Mihai Ungheanu

Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Mario Ovidiu Oprea (P.N.L.-P.D.) — despre Declara˛ia pre∫edintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, la adresa Rom‚niei; — Ion Moraru (P.S.D.) — declara˛ie politic„ intitulat„ îIntegritatea ∫i transparen˛a Ón func˛iile ∫i demnit„˛ile publice_versus_ personalul cabinetelor demnitarilor“; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — despre organizarea ∫i desf„∫urarea alegerii reprezentan˛ilor Rom‚niei Ón Parlamentul European; — Pete ™tefan (U.D.M.R.) — interven˛ie privind Legea nr. 247/2005, Capitolul îRenta viager„“; — Nicolae Neagu (P.N.L.-P.D.) — interven˛ie referitoare la votul uninominal; — Ion Toma (P.S.D.) — despre dreptul la locuin˛„; — Mihai Ungheanu (P.R.M.) — declara˛ie politic„ intitulat„ îIdentitatea ∫i imaginea Rom‚niei Ón cadrul Uniunii Europene“; — Mircea Gheorghe Mereu˛„ (P.N.L.-P.D.) — interven˛ie referitoare la Ónc„lcarea principiilor democra˛iei de c„tre pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale Sanitare Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor, Marian Avram; — Aurel Gabriel Simionescu (P.S.D.) — declara˛ie politic„ referitoare la situa˛ia social-economic„ a pensionarilor din Rom‚nia ∫i sistemul public de pensii; — Ivan Cismaru (P.N.L.-P.D.) — declara˛ie politic„ intitulat„ îAderare la Uniunea European„ la lumina opai˛ului“; — Liliana Lucia Tomoiag„ (P.S.D.) — despre efectele Legii nr. 10/2001 asupra actualilor proprietari ai caselor s„se∫ti; — Constantin G„ucan (P.R.M.) — comentarii privind discu˛iile purtate Ón ultimele sesiuni ale O.S.C.E. legate de: emigrare, proiectul politic ∫i economic european, partidele etnice etc.;

1.565 cuvinte

Discurs

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Integrarea Rom‚niei Ón Europa aduce Ón actualitate chestiuni l„sate p‚n„ acum Ón afara dezbaterii parlamentare. Una dintre ele prive∫te fizionomia Rom‚niei, imaginea ei, precum ∫i identitatea ˛„rii. Problemele de identitate ∫i de imagine sunt prioritare Ón actualul stadiu de evolu˛ie a Rom‚niei ∫i intr„ obligatoriu pe agenda parlamentarilor rom‚ni. R„spunderea pentru felul cum sunt profilate, propuse, expuse, impuse imaginea ∫i identitatea revine clasei politice rom‚ne∫ti. De 17 ani aceast„ clas„ politic„ Ó∫i ignor„ misiunea sau particip„, prin discursul s„u politic, la falsificarea ∫i la contorsionarea fizionomiei istorice a Rom‚niei. Acela∫i lucru Ól face ∫i Pre∫edintele Rom‚niei.

Pre∫edintele Rom‚niei, Traian B„sescu, a mai produs unul dintre panseurile sale lejere vorbind despre reformarea clasei politice rom‚ne∫ti. Domnia Sa consider„ foarte probabil îclasa politic„“ ca pe o pies„ de lego, pe care o sco˛i din angrenaj ∫i o Ónlocuie∫ti cu alta. Un procedeu cum ar fi Ónlocuirea unei bujii uzate cu o alt„ bujie. Œnlocuirea unor parlamentari cu al˛ii nu schimb„ Óns„ datele problemei. Cei noi pot fi la fel de inadecva˛i ∫i de nocivi ca ∫i cei de ieri. Cheia problemei este Ón alt„ parte _,_ iar o reformare a clasei politice depinde, Ón egal„ m„sur„, de reformarea presei, a societ„˛ii civile ∫i a sindicatelor. Care este atitudinea clasei politice din Rom‚nia fa˛„ de adev„r? Care este atitudinea acestei clase politice fa˛„ de istoria rom‚nilor, mai veche sau mai recent„? C‚t va mai participa la mascarada invent„rii imaginii unui trecut negru, contrazis„ de eviden˛e de neocolit, pentru a-∫i justifica prezen˛a pe scena politic„ ∫i, Ón fond, ignoran˛a politic„? Pentru unii Ónjur„tura politic„ este totul, ca ∫i folosirea unor etichete infamante precum comunism, ceau∫ism, securism, limb„ de lemn ∫i altele. Al˛ii, care nu sunt de acord cu astfel de pseudoargumente, n-au ripost„ fie din lips„ de curaj, fie din lips„ de preg„tire. S„r„cia de g‚nduri este Óns„ ∫i o s„r„cie de vocabular. Dac„ Ói vom Óntreba pe demagogii anticomunismului ce este comunismul, ce este ceau∫ismul, limba de lemn, ce este cu securitatea, vor vorbi vrute ∫i nevrute sau vor da din col˛ Ón col˛. Lipsa de preg„tire teoretic„ ∫i istoric„ sau cultural„ greveaz„ nu numai discursul politic curent, dar ∫i g‚ndirea politic„, doctrina politic„, proiectul politic. Cu asemenea st‚lpi de sus˛inere, cu ∫abloane nu se poate alc„tui o doctrin„ ∫i un proiect de lucru realist pentru Rom‚nia. Marasmul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 vie˛ii politice, criza politic„ Óntins„ pe mai multe paliere ale bietei democra˛ii rom‚ne∫ti, scandalurile la care suntem obliga˛i s„ asist„m zilnic au un serios punct de plecare Ón s„r„cia g‚ndirii politice rom‚ne∫ti, Ón folosirea cli∫eelor, Ón lipsa ei de stil ∫i, mai ales, Ón lipsa de adev„r. O via˛„ politic„ dreapt„, democratic„, nu se cl„de∫te pe minciun„. O justi˛ie adev„rat„ nu se poate constitui dac„ procesul ei originar, procesul ei de constituire a justi˛iei democratice rom‚ne∫ti, dup„ 1989, nu respinge ceea ce s-a Ónt‚mplat la T‚rgovi∫te Ón 1989, Ón care a fost un fals proces. O g‚ndire corect„ a evolu˛iei societ„˛ii rom‚ne∫ti nu mai poate accepta toate cli∫eele ideologice, inven˛iile propagandistice ieftine lansate la adresa Rom‚niei Ón timpul r„zboiului rece, cli∫ee care ni se ofer„ de peste 16 ani despre istoria postbelic„ a rom‚nilor chiar de c„tre politicienii ∫i parlamentarii rom‚ni. Trebuie s„ ∫tim ∫i ceea ce a fost represiv ∫i tragic, dar ∫i ceea ce a fost rezisten˛„ ∫i crea˛ie Ón cei 45 de ani de dup„ r„zboi. A reduce via˛a rom‚nilor doar la proiec˛ii negre este o minciun„ dilatat„, propagandistic„, care prie∫te demagogilor, celor care vor s„ fie anticomuni∫ti de profesie. Exist„ aceast„ categorie de oameni politici sau ai societ„˛ii civile, care au hot„r‚t c„ anticomunismul le apar˛ine ∫i c„ ei sunt spuma societ„˛ii rom‚ne∫ti. Anticomunismul este Ón Rom‚nia o profesie rentabil„, nenum„rate cariere s-au f„cut pe aceast„ demagogie.

În contextul ședinței