Mihai Ungheanu

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Voi intra direct Ón tem„. Œn 2004 se vor Ómplini 15 ani de la sacrificiile din Decembrie 1989, dar metoda dosarului politic tr„ie∫te o nou„ via˛„. Dezideratul concilierii, al concordiei na˛ionale, afirmat at‚t de des de voci importante din corul opiniei publice ∫i politice, a r„mas un deziderat oarecare. Membrii societ„˛ii rom‚ne∫ti mai sunt Ómp„r˛i˛i, la 14 ani de la marele eveniment, Ón buni ∫i r„i, Ón dezirabili ∫i indezirabili, Óntr-un fel care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/5.XII.2003 sfideaz„ bunul-sim˛ ∫i op˛iunile opiniei publice. O îCarte alb„ a Securit„˛ii“ ∫i-a propus Ón 1996 s„ ne arate o sum„ de scriitori exemplari, prin moralitate ∫i anticomunism, ∫i al˛ii opu∫i, imorali ∫i slabi fa˛„ de comunismul cu care au colaborat. Ni∫te note informative scrise de persoane care nu Ón˛elegeau ce aud ∫i ce v„d, cu mari greut„˛i de exprimare, nu aveau, Óns„, cum s„-∫i dea seama de complexitatea vie˛ii literare ∫i a personalit„˛ilor ei. Dup„ o astfel de carte, un mozaic de texte infirme, poetul Nichita St„nescu ar fi f„cut parte dintre cei r„i. Familia poetului a protestat ∫i al„turi de ea ∫i revista îRom‚nia Mare“, pentru c„ era vorba despre o inep˛ie. Cartea era imoral„. Contribuie la aceast„ stare de spirit ∫i omologarea Legii Ticu Dumitrescu, aplicat„ str‚mb din plecare, dar mai ales de C.N.S.A.S.-ul, care vrea s„ devin„ arbitru cu drept de veto Ón problemele morale ale culturii ∫i politicii rom‚ne∫ti. Avem p‚n„ acum mai multe cazuri Ón care cei victimiza˛i de C.N.S.A.S. au ripostat conving„tor, ar„t‚nd c„ institu˛ia func˛ioneaz„ defectuos, ba chiar partizan. Este ∫i jenant„ ∫i de-a dreptul repulsiv„ pasiunea unor membri ai C.N.S.A.S. de a face pe justi˛iarii, pe acuzatorii publici, fa˛„ de personalit„˛i Ón v‚rst„, afirmate, ale clasei culturale ∫i politice rom‚ne∫ti, care sunt uneori Ón imposibilitatea de a se ap„ra, cum a fost cazul r„posatului Dan Amedeo L„z„rescu ∫i a senatorului Mircea Ionescu-Quintus.. Cui folosesc aceste demasc„ri? La mijloc este un evident joc politic, de a Ón„lbi anumite fe˛e ∫i de a Ónnegri altele, Ón vederea influen˛„rii opiniei publice ∫i a vie˛ii politice. Fabrica de reputa˛ii partizane, tip C.N.S.A.S., a Ónregistrat un e∫ec masiv Ón momentul Ón care scriitorii Ion Caraion ∫i ™tefan Augustin Doina∫, Ónf„˛i∫a˛i p‚n„ atunci ca monumente de puritate literar„ ∫i mari con∫tiin˛e politice anticomuniste, au fost dezv„lui˛i ca devota˛i informatori prolifici ai Securit„˛ii. Din nou: cui folose∫te acest lucru? C‚t„ cheltuial„ de vorbe mari Ón leg„turi cu intransigen˛a moral„ a lui Ion Caraion ∫i ™tefan Augustin Doina∫ ∫i ce e∫ec ne-a oferit realitatea. C.N.S.A.S. se Óngrije∫te Óns„ s„ maculeze totul. Dac„ cele dou„ simboluri au c„zut prin implozie, C.N.S.A.S. a aruncat pe pia˛„ alte demasc„ri. A∫a-zisele dovezi ∫i Ónscen„ri dup„ care pre∫edintele Partidului Rom‚nia Mare, scriitorul Corneliu Vadim Tudor, ar fi f„cut poli˛ie politic„ au fost pulverizate. S-a montat Óns„ o alt„ Ónscenare. Cum c„ un alt membru, se zice, al P.R.M., pictorul, istoricul ∫i criticul de art„ plastic„ profesorul Raoul ™orban ar fi fost ∫i el informator al Securit„˛ii ∫i Ónc„ denun˛„tor al lui Lucian Blaga. Filiera r„ului r„m‚ne, dup„ cum vede˛i, neobosit„. Profesorul Raoul ™orban, c„rturar de peste 90 de ani, cunoscut ca salvator al ideilor, p‚n„ Ón anul 1944, îDrept Óntre popoare“, Yad Washem, ∫i un intransigent critic al separatismului maghiar din Rom‚nia, trebuia Óns„ s„ fie compromis Ón compensa˛ie ∫i s„ fie declarat Ón mod abuziv ∫i nerealist membru al P.R.M. Ac˛iunile C.N.S.A.S. nu sunt Ónt‚mpl„toare, credem noi.