum ea este de 57%.
Începând din 2003, conform Programului de guvernare, reducerea cotelor pentru asigurãrile sociale plãtite de cãtre angajaþi ºi angajatori vor fi mai mici cu 5%, cu cel puþin 5%, pentru ca în anul 2004 acestea sã reprezinte circa 45%, cotã care este comparabilã cu celelalte þãri din regiune.
Totodatã, conform Programului nostru de guvernare ºi de politicã, vom reduce impozitele ºi taxele în anii care urmeazã atât la nivelul angajatului, adicã la impozitul pe venitul global, cât ºi la nivelul angajatorului.
Într-un ciclu electoral noi reconstruim ceea ce dumneavoastrã aþi demolat. Noi punem bazele unei dezvoltãri economice durabile, pentru a reuºi sã ne împlinim sarcinile asumate în faþa oamenilor.
Astfel, aº vrea sã rãspund afirmaþiilor obsesive ale semnatarilor moþiunii privind sporirea fiscalitãþii pe perioada guvernãrii actuale prezentându-vã niºte statistici, nu ale noastre, ci ale Fondului Monetar Internaþional.
Dacã în anul 1996 gradul de fiscalitate era de 26,6% din produsul intern brut, în anul 2000, la sfârºitul guvernãrii semnatarilor moþiunii, gradul de fiscalitate era de 29,5%, cu toate reducerile care au fost efectuate în anul 2000, devenind într-adevãr împovãrãtor.
Fiind conºtient, însã, de consecinþele extrem de dãunãtoare ale acestei situaþii, Guvernul actual a stabilit o strategie de scãdere a gradului de fiscalitate pentru întreaga perioadã de guvernare, dar ºi abordarea unei legislaþii europene.
Astfel, primele rezultate se constatã chiar la finele anului 2001, când gradul de fiscalitate a scãzut la 28,3%, urmând ca în anii 2003Ñ2004 scãderea sã fie continuatã pentru a se ajunge la un grad de fiscalitate comparabil cu cel din 1996.
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Faþã de cele expuse anterior, doresc sã vã asigur cã Guvernul nostru merge pe drumul cel bun, tocmai prin aplicarea unor politici fiscale destinate obþinerii unei creºteri economice sãnãtoase.
În final, þinând cont de aceste argumente, de caracterul nefondat al moþiunii simple, vã rog, doamnelor ºi domnilor deputaþi, sã respingeþi aceastã moþiune simplã, înaintatã de P.N.L. ºi P.D.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Valer Dorneanu
#117208
Aþi consumat din timpul dumneavoastrã 32 de minute, domnule ministru.
Stimaþi colegi,
S-au înscris la dezbateri pe marginea moþiunii, din partea Partidului Social Democrat domnii deputaþi Florin Georgescu, Horia-Ion Neamþu, Aurel Gubandru, Vasile Bleotu, Minicã Boajã ºi Tudor Baltã. Din partea Grupului Partidului România Mare, domnii deputaþi Daniel Ionescu, Ludovic Mardari ºi Lucian-Augustin Bolcaº. Din partea Partidului Naþional Liberal, domnul deputat Dan-Radu Ruºanu. Din partea Grupului Partidului Democrat, Adriean Videanu, iar din partea U.D.M.R., domnul deputat Winkler Iuliu.
Dau cuvântul domnului deputat Florin Georgescu.
Florin Georgescu
#117880
## **Domnul Florin Georgescu:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Respectãm dreptul democratic al oricãror partide din opoziþie de a face uz de procedurile parlamentare, de regulamentele noastre, pentru a aduce în dezbaterea opiniei publice probleme importante, de ordin economic ºi social, cu puternic impact în viaþa cetãþenilor, cum este cazul ºi cu aceastã moþiune, care are drept subiect o temã extrem de importantã ºi care priveºte viaþa atât a operatorilor economici, cât ºi a persoanelor fizice, salariaþi ºi pensionari, cum este cazul fiscalitãþii.
Dacã ar fi sã dãm o definiþie succintã termenului de fiscalitate, trebuie sã spunem cã acesta reprezintã un ansamblu de mãsuri juridice ºi administrative, prin care se stabilesc ºi se încaseazã, la dispoziþia autoritãþilor de stat, impozite, taxe, alte contribuþii, tocmai pentru a se furniza bunuri ºi servicii publice, de natura celor privind educaþia, ocrotirea sãnãtãþii, apãrarea naþionalã, ordinea publicã, asigurarea pensiilor cetãþenilor, alte ajutoare sociale, precum ºi pentru a finanþa proiecte de infrastructurã, de interes public.
Deci aceasta este destinaþia, aceasta este contrapartida, dacã vreþi, a fiscalitãþii, aceste servicii ºi bunuri de naturã publicã, care nu au preþ ºi care se distribuie în mod egal tuturor cetãþenilor, indiferent cu cât au contribuit aceºtia la formarea fondurilor publice din care se finanþeazã asemenea bunuri ºi servicii de naturã generalã.
Cuantificarea fiscalitãþii, aºa cum arãta ºi domnul ministru Tãnãsescu, puþin mai devreme, se face prin determinarea gradului de fiscalitate, ca raport între suma veniturilor fiscale, de naturã fiscalã, impozite, taxe, contribuþii sociale, raportatã la produsul intern brut.
Aceasta era de 26,6% în 1996, a ajuns la 29,5% în anul 2000, dupã ce a cunoscut un vârf în anul 1999, de circa 31%, tocmai ca o consecinþã a faptului cã, pe fondul contracþiei programate prin doctrina economicã ºi prin Programul pe care guvernarea de dreapta ºi le-au asumat în perioada 1997 Ñ 2000, ºi anume de asanare a unei economii pe care o considerau neperformantã, depãºitã, grãmadã de fiare vechi, ºi aºa mai departe, a avut loc un declin al produsului intern brut de 11,3%, a scãzut astfel baza de impozitare, ºi pentru a putea oferi niºte servicii publice la un anumit nivel, nu tocmai decent, dar totuºi a pãstra cât de cât calitatea acestora, dumneavoastrã, cei care aþi guvernat ºi care astãzi introduceþi aceastã moþiune simplã, aþi mãrit ratele de impozitare.
Valer Dorneanu
#134304
Aþi vorbit 20 de minute, domnule coleg. Urmeazã domnul deputat Daniel Ionescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
Daniel Ionescu
#134454
## **Domnul Daniel Ionescu:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Partidul România Mare nu datoreazã nimic actualei puteri ºi nici altei formaþiuni politice care existã sau subzistã în Parlamentul României. Noi susþinem ºi dedicãm intervenþiile noastre electoratului care ne-a ales ºi, în aceeaºi mãsurã, celor care nu ne-au ales, amãgiþi, în fapt, minþiþi cu programe sforãitoare, care, iatã, nu mai dau nici din coadã.
Politica economicã ºi socialã promovatã cu persuasiune de maºina de vot P.S.D.-U.D.M.R. ºi inoculatã prin mijloace mass-media aservite puterii aduce în actualitate o maximã anticã: ”Butoaiele goale sunã cel mai tareÒ. Îmi permit sã adaug: uneori, ºi a gãunos.
Moþiunile simple împotriva Guvernului Nãstase au devenit deja un loc comun. În viziunea coaliþiei P.S.D.Ñ U.D.M.R. ele nu au ºanse sã treacã ºi chiar dacã ar trece nu s-ar schimba mare lucru, pentru cã aici este vorba de moralitate. Moralitate care este superbã, dar lipseºte cu desãvârºire.
Moþiunea referitoare la fiscalitate, de care am luat cunoºtinþã cu toþii, condamnã sancþionarea drasticã a veniturilor, pe care o perenizeazã actualul Executiv în dispreþul tuturor teoriilor ºi mecanismelor economice de creºtere ºi dezvoltare, în dispreþul practicilor economice ce s-au dovedit viabile, în dispreþul nivelului de trai al populaþiei.
Semnatarii, mulþi pãrtaºi la dezastrul produs în perioada 1996Ñ2000, sunt puþin credibili în postura de lup moralist, dar fondul problemei este corect: se atenteazã deja la integritatea fizicã a populaþiei. Conform datelor prezentate de profesorul Cãtãlin Zamfir, în România avem peste 6,3 milioane de români cu venituri ce se situeazã sub pragul de sãrãcie, adicã sãraci lipiþi.
Ca populaþiei sã-i fie bine, trebuie, mai întâi, sã-i fie foame..., în þara pâinii!
Partidul România Mare a atras atenþia cu fiecare ocazie cã starea naþiunii se degradeazã, cã gradul de suportabilitate imprimat reformei cãtre niciunde duce la alienare ºi la excludere socialã. Am votat împotriva creºterii accizelor la carburanþi, pentru cã aceasta genereazã inflaþie, în fapt, creºteri în cascadã ale preþurilor, prin efectul
Valer Dorneanu
#140731
Vã mulþumesc, domnule coleg.
Din partea Grupului parlamentar P.D., domnul Adriean Videanu.
Adriean Videanu
#140855
## **Domnul Adriean Videanu:**
Domnule preºedinte, Domnule ministru,
Stimaþi colegi,
Rolul nostru ca partid de opoziþie este evident acela de a trage de mânecã ori de câte ori Guvernul nu-ºi onoreazã promisiunile electorale. Trebuie sã constat, domnul ministru, din nefericire, cã vã hrãniþi cu date statistice ºi încercaþi sã hrãniþi ºi populaþia þãrii cu aceleaºi date statistice.
ªi pentru cã a venit vorba tot de date statistice, vreau sã vã spun, domnule ministru, cã rata sãrãciei a crescut cu 14,3% în rândul familiilor cu peste 3 copii ºi cu peste 19% în rândul familiilor þãranului român.
Nu puteþi, domnule ministru, guverna uitându-vã înapoi ºi invocând neajunsurile guvernãrilor trecute. Poporul v-a ales sã guvernaþi în beneficiul lui ºi sã îi rezolvaþi problemele.
Politica fiscalã trebuie sã aibã la bazã principii economice ºi sã fie pusã în practicã prin decizii politice. Din nefericire, actuala politicã fiscalã are la bazã principii politice ºi este pusã în practicã în interesul clientelei economice.
Cum puteþi justifica, domnule ministru, mãsuri de politicã fiscalã distorsionante Ñ ºi v-aþi angajat în faþa Fondului Monetar Internaþional sã nu luaþi astfel de mãsuri Ñ, sã scutiþi de aproape 6 mii de miliarde agenþi economici privaþi de plata datoriilor faþã de bugetul statului? Cum puteþi explica, domnule ministru, în faþa pensionarilor, cãrora le-aþi promis cã le veþi recorela pensiile ºi le veþi indexa, pãstrându-le puterea de cumpãrare, cu nivelul inflaþiei?
Aceastã promisiune electoralã nu aþi onorat-o ºi tot acelaºi Guvern se angajeazã în acordul cu Fondul Monetar Internaþional cã nu va recorela pensiile ºi nici mãcar nu va pãstra puterea de cumpãrare a pensionarilor, indexând-o cu nivelul de inflaþie.
Cum puteþi explica ºomerilor, cãrora le-aþi promis cã le veþi da un ajutor de ºomaj la 60% din ultimul salariu pe care l-au avut, ºi, acum, printr-o politicã egalitaristã, indiferent de contribuþia cetãþeanului, acesta primeºte acelaºi nivel al ajutorului de ºomaj?
Domnule ministru, impozitarea, politica fiscalã trebuie sã rezolve cele douã probleme, ºi anume: aducerea cãtre bugetul statului a resurselor necesare onorãrii problemelor bugetare, pe de o parte, dar, pe de cealaltã parte, trebuie sã creeze un climat economic favorabil dezvoltãrii sectorului privat. Nu se realizeazã acest lucru, pentru cã, prin politica fiscalã actualã, în care impozitaþi excesiv munca ºi nu impozitaþi suficient capitalul, este imposibil, în opinia Partidului Democrat, sã menþineþi un impozit pe dividende de 5%, polarizând populaþia þãrii între o categorie micã de îmbogãþiþi ºi o categorie mare, o masã mare de oameni sãrãciþi, ajunºi în pragul sãrãciei limitã, sãrãciei lucii.
Valer Dorneanu
#145572
Aþi vorbit 8 minute, stimate coleg.
Urmeazã, din partea Grupului parlamentar naþional liberal, domnul Dan Ruºanu.
Dan-Radu Ruºanu
#145719
## **Domnul Dan-Radu Ruºanu:**
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnule ministru al finanþelor,
Uitându-vã înapoi, trebuie sã recunoaºteþi cã în decembrie Õ96 impozitul pe profit era de 38%, iar în decembrie 2000 era de 25%; cã în decembrie Õ96 impozitul pe salarii, maximal, era de 45%, ºi în decembrie 2000 era de 40%; cã în decembrie Õ96 impozitul aferent veniturilor din exporturi era de 38%, ºi în decembrie 2000 era de numai 5%.
De asemenea, domnule ministru, nu trebuie sã vã disociaþi foarte tare de fosta guvernare, pentru cã sunteþi unul dintre cei 15 mii de specialiºti, trimis în septembrie 1997 la Banca Mondialã.
Dan-Radu Ruºanu
#146430
Aº vrea sã vã spun acum cã pachetul de legi fiscale iniþiat de Guvern ºi aprobat de majoritatea parlamentarã în ultima perioadã determinã o creºtere aberantã a fiscalitãþii ºi vine în contradicþie flagrantã cu Programul de guvernare al P.S.D.-ului. Nu numai cã nu s-a redus taxa pe valoarea adãugatã la produsele alimentare, aºa cum se preciza în mod expres în capitolul rezervat fiscalitãþii, dar actualul Guvern aplicã taxã pe valoarea adãugatã ºi la produse ºi servicii care nu erau impozitate pânã acum: construcþiile de locuinþe, consolidarea ºi reabilitarea locuinþelor existente, elementele infrastructurii feroviare, servicii turistice pentru beneficiarii strãini a cãror contravaloare se încaseazã în valutã, în contradicþie cu ceea ce afirma domnul ministru Dan Matei Agathon privind turismul ca prioritate naþionalã ºi, implicit, ieftinirea serviciilor în acest domeniu, România având la aceastã orã cele mai ridicate preþuri comparativ cu vecinii noºtri: Turcia, Ungaria, Bulgaria.
Este adevãrat cã în contrapartidã, domnule ministru, cu aceste modificãri, prin care se impoziteazã operaþiunile menþionate mai sus, Ministerul de Finanþe vine ºi cu o relaxare fiscalã, acordând scutiri de taxã pe valoarea adãugatã pentru livrãrile de organe, pentru laptele ºi sângele uman ºi pentru servicii legate direct de practicarea educaþiei fizice.
Cea mai aberantã prevedere a legii se referã, însã, la aplicarea taxei pe valoarea adãugatã la taxa de drum, în concepþia alambicatã a Ministerului de Finanþe ºi a domnului ministru Tãnãsescu, a cãrui prezenþã, de data aceasta, în salã este o plãcere pentru mine, cã, de cele mai multe ori, nu participã la ºedinþele Parlamentului ºi la interpelãri, decât prin purtãtorul sãu de cuvânt, domnul Florin Georgescu, cãruia trebuie sã-i recunosc poziþia ingratã, cã un profesionist de talia dânsului sã fie obligat sã susþinã ºi sã argumenteze aberaþiile fostului sãu subaltern. Deci, domnule, Ministerul Finanþelor încearcã sã explice aceste aberaþii prin directivele europene ºi armonizarea legislaþiei din România cu cea din Uniunea Europeanã.
## Domnule ministru,
Orizontul de timp cel mai apropiat pentru armonizarea legislaþiei din România cu cea din Uniunea Europeanã este anul 2007, ºi spun ”cel mai apropiatÒ pentru cã Polonia, care are termen limitã 2004, a solicitat amânarea lui cu încã 4 ani, iar domnul preºedinte Dorneanu, care a fost de curând în Polonia, poate sã susþinã sau sã infirme acest lucru.
Valer Dorneanu
#151378
Mulþumesc, stimate coleg, aþi vorbit 6 minute. Urmeazã reprezentantul U.D.M.R., domnul Winkler.
Winkler Iuliu
#151506
## **Domnul Winkler Iuliu:**
Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Distinºi colegi,
Domeniul politicii fiscale ºi bugetare este un domeniu deosebit de important, dar, în acelaºi timp, ºi foarte sensibil al activitãþii oricãrui guvern, deoarece rezultatele palpabile ale aplicãrii acestor politici sunt resimþite imediat de cãtre populaþie.
De asemenea, promisiunile ºi angajamentele din acest domeniu sunt foarte uºor de monitorizat atât prin efectele îndeplinirii sau neîndeplinirii acestora, efecte care sunt resimþite la nivelul populaþiei, al agenþilor economici, al funcþionãrii autoritãþilor administraþiei publice locale ºi centrale, cât ºi prin atenþia pe care media ºi analiºtii economici o acordã domeniului amintit. Uniunea Democratã Maghiarã din România, prin deputaþii ºi senatorii membri în comisiile de specialitate ale celor douã Camere ale Parlamentului României în actualul ciclu parlamentar, dar ºi prin demnitarii, membri ai Guvernului, în ciclul parlamentar precedent, a urmãrit consecvent punerea în practicã, atunci, prin acte ale Guvernului ºi prin procesul de legiferare, iar acum, în mod preponderent, prin contribuþia la actul legislativ, a obiectivelor cuprinse în Programul Uniunii, obiective legate primordial de crearea unui mediu economic stabil ºi stimulativ pentru funcþionarea agenþilor economici, de instituire a unui sistem echitabil de impozitare ºi taxare a contribuabililor, de asigurare a unei dezvoltãri locale armonioase ºi echilibrate, cu luarea în considerare a specificitãþilor economice, geografice, sociale ºi de altã naturã, de materializare a descentralizãrii administrative ºi financiare, prin stabilirea nivelului de decizie cât mai aproape de cetãþean ºi asigurarea resurselor necesare punerii în practicã a deciziei.
O privire realistã asupra realitãþilor româneºti ne aratã faptul cã multe dintre aceste obiective se regãsesc în intenþiile declarate ale fiecãrei formaþiuni politice din Parlamentul României, ºi, evident, cã o parte dintre ele aºteaptã încã un cadru legislativ adecvat ºi o punere în practicã în interesul societãþii.
Referitor la cadrul legislativ care reglementeazã domeniul financiar, fiscal ºi bugetar din România, constatãm cu uºurinþã importanþa unor acte normative aflate în diferite stadii de legiferare, respectiv adoptate deja în actuala sesiune parlamentarã. Astfel, actele normative privind impozitul pe venit, taxa pe valoarea adãugatã, impozitul pe profit, regimul accizelor, finanþele publice, precum ºi impozitele ºi taxele locale au fost ºi sunt analizate ºi dezbãtute de membrii grupurilor parlamentare ale U.D.M.R, amendamentele noastre formulate fiind în concordanþã cu obiectivele Uniunii, mai sus-enunþate.
Valer Dorneanu
#158051
Mulþumesc, domnule coleg. Aþi vorbit 8 minute. Începem al doilea tur.
Are cuvântul, din partea P.S.D.-ului, domnul deputat Horia Neamþu.
Horia-Ion Neamþu
#158221
## **Domnul Horia-Ion Neamþu:**
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,
Este mai mult decât evident faptul cã moþiunea pe care o dezbatem astãzi reprezintã o acþiune politicianistã, menitã sã atragã cu orice preþ atenþia asupra partidelor semnatare, partide mãcinate în prezent de serioase probleme interne.
Cele douã partide semnatare nu precupeþesc nici un efort pentru a atrage atenþia asupra lor, erijându-se în ”apãrãtorii populaþieiÒ, în ghilimele, evident, uitând complet de mãsurile antipopulare în domeniul fiscal pe care le-au adoptat în anii în care au deþinut portofolii-cheie în guvernele coaliþiei din perioada 1996Ð2000. Aº menþiona, în acest sens, numai douã dintre aceste mãsuri, cum ar fi: uniformizarea cotei de T.V.A. la 19%, renunþându-se la cotele reduse de T.V.A. care se aplicau, în special, la produsele de primã necesitate, ceea ce a avut efecte negative asupra costului vieþii, în special pentru populaþia cu venituri reduse; ºi un alt aspect, creºterea cu peste 15% a contribuþiilor la Fondul de ºomaj, pensii ºi sãnãtate, ceea ce a fãcut ca, în prezent, acestea sã reprezinte încã un procent destul de ridicat.
Deºi politicienii în cauzã par sã fi uitat complet aceste mãsuri, populaþia nu a uitat deloc ºi a apreciat la justa valoarea modul în care guvernarea din perioada 1996-2000 a condus þara, aducând, cu ocazia alegerilor din 2000, partidele în cauzã la procentele cunoscute de astãzi.
Se foloseºte undeva în conþinutul moþiunii termenul de ”demagogicÒ. Acest termen se potriveºte de minune semnatarilor moþiunii, la care se mai poate adãuga, fãrã teama de a greºi, ºi termenul de ”duplicitateÒ.
De ce fac aceste afirmaþii? Deoarece partidele semnatare ale moþiunii s-au angajat, în consens cu celelalte forþe politice din Parlament, pentru sprijinirea aderãrii României la Uniunea Europeanã. Acest proces de aderare la Uniunea Europeanã nu este, însã, un proces simplu, ci presupune negocieri intense ºi profesionale în vederea alinierii legislaþiei române la cea europeanã.
În vederea aderãrii þãrii noastre la Uniunea Europeanã, dupã cum bine se cunoaºte, pânã în anul 2004, trebuie negociate 30 de dosare, dintre care pânã în prezent au fost deschise 24 ºi închise 11. O serie din problemele invocate în moþiunea de astãzi fac obiectul unora dintre aceste dosare. Este evident cã în negocierile purtate, care nu sunt deloc simple, trebuie sã adoptãm, într-o mãsurã destul de mare, regulile celor spre care tindem.
Valer Dorneanu
#165109
Mulþumesc.
Aþi vorbit 6 minute, domnule coleg. Urmeazã domnul deputat Ludovic Mardari.
Ludovic Mardari
#165229
## **Domnul Ludovic Mardari:**
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
## Domnule ministru,
Încep prin a afirma cã nu ar fi rãu dacã Guvernul actual ar apela la istorie ºi chiar la Biblie în stabilirea unui nivel optim al fiscalitãþii în România.
Dacã ar avea curiozitatea sã deschisã Biblia, mai precis Evanghelia de la Luca, versetul 12, capitolul XVIII, ar fi mai mult decât edificat: ”Postesc de douã ori pe sãptãmânã, dau zeciuiala din toate câte câºtig.Ò Dupã cum se constatã, în urmã cu aproximativ 2000 de ani, statul încasa ca impozit zeciuiala.
În eventualitatea unei incursiuni în istoria României, ar afla cã, în jurul anului 1700, Constantin Vodã Brâncoveanu a practicat o fiscalitate deosebit de stimulativã. Foarte mulþi întreprinzãtori strãini au venit în Þara Româneascã pentru a-ºi desfãºura afacerile: creºterea animalelor, cultivarea meiului ºi a porumbului, producerea de miere ºi de vinuri, negoþ etc. S-au încasat în acea vreme la vistieria domneascã mult mai mulþi bani decât în oricare altã perioadã anterioarã. Drept urmare, turcii l-au poreclit pe domnitor ”Beiul de aurÒ.
Cu toate cã nu a urmat cursurile unei facultãþi de ºtiinþe economice, ºansã pe care a avut-o, dupã aproximativ 300 de ani, actualul ministru al finanþelor, Brâncoveanu ºtia ceea ce domnul Tãnãsescu nu a avut posibilitatea sã înveþe nici mãcar din cãrþi, ºi anume: oaia nu trebuie jupuitã, ci doar tunsã, pentru a da lânã ºi altã datã.
Ludovic Mardari
#166733
Este adevãrat cã, în urmã cu 2000 de ani ºi chiar în urmã cu 300 de ani, nevoile sociale care trebuiau sã fie acoperite de stat erau cu mult mai reduse. Tot atât de adevãrat este cã, în prezent, complexitatea, amplitudinea ºi diversitatea activitãþilor economice sunt mult mai mari, ca urmare ºi sursele de colectare a impozitelor, a taxelor sunt cu totul altele.
Începând din anul 1990, toate formaþiunile politice venite la putere au fãcut diverse promisiuni în timpul campaniilor electorale, printre care, fãrã excepþie, ºi reducerea fiscalitãþii. Dupã anunþarea rezultatelor alegerilor, promisiunile s-au ºters din memoria câºtigãtorilor. Cu alte cuvinte, preluarea puterii s-a fãcut prin pãcãlirea electoratului. Programele electorale au fost înlocuite cu programe de guvernare primite din exterior, de obicei de la F.M.I., de la Banca Mondialã etc.
Dupã mai bine de doisprezece ani, rezultatele acestor guvernãri stârnesc grave nemulþumiri în rândurile celei mai mari pãrþi a populaþiei.
În 16 aprilie acest an, am fãcut o declaraþie politicã în Camera Deputaþilor, care ar putea avea titlul ”P.S.D. submineazã relansarea economiei naþionaleÒ. Vorbeam de intenþia Guvernului de a mãri fiscalitatea, datoritã acordurilor pe care le-a semnat cu F.M.I. ºi Banca Mondialã în cursul anului 2001.
Iatã cã intenþiile se transpun în realitate. Dupã Legea referitoare la taxa pe valoarea adãugatã, care prevede introducerea de T.V.A. în turism ºi construcþia de locuinþe, se vor construi probabil cu 19% mai puþine case în România Ñ relativ recent a trecut de Camera Deputaþilor ºi va trece curând ºi de Senat Legea impozitului pe profit. Cele mai importante facilitãþi fiscale de care au beneficiat I.M.M.-urile vor dispãrea. De asemenea, se vor diminua cele aplicate în cazul zonelor defavorizate. Va creºte impozitul pe profit la activitãþile de export.
Sã nu uitãm apoi ºi alþi factori care întreþin senzaþia de sufocare fiscalã: 1) impozitul pe salarii este unul dintre cele mai mari din lume; 2) agenþii economici, pe lângã faptul cã trebuie sã plãteascã o serie de taxe legate de activitãþile curente, trebuie sã facã faþã ºi unor taxe ocazionale, de ordinul milioanelor sau zecilor de milioane, taxe care, datoritã periodicitãþii lor, pot fi catalogate ca fiscalitate indirectã, cum ar fi: înlocuirea, din când în când, a caselor de marcat, preschimbarea certificatului de înmatriculare, unificarea codului fiscal cu certificatul de înmatriculare etc.; 3) impozitele pe imobile cresc în fiecare an cel puþin cu valoarea inflaþiei; 4) aberaþia introdusã recent de Guvern în cazul combustibililor auto, respectiv aplicarea T.V.A. ºi la taxa de drum, precum ºi la fondul de recuperare a datoriilor fostei Companii Române de Petrol, cum s-ar spune apare o noutate absolutã Ñ taxa la taxã sau taxã pe taxã; 5) continuarea jafului în domeniul banilor publici, prin anularea clientelarmafiotã a datoriilor cãtre buget, prin arierate preluate la datoria publicã, prin acoperirea furturilor din bãnci etc., toate aceste sume dorindu-se a fi asigurate prin fiscalitate.
Valer Dorneanu
#171339
Aþi vorbit 8 minute.
Din partea Partidului Social Democrat, ia cuvântul domnul Aurel Gubandru.
Poftiþi, domnule deputat!
Aurel Gubandru
#171494
## **Domnul Aurel Gubandru:**
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnilor miniºtri,
Apreciez strãdania partidelor iniþiatoare de moþiuni de a-ºi pãstra cadenþa pe care ºi-au propus-o, atunci când, cuminþi, în decembrie 2000, au luat loc în banca opoziþiei. Sigur cã acest loc este neplãcut sã îl ocupi dupã patru ani de control al puterii ºi aceasta cu atât mai mult cu cât rândurile sunt subþiri, iar numãrul celor de pe rând scade sistematic.
Este greu sã fii în opoziþie când cei de la putere, vezi aici P.S.D.-ul, au realizãri vizibile pentru oricine, cât de cât cunoscãtor într-ale economiei.
Aurel Gubandru
#172202
Îþi voi spune unde!
Partidul Democrat este deranjat cã P.S.D.-ul face o adevãratã protecþie socialã ºi nu vine cu promisiuni demagogice ºi sforãitoare, pe care acest minuscul partid le face în campania electoralã, pentru cã vreau sã vã spun cã dumnealor sunt veºnic în campanie electoralã.
Partidul Democrat nu doreºte concurenþi în Internaþionala Socialistã, dar se cunoaºte dictonul românesc ”De ce þi-e fricã, nu scapi niciodatãÒ.
În 1996 aþi câºtigat alegerile, minþindu-i pe români cã P.D.S.R.-ul a realizat o creºtere economicã nesãnãtoasã, ºi aþi dezvoltat împreunã cu cei 15.000 de specialiºti o serie întreagã de teorii în acest sens, dar a venit rândul sã guvernaþi ºi sã realizaþi cu deosebit succes o descreºtere economicã sãnãtoasã. Nivelul de trai ºi puterea de cumpãrare au scãzut în cei patru ani de guvernare de dreapta ca dupã un rãzboi nimicitor. Oamenii, în disperarea lor, au hotãrât în anul 2000 sã sancþioneze drastic aceste partide, iar scorurile electorale sunt elocvente în acest sens.
P.S.D.-ul, consecvent politicilor sale coerente ºi promovate de adevãraþi specialiºti în economie, a revenit la guvernare convins fiind de faptul cã numai creºterea economicã poate salva derapajul României, declanºat de fosta putere de dreapta.
Creºterea economicã din 2001 a condus specialiºtii mai sus-menþionaþi la extraordinara gãselniþã potrivit cãreia creºterea economicã a Guvernului Adrian Nãstase este nesãnãtoasã. Probabil cã ori nu înþelegeþi, iar eu sunt sigur de acest lucru, ori sunteþi de rea-credinþã, ºi aceasta este vizibilã pentru oricine.
Cât despre stocurile din economie, cred cã lecþia pe care v-a predat-o domnul ministru Tãnãsescu este suficientã pentru a înþelege ceva despre acest concept economic.
Aceeaºi teorie, domnilor de la P.N.L. ºi P.D., aþi dezvoltat-o în legãturã cu înnãbuºirea ”dezvoltãrii clasei mijlociiÒ, dar uitaþi un lucru elementar: în perioada Ô96-2000, numãrul I.M.M.-urilor a scãzut cu peste 80%, datoritã
politicii falimentare promovatã de guvernarea P.D.-P.N.L.P.N.Þ.
În domeniul susþinerii întreprinzãtorilor mici ºi mijlocii, în 1996, i-aþi pãcãlit. Vã asigur cã nu veþi mai reuºi acest lucru ºi în 2004.
Valer Dorneanu
#175463
Mulþumesc, domnule coleg. Aþi vorbit 6 minute. Stimaþi colegi,
Având în vedere cã programul a cam trecut de ora 20.00, v-aº propune sã ne oprim, dupã ce îi voi da cuvântul reprezentantului Partidului România Mare, bineînþeles dacã nu va fi contestat acest drept de colegul dumnealui, care o sã spunã cã vorbeºte în afara programului de lucru!
Aveþi cuvântul, domnule Bolcaº.
Augustin Lucian Bolcaº
#175872
## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**
Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,
Voi fi mai scurt decât vã puteþi imagina.
Am asistat la o dezbatere care a pus bazele unor adevãruri. Da, este adevãrat: degringolada fiscalitãþii a început în timpul guvernãrii anterioare! Nu-mi plac cifrele, dar am adunat acte normative emise în perioada guvernãrii anterioare care demonstreazã, mãcar prin numãrul dacã nu ºi prin conþinutul lor, cã atunci a început degringolada fiscalitãþii. Dar am adunat acelaºi numãr ºi aceeaºi cantitate de acte normative care demonstreazã cã aceastã degringoladã a fost continuatã.
Existã titluri care vorbesc de o continuitate. În 9 ani, salariile au crescut de 17 ori, preþurile de 196 de ori, iar taxele de 50 de ori. ªi atunci care este poziþia noastrã în raport de aceastã moþiune?! Este facil ºi este un joc de copii sã aruncãm mingea rãspunderii numai asupra guvernãrii anterioare.
Domnilor guvernanþi actuali, deja aveþi aproape doi ani de guvernare. Nu ºtiu dacã este mijlocul ei sau sfârºitul ei. Aþi îmbãtrânit la guvernare ºi este timpul sã vã maturizaþi ºi sã vã asumaþi rãspunderile, pentru cã un buget întemeiat pe o fiscalitate ce reprezintã o treime din totalul veniturilor este un buget ºubred, firav ºi nu se bazeazã pe o realã impulsionare a economiei.
Mã intereseazã în aceastã moþiune nu atât cifrele, nu atât cine a fost de vinã, ci cine este acum de vinã, pentru cã vã emit un alt titlu, ºi asta intereseazã pe alegãtorii noºtri. Din preþul parizerului, statul papã jumãtate. Asta este fiscalitatea pentru cetãþean!
ªi, atunci, eu spun: existã o rãspundere ºi rãspunderea este, în primul rând, pentru continuarea nechibzuitã a unei politici ce a fost începutã, o continuare nechibzuitã pe care Partidul România Mare a denunþat-o, votând împotriva constituirii bugetelor pe aceastã bazã ºubredã a veniturilor. Existã o rãspundere a actualilor guvernanþi, care trebuie stabilitã printr-o moþiune, în legãturã cu faptul cã nimeni nu a încercat sã contureze rãspunderea ce astãzi, cu uºurinþã, ºi ãsta este adevãratul politicianism, se paseazã în curtea guvernãrii anterioare.
Valer Dorneanu
#179042
Reprezentanþii Partidului Social Democrat, care au mai rãmas, au renunþat sã ia cuvântul.
Dau, în final, cuvântul domnului ministru Tãnãsescu.
Mihai Nicolae Tãnãsescu
#179218
## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu:**
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Aº vrea, pe scurt, sã rãspund la unele formulãri care au fost fãcute de cãtre reprezentanþii opoziþiei, vizavi de susþinerea acestei moþiuni simple.
De la bun început, aº vrea sã fac afirmaþia cã ºtim cã fiscalitatea în România, la ora actualã, este o fiscalitate mai mare decât în alte þãri. Plecând de la acest lucru, un lucru pe care l-am moºtenit, am fãcut eforturi ca sã diminuãm aceastã fiscalitate ºi, nu numai cã le-am fãcut, le vom continua. Este absolut necesar ca reducerea fiscalitãþii sã conducã la o ameliorare a economiei româneºti.
Nu vreau sã intru în amãnunte din ce cauzã am ajuns la aceastã fiscalitate, nu vreau sã fac referiri la ce a fost în trecut, mã voi referi la ce vom face noi ca aceastã fiscalitate, într-adevãr, sã fie mai micã.
Este foarte clar cã fiscalitatea pe forþa de muncã este o fiscalitate, comparativ cu alte þãri, mai ridicatã. Ce am fãcut? Am redus-o cu 4 procente într-un an ºi jumãtate,
o vom mai reduce cu cel puþin 5 procente în anul 2003 ºi cu alte 5Ñ7 procente în 2004, în aºa fel încât ea sã ajungã la nivelul normal existent în absolut toate þãrile europene, de aproximativ 40Ñ45%.
În al doilea rând, este foarte clar cã fiscalitatea pe forþa de muncã individualã va fi scãzutã în anii care urmeazã, dar aceastã reducere a fiscalitãþii trebuie sã fie foarte bine balansatã, ea trebuie sã aibã în vedere exact modul în care se efectueazã cheltuielile publice. O reducere a fiscalitãþii trebuie sã aibã în vedere faptul cã cheltuielile publice, ºi ele, trebuie diminuate.
Am fãcut referire, în cuvântul meu anterior, la faptul cã gradul de fiscalitate la nivelul anului 2001 a fost mai mic decât gradul de fiscalitate la nivelul anului 2000.
Aº vrea sã vã spun, stimaþi colegi, cã mãsurile legislative care au fost discutate, ºi aºa de mult discutate în contradictoriu, vor conduce la o diminuare a fiscalitãþii. ªi am sã vã dau doar un exemplu: faptul cã prin Legea privind taxa pe valoarea adãugatã am obþinut derogare de la Uniunea Europeanã sã majorãm plafonul care nu va fi supus acestei taxe de la 125 de milioane de lei la 50.000 de euro. Fac o parantezã aici: în þãrile Uniunii Europene limita aceasta este de 20.000 de euro, deci am obþinut aceastã derogare de la 20.000 la 50.000 de euro, respectiv 1,5 miliarde de lei aproximativ care va conduce la faptul cã un numãr foarte mare de cetãþeni nu vor plãti taxã pe valoare adãugatã. Acest lucru va conduce la un minus de venituri bugetare. Acest lucru va conduce la o reducere a gradului de fiscalitate.
Valer Dorneanu
#184756
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimaþi colegi,
Mulþumesc, domnule ministru.
Aþi ascultat ºi rãspunsul Guvernului ºi pe toþi colegii noºtri care au participat la dezbateri.
V-aº propune sã ne pronunþãm cu privire la moþiune, prin vot deschis, cu ridicare de mâini.
Supun, cu aceste precizãri, votului dumneavoastrã moþiunea promovatã de colegii noºtri de la Partidul Naþional Liberal ºi Partidul Democrat.
Cine este pentru? 96 voturi pentru.
Împotrivã? 181 voturi împotrivã.
Valer Dorneanu
#185289
Abþineri? Nici o abþinere.
Cu 181 voturi împotrivã, 96 pentru, moþiunea a fost respinsã.
Cu aceasta, declar închisã ºedinþa noastrã de astãzi.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 20,37._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#185478
Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 95/13.VI.2002 conþine 32 de pagini.**
Preþul 29.728 lei

Cum s-a ajuns la acea creºtere a fiscalitãþii, de la 26,6 la 29,5, în patru ani, pe timpul guvernãrii dumneavoastrã? În primul rând, prin introducerea de accize la noi grupe de produse, cum ar fi bãuturile rãcoritoare ºi apa mineralã, ºi prin majorarea celor existente, apoi prin introducerea celebrei taxe ”BãsescuÒ, de drumuri, de asemenea, prin majorarea, reþineþi, a taxei pe valoarea adãugatã, tocmai dumneavoastrã care veniþi acum sã ne propuneþi micºorarea ei, taxa pe valoarea adãugatã la bunuri ºi servicii de bazã în consumul populaþiei, care pe timpul de dinainte de 1997 era de 0% la pâine ºi la energia electricã ºi termicã, de 11% la bunurile de mare greutate specificã în bugetul de familie, cum ar fi: laptele, produsele lactate, carnea ºi produsele din carne. Aþi crescut aceste cote la 19%, concomitent cu coborârea taxei pe valoarea adãugatã, care era de 22%, la câteva grupe de produse pe care o familie ºi le procurã cam o datã sau de douã ori în viaþã, gen televizoare, aparaturã electronicã, frigidere, instrumente muzicale ºi aºa mai departe, adicã, aþi procedat, potrivit unei practici a lui Ceauºescu de prin anii Õ80. Umbla atunci o vorbã de spirit care suna cam aºa: dumneavoastrã aþi scumpit alimentele esenþiale în consumul populaþiei: pâinea, zahãrul, laptele ºi produsele lactate, carnea ºi produsele din carne, care aveau taxã pe valoarea adãugatã, repet, de 0 sau de 11%, ºi aþi ieftinit cele de-ale gurii, adicã saxofoanele, clarinetele, muzicuþele, trompetele ºi alte instrumente de suflat, care aveau 22% T.V.A. ºi l-aþi coborât la 19%, în acest fel, zicând cã faceþi protecþie socialã. ªi, ca niºte veritabili ”haiduci de dreaptaÒ care sunteþi, aþi procedat mai departe, dupã ce aþi luat de la cei sãraci, trebuia sã daþi la cei bogaþi, ale cãror interese le reprezentaþi, respectiv cei care trãiesc din fructificarea capitalului. Aþi coborât cu ceva impozitul pe profit. L-am coborât ºi noi, în perioada guvernãrii 1993 Ñ 1996, de la 45% la 38%, dar, reþineþi, dumneavoastrã nu l-aþi coborât de la 38% la 22%, cât ar fi media între cota generalã ºi cea de exporturi practicatã din anul 2000, l-aþi coborât la circa 31%, pentru cã era 38% cota de impozit pe profit, dar era 25% în agriculturã ºi în ramurile conexe agriculturii, existau încã numeroase scutiri în anumite domenii,

Cuprins

Stenograma

Dezbateri procedurale asupra Propunerii legislative privind profesia de inginer. (Retrimisã comisiei.)

Dezbateri asupra proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naþional Anticorupþie

Dezbateri asupra moþiunii semnate de 54 deputaþi aparþinând grupurilor parlamentare ale P.N.L. ºi P.D. având ca temã ”FiscalitateaÒ. (Supunerea la vot. Respingerea moþiunii.)

Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite