Stenogramă plen

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 26 februarie 2007, ∫edin˛a fiind condus„ de subsemnatul, asistat de colegii senatori Mihai Ungheanu ∫i Valentin Zoltán Puskás, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi este cea standard pentru ∫edin˛ele de luni, respectiv, lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 19,30.

Pe ordinea de zi avem declara˛ii politice, dezbaterea unor proiecte de lege, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea reprezentan˛ilor Executivului.

De la lucr„rile Senatului absenteaz„ motivat un num„r de 26 de parlamentari: 6 sunt membri ai Guvernului, 12 colegi sunt europarlamentari, 6 colegi sunt pleca˛i Ón delega˛ii, un coleg este Ónvoit — domnul senator Ion Basgan — ∫i un coleg — domnul senator Apostol Neculai — este Ón concediu medical.

Œnainte de a supune votului plenului Senatului programul de lucru ∫i ordinea de zi, v„ rog s„-mi permite˛i, potrivit cutumei Senatului, s„ intr„m Ón primul punct al ordinii de zi, respectiv declara˛ii politice.

La declara˛ii politice, din partea Grupului parlamentar Dreptate ∫i Adev„r P.N.L.-P.D. au fost Ónscri∫i mai mul˛i colegi senatori. Primul Ónscris pe list„ este domnul senator Oprea Mario-Ovidiu, pe care Ól invit la tribun„. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Distin∫i colegi ∫i onorat„ asisten˛„,

Dac„ ar fi s„ ne lu„m dup„ declara˛iile nedemne de acum dou„ zile ale pre∫edintelui Republicii Moldova,

Vladimir Voronin, declara˛ii pe drept cuv‚nt catalogate de presa noastr„ de azi ca fiind un atac f„r„ precedent la adresa Rom‚niei, atunci nu ne r„m‚ne dec‚t s„ constat„m, cu p„rere de r„u ∫i cu mare surprindere, c„ recenta aderare a ˛„rii noastre la Uniunea European„ s-a transformat, peste noapte, Ón co∫marul autorit„˛ilor de extrac˛ie bol∫evic„ de la Chi∫in„u.

Ne-am fi a∫teptat ca intrarea Rom‚niei Ón marea comunitate european„ s„ fie perceput„ la nivelul structurilor de stat ∫i de Guvern de dincolo de Prut ca o ∫ans„ istoric„ oferit„ Óntregii comunit„˛i rom‚ne∫ti, deocamdat„ separat„, ∫i nu prin voia ei, Ón dou„ state distincte, Ón care Óns„ tr„ie∫te unul ∫i acela∫i popor, de a aspira cu Óncredere la un viitor Ón care, organic ∫i pa∫nic, Ón respectul deplin al tuturor normelor de conduit„ ale Uniunii Europene, dar ∫i ale comunit„˛ii interna˛ionale, s„ se Ómplineasc„ dorin˛a de unire a tuturor rom‚nilor Óntr-unul ∫i acela∫i stat.

Chiar ∫i f„r„ a face parad„ de sentimente patriotice, pentru orice minte s„n„toas„ ∫i, mai ales, pentru orice om politic dedicat cauzei na˛iunii care l-a mandatat s„ o reprezinte, este c‚t se poate de limpede c„ unirea rom‚nilor este o lege inexorabil„ a mersului istoriei.

Din aceast„ perspectiv„, Ón opinia mea, problema nu este dac„, problema este c‚nd ∫i cum se va ajunge la deznod„m‚ntul absolut firesc, natural ∫i 100% legitim al reg„sirii, odat„ pentru totdeauna, a rom‚nilor Ón frontierele unuia ∫i aceluia∫i stat na˛ional. Repet, aceasta este judecata oric„rui om cu capul pe umeri. Nu vreau s„ las s„ se Ón˛eleag„ c„ actualii conduc„tori de la Chi∫in„u nu ar fi a∫a, Ón schimb, constat cu nedisimulat„ oroare c„ ei nu sunt nimic altceva dec‚t amarnice vestigii ale stalinismului, care a nenorocit, prin ocupa˛ie militar„, prin anexare teritorial„ ∫i prin impunerea cu de-a sila a unui regim politic Ómpotriva firii ∫i a naturii, at‚tea ∫i at‚tea popoare din Europa ∫i din Asia. Singura consolare este c„ aceste puseuri staliniste — cum altfel s„ caracterizez opiniile, de fapt, convingerile pre∫edintelui Voronin, conform c„ruia rom‚nii din Moldova, plasa˛i Óntre

Mul˛umesc, domnule senator.

Grupul parlamentar Dreptate ∫i Adev„r P.N.L.-P.D. mai are 27 de minute.

Œl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ion Moraru, Grupul parlamentar P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Ion Moraru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn ultima vreme, mai ales dup„ ce majoritatea confortabil„ a senatorilor a votat pentru mo˛iunea intitulat„ îMinciuna — adev„rul justi˛iei ministrului Macovei“, se fac, tot mai des, auzite unele voci prin care, Ón mod pur demagogic, se sus˛ine activitatea doamnei Macovei, f„r„ de care — vezi, Doamne! — nu se poate lupta contra corup˛iei.

Ace∫ti l„ud„tori de ocazie sus˛in, nici mai mult, nici mai pu˛in, c„ doamna Macovei este de˛in„torul absolut al adev„rului Ón acest domeniu. Situa˛ia se prezint„ cu totul altfel. Tocmai de aceea doresc s„ v„ re˛in aten˛ia asupra unei probleme legate de integritate ∫i transparen˛„ Ón func˛iile ∫i demnit„˛ile publice, care, iat„, nu intr„ Ón preocup„rile doamnei ministru Macovei.

Œn urm„ cu aproape un an, dup„ dezbateri intense Ón Senatul Rom‚niei, Ón ∫edin˛a din 19 aprilie 2006, a fost adoptat, cu 78 de voturi pentru, 2 ab˛ineri ∫i niciun vot Ómpotriv„, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

Proiectul legislativ a fost ini˛iat de un grup de senatori ∫i deputa˛i ai P.S.D. ∫i viza, Ón principal, reglementarea conflictului de interese ∫i a incompatibilit„˛ilor ∫i pentru personalul de la cabinetele demnitarilor.

Œn prezent, circa 2000 de persoane, care constituie personalul cabinetelor, se situeaz„ Ón afara reglement„rilor ce prev„d obliga˛ia de a depune declara˛ii de avere ∫i de interese.

Iat„ Óns„ c„, Ón ciuda declara˛iilor sfor„itoare privind integritatea ∫i corectitudinea ale∫ilor portocalii, dar ∫i Ón

desconsiderarea votului cvasiunanim dat de senatori, actul normativ a fost respins de parlamentarii puterii la Camera Deputa˛ilor.

Adversarii proiectului nostru, deputa˛ii puterii ∫i Guvernul din care face parte, Ónc„, ∫i doamna Macovei, au argumentat c„ func˛ionarii de la cabinetele mini∫trilor, ale secretarilor de stat, ∫efilor de agen˛ii guvernamentale ∫i ale altor demnitari — citez: înu ar avea exerci˛iul autorit„˛ii publice ∫i nu trebuie s„ se supun„ dec‚t Codului muncii“.

Mul˛umesc, domnule senator.

Grupul parlamentar P.S.D. mai are 25 de minute la dispozi˛ie.

O invit la tribuna Senatului pe doamna senator Verginia Vedina∫, Grupul parlamentar P.R.M. Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007

## **Doamna Verginia Vedina∫:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Voi aborda o chestiune legat„ de organizarea ∫i desf„∫urarea alegerii reprezentan˛ilor Rom‚niei Ón Parlamentul European.

Œn fiecare ciclu electoral au existat discu˛ii referitoare la modul discre˛ionar Ón care a fost contractat„ tip„rirea buletinelor de vot ∫i a altor formulare tipizate, utilizate Ón alegeri. S-a spus, de fiecare dat„, c„ alegerile, indiferent c„ e vorba de cele locale sau generale, reprezint„ o surs„ de Ónavu˛ire pentru clien˛ii puterii.

Mi-a∫ fi dorit ca acest lucru s„ nu se mai repete, cu at‚t mai mult cu c‚t, Ón acest an, Ón luna mai, Ói vom alege pe reprezentan˛ii no∫tri Ón Parlamentul European.

Mi-a∫ fi dorit ca actuala putere s„ dea dovad„ c„ respect„ spiritul reglement„rilor pe care le adopt„, exist‚nd — slav„ Domnului! — ∫i cadrul legal care reglementeaz„ regimul contractelor de achizi˛ie public„ pe baz„ de licita˛ie public„. Chiar ast„zi avem pe ordinea de zi, la punctul 12, Ónscris„ o lege pentru aprobarea unei ordonan˛e de urgen˛„ privind func˛ia de verificare a aspectelor procedurale aferente procedurii de atribuire a contractelor de achizi˛ie public„.

Dar se pare c„ a∫tept„rile noastre ∫i ale societ„˛ii, Ón ansamblul s„u, vor fi, ∫i de aceast„ dat„, tr„date. Din informa˛iile care se vehiculeaz„, contractele vor fi atribuite Ón mod direct, f„r„ licita˛ie, lucru care, indiferent c‚te eforturi am face, nu poate fi altfel calificat dec‚t ca o favorizare a clientelei politice, a grupurilor de interese nelegitime, despre care se tot face vorbire ∫i, Ón acest fel, de c‚∫tiguri fabuloase pentru acestea.

De aceea, m-am sim˛it datoare s„ atrag aten˛ia de la tribuna Parlamentului ∫i s„ rog actuala putere s„ respecte legile pe care ea Óns„∫i le-a promovat ∫i care au fost adoptate ∫i cu sprijinul nostru.

S„ d„m un semnal pozitiv fa˛„ de o veritabil„ lupt„ Ómpotriva corup˛iei ∫i nu doar s„ ne prefacem c„ ne lupt„m cu corup˛ia, pentru ca, p‚n„ la urm„, s„ fim Ónvin∫i de ea.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna senator. Grupul parlamentar mai are 12 minute.

Œl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Pete

™tefan, Grupul parlamentar U.D.M.R. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

suprafa˛„ s„ aib„ un venit la b„tr‚ne˛e, dup„ v‚rsta de 62 de ani.

Legea reglementeaz„ foarte clar ∫i scrie Ón articolele respective care sunt condi˛iile pentru acordarea acestei rente ∫i Ón special art. 11 se refer„ la dovada Ónstr„in„rii unde se spune c„ aceast„ Ónstr„inare se face prin actul de Ónstr„inare Óncheiat Ón form„ autentic„.

Sigur, sunt ∫i alte reglement„ri, inclusiv cele de v‚rst„ ∫i altele, dup„ care se acord„ renta viager„, dar eu m-a∫ opri la acest articol pentru c„ nu este pentru prima dat„ c‚nd, prin ordin al mini∫trilor, Ón normele metodologice se introduc articole care nu sunt Ón corelare cu legea de baz„, creeaz„ dificult„˛i, a∫ putea s„ spun c„ pur ∫i simplu opre∫te aplicarea legii sau chiar, mai mult, Óntoarce sau duce Óntr-o alt„ direc˛ie sensul legii respective.

Œn normele metodologice, la art. 5, ca o condi˛ie pentru acordarea rentei, alin. 1 lit. b spune a∫a: îpersoanele care doresc ∫i beneficiaz„ de rent„ trebuie s„ prezinte o copie dup„ actul de v‚nzare-cump„rare «intabulat»“.

Stima˛i colegi, cred c„ cei care au introdus acest cuv‚nt dup„ actul de v‚nzare-cump„rare, îintabulat“, nu au Ón˛eles care este procedura intabul„rii ∫i faptul c„ nu se intabuleaz„ Ón niciun caz actul de v‚nzare-cump„rare, ci se intabuleaz„ terenurile printr-un procedeu de studii ∫i schi˛e, dar ca s„ schimbe sensul legii ∫i s„ spun„ îintabulat“ Ón loc de îautentificat“ Ónseamn„ c„-i traseaz„ sarcin„ prin acest articol Ón special cump„r„torului.

Deci v‚nz„torul, pur ∫i simplu, nu poate s„ primeasc„ renta viager„ dac„ cump„r„torul nu intabuleaz„ terenul cump„rat.

Noi nu am conceput aceast„ lege Ón sensul de a-l condi˛iona pe v‚nz„tor vizavi de cump„r„tor, Ón niciun caz nu ne-am g‚ndit la faptul ca acela care vinde terenul ∫i respect„ toate condi˛iile din lege pentru acordarea rentei s„ fie condi˛ionat ∫i din partea cump„r„torului ca s„ se prezinte s„ intabuleze terenul.

Deci eu consider c„ aceast„ prevedere schimb„ sensul legii.

Œn teritoriu, ∫tiu foarte bine c„ este oprit„ Ónregistrarea vizavi de renta viager„, oamenii nu primesc aceste sume ∫i, de aici, de la aceast„ tribun„, atrag aten˛ia celor care au semnat, este vorba de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i de Ministerul Finan˛elor Publice, s„ corecteze aceast„ norm„ metodologic„ ∫i s„ treac„ Ón norme numai acele principii ∫i numai acele condi˛ii care sunt prev„zute Ón legea de baz„.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Nicolae Neagu, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, P.N.L.-P.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007

## **Domnul Nicolae Neagu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la un subiect pe care Ól vom aborda ∫i Ón cursul s„pt„m‚nii, direct, votul uninominal, adev„rata reform„ a clasei politice.

Au trecut 16 ani de la Revolu˛ia Rom‚n„ din Decembrie 1989, Ón care, r‚nd pe r‚nd, pre∫edin˛ii, parlamentele ∫i guvernele Rom‚niei s-au str„duit cu mai mult sau mai pu˛in succes s„ orienteze sistemul socialeconomic ∫i politic rom‚nesc de la totalitarismul comunismului de tip sovietic, spre democra˛ia pluripartidic„, spre economia de pia˛„ concuren˛ial„ ∫i privat„ ∫i spre mecanisme institu˛ionalizate pentru sus˛inerea social„ a celor care, defavoriza˛i fiind, diverse categorii socioprofesionale diferite, au suferit.

A fost o perioad„ de tranzi˛ie dificil„, greoaie, cu insuficient„ predictibilitate geopolitic„ ∫i care, din nefericire, nu s-a terminat Ónc„. Chiar dup„ 1996 Rom‚nia ∫i-a nuan˛at inten˛iile pro NATO ∫i pro Europa, ajung‚nd at‚t membru NATO, c‚t ∫i, cu succes, de altfel remarcabil, a revenit Ón familia european„ prin recunoa∫terea sa, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, ca membru al Uniunii Europene.

A fost o curs„ greoaie cu multe ezit„ri ∫i imperfec˛iuni legislative, cu insuficient„ responsabilitate a institu˛iilor fundamentale ale statului rom‚n, f„c‚ndu-∫i loc, inten˛ionat sau nu, ∫i multe neajunsuri sim˛ite ast„zi de toat„ suflarea rom‚neasc„ european„ ∫i nu numai.

Suntem Óns„ contra cronometru, Óntruc‚t acceptarea noastr„, ca membru al Uniunii Europene, oblig„ clasa politic„ rom‚neasc„, Ón totalitatea ei, ca, Óntr-un timp foarte scurt, s„ finalizeze reforma social„ economic„ ∫i politic„ necesar„ compatibiliz„rii noastre cu structurile europene.

Este preg„tit„, Ón Óntregime, actuala clas„ politic„ sau, mai corect pus„ Óntrebarea, este ea legitim„ Óntru totul sau nu, sunt sau nu sunt ale∫ii neamului de la nivel central sau local suficient de responsabili asupra sarcinilor care le revin, au ei t„ria, for˛a ∫i curajul s„ imprime ∫i s„ implementeze acele solu˛ii existente Ón democra˛iile europene Ónc‚t s„ vedem pu˛in„ birocra˛ie, s„ discut„m despre mai pu˛in„ corup˛ie ∫i s„ privim f„r„ team„ ∫i ipocrizie Ón ochii celor care ne aleg Ón speran˛a c„ a∫tept„rile lor de la aceast„ via˛„ ar fi posibil„?

V„ mul˛umesc, domule senator. Grupul parlamentar mai are 21 de minute.

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ion Toma,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Ave˛i cuv‚ntul.

Se preg„te∫te domnul senator Mihai Ungheanu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi pleac„ de la o Óntrebare simpl„.

Ce se Ónt‚mpl„ cu cei care au nevoie de o locuin˛„ ∫i nu posed„ resursele necesare pentru a-∫i achizi˛iona una?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 Œntrebarea mea se refer„ la categoria celor mai s„raci membri ai societ„˛ii c„rora venitul nu le permite accesarea unei scheme de creditare, nu posed„ surplusul constant necesar economisirii ∫i nu-∫i pot permite Ónchirierea unei locuin˛e de pe pia˛a liber„. Dreptul la locuin˛„ face parte din legisla˛ia privind drepturile omului ∫i este stipulat Ón ∫ase conven˛ii sau tratate interna˛ionale ratificate ∫i de Rom‚nia. Aceste acorduri sunt semnate ∫i asumate, a∫a cum rezult„ ∫i din Constitu˛ie, ∫i, prin urmare, statul rom‚n se oblig„ s„ Óndeplineasc„ Óntocmai ∫i cu bun„-credin˛„ obliga˛iile ce-i revin din tratatele la care este parte.

Œn legisla˛ia rom‚neasc„, dreptul la o locuin˛„ este prev„zut relativ explicit Ón Legea locuin˛ei nr. 14/1996, precum ∫i Ón Legea pentru prevenirea ∫i combaterea marginaliz„rii sociale, nr. 116/2002. Accesul liber ∫i neÓngr„dit la locuin˛„ este un drept al fiec„rui cet„˛ean. Realizarea locuin˛elor constituie un obiectiv major de interes na˛ional pe termen lung al administra˛iei publice centrale ∫i locale.

Lipsa unei politici coerente a Guvernului Ón ceea ce prive∫te locuin˛ele sociale se resimte acut ast„zi Ón Rom‚nia. Tot mai multe persoane care provin fie din loca˛ii institu˛ionalizate, fie din r‚ndul tinerilor c„s„tori˛i, fie din r‚ndul b„tr‚nilor nu au un acoperi∫ deasupra capului. Aceast„ dram„ cu consecin˛e grave asupra st„rii sociale o tr„iesc aproximativ 25.000 de chiria∫i afla˛i Ón situa˛ia conjunctural„ de a fi evacua˛i prin executare judec„toreasc„.

Incapacitatea fondului locativ construit de a prelua solicit„rile de locuin˛e sociale impune necesitatea urgent„ de asigurare a unui fond de locuin˛e de Ónchiriat la nivelul unor unit„˛i administrativ-teritoriale. Este adev„rat c„ potrivit legii prim„riile ar trebui s„ fie cele care solu˛ioneaz„ cererile numeroase pentru locuin˛e sociale.

Practic Óns„ la Óndem‚na primarilor nu exist„ solu˛ii, Óntruc‚t fondurile pentru locuin˛ele sociale sunt minime. Dimensiunea actual„ a fondului locativ la nivelul Óntregii ˛„rii este generat„ de nerespectarea cadrului legislativ de dezvoltare a construc˛iei de locuin˛e sociale, constituind un abuz pentru c„ duce la Ónc„lcarea dreptului persoanei Óndrept„˛ite de a beneficia de astfel de locuin˛e.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Grupul parlamentar mai are 21 de minute la dispozi˛ie. Œl invit la tribun„ pe domnul senator Mihai Ungheanu ∫i se preg„te∫te domnul senator Mircea Mereu˛„.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Integrarea Rom‚niei Ón Europa aduce Ón actualitate chestiuni l„sate p‚n„ acum Ón afara dezbaterii parlamentare. Una dintre ele prive∫te fizionomia Rom‚niei, imaginea ei, precum ∫i identitatea ˛„rii. Problemele de identitate ∫i de imagine sunt prioritare Ón actualul stadiu de evolu˛ie a Rom‚niei ∫i intr„ obligatoriu pe agenda parlamentarilor rom‚ni. R„spunderea pentru felul cum sunt profilate, propuse, expuse, impuse imaginea ∫i identitatea revine clasei politice rom‚ne∫ti. De 17 ani aceast„ clas„ politic„ Ó∫i ignor„ misiunea sau particip„, prin discursul s„u politic, la falsificarea ∫i la contorsionarea fizionomiei istorice a Rom‚niei. Acela∫i lucru Ól face ∫i Pre∫edintele Rom‚niei.

Pre∫edintele Rom‚niei, Traian B„sescu, a mai produs unul dintre panseurile sale lejere vorbind despre reformarea clasei politice rom‚ne∫ti. Domnia Sa consider„ foarte probabil îclasa politic„“ ca pe o pies„ de lego, pe care o sco˛i din angrenaj ∫i o Ónlocuie∫ti cu alta. Un procedeu cum ar fi Ónlocuirea unei bujii uzate cu o alt„ bujie. Œnlocuirea unor parlamentari cu al˛ii nu schimb„ Óns„ datele problemei. Cei noi pot fi la fel de inadecva˛i ∫i de nocivi ca ∫i cei de ieri. Cheia problemei este Ón alt„ parte _,_ iar o reformare a clasei politice depinde, Ón egal„ m„sur„, de reformarea presei, a societ„˛ii civile ∫i a sindicatelor. Care este atitudinea clasei politice din Rom‚nia fa˛„ de adev„r? Care este atitudinea acestei clase politice fa˛„ de istoria rom‚nilor, mai veche sau mai recent„? C‚t va mai participa la mascarada invent„rii imaginii unui trecut negru, contrazis„ de eviden˛e de neocolit, pentru a-∫i justifica prezen˛a pe scena politic„ ∫i, Ón fond, ignoran˛a politic„? Pentru unii Ónjur„tura politic„ este totul, ca ∫i folosirea unor etichete infamante precum comunism, ceau∫ism, securism, limb„ de lemn ∫i altele. Al˛ii, care nu sunt de acord cu astfel de pseudoargumente, n-au ripost„ fie din lips„ de curaj, fie din lips„ de preg„tire. S„r„cia de g‚nduri este Óns„ ∫i o s„r„cie de vocabular. Dac„ Ói vom Óntreba pe demagogii anticomunismului ce este comunismul, ce este ceau∫ismul, limba de lemn, ce este cu securitatea, vor vorbi vrute ∫i nevrute sau vor da din col˛ Ón col˛. Lipsa de preg„tire teoretic„ ∫i istoric„ sau cultural„ greveaz„ nu numai discursul politic curent, dar ∫i g‚ndirea politic„, doctrina politic„, proiectul politic. Cu asemenea st‚lpi de sus˛inere, cu ∫abloane nu se poate alc„tui o doctrin„ ∫i un proiect de lucru realist pentru Rom‚nia. Marasmul

Mul˛umesc, domnule senator.

Grupul parlamentar P.R.M. nu mai are dec‚t un minut. A˛i vorbit 11 minute.

Invit la tribuna Senatului pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alian˛ei P.N.L.-P.D., domnul senator Mircea Mereu˛„.

Ave˛i cuv‚ntul.

Se preg„te∫te domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Onora˛i invita˛i,

Œn calitate de membru al partidului care a nominalizat un premier, cu adev„rat performant ∫i preg„tit pentru a duce Rom‚nia acolo unde Ói este locul, adic„ Ón r‚ndul statelor dezvoltate din Uniunea European„, sunt dator s„ semnalez faptul c„ la nivel intermediar al puterii guvernamentale exist„ anumite neconcordan˛e generate de interesul personal al unor conduc„tori de institu˛ii publice.

Nu inten˛ionez s„ critic ∫i men˛ionez c„ nu critic politica partenerilor de alian˛„, pe care Ói respect ∫i cu care am putut realiza multe obiective electorale Ómpreun„. Atrag aten˛ia, Ón schimb, asupra anumitor persoane, numite pe criterii politice, care fac un deserviciu electoral Alian˛ei P.N.L.-P.D. ∫i Ón special partidului care i-a desemnat. Zilele trecute am aflat din presa central„ cum c„ pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale Sanitare Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor vrea s„ dea o palm„ medicilor veterinari ∫i personalului din institu˛iile sanitarveterinare, prin blocarea drepturilor acestora de a-∫i cump„ra spa˛iile Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea.

De asemenea, pre∫edintele Autorit„˛ii, domnul Marian Avram, Ónc„lc‚nd principiile subsidiarit„˛ii decizionale, tipice pentru o institu˛ie pe care o conduce Domnia sa, dar ∫i principiile democra˛iei, realizeaz„, prin felul s„u de

a conduce, un centralism excesiv, reliefat ∫i de propunerile legislative pe care le are Ón vedere.

Œn acest sens, a∫ putea men˛iona c„ practica domnului Avram Ómi aminte∫te de guvern„rile anterioare, prin faptul devenit evident, de a subordona toate direc˛iile din ˛ar„, precum ∫i salaria˛ii din sistemul sanitar-veterinar.

Domnul pre∫edinte al A.N.S.V.S.A. nu ˛ine cont nici din ce partid face parte ∫i nici din ce alian˛„ de guvernare, merg‚nd numai pe politica interesului personal ∫i al clientelei din jurul s„u.

Domnia Sa dore∫te modificarea Legii nr. 172/2005 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activit„˛ii sanitar-veterinare, a Legii nr. 111/2005 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2004 privind v‚nzarea bunurilor imobile Ón care se desf„∫oar„ activit„˛i de asisten˛„ sanitar-veterinar„, prin care urm„re∫te ca prin ordin al pre∫edintelui A.N.S.V.S.A. s„ se interzic„ v‚nzarea imobilelor Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea medicii veterinari ∫i transferul acestor spa˛ii din administrarea Agen˛iei Domeniului Statului Ón administrarea A.N.S.V.S.A.-ului.

Mul˛umesc, domnule senator.

Grupul parlamentar mai are 13 minute.

Invit la tribun„ pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar P.S.D. Se preg„te∫te domnul senator Ivan Cismaru.

Ave˛i cuv‚ntul, domnul senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor, Stima˛i colegi,

Doresc s„ abordez, ast„zi, Ón fa˛a dumneavoastr„, Ónc„ o dat„, o problem„ deosebit„ cu care se confrunt„ o mare parte dintre cet„˛enii Rom‚niei, pensionarii, ∫i aten˛ia pe care aceast„ problem„ o are, ast„zi, printre priorit„˛ile Guvernului.

Este ∫tiut c„, odat„ ie∫i˛i la pensie, pentru mul˛i oameni Óncepe o perioad„ dificil„ legat„ de probleme de s„n„tate, de banii primi˛i pentru zecile de ani de munc„, de multe ori insuficien˛i pentru un trai decent.

Dar, dincolo de toate acestea, masa t„cut„ a pensionarilor care-∫i duce traiul de zi cu zi cu o demnitate ce ar merita o cauz„ mai bun„, se afl„ Óntr-o mare suferin˛„: aceea a continu„rii nedrept„˛ilor, a existen˛ei unei multitudini de probleme specifice, uneori singulare ∫i tocmai de aceea extrem de dureroase, r„mase nesolu˛ionate sau acoperite de solu˛ii-promisiuni care nu se mai Ómplinesc. ™i timpul pentru mul˛i dintre ei nu mai a∫teapt„.

Modul Ón care este calculat punctul de pensie, Ón func˛ie de diferitele sporuri legate de condi˛iile deosebite de munc„, nesolu˛ionarea cererilor de eliberare a diferitelor documente care s„ ateste veniturile realizate Ón special Ón anii 1950 ∫i asimilarea acestor venituri cu venitul minim realizat Ón acea perioad„, compensarea cu produse alimentare a tichetelor de c„l„torie pe calea ferat„ nefolosite, diferen˛ele mari Óntre diferitele categorii de pensionari, acordarea unor gratuit„˛i pentru diferite servicii ∫i multe altele r„m‚n simple deziderate, tratate de mai bine de doi ani cu un suprem dezinteres de actuala putere.

Ceea ce vreau s„ subliniez de la tribuna Senatului este tocmai atitudinea de nep„sare fa˛„ de problemele pensionarilor, actualul guvern a∫tept‚nd parc„ s„ dispar„ pensionarii pentru a nu mai fi mereu deranja˛i.

Mai mult, remarc„m o atitudine pe care Parlamentul Rom‚niei nu poate ∫i nu trebuie s„ o accepte. Astfel, Ón anul 2006 au existat peste 20 de ini˛iative legislative ale parlamentarilor care au vizat Ómbun„t„˛irea legisla˛iei privind sistemul public de pensii Ón Rom‚nia. Aceste propuneri au pornit tocmai de la numeroasele probleme care ne-au fost sesizate Ón teritoriu, fiecare dintre noi Óncerc‚nd s„ r„spund„ solicit„rilor primite.

Mul˛umesc, domnul senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Ivan Cismaru. Se preg„te∫te doamna senator Liliana Lucia Tomoiag„, Grupul parlamentar P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnul senator, Ón numele Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia de ast„zi am intitulat-o îAderare la Uniunea European„ la lumina opai˛ului“.

A∫a cum se ∫tie, ∫i toate statisticile sus˛in acest lucru, jude˛ul Bra∫ov are un nivel ridicat de urbanizare — aproximativ 75% din cet„˛eni tr„iesc Ón mediul urban.

Primarii localit„˛ilor rurale Óns„ au Ón˛eles c„ a venit timpul s„-∫i deschid„ localit„˛ile spre cererea de expansiune a ora∫elor, simultan cu dezvoltarea resurselor de venituri proprii ∫i, drept urmare, au comasat terenurile comunit„˛ii, le-au modernizat, au Óntocmit planuri urbanistice de zon„, au v‚ndut sau au concesionat terenurile Ón vederea Ónfiin˛„rii unor cartiere noi, care, prin concep˛ia nou„, s„ constituie ∫i pentru satele ∫i comunele lor elemente de modernizare, schimbare de concep˛ie de via˛„ etc.

De asemenea, unele localit„˛i mai Ónst„rite au pus la dispozi˛ie, la dispozi˛ia dezvolt„rii, 150-200 hectare pentru Ónfiin˛area de parcuri industriale. Toate aceste ac˛iuni au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 vizat dezvoltarea, simultan cu descentralizarea ∫i cu crearea unor noi surse de venituri proprii.

Toate aceste ac˛iuni Óns„ sunt blocate, neexist‚nd o politic„ a sus˛inerii acestor dorin˛e de dezvoltare din punctul de vedere al infrastructurii. Este vorba de asigurarea acestei dezvolt„ri cu energie electric„.

Trebuie s„ v„ spun c„ noi, parlamentarii, am avut Ón vedere acest lucru ∫i am votat Legea energiei electrice, Ón care, la art. 12, s-au prezentat urm„toarele: alin. 1 — îElectrificarea localit„˛ilor se realizeaz„ cu fonduri de la bugetele locale, din bugetul de stat sau din alte fonduri legal constituite“, iar la alin. 2 — îAutorit„˛ile administra˛iei publice locale ∫i ministerele implicate r„spund de implementarea proiectelor ∫i programelor de electrificare ∫i extindere a acesteia“.

La ora actual„, jude˛ul Bra∫ov are aproximativ 6.897 de gospod„rii f„r„ alimentare cu electricitate. Dac„ acest jude˛ st„ a∫a, atunci ne imagin„m cam ce o fi prin alte zone.

Am o not„ de fundamentare adresat„ Guvernului Rom‚niei pentru aprobarea Programului îElectrificare 2007—2009“, Ón care se specific„ faptul c„ la data de 15.05.2006, la nivelul Rom‚niei, mai sunt 67.738 de gospod„rii neelectrificate. Iat„, jude˛ul Bra∫ov ar reprezenta cam 10% din aceast„ cifr„.

Mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe doamna senator Liliana Lucia Tomoiag„. Se preg„te∫te domnul senator Constantin G„ucan, cu rug„mintea s„ Óncerce s„-∫i concentreze interven˛ia Ón maximum 3 minute.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Tema declara˛iei mele politice se axeaz„ pe efectele Legii nr. 10/2001 asupra actualilor proprietari ai caselor foste s„se∫ti.

Legea nr. 10/2001, de∫i s-a vrut a fi un act normativ restitutiv ∫i, prin prevederile sale, a fost mai aproape de acest adev„r, prin normele ei de aplicare nu a fost suficient de bine g‚ndit„.

S-a ajuns, astfel, Ón mod artificial, la un conflict social Óntre dou„ tabere, care se ur„sc reciproc: fo∫tii ∫i actualii proprietari.

O situa˛ie inedit„ este cea a actualilor proprietari ai caselor foste-s„se∫ti de pe raza jude˛ului Alba, localit„˛ile M‚n„rade, Valea Lung„, ™ona Jidvei, B„ltaciu, Cenade ∫i municipiul Blaj.

Fo∫tii proprietari, cet„˛eni rom‚ni de na˛ionalitate german„, respectiv sa∫ii, au plecat din ˛ar„ la cerere, conform Decretului nr. 223/1974, ∫i ∫i-au v‚ndut casele statului rom‚n. Din scriptele prim„riilor Ón raza c„rora se afl„ aceste imobile rezult„ c„ sa∫ii au fost desp„gubi˛i echitabil, primind contravaloarea caselor la pre˛ul pie˛ei din acea perioad„, respectiv 35 mii lei la sate ∫i 70 mii lei la ora∫.

Actualii proprietari au cump„rat casele Ón mod legal, Ón baza Legii nr. 112/1995, la oferta statului. Contractele de v‚nzare-cump„rare le-au fost recunoscute prin Legea nr. 10/2001, ca fiind valabile ∫i inatacabile.

Dup„ cump„rarea caselor, noii proprietari au f„cut numeroase investi˛ii care au presupus eforturi financiare deosebite.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 Œn anul 2004, fo∫tii proprietari au format, Ón Germania, un grup de lucru numit îRestitutio“, formul‚nd, prin intermediul celor mai buni avoca˛i rom‚ni, cereri de retrocedare prin care Ó∫i vor casele Ónapoi.

Œn Legea nr. 10/2001, art. 5 men˛ioneaz„ c„ nu sunt Óndrept„˛ite la restituire sau la alte m„suri reparatorii persoanele care au primit desp„gubiri potrivit acordurilor interna˛ionale Óncheiate de Rom‚nia cu statele enumerate Ón anexa care face parte integral„ din prezenta lege.

™i totu∫i, Ón lupta pentru retrocedare, declan∫at„ de aceea∫i Lege nr. 10/2001, actualii proprietari Ó∫i pierd casele prin sentin˛e definitive.

V„ mul˛umesc ∫i eu. A˛i consumat 10 minute din timpul alocat grupului.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Constantin G„ucan, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Se preg„te∫te domnul senator Aron Ioan Popa, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, P.N.L.-P.D.

Domnule pre∫edinte, stimate colege ∫i stima˛i colegi. A∫ vrea numai s„ v„ informez Ón leg„tur„ cu discu˛iile de la ultimele sesiuni ale O.S.C.E., discu˛ii care s-au ar„tat interesante ∫i la care ˛ara noastr„ trebuie s„ fie atent„. Evident c„ aceste discu˛ii se transform„ Ón decizii ∫i vor fi transmise guvernelor Comunit„˛ii Europene.

Una din problemele grele, pe care le a∫teapt„ Comunitatea European„, este problema emigr„rilor, nu a celor legale — Ón care afirma˛ia a fost f„cut„ c„ ele pot fi controlate, emigran˛ii trebuie s„ Ónve˛e limba ˛„rii Ón care vor lucra, emigran˛ii trebuie s„ Ónve˛e legile ˛„rilor Ón care vor fi primi˛i —, ci problemele grave sunt cele ale emigr„rilor clandestine, care pot s„ dezechilibreze economia ˛„rilor europene.

De asemenea, o alt„ discu˛ie, care ne poate pune semne de Óntrebare ∫i nou„, este legat„ de afirma˛ia deputatului italian ∫i a deputatului belgian, care declarau, Ón sesiune, c„ proiectul politic european pare s„ fie o utopie ∫i nu este realizabil, proiectul economic european este singurul care pare s„ capete via˛„.

La Strasbourg au fost ni∫te probleme foarte interesante ∫i v-a∫ ruga s„ re˛ine˛i c„, Ón urma dezbaterilor din Comisiile de la Vene˛ia ∫i Copenhaga, s-a venit cu amend„ri ale problemelor minorit„˛ilor din ˛„rile Comunit„˛ii Europene, ∫i anume se vorbe∫te de faptul c„, Ón ˛„rile din estul Europei, Ón care democra˛ia se va instaura ∫i stabiliza Óntr-un timp foarte scurt, problemele partidelor etnice nu-∫i au rostul sau nu mai trebuie s„ existe nic„ieri Ón Europa. De asemenea, problema uniunilor culturale ale minorit„˛ilor va trebui s„ nu mai vorbeasc„ de drepturile colective ale minorit„˛ilor, ci de problemele individuale ∫i drepturile individuale ale minoritarilor sau etniilor minoritare din ˛„rile europene.

Vorbesc, mai departe, de faptul c„ evolu˛ia democra˛iei Ón ˛„rile europene ∫i, Ón special, Ón ˛„rile din Est, va face ca drepturile individuale ale minoritarilor s„ devin„ preponderente ∫i ele se manifest„ sau vor c„p„ta, pe m„sura ambi˛iilor fiec„rui individ al unei etnii minoritare, se vor g„si materializate Ón accesul lor la func˛ii Ónalte de conducere Ón ˛ara respectiv„ sau Ón func˛ii administrative, dar prin afilierea acestora la partidele politice din ˛„rile respective.

Mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Aron Ioan Popa, Grupul parlamentar al Alian˛ei Dreptate ∫i Adev„r, P.N.L.-P.D.

Se preg„te∫te domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor senatori. Evolu˛ia ultimilor 17 ani a transformat Rom‚nia dintr-o economie centralizat„ ∫i cu un sistem totalitar, Óntr-o economie de pia˛„ ce se lupt„ Ónc„ s„ devin„ func˛ional„.

Pornind de la aceste considerente, Societatea Academic„ Rom‚n„ a realizat anul acesta un raport care, dup„ p„rerea mea, oglinde∫te destul de bine realitatea noastr„ economic„, influen˛at„, Ón mare parte, ∫i de factorul politic.

Documentul PSAL, intitulat sugestiv îRom‚nia european„ — raportul de analiz„ ∫i prognoz„ anual„ 2007“, constituie un punct de vedere orientativ, care este bine s„ fie analizat at‚t de c„tre politicieni, de oameni de afaceri, de media ∫i de c„tre to˛i cei interesa˛i de dezvoltarea economic„ a Rom‚niei.

Citind acest material, ne vom da seama de eforturile reale ale Guvernului T„riceanu pentru respectarea cerin˛elor europene ∫i pentru identificarea strategiilor de reform„ institu˛ional„ ∫i de regenerare social„, ˛in‚nd cont de sectoarele economiei na˛ionale, precum ∫i de rezultatele financiare ob˛inute p‚n„ acum.

Apreciez faptul c„ din prognozele PSAL ∫i din cele ale Institutului Na˛ional de Statistic„ rezult„ c„ anul 2007 va fi unul Ón care se va continua cre∫terea economic„, Ónregistrat„ din 2005 p‚n„ acum, respectiv 6,3%, o rat„ a infla˛iei sc„zut„, de 5,2%, ∫i o rat„ de schimb valutar de 3,36 RON pe euro. De asemenea, un deficit bugetar care este a∫teptat a fi de 2,9%.

Toate aceste rezultate vor avea efect ∫i Ón via˛a oamenilor de r‚nd, dac„ Executivul va fi l„sat s„ munceasc„ ∫i nu i se vor pune piedici, venite dintr-o parte sau alta a scenei politice.

Exist„ totu∫i o serie de probleme care ar trebui s„ trezeasc„ interesul nostru, al parlamentarilor, indiferent de culoarea politic„, respectiv capacitatea de ajustare a politicilor guvernamentale Ón condi˛iile postaderare, mai precis modul de absorb˛ie ∫i de gestionare a fondurilor structurale de c„tre autorit„˛ile centrale ∫i de conducerile administra˛iei locale.

Un accent important, tratat cu superficialitate sau din lips„ de cuno∫tin˛e Ón domeniu, prive∫te politicile regionale, mai precis eficientizarea real„ a a∫a-ziselor regiuni de dezvoltare economic„, subiect tratat cu aten˛ie chiar ∫i de raportul la care fac vorbire.

Mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mai Ónt‚i de toate, a∫ dori s„ v„ salut din teritoriul suveran al propriei suferin˛e ∫i s„ v„ spun îUn an mai bun!“ cu dou„ luni Ónt‚rziere fa˛„ de calendarul Ón curs. Am trecut prin momente grele ∫i am sim˛it nevoia s„ vorbesc, ast„zi, Ón fa˛a dumneavoastr„, mai ales c„ perspectiva pe care o d„ suferin˛a oric„ruia dintre noi, cu at‚t mai mult unui poet, este mai limpede. Diagnosticul pe care simt eu c„ trebuie s„-l exprim, Ón fa˛a dumneavoastr„, cu disperare ∫i cu convingerea c„, Ón ad‚ncul dumneavoastr„, ve˛i sim˛i ceea ce spun, este c„ statul rom‚n e at‚t de vl„guit Ónc‚t toate cele care i se Ónt‚mpl„ i se Ónt‚mpl„ tocmai pentru aceasta. Nu cred c„, Ón afar„ de momentul premerg„tor ced„rii Ardealului, de dup„ Diktatul de la Viena, am mai trecut printr-o asemenea criz„ de sl„biciune a statului nostru. Institu˛iile statului n-au fost niciodat„ at‚t de derutate. Este fatal, dup„ opinia mea, ca exemplul liderilor s„ mearg„ profund Ón r‚ndurile oamenilor. Tot ceea ce se Ónt‚mpl„ sus reverbereaz„, categoric ∫i dureros, jos.

Nu suntem o excep˛ie. Œn jurul nostru sunt ˛„ri unde violen˛a este la fel de mare ∫i la fel de periculoas„ ca ∫i la noi. E, probabil, un anumit decont de otrav„, care trebuie f„cut dup„ at‚tea decenii de t„cere Ón„bu∫it„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 Dar, dac„ suntem lucizi, cred c„ este obliga˛ia noastr„ s„ facem un pas c„tre luciditate, este nevoie s„ ne punem Ón gard„ unii pe al˛ii, uneori s„ ne punem Ón gard„ pe noi Ón∫ine, c„ pe acest drum statul rom‚n este Ón pericol. Nu se poate ca, Ón aceea∫i perioad„ istoric„, cimitirul rom‚nesc de la Tighina s„ fie distrus ∫i noi s„ nu putem reac˛iona Ón niciun fel, aproape nici verbal. Nu se poate ca, Ón aceea∫i perioad„, Pre∫edintele Republicii Moldova, un stat pe care noi l-am acceptat din bun-sim˛, dar care este parte din Rom‚nia etern„, s„ acuze Rom‚nia de intoleran˛„ fa˛„ de minoritatea etnic„ a moldovenilor. Este ceva de domeniul patologiei politice. S-a ajuns mult prea departe, dec‚t Ón vremurile Ón care Stalin Ól Ónv„˛a pe lingvistul Katz cum se face acordul Óntre subiect ∫i predicat. S-a ajuns mult, mult prea departe. Suntem Ón salonul num„rul 9 bis. Rom‚nia este sf‚∫iat„ din diverse puncte cardinale ∫i capacitatea noastr„ de replic„ este minim„.

V„ rog s„ concluziona˛i.

Concluzia e un dezastru, domnule T„r„cil„. Un dezastru care urmeaz„ altui dezastru ∫i care preg„te∫te un pr„p„d.

Dar, Ón fine, ave˛i ∫i dumneavoastr„ dreptate, trebuie s„ Óncheiem, mai ales c„ 70% din popula˛ia jude˛ului Vaslui tr„ie∫te din ajutoare sociale, ∫i aici are dreptate domnul poli˛ist-polcovnic Smirnov sau Voronin, nu ∫tiu exact. Sigur c„ exist„ o discriminare, dar nu contra moldovenilor. Suntem lovi˛i, dar nu etnic. Suntem lovi˛i economic ∫i social ∫i moral.

™i, ultima chestiune. A spune lucrurile rele din ˛ara ta nu Ónseamn„ a n-o iubi. Am scos o carte acum, numit„ îPoezia patriotic„ Ón lupt„ cu homunculii“. E un r„spuns al meu la Raportul Tism„n„neanu, un r„spuns Ón care eu pretind c„ poezia patriotic„ n-a fost adus„ Ón Rom‚nia de comuni∫ti, c„ marii poe˛i din aceast„ ˛ar„ au fost cei mai mul˛i dintre ei, de-a lungul istoriei, de dreapta, c„ st‚nga a Ónv„˛at s„ se apropie de idealurile ∫i de durerile acestei ˛„ri, ∫i c„ atunci c‚nd un poet ca Evgheni Evtu∫enko, un mare poet rus, spune, Ón 1968, la intrarea trupelor ˛„rii lui ∫i ale Ungariei, ∫i ale Bulgariei, ∫i ale R.D.G., ∫i ale Poloniei, Ón Cehoslovacia, c„ el vrea s„ moar„ sub ∫enilele puternice de ocupa˛ie ale tancurilor sovietice, el e cel mai mare patriot al Rusiei Ón acel moment. El scrie a∫a: îAici zace poetul rus Evtu∫enko,/ La Praga de ∫enilele tancurilor ruse∫ti sf‚rtecat“.

Eu cred c„ trebuie s„ ne expunem pentru a face sensibil„ durerea nem„rginit„ a Rom‚niei care s‚ngereaz„. ( _Aplauze.)_

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc, domnule senator.

Stima˛i colegi, a mai r„mas, practic, o singur„ interven˛ie, dar timpul a fost epuizat, inclusiv pentru Grupul P.S.D. A r„mas interven˛ia domnului senator Viorel Arca∫. Doar o enun˛: îRom‚nia, o ˛ar„ bananier„“, iar Domnia Sa este de acord s„ depun„ aceast„ interven˛ie la secretariatul de ∫edin˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 ## **Domnul Viorel Arca∫**

_**:**_

## Stima˛i colegi,

Mi-e ru∫ine s„ o spun, dar, Óncet ∫i sigur, Rom‚nia se transform„ Óntr-o ˛ar„ bananier„. Scandalul politic permanent Ón care ne ˛ine pre∫edintele B„sescu de doi ani, circul de prost-gust, limbajul suburban ne-au aruncat, cu certitudine, la periferia vie˛ii politice interna˛ionale. Unde Ón lumea aceasta mai exist„ o asemenea situa˛ie? Toate institu˛iile publice sunt blocate din cauza scandalurilor politice, pre∫edintele este Ón r„zboi cu toat„ lumea: Parlament, Guvern, partide politice, Óntreaga clas„ politic„. Probabil c„ ceva similar se mai Ónt‚mpl„ numai prin comunit„˛ile pierdute de prin Africa ∫i zona amazonian„, dar Ón niciun caz Óntr-o societate modern„ ∫i dezvoltat„.

Cu astfel de ac˛iuni risc„m s„ ne izol„m pe scena politic„ interna˛ional„, dac„ nu cumva ne-am ∫i izolat. Cred c„ liderii puternici ai lumii se uit„ la noi ca la ni∫te persoane tocmai date jos din cocotier, cred c„, Óntr-o prim„ faz„, trezim curiozitate, apoi uimire, dup„ care hohote de r‚s ∫i respingere. Cine vrea s„ poarte discu˛ii cu un circar cum este pre∫edintele B„sescu? Cine vrea leg„turi de colaborare cu o ˛ar„ Ón care clasa diplomatic„, o clas„ care ar trebui s„ aib„ preten˛ii ∫i a∫tept„ri foarte mari, care ar trebui alc„tuit„ numai din elite, numai din profesioni∫ti, o clas„ care ne reprezint„ Ón exterior ∫i prin care Rom‚nia se identific„, Ón primul r‚nd, este format„ din gazetari?

Stima˛i colegi, de multe ori Uniunea European„ a fost comparat„ cu o cas„, Ón care fiecare ˛ar„ membr„ ocup„ un anumit spa˛iu. Cred c„ Rom‚nia a ajuns la trista performan˛„ de a ocupa debaraua, spa˛iul acela Ón care depozitezi toate lucrurile vechi, netrebuincioase, pe care vrei s„ le arunci sau s„ le dai s„racilor. Cel pu˛in din punctul de vedere al imaginii externe, Rom‚nia a ajuns o paria a Uniunii Europene.

## Stima˛i colegi,

Trist este c„ nu realiz„m ce probleme de pozi˛ionare extern„ avem, c‚t de mult ne vor afecta Ón viitor scandalurile ∫i b‚lb‚ielile politice. Trist este c„ nu ne d„m seama de c‚t„ nevoie de reformare a diploma˛iei avem.

Am f„cut aceast„ interven˛ie pentru a atrage aten˛ia asupra situa˛iei de criz„ Ón care se afl„ politica extern„ rom‚neasc„, asupra pericolelor care ne p‚ndesc dac„ diploma˛ia rom‚neasc„ va continua s„ fie tratat„ cu at‚ta neseriozitate cum este tratat„ de ceva timp Óncoace.

Am anun˛at programul de lucru. Timpul a fost epuizat pentru toate grupurile parlamentare. Am anun˛at programul de lucru, respectiv dezbateri legislative p‚n„ la ora 18,10, or„ la care avem Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea Executivului, iar aceast„ parte a programului nostru este radiodifuzat.

V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii legate de programul de lucru. Nu sunt observa˛ii.

V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii legate de ordinea de zi.

V„ rog, Ón leg„tur„ cu ordinea de zi, domnul lider Puiu Ha∫otti.

Microfonul 2.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

## Distin∫i colegi,

La punctul 11 este o propunere legislativ„ extrem de important„. De fiecare dat„, la acest microfon am pledat Ómpotriva vot„rii tacite ∫i la fel va fi ∫i acum, fiindc„ acest punct este extrem de important. Fiind extrem de important, cred c„ reprezentan˛ii Guvernului, ∫i v„ voi spune mai t‚rziu care este situa˛ia, particip„ la aceste discu˛ii indiferent care va fi acest vot ∫i care va fi acea majoritate. Este vorba de o modificare ∫i completare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Vreau s„ v„ informez, stima˛i colegi, c„ domnul ministru Sebastian Vl„descu este Ón str„in„tate, doamna secretar de stat Doina Dasc„lu are o discu˛ie, la ora actual„, cu Banca Mondial„, iar domnul C„t„lin Doic„ este Ón teritoriu.

Œn calitatea pe care o am, am luat leg„tura cu Ministerul Finan˛elor Publice ∫i vreau s„ v„ asigur c„ m‚ine diminea˛„, la ora 9,00, domnul C„t„lin Doic„ va fi aici. V„ rog s„ ave˛i amabilitatea s„ discut„m acest proiect m‚ine, pentru a nu da drumul prin adoptare tacit„, dar, Ón acela∫i timp, pentru a fi un reprezentant al Ministerului Fiana˛elor Publice la aceast„ dezbatere.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

De acord.

Mul˛umesc.

V„ reamintesc c„ m‚ine avem ∫edin˛„ de plen.

Dac„ mai sunt ∫i alte observa˛ii ∫i vom lua Ón dezbatere la Ónceputul ∫edin˛ei toate proiectele de lege pentru care este pericolul adopt„rii tacite.

Œl rog pe domnul senator Viorel Arca∫ s„ Ónainteze secretariatului interven˛ia Domniei Sale. Suntem Ón cvorum. Sunt 75 de colegi prezen˛i Ón sal„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator solicit„ dezbaterea ast„zi ∫i, bineÓn˛eles, dac„ nu se poate, nu ajungem la punctul respectiv, sigur c„ Ól vom discuta m‚ine, dar, av‚nd Ón vedere c„ este inclus pe ordinea de zi, solicit„m dezbaterea ast„zi, la punctul 11.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie totu∫i s„ v„ reamintesc c„, potrivit Constitu˛iei, dar ∫i Regulamentului Senatului, proiectele de lege se dezbat Ón prezen˛a mini∫trilor. Dac„ nu este prezent Ón ˛ar„ ministrul de finan˛e, am Ón˛eles c„ secretarul de stat, care ar fi responsabil pe domeniu, ast„zi nu poate participa. Riscul este al Domniilor Lor. Œn condi˛iile Ón care nu se ia Ón dezbatere proiectul, el trece Ón forma Ón care este.

M‚ine o s„ dezbatem, s„ ∫ti˛i, ∫i proiecte de lege organic„.

Trebuie s„

4 ab˛ineri, ordinea de zi a fost aprobat„.

- Trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi.

Biroul permanent solicit„ plenului Senatului aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea a 4 acte normative:

— Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, pentru finan˛area Proiectului privind prevenirea ∫i combaterea extinderii gripei aviare, semnat la Bucure∫ti la 5 octombrie 2006;

— Proiectul de lege pentru serviciul de administrare a domeniului public ∫i privat al unit„˛ilor administrativ-teritoriale;

— Propunerea legislativ„ privind regimul juridic aferent obiectului de investi˛ii îPalatul Parlamentului“;

— Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 562/2004 privind autorizarea institu˛iilor publice din sistemul de ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„ de a vinde personalului propriu unele locuin˛e de serviciu pe care acestea le au Ón administrare.

- V„ consult dac„ sunt interven˛ii.

- Domnul senator Gheorghe Funar, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn leg„tur„ cu primul Proiect de lege pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare pentru finan˛area Proiectului privind prevenirea ∫i combaterea extinderii gripei aviare, semnat la Bucure∫ti la 5 octombrie 2006, am o Óntrebare.

De ce se solicit„ procedura de urgen˛„, din moment ce gripa aviar„ anun˛at„ ast„-var„ nu a mai venit Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 Rom‚nia ∫i s-a semnat acest Acord de Ómprumut pentru 29 de milioane euro, care vor fi suporta˛i de c„tre rom‚ni, degeaba, pentru c„ nu avem grip„ aviar„?

De ce se solicit„ procedura de urgen˛„? Mul˛umesc.

Da. Mul˛umesc.

Rog reprezentantul Executivului s„ ofere explica˛ii. Microfonul 9.

**Doamna Cristina Ancu˛a Pocora** — _secretar de stat la Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Bun„ ziua, doamnelor ∫i domnilor senatori!

Acordul de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i B.I.R.D. privind finan˛area Proiectului privind prevenirea ∫i combaterea extinderii gripei aviare, Ón valoarea de 29,6 milioane euro, a fost semnat la Bucure∫ti la 5 octombrie 2006.

Acest acord are ca termen de intrare Ón efectivitate 120 de zile de la data semn„rii, ceea ce Ónsemn„ 2 februarie. Cu acordul b„ncii, acest termen s-a extins p‚n„ la 19 martie. Necesitatea acestui acord este dat„ de pericolul apari˛iei gripei aviare odat„ cu venirea prim„verii.

V„ mul˛umesc.

Deci, stima˛i colegi, este un acord de Ómprumut...

Numai pu˛in, doamna senator, pentru c„ interven˛iile Ón leg„tur„ cu includerea sau neincluderea Ón ordinea de zi se fac de c„tre un coleg, indiferent de grupul parlamentar.

Sigur c„ el poate s„ ridice semne de Óntrebare, dar, tocmai de aceea, putem s„-l discut„m ∫i s„ afla˛i toate aceste detalii la dezbaterea Ón fond, Ón comisii, pentru c„ ce facem noi aici nu facem dec‚t s„-l lu„m Ón dezbatere cu urgen˛„.

De altfel, chestiunile care sunt de fond, dar b„nuiesc c„ ∫i cele ridicate de domnul senator Funar, cred c„ pot fi rezolvate Ón cadrul discu˛iilor de la Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.

Deci, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu cele 4 solicit„ri de dezbatere Ón procedur„ de urgen˛„. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 50 de voturi pentru, 9 voturi Ómpotriv„ ∫i 9 ab˛ineri, solicitarea a fost aprobat„.

Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului anual de finan˛are 2006 dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia Comunit„˛ilor Europene Ón numele Comunit„˛ii Europene, semnat la Bucure∫ti ∫i respectiv la Bruxelles la 31 octombrie 2006.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„.

Din partea Guvernului, cine este prezent? Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 10.

V„ rog s„ prezenta˛i expunerea de motive.

## **Domnul D„nu˛ Apetrei** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Bun„ ziua, doamnelor ∫i domnilor senatori!

Este vorba de alocarea financiar„, Ón cadrul Programului SAPARD, de la Comisia European„ pentru statul rom‚n de 192 milioane euro, aferen˛i anului 2006. Totodat„, se modific„ ∫i acordurile de finan˛are pe 2003, 2004 ∫i 2005, Ón sensul prelungirii timpului efectiv de plat„ a acestor fonduri alocate anilor mai sus men˛iona˛i. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Corneliu Pascu s„ prezinte raportul Óntocmit de Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia noastr„ a dezb„tut proiectul Ón ∫edin˛a din data de 20 februarie. Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, Óntocmirea raportului favorabil, Ón forma prezentat„ de Guvern.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Nu sunt interven˛ii. Nu au fost formulate amendamente.

Trecem la punctul 4 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare pentru finan˛area Proiectului privind prevenirea ∫i combaterea extinderii gripei aviare, semnat la Bucure∫ti la 5 octombrie 2006, ∫i pentru modificarea alin. 1 al art. 2 din Legea nr. 170/2005 pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare privind finan˛area Proiectului pentru modernizarea sistemului de informare ∫i cunoa∫tere Ón agricultur„, semnat la Bucure∫ti la 28 ianuarie 2005.

De asemenea, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„.

Din partea Executivului particip„ doamna secretar de stat Alice B‚tu.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 9.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 ## **Doamna Alice B‚tu** — _secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

## V„ mul˛umesc.

Obiectivele proiectului sunt cre∫terea capacit„˛ii de reac˛ie a institu˛iilor abilitate din Rom‚nia, Ón cazul apari˛iei de noi focare de grip„ aviar„ sau a pandemiei de grip„ aviar„ uman„, ∫i, Ón consecin˛„, reducerea riscului pe care-l prezint„ gripa aviar„ at‚t pentru sectorul agricol, c‚t ∫i pentru oameni.

Costul total al proiectului este de 37,5 milioane euro, repartizat astfel:

— Ómprumut B.I.R.D.: 29,6 milioane euro;

— Guvernul Rom‚niei, de la bugetul de stat: 7,9 milioane euro.

Proiectul este structurat pe 3 componente: componenta privind s„n„tatea animal„, componenta privind s„n„tatea uman„ ∫i componenta de con∫tientizare public„, comunicare ∫i sprijin pentru implementarea proiectului.

Contribu˛ia Guvernului Rom‚niei la finan˛area proiectului, rambursarea Ómprumutului, precum ∫i plata dob‚nzii ∫i a comisionului pe angajament vor fi asigurate de bugetul de stat din sumele prev„zute anual, cu aceast„ destina˛ie, Ón bugetul Ministerului S„n„t„˛ii Publice ∫i al A.N.S.V.S.A.

Fa˛„ de cele de mai sus, Ministerul Finan˛elor Publice v„ propune ∫i sus˛ine, Ón numele Guvernului, adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.

Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Corneliu Pascu s„ prezinte raportul Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia a dezb„tut acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din 21 februarie.

Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, Óntocmirea raportului favorabil, Ón forma prezentat„ de Guvern.

Prin natura reglement„rilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputa˛ilor a adoptat acest proiect de lege, Senatul fiind Camer„ decizional„.

V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Domnul senator Petre Daea, ave˛i cuv‚ntul.

Sau dac„ dori˛i s„ formula˛i Óntreb„ri pentru reprezentan˛ii Executivului...

Microfonul 4.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Raportul care a fost prezentat de comisie s-a realizat, evident, Ón baza dezbaterilor pe care le-am avut Ón cadrul comisiei de specialitate. El a primit girul votului unanim, Óns„ am socotit necesar, pentru a incrusta, nu numai Ón mintea colectiv„, ci ∫i Ón actul care se g„se∫te Ón stenograme, Ón condi˛iile interven˛iei noastre Ón Senat, s„ pedal„m...

Secven˛ele pe care le-am Ónregistrat cu ani de zile Ón urm„ nu trebuie uitate, ci, dimpotriv„, trebuie men˛inute la flac„ra mare a aragazului, care Ónseamn„ interes public ∫i atitudine corect„ fa˛„ de aceste evenimente nedorite care au atins economic Rom‚nia, motiv pentru care doresc s„ atrag aten˛ia celor care pun Ón oper„ un asemenea proiect, care este sus˛inut prin efortul acesta de Ómprumut ∫i prin interven˛ia bugetar„, s„ dea curs ac˛iunilor concrete care sunt necesar a fi luate pentru a pune stavil„ dezordinii Ón domeniu, care ne-a condus la Ónregistrarea unor pierderi formidabile Ón economia ˛„rii.

Doresc s„ atrag aten˛ia asupra calit„˛ii proiectului pe care dumneavoastr„ trebuie s„-l Óntocmi˛i, av‚nd Ón vedere pa∫ii organizatorici pe care trebuie s„-i parcurge˛i. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Alte interven˛ii?

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i, conform Regulamentului Senatului, printr-un singur vot at‚t asupra raportului Óntocmit de Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i industrie alimentar„, c‚t ∫i asupra proiectului de lege Ón ansamblu.

V„ rog s„ vota˛i.

Fac dou„ preciz„ri. Legea are caracter de lege ordinar„, iar Senatul se pronun˛„ Ón calitate de Camer„ decizional„.

Cu 56 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, raportul ∫i proiectul de lege au fost adoptate.

Trecem la punctul 5 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului adi˛ional, semnat la Kiev la 20 octombrie 2005.

Comisia pentru ap„rare ∫i ordine public„.

Din partea Guvernului particip„ domnul secretar de stat Alexandru Mircea.

Ave˛i cuv‚ntul pentru a prezenta expunerea de motive.

## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La 15 aprilie 1998 a fost semnat la Soci, Ón Federa˛ia Rus„, un Acord Óntre guvernele statelor participante la Cooperarea Economic„ a M„rii Negre, document de cooperare interna˛ional„ prin care a fost creat cadrul juridic

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 Ón domeniul prevenirii dezastrelor ∫i al asigur„rii ajutorului reciproc, Ón vederea Ónl„tur„rii efectelor acestora.

Ulterior, a fost avansat„ ideea Óncheierii unui document juridic interna˛ional, adi˛ional la acest acord, care are drept obiectiv crearea unei re˛ele a ofi˛erilor de leg„tur„ pentru asisten˛a de urgen˛„, precum ∫i stabilirea unor puncte na˛ionale de contact Ón cadrul autorit„˛ilor competente, prin intermediul c„rora s„ se asigure cooperarea Ón domeniul asisten˛ei de urgen˛„.

V„ adresez rug„mintea s„ aproba˛i acest Protocol adi˛ional, av‚nd Ón vedere c„ sunte˛i Camer„ decizional„. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Adresez rug„mintea domnului senator Ilie Stoica s„ prezinte raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 7.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn urma analizei prevederilor cuprinse Ón Protocolul adi˛ional, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, cu unanimitate de voturi, a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere.

Precizez c„ legea este ordinar„, iar Senatul este Camer„ decizional„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Declar deschise dezbaterile generale.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i.

Nu sunt interven˛ii. Nu au fost formulate amendamente.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i a legii.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu cele dou„ preciz„ri, formulate de domnul senator Ilie Stoica, c„ legea este lege ordinar„ ∫i Senatul este Camer„ decizional„.

Plenul Senatului adopt„ raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, precum ∫i proiectul de lege Ón ansamblu cu 63 de voturi pentru ∫i o ab˛inere.

La punctul 6 din ordinea de zi avem Ónscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Indonezia privind cooperarea Ón domeniul prevenirii ∫i combaterii criminalit„˛ii organizate transna˛ionale, a terorismului ∫i a altor tipuri de infrac˛iuni, semnat la Bucure∫ti la 10 iulie 2006.

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ este sesizat„ Ón fond.

Œl rog pe domnul secretar de stat Mircea Alexandru s„ prezinte raportul... Ierta˛i-m„, s„ prezinte expunerea de motive.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Acordul supus ratific„rii se constituie Óntr-un instrument juridic interna˛ional ce creeaz„ bazele cooper„rii pentru prevenirea ∫i combaterea criminalit„˛ii transfrontaliere, a terorismului, precum ∫i a altor tipuri de infrac˛iuni.

Acordul cuprinde dispozi˛ii referitoare la prevenirea, descoperirea ∫i cercetarea unor infrac˛iuni privind criminalitatea organizat„ ∫i terorismul, urm„rirea persoanelor suspecte de a fi comis infrac˛iuni sau a-i condamna pe cei care se sustrag pedepselor, urm„rirea obiectelor provenite din infrac˛iuni, precum ∫i schimbul de date cu caracter personal, schimb de informa˛ii clasificate ∫i alte aspecte care vizeaz„ cooperarea interna˛ional„ Ón astfel de domenii.

Œn conformitate cu legisla˛ia rom‚n„, pentru a intra Ón vigoare, raportul trebuie s„ fie ratificat de Parlament prin lege.

Av‚nd Ón vedere toate aceste aspecte, v„ rog s„ adopta˛i proiectul de act normativ Ón forma prezentat„. V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator Ilie Stoica pentru a prezenta raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn urma analizei prevederilor acordului, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, cu unanimitate de voturi, a hot„r‚t s„ adopte raportul de admitere.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Camera decizional„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i. Nu sunt interven˛ii.

Senatul este Camer„ decizional„, legea are caracter de lege ordinar„.

Nu a fost formulat niciun fel de amendament.

V„ rog s„ v„ exprima˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului comisiei, c‚t ∫i a legii. V„ rog s„ vota˛i.

Raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, precum ∫i proiectul de lege Ón ansamblu au fost aprobate de plenul Senatului cu 65 de voturi pentru ∫i o ab˛inere.

Proiectele de lege de la punctele 7 ∫i 8 nu le putem lua Ón dezbatere, fiindc„ am Ón˛eles c„ nu este prezent reprezentantul Executivului.

V„ rog, urgent, s„ vin„ la sal„.

V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere ini˛iativa legislativ„ de la punctul 9, Propunerea legislativ„ de modificare a Legii nr. 290/27 iunie 2003 privind acordarea de desp„gubiri sau compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 bunurile proprietate a acestora, sechestrate, re˛inute sau r„mase Ón Basarabia, Bucovina de Nord ∫i f nutul Her˛a, ca urmare a st„rii de r„zboi ∫i a aplic„rii Tratatului de Pace dintre Puterile Aliate ∫i Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este sesizat„ Ón fond.

Ini˛iator, domnul deputat Aurel Vainer. Nu ∫tiu dac„ este prezent.

V„ rog, domnule senator, punctul de vedere al comisiei. Domnul senator Gavril„ Vasilescu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia a fost sesizat„ cu o ini˛iativ„ legislativ„ prin care se dore∫te ca ∫i pentru bunurile proprietate r„mase Ón Basarabia, Bucovina de Nord ∫i f nutul Her˛a, ca urmare a st„rii de r„zboi ∫i a aplic„rii Tratatului de Pace dintre Puterile Aliate ∫i Asociate, semnat la Paris, cet„˛enii ace∫tia s„ poat„ primi desp„gubiri.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, lu‚nd Ón dezbatere, a hot„r‚t s„ dea un raport de admitere f„r„ amendamente.

Ne afl„m Ón fa˛a unei legi ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

## **Domnul Remus Baciu** — _vicepre∫edinte la Autoritatea Na˛ional„ pentru Restituirea Propriet„˛ilor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Guvernul, pentru a formula un punct de vedere ∫i pentru a evalua implica˛iile bugetare ale Legii nr. 290/2003, a apelat la constituirea unui grup de lucru interministerial la care au participat 6 institu˛ii.

Punctul de vedere a fost Ón sensul c„ — am apreciat noi — legea nu ar fi discriminatorie ∫i am avut Ón vedere at‚t decizii ale Cur˛ii Constitu˛ionale, c‚t ∫i decizii ale CEDO, dar am apreciat c„, av‚nd Ón vedere efortul bugetar important pe care Ól presupune aplicarea legii Ón forma actual„, nu putem fi de acord cu o modificare ∫i cu o extindere fa˛„ de beneficiarii acestei legi.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat Remus Baciu. V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Domnul vicepre∫edinte Teodor Viorel Mele∫canu, ave˛i cuv‚ntul.

Microfonul 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

F„r„ Óndoial„ c„ repararea unor nedrept„˛i cauzate de cel de-Al Doilea R„zboi Mondial ∫i de politicile Óntreprinse de anumite state reprezint„ o tem„ esen˛ial„ pentru majoritatea celor care suntem Ón Parlamentul Rom‚niei.

Ini˛iativa legislativ„ urm„re∫te extinderea acestor obliga˛ii, pentru statul rom‚n, de reparare sau de desp„gubire la persoane care nu sunt cet„˛eni ai statului rom‚n. Din punct de vedere juridic, nu numai din punctul de vedere al efortului bugetar, care este problema Guvernului, acest lucru nu este posibil. Autoritatea statului este asupra teritoriului ∫i asupra cet„˛enilor s„i. Deci noi nu putem avea autoritate ∫i nici nu putem s„ ne asum„m obliga˛ii fa˛„ de cet„˛enii altor ˛„ri.

Cred c„ cea mai bun„ modalitate — ∫i Ón˛eleg acest lucru — este s„ sprijinim statele ai c„ror cet„˛eni au suferit asemenea pagube, fie s„ negocieze direct cu alte guverne ∫i s„ Óncheie Ón˛elegeri de desp„gubire, fie s„-∫i asume ei, statele ai c„ror cet„˛eni sunt persoanele respective la ora actual„, obliga˛ia de desp„gubire.

Din punctul nostru de vedere, Ónc„ o dat„ spun, nu numai din punctul de vedere al implica˛iei bugetare, ci ∫i din punctul de vedere al ∫tiin˛ei dreptului — concret, dreptul interna˛ional —, aceast„ ini˛iativ„ nu poate fi sprijinit„, cu toat„ prietenia ∫i Ón˛elegerea pe care o avem fa˛„ de ini˛iatori.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Alte interven˛ii. Domnul Ion Solcanu. Microfonul 3.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Stima˛i colegi,

Stimate colege,

Œmi amintesc c„ acum vreo jum„tate de an am avut un proiect de lege care ni s-a p„rut mult mai Óndrept„˛it, ∫i anume s„-i desp„gubim pe cet„˛enii rom‚ni c„rora la colectivizare li s-a luat cu for˛a o serie Óntreag„ de bunuri, iar Senatul Rom‚niei a votat Ómpotriva acestei ini˛iative, care era absolut judicioas„.

Or, ast„zi se vine cu o propunere de felul acesta — ∫i a fost explicat„ foarte corect de domnul senator Mele∫canu, din punct de vedere juridic, — c„ noi ar trebui s„ pl„tim din banul public desp„gubiri unor cet„˛eni ai altor state. Ceea ce nu este de conceput.

Nu m-am consultat cu colegii din grup, Óns„ punctul de vedere este c„ nu putem adopta o asemenea ini˛iativ„ legislativ„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, voi supune votului dumneavoastr„.

Imediat explic„m, domnule lider. Se poate?

Nu puteam s„ trec sub t„cere pozi˛ia negativ„ a Guvernului, Ón sensul de a nu sus˛ine propunerea legislativ„, ∫i, de asemenea, exist„ dou„ interven˛ii din partea a doi colegi, din grupuri parlamentare diferite, Ómpotriva raportului favorabil Óntocmit de c„tre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Stima˛i colegi, de∫i nu sunt formulate amendamente, voi supune la vot Ónt‚i raportul favorabil Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Dac„ ve˛i vota raportul Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ónseamn„ c„ sunte˛i de acord cu propunerea legislativ„.

Dac„ ve˛i vota Ómpotriva raportului, iar acesta va c„dea, Ónseamn„ c„ sunte˛i Ómpotriva propunerii legislative.

A fost respins, motiv pentru care propunerea legislativ„ este respins„.

Aprecia˛i c„ ar trebui s„ o mai

## **Din sal„:**

Nu... Nu...

## V„ mul˛umesc.

La punctul 10 Ón ordinea de zi avem Propunerea legislativ„ privind declararea zonei de amplasare a monumentelor istorice din nordul Olteniei ca obiectiv de interes na˛ional.

Ini˛iator, domnul senator Ion Florescu.

V„ rog, domnule senator.

Microfonul 6.

Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„, domnul senator Dumitrescu. Este prezent.

Din partea Executivului particip„ la dezbateri domnul secretar de stat Adrian Lemeni.

Da?

V„ rog, punctul de vedere al ini˛iatorului.

Ofer cuv‚ntul domnului senator Ion Florescu.

Declararea ca zon„ de interes na˛ional a nordului Olteniei are ca principal scop c„p„tarea unei identit„˛i specifice zonei nominalizate. Este zona care d„ ˛„rii peste 35% din energia electric„, multe miliarde metri cubi de gaze naturale, sute de mii de tone de ˛i˛ei ∫i multe altele. Ca urmare a restructur„rii economice, s-au Ónchis zeci de exploat„ri miniere, s-au disponibilizat zeci de mii

de mineri ∫i nu numai. A devenit zon„ cu ∫omaj foarte ridicat, nivel de trai sc„zut ∫i Ón continuare Ón sc„dere. Una dintre solu˛iile redres„rii ar fi turismul, Ón general, cel cultural, monastic, Ón special. Pentru valorificarea poten˛ialului turistic trebuie, bineÓn˛eles, Ónf„ptuite programe, proiecte, studii pentru atragere de fonduri.

Adoptarea prezentei propuneri se vrea a avea ca principal scop motivarea, Ón primul r‚nd, a factorilor de decizie locali pentru a se constitui acel comitet numit îNordul Olteniei“ ∫i Ómpreun„ cu cei din zona de sud-vest a Olteniei s„ se g‚ndeasc„ s„ g„seasc„ solu˛ii Ón vederea folosirii poten˛ialului cultural a∫a cum spuneam.

V„ rog, dragi colegi, s„ vota˛i pentru adoptarea acestei propuneri legislative, pe care eu o consider benefic„ zonei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit pe domnul secretar de stat s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

## **Domnul Nicolae Adrian Lemeni** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Domeniul de activitate ∫i atribu˛iile stabilite pentru Comitetul îNordul Olteniei“ se suprapun cu activit„˛ile specifice ale autorit„˛ilor publice centrale ∫i locale reprezentate de acesta, a∫a cum sunt stabilite ele Ón actele normative privind organizarea ∫i func˛ionarea lor, Ón legisla˛ia privind administra˛ia public„ local„, precum ∫i Ón legisla˛ia din domeniul protej„rii monumentelor istorice.

De asemenea, Ón ceea ce prive∫te monumentele istorice, a∫ vrea s„ precizez c„ Ón propunerile f„cute au fost delimitate unele monumente de tip A, deci de importan˛„ na˛ional„, fiind incluse, Ón schimb, unele monumente istorice de tip B.

De asemenea, ca inexactitate, se vorbe∫te de nordul Olteniei ∫i se face referire la jude˛ul Mehedin˛i, care este Ón sudul Olteniei.

De asemenea, exist„ 3 jude˛e la care se face referire: Mehedin˛i, Gorj ∫i V‚lcea, ∫i, la un moment dat, se vorbe∫te despre modernizarea Aeroportului din Craiova.

Œn ceea ce prive∫te sprijinirea loca∫elor de cult, exist„ deja o legisla˛ie care permite at‚t la nivel central, c‚t ∫i la nivel local un sprijin pentru unit„˛ile de cult.

Av‚nd Ón vedere acest lucru, Guvernul nu sus˛ine ini˛iativa legislativ„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator Dumitrescu s„ prezinte raportul Comisiei pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ a luat Ón dezbatere propunerea legislativ„ pe parcursul mai multor ∫edin˛e, Ón prezen˛a ini˛iatorului ∫i a reprezentan˛ilor Ministerului Culturii ∫i Cultelor, iar Ón urma dezbaterilor a hot„r‚t, cu 4 voturi pentru ∫i 3 Ómpotriv„, s„ adopte raport de admitere f„r„ amendamente.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

La dezbateri generale, domnul senator Puiu Ha∫otti, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul central.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Sunt probleme legislative care, ca ∫i aceasta, nu au niciun fel de conota˛ie politic„ ∫i trebuie s„ le judec„m ca atare. S„ st„m str‚mb ∫i s„ judec„m drept.

A∫ vrea s„ v„ reamintesc c„, Ón decembrie, anul trecut, am dezb„tut o propunere legislativ„ a unui coleg de-al meu liberal, a senatorului Alexandru Mor˛un. Am fost primul care am comb„tut-o ∫i v„ reamintesc c„ acea propunere era foarte, foarte asem„n„toare cu cea pe care ast„zi ne-o prezint„ colegul nostru, domnul senator Florescu.

Argumentele pe care le-am invocat atunci le voi invoca ∫i de data aceasta, dincolo de faptul c„, ∫i atunci, ca ∫i acum, era vorba despre jude˛ul Mehedin˛i. ™i atunci, ca ∫i acum, era vorba despre o list„ Óntreag„ de monumente, unele foarte importante, altele de care eu, cel pu˛in, nu am auzit.

Dincolo, Óns„, de toat„ aceast„ discu˛ie, apare o chestiune de discriminare. De ce s„ existe un regim preferen˛ial pentru monumente din nordul Olteniei, un nord destul de aproximativ, ∫i nu din sudul Olteniei sau din vestul Banatului ∫i a∫a mai departe, lista poate continua.

Apoi, nu exist„ niciun fel de criterii. Este o total„ lips„ a criteriilor. De ce sunt invocate unele monumente, ∫i de ce nu altele? De ce, al„turi de Coloana infinitului, de Complexul lui Br‚ncu∫i, sunt o serie de situri arheologice absolut f„r„ niciun fel de relevan˛„?

Mai este ∫i o chestiune financiar„. Acest Comitet pentru nordul Olteniei ar trebui s„ gospod„reasc„ at‚t fondurile de la buget, c‚t ∫i sponsoriz„rile.

Lucrurile sunt practic de neÓn˛eles. Faptul c„ se invoc„ faptul c„ ˛inutul d„ ˛„rii o treime din produc˛ia de energie electric„, peste 20 de milioane de tone de c„rbune, milioane de metri cubi de gaze, sute de mii de tone de ˛i˛ei, are cele mai distruse drumuri, cele mai afectate suprafe˛e agricole, ∫omaj, poluarea cea mai

ridicat„ nu este un argument. Pentru c„ noi, aici, ar trebui s„ invoc„m argumente care ˛in de cultur„, care ˛in de patrimoniul cultural na˛ional, ∫i, Ónc„ o dat„, nu trebuie s„ avem pentru o anumit„ zon„ a ˛„rii un statut privilegiat, s„ cre„m o discriminare. Aceste lucruri le-am spus ∫i c‚nd a fost vorba de propunerea legislativ„ a colegului meu Alexandru Mor˛un, aceste lucruri le spun ∫i ast„zi, pentru c„ Ónchei cu ceea ce am Ónceput. Trebuie s„ avem o dezbatere, atunci c‚nd este cazul, lipsit„ de orice conota˛ie politic„. Nu este firesc s„ avem o zon„ a ˛„rii noastre care s„ aib„ un statut privilegiat, ∫i altele, nu, pentru c„ se va Ónt‚mpla ce s-a Ónt‚mplat cu foarte multe cazuri inclusiv — cu legile de desp„gubire pe care le-am discutat acum cinci minute — ne vom trezi cu zeci, cu sute de propuneri legislative Ón care fiecare parlamentar va veni ∫i va spune: vreau ∫i eu un consiliu pentru zona asta, vreau ∫i eu s„ am un statut privilegiat pentru monumentele din circumscrip˛ia mea electoral„ din motive care ˛in nu at‚t de vreo realitate ∫i de necesit„˛i culturale, c‚t de a avea o anumit„ imagine Ón fa˛a electoratului din circumscrip˛iile noastre.

## V„ mul˛umesc.

Ofer cuv‚ntul domnului senator Adrian P„unescu. Microfonul 4.

A∫ vrea s„ fiu de acord cu domnul senator Ha∫otti, dar nu pot. M„ surprinde c„ un liberal, ∫ef de grup liberal, vrea s„ par„ mai social-democrat Ón g‚ndire dec‚t e nevoie. D‚nsul dore∫te ∫i cere s„ fie f„r„ privilegii harta Rom‚niei. Ceea ce, sigur, Ón absolut, e perfect. Numai c„ harta Rom‚niei are privilegii. ™i are elite. Dac„ exist„ Nordul Moldovei, de ce s„ nu existe acest Nord al Olteniei, care este genial? Orice am spune noi, domnule coleg, nu am f„cut aproape nimic din ceea ce se putea face pentru punerea Ón valoare a celui mai mare artist rom‚n din toate timpurile, care e Constantin Br‚ncu∫i, emblema noastr„, vrem, nu vrem!

Ceea ce a f„cut el este una dintre pu˛inele lucr„ri de natur„ plastic„ Ón linia crea˛iei primare a lui Dumnezeu. El nu contrariaz„ natura ca Giacometti (de exemplu!), cu oameni bolnavi care parc„ trebuie vindeca˛i. El este un creator care ∫i-a luat curajul de a da albie fireasc„ geniului rom‚nesc Ón plastic„ ∫i de a exprima s„n„tatea, plenitudinea, miracolul omenesc. ™i rom‚nesc. ™i e p„cat, dac„ putem face ceva, s„ nu facem. Sigur c„, Óntr-o lume absolut„, Rom‚nia ar trebui s„ fie peste tot egal„ cu sine, dar nu este. ™i nordul Olteniei este cel mai v„duvit, din tot sudul, este aproape la fel de v„duvit ca ∫i unele dintre jude˛ele Moldovei. De ce Óncepe˛i gesturile de a∫a-zis„ dreptate de la nordul Olteniei? ™i de unde at‚ta egalitarism?

Eu cred c„ formele pe care le propunem, chiar dac„ nu sunt perfecte — ∫i pot fi de acord cu dumneavoastr„ c„ se poate face mai mult —, formele acestea, ca Óntr-o g‚ndire profund„ a lui Titu Maiorescu, Ó∫i vor crea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 con˛inutul acolo unde nu-l au. Dar, Ón genere, a observa c„ Nordul Olteniei se Óntemeiaz„ pe opera de geniu a lui Constantin Br‚ncu∫i Ónseamn„ a sus˛ine aceste ini˛iative care pot fi Ón timp Ómbun„t„˛ite, pot fi schimbate. Dar nu Ón˛eleg de ce trebuie s„ bloc„m o asemenea ini˛iativ„ c‚nd ˛ara, pe de alt„ parte, e plin„ de ini˛iative birocratice care s-au realizat f„r„ s„ fi fost nevoie de ele. Toate Cur˛ile cu putin˛„ sunt Ón Rom‚nia. Toat„ suprastructura volatil„ ∫i costisitoare. Stat birocratic! Dar noi la Br‚ncu∫i ne Ómpiedic„m. De la el Óncepem, vrem s„ Óncepem austeritatea pustiitoare. Este un semn r„u. Œnseamn„ c„ nu suntem Ónc„ obi∫nui˛i s„ tr„im Ón apropierea unor genii ∫i vrem s„ descuraj„m postumitatea geniilor. ™i Br‚ncu∫i este un geniu.

## V„ mul˛umesc.

Domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œnt‚mplarea face c„ am luat cuv‚ntul ∫i la ini˛iativa pe care o invoca domnul coleg Ha∫otti, respectiv a colegului nostru Mor˛un. L-am ap„rat atunci pe domnul Mor˛un ∫i chiar f„ceam o trimitere la faptul c„ alte ˛„ri, f„r„ poten˛ialul nostru, scot din turism mai mult dec‚t scoatem noi din toat„ avu˛ia na˛ional„. Ast„zi, m„ v„d nevoit din nou, nu s„-i iau ap„rarea sau s„-l contrazic pe domnul Ha∫otti — Ón fond ∫i Domnia Sa are dreptul la un punct de vedere — dar vreau s„ v„ spun c„ am asistat zilele trecute cu to˛ii, Ómi place s„ cred, la o chestiune foarte ciudat„. Vorbeam de repatrierea pe bani grei a unor surse apar˛in‚nd culturii dacice, a unor podoabe care au luat calea str„in„t„˛ii, Ónainte ca ochiul rom‚nului s„ fi avut privilegiul de a se bucura de ele.

Suntem Ón fa˛a unei ini˛iative legislative care este extrem de bine argumentat„. Argumentat„, Ón primul r‚nd, prin faptul c„ aceast„ mizerabil„ reform„, care a traversat Rom‚nia Ón cei 17 ani, a dus la s„r„cirea multor oameni, iar Óndemnurile demagogice ale unor guverne ca ace∫tia s„ se reorienteze spre alte profesii se izbesc invariabil de ceea se Ónt‚mpl„ ∫i ast„zi Ón aceast„ sal„.

Nu putem s„-i Óndemn„m pe ace∫ti oameni s„ se ocupe de turism, s„ se ocupe de activit„˛i Ón turism at‚ta timp c‚t facem dovada neputin˛ei noastre de a ne pune noi Ón∫ine Ón valoare marile izb‚nzi spirituale ale acestui neam. S„ fii refractar la faptul c„ Br‚ncu∫i are nevoie de mai mult„ ocrotire, s„ fii refractar la faptul c„ exist„ un patrimoniu cultural imens, ascuns, aproape ascuns, mi se pare o chestiune care seam„n„ cu ceea ce spunea reprezentantul Guvernului, c„ am b„gat ∫i modernizarea aeroportului.

Da, domnule ministru, o vedem Óntr-un complex mai larg ∫i s„ ∫ti˛i c„ nu se mai vine Ón Rom‚nia numai cu c„ru˛a.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Numai pu˛in, stima˛i colegi, mai sunt dou„ interven˛ii. O interven˛ie din partea domnului senator Daea, o interven˛ie, drept la replic„, din partea domnului senator Puiu Ha∫otti.

Œmi pare r„u, nu mai avem timp s„ le lu„m Ón discu˛ie, mai avem dou„ chestiuni de votat. Bun.

Un minut, v„ rog, dar m‚ine doresc s„ continu„m dezbaterile pe proiectul de lege, am‚n dezbaterile pentru m‚ine, pentru c„ ie∫im din program.

V„ rog s„ nu pomeni˛i numele colegilor.

Nu voi pomeni, am grij„.

Stima˛i colegi,

Œnc„ o dat„, eu fac apel la o dreapt„ judecat„ aici. Nu este vorba de a nu-l valorifica pe Br‚ncu∫i, nu este vorba de a nu avea pentru Br‚ncu∫i ∫i pentru Complexul de la T‚rgu-Jiu respectul cuvenit. Nici pomeneal„ de a∫a ceva. Vreau s„ v„ spun, distin∫i colegi, c„, ceea ce este important Ón aceast„ sal„, inclusiv Complexul de la T‚rgu-Jiu este protejat de Legea nr. 422/2004 ∫i de alte legi. Aici este vorba de altceva. Noi nu vorbim aici de Complexul de la T‚rgu-Jiu. Aici sunt sute de puncte invocate, sute...

Domnule coleg, v„ rog s„ m„ ierta˛i, dreptul la replic„ se solicit„ ∫i se ofer„ Óntr-o chestiune personal„...

P„i, e o chestiune personal„, mi-a fost pronun˛at numele, inclusiv cu...

Deci eu vorbesc Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, studiind aceast„ propunere legislativ„, nu dintr-un sentiment patriotic, absolut justificat, dar, Ónc„ o dat„, nu este vorba de Complexul de la T‚rgu-Jiu.

V„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ va fi inclus„, nu mai avem timp, intr„m Ón programul radiodifuzat.

La propunerea legislativ„ dezbaterile continu„ m‚ine, prin alte interven˛ii ∫i vot.

Mai avem, rapid, s„ rezolv„m dou„ chestiuni organizatorice.

V„ rog s„ lua˛i loc.

La punctul 12.

Avem Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 30/2006 privind func˛ia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizi˛ie public„, este reexaminare, ∫i v„ rog s„ observa˛i Óns„ c„ nu este rezolvat„ cererea de reexaminare a pre∫edintelui, motiv pentru care v„ propun s„ o retrimitem la comisie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 Nu sunt propuse texte. Se propune admiterea cererii de reexaminare, dar nu sunt propuse textele de finalizat Ón plenul Senatului.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu retrimiterea la comisie a cererii de reexaminare.

Este necesar, colegii no∫tri sesiza˛i Ón fond s„ vin„ cu proiect de text.

V„ rog s„ vota˛i.

Comisia sesizat„ Ón fond trebuie s„ propun„ texte, Ón condi˛iile Ón care propun admiterea cererii de reexaminare.

Solicitarea a fost aprobat„ de plenul Senatului cu 64 de voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri.

Domnul senator Puskás Valentin Zoltán solicit„, de asemenea, retrimiterea propunerii legislative de la pozi˛ia 13.

Are termen de adoptare tacit„ Ón 14 martie, mai avem timp la comisie pentru raport suplimentar. Œi ofer cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Solicit retrimiterea la comisie pentru c„ au r„mas ni∫te neconcordan˛e Ón urma accept„rii unor propuneri ale Guvernului ∫i astfel la Registrul me∫te∫ugarilor ar exista paralelism, dac„ nu abrog„m textele dintr-o alt„ lege.

La fel a r„mas Registrul pentru ucenici, la care am adoptat o lege mai Ónainte, ∫i acestea trebuie recorelate. Deci, v„ rog, retrimiterea la comisie.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu solicitarea formulat„ de domnul senator Valentin Zoltán Puskás de retrimitere la comisie a punctului 13 din ordinea de zi, Legea me∫te∫ugarilor.

Rog colegii senatori prezen˛i Ón sal„ s„-∫i exprime votul.

Solicitarea a fost aprobat„ de plen cu 50 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

De asemenea, stima˛i colegi, v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ nu am dezb„tut dou„ legi, punctul 7 ∫i 8 din ordinea de zi.

Rog reprezentan˛ii O.R.N.I.S.S.-ului, m‚ine, s„ fie prezen˛i, pentru a le lua Ón dezbatere.

Trecem la ultimul punct al ordinii de zi, respectiv Œntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea reprezentan˛ilor Executivului.

V„ reamintesc c„ peste dou„ minute aceast„ parte a programului nostru este radiodifuzat„.

Grupurile parlamentare au urm„torii timpi: Alian˛a P.N.L.-P.D., 10 minute, Grupul parlamentar al P.S.D., 9 minute, Grupul parlamentar al P.R.M., 5 minute, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, 3 minute, Grupul parlamentar al U.D.M.R., 3 minute, independen˛i, dou„ minute.

Vom Óncepe cu Óntreb„rile.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul Ilie S‚rbu.

Este prezent?

Nu este.

Œl invit la tribun„ pe domnul pre∫edinte, domnul senator Mircea Geoan„.

Ave˛i cuv‚ntul. V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Obiectul Óntreb„rii pe care dorim s„ o transmitem prim-ministrului:

## Domnule prim-ministru,

V„ informez c„ am ac˛ionat pe toate c„ile oficiale, Ón conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului Rom‚niei, Óntr-o problem„ subsumat„ sferei de competen˛„ a Comisiei pentru politic„ extern„ a Senatului, solicit‚nd, Ón mod repetat, prezen˛a ministrului afacerilor externe ∫i, respectiv, punerea la dispozi˛ie a unor materiale privind gestionarea de c„tre acest minister a situa˛iei celor doi cet„˛eni rom‚ni re˛inu˛i Ón Irak, Óntre 31 octombrie 2006—31 ianuarie 2007, de c„tre for˛ele Coali˛iei multina˛ionale din aceast„ ˛ar„.

La insisten˛ele noastre telefonice, la solicitarea scris„ a comisiei Senatului Rom‚niei, am primit un r„spuns scris, semnat la nivel de secretar de stat, iar la ultima scrisoare nu am primit niciun r„spuns, de∫i la aceast„ dat„ solicitam prezen˛a ministrului Ón cadrul unei anchete parlamentare la care comisia are un termen fix pentru depunerea raportului, respectiv data de 15 martie.

Œntrebarea mea, domnule prim-ministru, este urm„toarea:

Cine se afl„ Ón acest moment la conducerea Ministerului Afacerilor Externe? Este Ón continuare domnul ministru demisionar sau demisionat R„zvan Ungureanu la conducerea acestui minister, ∫i dac„ da, de ce sfideaz„ Senatul ∫i Parlamentul Rom‚niei?

Dac„ a˛i asigurat conducerea interimar„ a Ministerului de Externe Ón condi˛iile Ón care a˛i f„cut o nou„ propunere c„tre Pre∫edintele Rom‚niei, Ón persoana domnului senator Adrian Cioroianu, vrem s„ fim informa˛i care este ministrul din Guvern care asigur„ interimatul acestei institu˛ii fundamentale a statului rom‚n, ∫i, Ón al treilea r‚nd, Óntrebarea noastr„ este p‚n„ c‚nd va continua acest dialog al surzilor, domnule prim-ministru, Ón condi˛iile Ón care, Ón mod repetat, Guvernul, autorit„˛ile statului, Pre∫edin˛ia Rom‚niei Óncearc„ s„ acopere, prin t„cere ∫i prin nerespectarea obliga˛iilor constitu˛ionale, dreptul fundamental al Parlamentului de a clarifica toate aceste elemente.

V„ reamintesc, domnule prim-ministru, c„ art. 61 alin. (2) din Regulamentul Senatului precizeaz„: îŒn cazul Ón care comisiile solicit„ participarea la lucr„rile lor a unor membri ai Guvernului sau a conduc„torilor unei institu˛ii publice, prezen˛a acestora este obligatorie.“

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Invit la tribun„ pe domnul senator Angel TÓlv„r, Grupul parlamentar al P.S.D.

Microfonul 3, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ citesc ambele interven˛ii.

Nu. V„ adresez rug„mintea s„ c„uta˛i s„ prezenta˛i concentrat at‚t Óntrebarea, c‚t ∫i interpelarea, Óntruc‚t sunt 18 interven˛ii pe parcursul a 9 minute.

Asta v„ solicitam, voi fi foarte scurt.

Interpelarea este adresat„ domnului C„lin Popescu-T„riceanu.

Œn baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public, P.S.D. a solicitat ministrului Mihail H„rd„u s„ fac„ public con˛inutul contractelor Óncheiate de c„tre ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii Ón anul 2006.

Av‚nd Ón vedere c„ r„spunsul formulat de c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ón urma acestei solicit„ri, cuprinde elemente cu caracter general, nerelevante, ∫i c„ domnul ministru refuz„ s„ prezinte Ón detaliu modul de cheltuire a sumelor, v„ Óntreb:

1. Care este punctul dumneavoastr„ de vedere cu privire la aceast„ problem„?

2. Care sunt m„surile pe care le ve˛i lua pentru a asigura cet„˛enilor dreptul de a fi informa˛i Ón mod real? Urm„toarea Óntrebare este adresat„ domnului ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii.

Din 450 de directori plini din unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt, doar 191 ∫i-au ocupat postul prin concurs, restul de 259 ocup„ aceast„ func˛ie prin deta∫are Ón interes de serviciu, adic„ sunt numi˛i. ™i Ón cazul directorilor adjunc˛i situa˛ia este asem„n„toare, pentru c„, din 304 directori adjunc˛i, doar 60 sunt numi˛i Ón urma acestor concursuri.

V„ Óntreb: care este, la nivel na˛ional, num„rul de directori plini ∫i de directori adjunc˛i care ocup„ aceste func˛ii altfel dec‚t prin concurs ∫i care sunt motivele pentru care aceast„ situa˛ie se perpetueaz„, ∫i care sunt m„surile pe care le ve˛i lua pentru a urgenta procesul de ocupare prin concurs a posturilor de directori din unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt din Rom‚nia?

V„ mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe doamna senator Verginia Vedina∫. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru al muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.

Œn jude˛ul Bihor, ca Ón Óntreg Ardealul, tr„iesc numero∫i cet„˛eni care beneficiaz„ de prevederile Legii nr. 189/2000, prin care se acord„ dreptul persoanelor persecutate pe motive etnice.

Din p„cate, prevederile acestei legi, indemniza˛iile acordate potrivit prevederilor acestei legi nu au mai fost indexate din anul 2004, Ón ciuda faptului c„ titularii, beneficiari de indemniza˛ii, Ón baza altor legi, cum este Legea nr. 118/1990, au beneficiat de major„ri ale indemniza˛iei.

Pentru aceste considerente, Ón temeiul art. 4 din legea mai sus men˛ionat„, v„ rog, domnule ministru, s„ dispune˛i indexarea indemniza˛iilor cuvenite tuturor persoanelor persecutate din motive etnice de regimurile instaurate Ón Rom‚nia Ón perioada 6 septembrie 1940— 6 martie 1945.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M..

Microfonul 1.

V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru al Guvernului.

Œn Programul de guvernare 2005—2008, la capitolul îPolitici Ón domeniul cercet„rii, dezvolt„rii ∫i inov„rii“, se men˛ioneaz„ corelarea activit„˛ii de cercetare, dezvoltare, inovare cu politica industrial„ a Rom‚niei.

Domnule prim-ministru,

V„ rog s„-mi comunica˛i modalitatea Ón care a fost aplicat„ aceast„ prevedere din Programul de guvernare 2005—2008.

Tot domnului prim-ministru al Guvernului, interpelarea referitoare la capitolul 15 îPolitica Ón domeniul turismului“. Obiectivele pe care Guvernul Rom‚niei ∫i le-a fixat Ón domeniul turismului sunt cre∫terea circula˛iei turistice pe teritoriul Rom‚niei, diversificarea ofertei ∫i cre∫terea calit„˛ii serviciilor turistice.

Domnule prim-ministru,

Av‚nd Ón vedere poten˛ialul turistic al Rom‚niei ∫i lipsa personalului calificat din domeniu, v„ rog s„-mi comunica˛i, la nivelul jude˛ului Arad, c‚te persoane aflate Ón ∫omaj au beneficiat de ∫colarizare ∫i preg„tire Ón meserii ∫i ocupa˛ii specifice turismului, conform prevederii men˛ionate din Programul de guvernare.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Otilian Neagoe.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 Microfonul 3, v„ rog. Doamna senator Doina Silistru este preg„tit„. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am dou„ Óntreb„ri ∫i o interpelare.

Œntrebarea este adresat„ domnului Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor, construc˛iei ∫i turismului.

Bra∫ovul are c‚teva proiecte de infrastructur„ care sunt de importan˛„ excep˛ional„ pentru aceast„ zon„, dar ∫i pentru Rom‚nia: Autostrada Bucure∫ti—Bra∫ov, cu tronsonul Predeal—Codlea, Autostrada Bra∫ov—Gorj, cu tronsonul Codlea—™oar∫—Ocolitoarea Mare a Bra∫ovului— Ocolitoarea F„g„ra∫ului—Ocolitoarea Municipiului S„cele ∫i Aeroportul Bra∫ov—Ghimbav.

V„ rog, domnule ministru, s„ preciza˛i ce termene a stabilit Ministerul Transporturilor ∫i Turismului pentru demararea ∫i finalizarea acestor proiecte, av‚nd Ón vedere faptul c„ multe dintre aceste proiecte trebuiau s„ Ónceap„ Ónc„ din anul 2005?

O a doua Óntrebare este adresat„ domnului Teodor Atanasiu, pre∫edintele A.V.A.S..

La finele anului 2006 a fost publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 1.015, Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 101/2006 privind reorganizarea A.V.A.S., trec‚nd la A.V.A.S. ∫i Compania Na˛ional„ îRomarm“.

Acest act normativ a creat o stare de nelini∫te la nivelul societ„˛ilor comerciale ∫i al salaria˛ilor din industria de ap„rare Ón leg„tur„ cu viitorul acestui sector economic.

De∫i suntem Ón februarie, hot„r‚rea de guvern privind nucleul de baz„ pe anul 2007, Ón concordan˛„ cu prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 95/2002 privind industria de ap„rare, nu a fost Ónc„ adoptat„ de Guvernul Rom‚niei.

Care sunt inten˛iile A.V.A.S. Ón leg„tur„ cu relansarea activit„˛ii Ón societ„˛ile din cadrul industriei de ap„rare? ™i, Ón sf‚r∫it, o interpelare care Ói este adresat„ domnului Sorin Frunz„verde, ministrul ap„r„rii.

Societatea Comercial„ îTohan“ — S.A. realizeaz„ Ón acest moment produse de tehnic„ militar„ pentru export, Turcia, Egipt, num„rul salaria˛ilor fiind de 645 la 1 februarie 2007.

Œn aceast„ perioad„, îTohan“ — S.A. are discu˛ii avansate cu o firm„ din Fran˛a, Ón vederea colabor„rii pentru producerea de muni˛ie, cu asigurare pe pie˛e de desfacere.

Œnt‚mpin„m dificult„˛i, totu∫i, din partea Ministerului Ap„r„rii, Ón leg„tur„ cu testarea ∫i omologarea produsului lovitur„ reactiv„, calibrul 122 mm, cu b„taie m„rit„, produs compatibil NATO, dar nu omologat de Ministerul Ap„r„rii.

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Cred c„ este greu ca 18 Óntreb„ri ∫i interpel„ri s„ fie f„cute doar Ón 9 minute, motiv pentru care v„ rog s„ le rezuma˛i.

V„ rog, doamna senator Doina Silistru, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru al s„n„t„˛ii publice Eugen Nicolaescu.

Potrivit prevederilor art. 16 lit. j) din Legea nr. 44/1994, republicat„, veteranii de r„zboi beneficiaz„ de asisten˛„ medical„ gratuit„ Ón toate institu˛iile medicale, civile, de stat sau militare, ∫i asigurarea de medicamente gratuite at‚t Ón tratamente ambulatorii, c‚t ∫i pe timpul spitaliz„rii.

Pentru anumite medicamente — pe care nu am s„ le numesc pentru a nu fi acuzat„ c„ le fac reclam„ — pentru circula˛ia cerebral„ ∫i periferic„, veteranilor de r„zboi din jude˛ul Vaslui li se percep diferen˛e de bani, iar analizele ∫i alte tratamente de fizioterapie sunt pl„tite integral.

Cazuri similare au fost reclamate ∫i Ón alte localit„˛i din Óntreaga ˛ar„.

V„ Óntreb, domnule ministru, de ce prevederile Legii nr. 44/1994 nu se aplic„ Ón cazul veteranilor de r„zboi ∫i ce m„suri ve˛i dispune pentru reglementarea acestei situa˛ii Ón jude˛ul Vaslui ∫i Ón Óntreaga ˛ar„, p‚n„ nu va fi prea t‚rziu, av‚nd Ón vedere v‚rsta Ónaintat„ a acestora. Mul˛umesc.

Mul˛umesc doamnei senator Doina Silistru pentru Óntrebarea formulat„ Ministerului S„n„t„˛ii Publice din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Mircea Mereu˛„, Grupul parlamentar al Alian˛ei P.N.L.-P.D.

Microfonul 2.

V„ rog.

Interpelarea mea este adresat„ doamnei ministru Sulfina Barbu.

Jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud este Ón permanen˛„ Óntre primele jude˛e afectate de inunda˛ii. Pe de alt„ parte, spre deosebire de jude˛ele din sudul ˛„rii, Ón special din zona de c‚mpie, investi˛iile sunt mult mai mici, iar amenajarea r‚ului este mult mai u∫or de realizat.

Œn acest sens, v„ rog, doamna ministru, s„ preciza˛i dac„ exist„ o strategie pentru amenajarea teritoriului care s„ Ónl„ture pericolul de inunda˛ii, ∫i dac„ exist„ un astfel de raport v„ rog s„-mi men˛iona˛i dac„ ave˛i anumite priorit„˛i privind problema inunda˛iilor din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud. Dac„ exist„ acest program, care este el Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud?

Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007

Mul˛umesc.

Domnul senator Ilie Petrescu.

Domnul senator Gheorghe Funar, v„ rog, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Microfonul 2.

V„ rog.

Se preg„te∫te domnul senator Ioan Codru˛ ™ere∫.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Prima Óntrebare este adresat„ prim-ministrului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Dup„ cum bine cunoa∫te˛i, anul viitor se vor desf„∫ura la Beijing, Ón China, Jocurile olimpice de var„, iar Ón campusul olimpic se va amenaja Satul lumii, unde toate ˛„rile vor fi reprezentate, av‚nd la dispozi˛ie o suprafa˛„ de 250 m[2] .

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„ ne comunica˛i ce m„suri a˛i luat pentru a asigura prezen˛a Rom‚niei Ón Satul lumii, ∫i anume vom expune pe suprafa˛a de 250 m[2] .

Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ ministrului Gheorghe Eugen Nicolaescu, ministrul s„n„t„˛ii publice.

Ea se refer„ la faptul c„ s-a decis ∫i este bine s„ se construiasc„ mai multe spitale regionale, dintre care unul ∫i pentru municipiul Cluj-Napoca. Am aflat din mass-media c„ la elaborarea studiilor de fezabilitate s-au cheltuit circa 10 milioane de euro.

Solicit domnului ministru detalii Ón leg„tur„ cu licita˛iile care au avut loc, firmele care le-au c‚∫tigat, dac„ s-au realizat studiile de fezabilitate pentru fiecare amplasament Ón parte, cum au fost defalcate cele 10 milioane de euro pe categorii de cheltuieli ∫i, Ón plus, solicit studiul de fezabilitate realizat pentru Spitalul Regional de Urgen˛„ Cluj, care se va construi Ón comuna Flore∫ti.

Solicit r„spunsuri Ón scris ∫i verbal.

## Mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul Ioan Codru˛ ™ere∫, Partidul Conservator, se preg„te∫te doamna senator Liliana Lucia Tomoiag„, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 3.

V„ rog.

Interpelarea este adresat„ domnului Eugen Nicolaescu, ministrul s„n„t„˛ii publice.

## Domnule ministru,

Am luat act cu Óngrijorare de problema ap„rut„ la nivelul jude˛ului Maramure∫ din cauza gestion„rii defectuoase de c„tre autorit„˛ile competente a fondurilor pentru medicamentele gratuite ∫i compensate.

Situa˛ia este cu at‚t mai dramatic„ cu c‚t Ón momentul de fa˛„, dintre cele 86 de farmacii din jude˛, care au Óncheiat contracte cu C.A.S., doar dou„ continu„ s„ elibereze medicamente compensate ∫i gratuite, asta

de∫i fondul necesar cump„r„rii medicamentelor compensate ∫i gratuite a crescut cu aproximativ 15% fa˛„ de anul 2006, iar pre˛ul medicamentelor a r„mas constant sau chiar a sc„zut la unele dintre acestea cu 6%.

Aceast„ problem„ a imposibilit„˛ii procur„rii medicamentelor compensate nu face dec‚t s„ aduc„ ∫i mai mult„ suferin˛„ ∫i neÓncredere bolnavilor, a c„ror stare de s„n„tate se degradeaz„ pe zi ce trece.

Av‚nd Ón vedere cele expuse anterior, v„ rog s„ dispune˛i efectuarea unui control Ón vederea stabilirii modului Ón care Casa de Asigur„ri de S„n„tate a jude˛ului Maramure∫ a gestionat ∫i atribuit fondurile destinate medicamentelor gratuite ∫i compensate.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

## Mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe doamna senator Liliana Lucia Tomoiag„, Grupul parlamentar al P.S.D., se preg„te∫te domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al P.R.M.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului Dan Motreanu, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

La data de 20 ianuarie 2006, prin ordonan˛a emis„ de direc˛ia sanitar-veterinar„, Abatorul S.C. îCompil Mo˛u“ — S.R.L. Vadu Mo˛ilor a fost Ónchis. De atunci popula˛ia din zona Mun˛ilor Apuseni, ca ∫i proprietarii de animale se confrunt„ cu probleme deosebit de grave. Cel mai apropiat abator se afl„ la peste 100 de kilometri.

Œn aceste condi˛ii, 20 de primari ai localit„˛ilor din Mun˛ii Apuseni — nu-i mai enum„r din lips„ de timp — solicit„ organelor abilitate s„ pun„ la punct un program bine fundamentat, s„ emit„ un document astfel Ónc‚t, prin derogare, Ón zonele de munte, cum este de exemplu fiara Mo˛ilor, s„ fie autorizate abatoare pentru pia˛a local„.

Solicit domnului ministru s„ precizeze ce m„suri va lua pentru rezolvarea dolean˛elor mo˛ilor, care s„ conduc„ la rezolvarea favorabil„ a situa˛iei.

Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

## Domnule prim-ministru,

Legea nr. 10/2001, art. 5, men˛ioneaz„ c„ nu sunt Óndrept„˛ite la restituire sau alte m„suri reparatorii persoanele care au primit desp„gubiri potrivit acordurilor interna˛ionale Óncheiate de Rom‚nia cu statele enumerate Ón anex„, care face parte integrant„ din prezenta lege. Cu toate acestea, actualii proprietari ai caselor foste s„se∫ti de pe raza jude˛ului Alba, care au cump„rat casele Ón mod legal, Ón baza Legii nr. 12/1995, la oferta statului, Ó∫i pierd propriet„˛ile Ón instan˛„, prin sentin˛e definitive, de∫i contractele de v‚nzare-cump„rare le-au fost recunoscute prin Legea nr. 10/2001 ca fiind valabile ∫i inatacabile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 Domnule prim-ministru C„lin Popescu T„riceanu,

Fa˛„ de cele sesizate mai sus, v„ rog s„ preciza˛i ce m„suri ve˛i lua pentru a detensiona aceast„ situa˛ie c‚t Ónc„ nu este prea t‚rziu.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit la microfonul nr. 1 pe domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al P.R.M.

Se preg„te∫te domnul senator Viorel Dumitrescu, acela∫i grup parlamentar.

B„sescu, Pre∫edintele Rom‚niei, le-a sus˛inut Ón perioada 2005—2006, precum ∫i care au fost sumele din bugetul statului de care au beneficiat acele firme.

A doua Óntrebare, adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.

Care dintre bolile s„r„ciei au revenit Ón Rom‚nia ∫i s-au r„sp‚ndit dup„ anul 1989 ∫i c‚˛i bolnavi erau Ónregistra˛i la fiecare dintre bolile respective la sf‚r∫itul anului 2006, la nivel de ˛ar„ ∫i cu defalcare pe jude˛e? V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Radu

Berceanu, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.

Domnule ministru,

Este cunoscut faptul c„, dup„ ce c„ rareori se respect„ orele Ónscrise Ón mersul trenurilor, s-a ajuns ca, de regul„, s„ nu se respecte nici programul de zbor, mai ales la cursele interne.

Ca urmare, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i urm„toarele:

1. De ce n-a fost desemnat„, Ón conformitate cu Regulamentul nr. 261/2004 al Parlamentului European ∫i al Consiliului Uniunii Europene, autoritatea care s„ supravegheze respectarea drepturilor pasagerilor stabilite prin regulament?

2. De ce nu se respect„, de regul„, orele de decolare a avioanelor pe cursele interne, ajung‚ndu-se la Ónt‚rzieri nejustificate, de multe zeci de minute, ca de exemplu: cursa Bucure∫ti—Cluj-Napoca din 16 februarie 2007, Ón loc s„ decoleze aeronava la ora 21,15, a decolat la ora 22,00; cursa Cluj-Napoca—Bucure∫ti din 19 februarie 2007, Ón loc s„ decoleze la ora 7,50, a decolat la ora 8,00? Exemplele pot continua.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Ofer cuv‚ntul domnului senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al P.R.M.

Se preg„te∫te domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea este adresat„ domnului C„lin Popescu-T„riceanu, prim-ministru.

Mass-media, mai ales la Ónceputul anului 2007, a transmis unele informa˛ii Ón leg„tur„ cu grupurile de interese pentru care Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, a intervenit personal ∫i a dispus Ón scris, numai la anumi˛i mini∫tri, s„ rezolve pl„˛i Ón sume uria∫e, de zeci sau sute de miliarde de lei.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care sunt grupurile de interese pe care domnul Traian

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Se preg„te∫te domnul senator Ion V„rg„u, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.

Œn ultima perioad„, un num„r tot mai mare de persoane care sufer„ de diverse boli, Ón mod deosebit de diferite forme de paralizie, solicit„ sprijin pentru a pleca Ón China, unde li s-ar putea ameliora sau chiar rezolva problema medical„ respectiv„.

Demersul, Óns„, are dou„ etape: prima etap„ este una Ón care are loc consultarea respectiv„, iar a doua, dac„ este cazul, interven˛ia propriu-zis„.

Apreciez, domnule ministru, ca fiind util„ realizarea unui parteneriat care s„ asigure consultarea pacien˛ilor respectivi Ón Rom‚nia de c„tre medici speciali∫ti chinezi, ceea ce ar permite ca sus˛inerea efortului financiar, indiferent din ce parte ar veni, s„ fie sensibil u∫urat.

V„ Óntreb, domnule ministru, dac„ a˛i luat Ón analiz„ aspectele semnalate ∫i, dac„ da, care este pozi˛ia dumneavoastr„ ∫i a ministerului pe care-l conduce˛i.

Œntrebarea este adresat„ domnului Sebastian Vl„descu, ministrul finan˛elor.

V„ rug„m s„ ne comunica˛i care este totalul veniturilor rezultate la bugetul de stat din colectarea taxelor ∫i impozitelor la nivel na˛ional, de fiecare jude˛ Ón parte, precum ∫i veniturile realizate la nivel local, din care: venituri proprii ale unit„˛ilor administrativ-teritoriale Ón perioada 1 ianuarie—31 decembrie 2006?

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ion V„rg„u, se preg„te∫te doamna senator Irina Loghin.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntreb„rile sunt adresate domnului ministru al agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale Dan Motreanu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 Prima Óntrebare. Lipsa precipita˛iilor din anul 2006 a dus la afectarea, Ón jude˛ul Tulcea, a 6.279 de hectare, dintre care 3.867 hectare 100% afectate, 1.460 hectare, Óntre 50% ∫i 100%, ∫i sub 50%, 952 hectare.

Œn calitate de senator de Tulcea, Ól Óntreb pe domnul ministru c‚nd va acorda desp„gubiri pentru suprafe˛ele calamitate Ón anul 2006, aproximativ dou„ milioane RON — pentru jude˛ul Tulcea.

A doua Óntrebare. Lipsa precipita˛iilor din ultima perioad„, prognozele nefavorabile pentru aceast„ prim„var„, dar ∫i lipsa banilor necesari punerii Ón func˛iune a sistemelor de iriga˛ii vor crea mari probleme pentru agricultorii tulceni.

Œl Óntreb pe domnul ministru, ce strategie are Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale Ón vederea diminu„rii impactului negativ creat de condi˛iile meteorologice culturilor agricole.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Interpelarea este adresat„ Ministerului Afacerilor Externe — s„ sper„m c„ Ón perioada urm„toare vom avea ∫i un ministru — ∫i este legat„ de activitatea de pe Canalul B‚stroe.

Proiectul ucrainean al Canalului B‚stroe, a∫a cum reiese din concluziile comisiei de anchet„ interna˛ional„, s-au dovedit neconforme cu prevederile dreptului interna˛ional, Ón sensul c„ lucr„rile efectuate Ón zon„ au un impact transfrontalier negativ asupra ecosistemelor din Delta Dun„rii. Pe de alt„ parte, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat p„r˛ii ucrainene s„ informeze partea rom‚n„ cu orice decizie privind continuarea proiectului de amenajare a Canalului B‚stroe.

Œl Óntreb pe domnul ministru actual sau viitor, Ón afara faptului c„ a solicitat s„ fie informat cu privire la orice decizie a p„r˛ii ucrainene despre acest proiect, care este pozi˛ia oficial„ a ministerului Ón fa˛a p„r˛ii ucrainene cu privire la impactul pe care Ól va avea acest proiect asupra biomului îDelta Dun„rii“, dar ∫i a popula˛iei din zon„, av‚nd Ón vedere c„ o reducere a biodiversit„˛ii va afecta, Ón mod direct, via˛a ∫i activitatea locuitorilor ∫i a ecosistemelor deltaice na˛ionale ∫i interna˛ionale.

Mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe doamna senator Irina Loghin, Grupul parlamentar P.R.M.

Se preg„te∫te domnul senator Ilie Petrescu. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 1.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ Ministerului Culturii ∫i Cultelor, domnului ministru Adrian Iorgulescu.

Av‚nd Ón vedere c„ sunt necunoscute c‚teva aspecte referitoare la S.C îElectrecord“ — S.A., v„ solicit, domnule ministru, s„-mi r„spunde˛i la urm„toarele Óntreb„ri:

— dac„ s-a privatizat sau nu S.C îElectrecord“ — S.A, iar, Ón cazul Ón care s-a privatizat, c‚nd a avut loc

privatizarea, pe baza c„rui temei legal ∫i care este statutul actual al acestei societ„˛i?

— care este statutul fonotecii de la îElectrecord“, care face parte din patrimoniul na˛ional?

— Ón ce condi˛ii ∫i pentru ce sum„ s-a dat sediul îElectrecord“ din bulevardul Timi∫oara, Ón suprafa˛„ de 1.1000 m[2] , unui investitor arab, care a transformat îElectrecord“ Ón fabric„ de pr„jituri, care nu sunt muzicale ∫i care nu r„m‚n Ón fonoteca de aur?

A doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

Dup„ cum ∫ti˛i, o mare parte din popula˛ia ˛„rii tr„ie∫te Óntr-o s„r„cie lucie, abia reu∫ind s„ supravie˛uiasc„ de la o zi la alta.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care este rata s„r„ciei ∫i rata s„r„ciei severe pentru anii 2005—2006.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

Interpelarea este adresat„ Guvernului Rom‚niei, domnului prim-ministru Constantin Anton C„lin Popescu-T„riceanu.

Este Ón plin„ desf„∫urare scandalul dintre Pre∫edintele Rom‚niei ∫i prim-ministru Ón leg„tur„ cu S.C. îAlro“ — S.A. V„ solicit s„-mi comunica˛i care au fost firmele de consultan˛„ pentru privatizarea S.C. îAlro“ — S.A. Slatina ∫i care au fost onorariile de care au beneficiat.

- V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar P.R.M.

Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Prima Óntrebare este adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

Œn calitatea mea de senator de Gorj, vreau s„ v„ aduc Ón aten˛ie un caz clar de abuz Ón func˛ie, s„v‚r∫it de primarul comunei Runcu, jude˛ul Gorj, Caramete Nicolae.

Foarte mul˛i cet„˛eni au venit la biroul senatorial ∫i s-au pl‚ns de abuzurile ∫i de activitatea ce o desf„∫oar„ acest primar Ón comuna Runcu.

F„r„ s„ fie f„cut„ nicio licita˛ie, i s-a atribuit fiului primarului c„minul cultural din comun„ ∫i procesul-verbal de Ónchiriere care a fost Óncheiat Óntre tat„ ∫i fiu. Energia electric„ consumat„ Ón cl„direa c„minului cultural este achitat„ de c„tre prim„rie, chiar dac„ spa˛iul este Ónchiriat.

V„ solicit s„ analiza˛i situa˛ia prezentat„ ∫i s„ m„ informa˛i ce m„suri ve˛i lua Ómpotriva primarului, care trateaz„ averea comunei ca pe buzunarul propriu.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Mai am o interpelare pentru Ministerul Culturii ∫i Cultelor, domnul ministru Adrian Iorgulescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 Anul acesta se Ómplinesc 50 de ani de la moartea marelui sculptor Constantin Br‚ncu∫i. Casa originar„ Ón care s-a n„scut se g„se∫te la 70 de metri fa˛„ de casa muzeu ∫i este Óntr-o stare avansat„ de degradare din cauza faptului c„, Ón anul 2001, a Óncercat s„ o ia o persoan„ fizic„, ∫i de atunci a r„mas f„r„ acoperi∫.

V„ solicit s„ m„ informa˛i care este regimul juridic al casei originare a marelui sculptor Constantin Br‚ncu∫i ∫i ce face Ministerul Culturii ∫i Cultelor pentru sculptorul na˛ional Constantin Br‚ncu∫i.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Mai am Ónc„ o Óntrebare, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

V„ aduc la cuno∫tin˛„ o situa˛ie deosebit„ de abuz asupra unui cet„˛ean al ora∫ului Novaci, jude˛ul Gorj.

Cet„˛eanul Cuteanu Ilie, domiciliat Ón ora∫ul Novaci, jude˛ul Gorj, a fost primit Ón audien˛„ la biroul senatorial, unde a depus un memoriu ∫i acte Ón sprijinul afirma˛iilor dumnealui.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.

Œntre municipiile Arad ∫i Timi∫oara, drumul european nr. 671 are, pe circa 12 kilometri de la ie∫irea din Timi∫oara p‚n„ la intersec˛ia cu B„ile Calacea, o modernizare cu band„ dubl„ de sens.

V„ Óntreb, domnule ministru, dac„ ve˛i moderniza, Ón mandatul dumneavoastr„, drumul dintre Arad ∫i Timi∫oara, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ ad„uga˛i o band„ de circula˛ie pe fiecare sens pe por˛iunea lips„.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Prin sarcina de Guvern nr. 3.533 din 21 noiembrie 2006 a˛i format o comisie interministerial„ Ón vederea analiz„rii, sub aspectul necesit„˛ii, oportunit„˛ii ∫i legalit„˛ii, a propunerilor raportului Comisiei de anchet„ a Senatului privitoare la imobilul Cathedral Plaza, aprobat prin Hot„r‚rea Senatului nr. 40 din 9 noiembrie 2006.

V„ rog s„-mi spune˛i, domnule prim-ministru, cum se va rezolva sarcina de Guvern cu num„rul mai sus ar„tat ∫i ce activit„˛i a desf„∫urat, p‚n„ Ón prezent, aceast„ comisie interministerial„, la ce dat„ Ó∫i va Ónceta aceast„ comisie activitatea ∫i dac„ va Ónainta un raport Senatului. Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Teodor Filipescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ transmit urm„toarea interpelare domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Domnule ministru, doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ situa˛ia deosebit„ cu care se confrunt„ ora∫ul Pope∫ti-Leordeni.

Din diferite motive, consiliul local rezultat Ón urma alegerilor din iunie 2004 nu s-a putut Óntruni ∫i constitui ca autoritate a administra˛iei publice locale nici p‚n„ Ón prezent. Aceasta face ca, Ón momentul de fa˛„, rolul consiliului local s„ fie realizat de fostul consiliu ales Ón 2000.

V„ solicit, domnule ministru, s„ dispune˛i m„surile ce se impun pentru reglementarea acestei situa˛ii, deoarece aprecierea este c„ actele emise de acest consiliu local pot fi considerate ca fiind lovite de nulitate.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Claudiu T„n„sescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Ave˛i cuv‚ntul.

Microfonul 2.

O interpelare adresat„ domnului prim-ministru, C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Œntr-o interven˛ie telefonic„ la un post de televiziune, Ón seara zilei de 20 februarie anul curent, fostul ministru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 al economiei ∫i comer˛ului, domnul senator Ioan Codru˛ ™ere∫, afirma c„ S.C. îAlro“ Slatina — S.A. ducea valize cu bani la Pre∫edin˛ie.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„ v„ adresa˛i Ón scris procurorului general al Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie pentru a Óncepe cercetarea penal„ Ómpotriva mafio˛ilor de la Palatul Cotroceni ∫i a celor de la S.C. îAlro“ Slatina — S.A.

Urm„toarea Óntrebare este adresat„ tot domnului prim-ministru, C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Œn seara zilei de 20 februarie, c‚nd dumneavoastr„ era˛i invitat Óntr-o emisiune Ón direct la TVR1, a intervenit telefonic pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, care afirma c„ î...Ón energie exist„ o mafie ∫i nu face˛i nimic“.

La care mafie crede˛i c„ se referea Pre∫edintele Rom‚niei ∫i dac„ v„ sunt cunoscute unele grupuri de interese apropiate domnului Traian B„sescu sau doamnei Elena Udrea ori domnului Teodor Stolojan?

Ultima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Mihail H„rd„u ∫i are urm„torul con˛inut:

Se ∫tie c„, dup„ privatizarea frauduloas„ a S.C. îAlro“ Slatina — S.A., i s-a desf„cut contractul de munc„, Ón mod abuziv ∫i ilegal, liderului de sindicat, domnul Ioan Ion, iar fiica sa a fost exmatriculat„ de la Liceul Industrial nr. 3 din Slatina.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i dac„ a fost corect„ ∫i legal„ exmatricularea fiicei liderului de sindicat de la S.C. îAlro“ Slatina — S.A. ∫i care au fost motivele reale ale exmatricul„rii.

V„ mul˛umesc.

Pentru toate, solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Domnul senator Viorel Arca∫, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Microfonul 4.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru al s„n„t„˛ii, Eugen Nicol„escu.

Domnule ministru,

Pentru c„ num„rul persoanelor bolnave, condamnate la moarte de c„tre sistemul rom‚nesc de s„n„tate pentru simplul motiv c„ nu au suficien˛i bani s„ se trateze ∫i s„-∫i cumpere medicamente, este Ón cre∫tere continu„, v„ rug„m s„ ne preciza˛i urm„toarele aspecte: care sunt criteriile care stau la baza introducerii unui medicament pe lista de compensate sau gratuit„˛i; care sunt criteriile care stau la baza stabilirii procentului de compensare a unui medicament; care este motivul pentru care, pe lista gratuit„˛ilor, nu se afl„ medicamentul îSyprin“, recomandat trat„rii bolii Wilson. Preciz„m c„ un flacon cost„ 350 de euro, iar pentru un tratament regulat folosirea unui flacon lunar este insuficient. Neaplicarea sau Óntreruperea acestui tratament are ca efect paralizia pacientului.

Ce ar trebui s„ fac„ o t‚n„r„ de 26 de ani, care sufer„ de boala Wilson, care nu are resurse financiare pentru a-∫i procura acest medicament? Trebuie s„ a∫tepte s„ moar„?

A∫tept r„spuns scris.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Ion Toma, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Carol Dina, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Mul˛umesc.

Domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Œntr-o scrisoare trimis„ la unele institu˛ii ale statului rom‚n, salaria˛i din Televiziunea Rom‚n„ semnaleaz„ abateri grave comise de conducerea Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune privind gestionarea fondurilor publice. Œntre altele, se arat„ c„ importante resurse financiare se consum„ abuziv Ón afara prevederilor legale, achizi˛iile publice de bunuri ∫i servicii se fac, de regul„, Ón mod preferen˛ial, f„r„ respectarea procedurilor legale. Activitatea de publicitate se deruleaz„ defectuos, pentru satisfacerea unor interese de grup.

V„ rog, domnule ministru, s„ dispune˛i verificarea aspectelor semnalate, iar cu privire la m„surile stabilite solicit r„spuns scris.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului Mihail H„rd„u, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Domnule ministru,

Prin Ordinul ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii nr. 569 din 15 noiembrie 2006 s-a stabilit metodologia acord„rii salariului de merit pentru cadrele didactice. Din p„cate, prevederile acestui ordin nu sunt respectate chiar de c„tre directori, ceea ce conduce la st„ri conflictuale, grev‚nd, totodat„, calitatea procesului didactic.

Domnule ministru, v„ rog s„ dispune˛i efectuarea unei anchete pentru verificarea modului de acordare a salariului de merit ∫i, totodat„, s„ ne comunica˛i care au fost rezultatele acestei anchete ∫i m„surile Óntreprinse Ón acest sens?

A doua Óntrebare:

Conform prevederilor Legii nr. 128/1997, fiecare cadru didactic are obliga˛ia efectu„rii unui stagiu de perfec˛ionare la fiecare 5 ani. Œn acest moment, la nivelul Inspectoratului ™colar al Jude˛ului Olt, nu exist„ niciun fel de strategie ∫i, mai ales, niciun mod de comunicare cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 profesorii pe aceast„ tem„, totul desf„∫ur‚ndu-se Ón mod haotic.

A˛i afirmat, Ón mod frecvent, c„ dori˛i un Ónv„˛„m‚nt de calitate Ón Rom‚nia, drept pentru care v„ Óntreb, domnule ministru, ce ve˛i Óntreprinde Ón vederea Óndrept„rii acestei st„ri de fapt.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu.

Domnule ministru,

Prin Ordinul nr. 1.764 din 2006 privind aprobarea criteriilor de clasificare a spitalelor din punct de vedere al asigur„rii Óngrijirilor medicale de urgen˛„, pentru ca un spital jude˛ean sau municipal s„ accead„ la un nivel superior, respectiv la nivelul 24, Ói sunt necesare dot„ri cuprinse Ón lista de aparatur„ medical„ de Ónalt„ performan˛„.

Ca urmare a acestui fapt, v„ Óntreb urm„toarele:

C‚te astfel de aparate sunt cuprinse Ón lista de investi˛ii a ministerului pentru anul 2007 ∫i c‚te dintre acestea sunt destinate unor spitale jude˛ene sau municipale care au restul dot„rilor necesare nivelului 2A, dar nu au aparatur„ de Ónalt„ performan˛„, cum ar fi computer tomograf Ón unitatea primire urgen˛e, cerut pentru un astfel de nivel Ón criteriile din ordin?

V„ rog s„ nu dezvolta˛i...

...a posibilit„˛ii spitalelor de a se dezvolta pe principiul liberei concuren˛e?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Cele 9 minute s„ ∫ti˛i c„ au ajuns 40.

Domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Domnule pre∫edinte, Óntrebarea mea este adresat„ prim-ministrului.

Domnule prim-ministru, v„ rog s„-mi comunica˛i, din perioada 2005—2006, urm„toarele informa˛ii:

1. Num„rul total de documente cu apostila pre∫edintelui Traian B„sescu transmise la Guvern, precum ∫i pe fiecare minister Ón parte.

2. Copii dup„ toate aceste documente.

3. Care dintre solicit„rile Pre∫edintelui Rom‚niei adresate numai unor membri ai Guvernului nu au fost puse Ón aplicare ∫i de ce?

4. Ce a constatat Corpul de Control al PrimuluiMinistru dup„ ce a verificat consecin˛ele indica˛iilor preziden˛iale?

Mul˛umesc.

Domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Mai ave˛i o interpelare?

Da, domnule pre∫edinte, dac„ Ómi permite˛i.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

O interpelare adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Sunt convins c„ a˛i aflat ∫i dumneavoastr„ despre o parte dintre multele dispozi˛ii date mini∫trilor din cabinetul dumneavoastr„ de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, Ón vederea rezolv„rii favorabile a unor sume pretinse statului rom‚n.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i de ce considera˛i dumneavoastr„ c„ Pre∫edintele Rom‚niei nu a manifestat niciun interes ∫i nu s-a preocupat pentru a recupera la bugetul statului rom‚n miliardele de dolari ∫i de euro datorate de diverse state, ca, de exemplu, Irak, Iran, Libia, Siria ∫i multe altele.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, senator independent.

Microfonul 2.

V„ mul˛umesc.

O Óntrebare pus„ domnului ministru Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.

Consiliul Jude˛ean Bra∫ov execut„ lucr„ri f„r„ autoriza˛ie de construc˛ie la Baza Sportiv„ îOlimpia“, proprietatea unei asocia˛ii. De∫i s-a surpat un mal, Inspectoratul pentru Construc˛ii nu a luat nicio m„sur„.

V„ rog s„ ne comunica˛i Ón scris ce m„suri au fost luate fa˛„ de aceast„ Ónc„lcare a legii.

™i o interpelare — comprim textul interpel„rii — adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Consiliul Jude˛ean Bra∫ov a Ónc„lcat prevederile legale Ón privin˛a bugetului jude˛ului, neorganiz‚nd o dezbatere

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 public„. Conform acestei hot„r‚ri, se cheltuiesc ilegal banii publici, dup„ cum urmeaz„:

Œn Casa Hirscher, Pia˛a Sfatului, o cas„ care este notificat„ Ónc„ din 2002, se fac investi˛ii Ón sum„ foarte mare, de∫i aceast„ cas„ va fi retrocedat„, iar banii nu mai pot fi recupera˛i.

La Baza îOlimpia“, care este proprietatea unei asocia˛ii nonguvernamentale, se fac investi˛ii, f„r„ studii de fezabilitate ∫i f„r„ documenta˛ie tehnic„, investi˛ii, evident, de ordinul miliardelor.

Se cheltuiesc bani pentru sondaje de opinie care testeaz„ sus˛inerea politic„ a conducerii.

Se cheltuiesc, lunar, peste 7.000 de euro pentru penalit„˛i de nefolosire a unor Ómprumuturi, din cauza lipsei proiectelor de execu˛ie.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Ioan Corodan, senator independent. Microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o interpelare adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.

Din cauza multor solicit„ri primite la cabinetul senatorial din partea pensionarilor, m„ v„d obligat s„ revin asupra Legii pensiilor.

Dup„ cum se ∫tie, Legea nr. 19/2000, la apari˛ie, a fost considerat„ o lege perfect„, dar aplicarea ei Ón timp de c„tre casele de pensii a scos Ón eviden˛„ faptul c„ are multe caren˛e, lucru demonstrat ∫i de foarte multe ini˛iative legislative care urm„reau reglementarea deficien˛elor semnalate. Multe dintre aceste ini˛iative legislative nu au fost acceptate de c„tre Guvern, pe motiv c„ se lucreaz„ pe lege ∫i c„, Óncep‚nd cu luna aprilie 2006, aceast„ lege va ap„rea cu modific„rile cerute de parlamentari. Suntem la sf‚r∫itul lunii februarie 2007 ∫i aceast„ lege modificat„ tot nu a ap„rut.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i c‚nd o s„ apar„, totu∫i, legea la Parlament, Legea nr. 19/2000, modificat„, pentru a putea fi supus„ dezbaterii publice ∫i reglement„rii problemelor, care s„ vin„ c‚t mai urgent Ón eliminarea incoeren˛elor acestei legi ∫i a inechit„˛ilor flagrante Ón calculul pensiilor, ∫tiind c„ orice am‚nare face ca mul˛i pensionari s„ piard„ sume importante care li s-ar cuveni.

Am o Óntrebare adresat„ domnului ministru Varujan Vosganian, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.

Œn jude˛ul Maramure∫, minele de minereuri neferoase au intrat Ón procesul de conservare Óncep‚nd cu anul 2007, odat„ cu oprirea procesului de produc˛ie, fiind prin∫i Ón aceast„ activitate 700 de persoane care asigur„ securizarea lucr„rilor miniere din subteran prin evacuare de ape. Acest proces este prev„zut pe durat„ de un an, cu personal reÓncadrat Ón urma disponibiliz„rilor.

Solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i dac„ ave˛i Ón vedere repornirea activit„˛ii de produc˛ie la unele mine

din Bazinul Maramure∫ care s-ar Óncadra Ón programul de rentabilitate? Dac„ da, care ar fi unit„˛ile la care s-ar putea reporni activitatea ∫i la ce capacit„˛i ∫i ce num„r de personal ar putea fi reÓncadrat.

Am o Óntrebare adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Stima˛i colegi,

Cu voia dumneavoastr„, ultimul pe list„, v„ rog s„-mi permite˛i ∫i mie, ca senator, s„ formulez o Óntrebare ∫i o interpelare.

Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Mihail H„rd„u, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.

Œn urm„ cu aproape zece ani de zile, Ón municipiul C„l„ra∫i, datorit„ specificului jude˛ului, a fost Ónfiin˛at, de c„tre Universitatea de ™tiin˛e Agricole ∫i Medicin„ Veterinar„, un colegiu, ulterior transformat Ón sec˛ie a facult„˛ii de stat, ∫i dac„ timp de zece ani lucrurile au mers normal, de circa ∫ase luni de zile se pare c„ cele dou„ institu˛ii nu mai au loc Ón acela∫i spa˛iu. Directorul unui liceu a ajuns mai mare dec‚t inspectorul general, mai mare dec‚t prefectul, ∫i vreau s„-l Óntreb pe domnul ministru H„rd„u dac„ directorul unui liceu poate fi mai mare chiar dec‚t Domnia Sa, Óntruc‚t insist„ ca aceast„ sec˛ie s„ fie scoas„ din loca˛ia aprobat„ de autorit„˛ile locale, respectiv Liceul Agricol din C„l„ra∫i.

Interpelarea este adresat„ domnilor mini∫tri Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor, ∫i domnului ministru Borbély László, ministrul delegat pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului.

Œn urm„ cu aproape zece luni, de la elicopter p‚n„ la ma∫ini luxoase defilau prin zonele sinistrate, nu numai ale jude˛ului C„l„ra∫i, dar ∫i Ón alte p„r˛i din ˛ar„, Ón special Ón Dolj. Ast„zi ne g„sim Ón plin„ iarn„ ∫i, din cele aproape 500 de locuin˛e care trebuiau construite sau reconstruite Ón jude˛ul C„l„ra∫i, vreau s„ v„ anun˛, stima˛i domni mini∫tri, c„ n-au fost reconstruite dec‚t circa zece locuin˛e, motiv pentru care v„ Óntreb c‚˛i bani a pus la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 dispozi˛ie Guvernul autorit„˛ilor locale din localit„˛ile M‚n„stirea, Chiselet ∫i Span˛ov, dac„ materiale de construc˛ii au fost distribuite, c‚te case se g„sesc, Ón prezent, Ón faza de finalizare ∫i dac„ Domniile Lor cunosc c„ reprezentan˛ii autorit„˛ilor publice locale au sustras extrem de multe materiale de construc˛ii, c„ cet„˛enii sinistra˛i nu ∫i-au g„sit Ón prezent niciun fel de locuin˛e, c„ nu au curent electric, c„ nu primesc niciun fel de ajutoare...

Œntrebarea este: ce inten˛ioneaz„ s„ fac„ Guvernul Rom‚niei pentru intrarea Ón normalitate ∫i, mai ales, Ón legalitate a situa˛iei cet„˛enilor din cele trei localit„˛i?

Stima˛i colegi,

Œntreb pe reprezentan˛ii Executivului dac„ vreunul dintre Domniile Lor se gr„be∫te Ón mod deosebit sau are vreo problem„ la Camer„, pentru a merge acolo.

Dac„ nu, Óncep s„ v„ ofer cuv‚ntul.

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru? V„ rog.

La Óntrebarea ∫i interpelarea formulate de mine, ca senator de C„l„ra∫i, eu solicit r„spunsurile s„pt„m‚na viitoare. Nu ast„zi, pentru c„ nu le-am anun˛at.

V„ rog, domnul secretar de stat Alexandru Mircea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am avut de r„spuns la dou„ interpel„ri: una a domnului senator Ilie S‚rbu ∫i una a domnului senator Gheorghe Funar.

Domnul senator S‚rbu nu este Ón sal„.

R„spund la interpelarea...

Rug„mintea pentru to˛i reprezentan˛ii Executivului, dac„ domnii senatori nu sunt prezen˛i, v„ rog s„ l„sa˛i r„spunsul reprezentantului dumneavoastr„ Ón rela˛ia cu Parlamentul, pentru a-l Ónm‚na colegilor senatori.

Deci v„ rog s„ oferi˛i r„spunsuri doar pentru senatorii prezen˛i, respectiv: Gheorghe Funar, Ilie Petrescu, Nicolae Vlad Popa, Ion V„rg„u, Mihai Ungheanu, dac„ au formulat„ vreo interpelare sau Óntrebare.

Œn rest, v„ rog s„ le l„sa˛i pentru a le Ónm‚na colegilor.

R„spuns la Óntrebarea domnului senator Gheorghe Funar.

Stimate domnule senator,

Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i informa˛ii cu privire la m„surile Óntreprinse de ministrul administra˛iei ∫i internelor pentru respectarea legii ∫i sanc˛ionarea celor care se fac vinova˛i de organizarea consult„rilor publice desf„∫urate Ón localit„˛ile din jude˛ele Covasna, Harghita ∫i Mure∫, Ón lunile decembrie 2006 ∫i februarie 2007, v„ comunic„m urm„toarele: asigurarea climatului de normalitate civic„, de ordine ∫i siguran˛„ public„ reprezint„ o prioritate pentru Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor. Prin structurile sale specializate, institu˛ia noastr„ caut„ s„

identifice cele mai eficiente forme ∫i modalit„˛i de realizare a acestui obiectiv. Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 218/2002, Poli˛ia Rom‚n„ este institu˛ia specializat„ a statului care exercit„ atribu˛ii privind ap„rarea drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale persoanei, a propriet„˛ii private ∫i publice, prevenirea ∫i descoperirea infrac˛iunilor, respectarea ordinii ∫i lini∫tii publice, Ón condi˛iile legii.

Situa˛ia specificat„ ce s-a creat la nivelul jude˛elor Covasna, Harghita ∫i Mure∫, Ón contextul recentelor ac˛iuni, la care face˛i referire Ón interpelare, prin care s-au realizat consult„ri ale popula˛iei din aceste jude˛e cu privire la autonomia pe criterii etnice, s-a aflat Ón aten˛ia structurilor de specialitate ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, c„rora le revin atribu˛ii cu privire la respectarea legii, a ordinii ∫i siguran˛ei publice.

Œn context, se impune a fi remarcat faptul c„ hot„r‚rile consiliilor locale de organizare a unor referendumuri privind autonomia pe criterii etnice au fost atacate Ón justi˛ie de c„tre prefect, conform atribu˛iilor legale ce le revin acestora.

Men˛ion„m, cu titlu exemplificativ, hot„r‚rea adoptat„ de consiliul local la 4 decembrie 2006, jude˛ul Harghita, precum ∫i hot„r‚rea adoptat„ la sf‚r∫itul anului 2006 de consiliile locale din urm„toarele localit„˛i: Ilieni, B„˛ani, Reci, V‚rghis, din jude˛ul Covasna, Ciumani, din jude˛ul Harghita, ∫i altele.

Ac˛iunile desf„∫urate Ón localit„˛ile din cele trei jude˛e, Ón luna decembrie 2006 ∫i februarie 2007, nu au produs tulbur„ri ale ordinii publice.

Domnule secretar de stat, rug„mintea mea este s„ nu dezvolta˛i foarte tare r„spunsurile.

Ultima fraz„ care...

V„ rog. Mul˛umesc.

Œn ipoteza Ón care vor fi identificate elemente obiective suficiente care s„ justifice tragerea la r„spundere penal„ a persoanelor care au organizat, Ón lunile decembrie 2006 ∫i februarie 2007, consult„ri specifice Ón jude˛ele Covasna, Harghita ∫i Mure∫, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor va dispune, cu respectarea competen˛elor specifice, m„surile ce se impun.

Cu deosebit„ stim„, ministrul administra˛iei ∫i internelor, Vasile Blaga.

V„ rog s„ Ónm‚na˛i r„spunsul scris domnului senator. Œl consult pe domnul senator Gheorghe Funar dac„ este mul˛umit de r„spuns.

Sunt total nemul˛umit, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am constatat ∫i din r„spunsul dat acum de domnul secretar de stat c„ Poli˛ia Rom‚n„ nu respect„ legea, nu a ac˛ionat pentru prevenirea infrac˛iunilor respective. Este vorba de infrac˛iuni care vizeaz„ dezmembrarea teritorial„ a Rom‚niei. Se Óncalc„ Constitu˛ia, se Óncalc„ Legea siguran˛ei na˛ionale. Nu mai dezvolt acum subiectul, ˛in s„-l Ón∫tiin˛ez pe domnul secretar de stat c„ am f„cut pl‚ngere la Parchetul Militar, inclusiv Ómpotriva dumneavoastr„ personal.

Mul˛umesc.

B„nuiesc c„ i-a˛i dat un m„r˛i∫or domnului secretar de stat Alexandru Mircea.

Deci v„ rog s„-i Ónm‚na˛i r„spunsul scris.

Doamna secretar de stat Lucia Ana Varga. V„ rog.

Microfonul 9.

™i v„ rog s„ preciza˛i c„rui coleg dori˛i s„-i r„spunde˛i. Domnului senator V„rg„u, b„nuiesc, da? ™i domnului senator Ilie Petrescu.

## **Doamna Lucia Ana Varga** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**

Da.

Am trei r„spunsuri preg„tite. Dou„ pentru domnul senator Ilie Petrescu ∫i unul pentru domnul senator Ion V„rg„u.

La interpelarea formulat„ de domnul senator Ilie Petrescu privind rezolvarea problemei canaliz„rii ∫i

aliment„rii cu ap„ Ón municipiul T‚rgu-Jiu ∫i la Óntrebarea de ce fonduri va beneficia municipiul T‚rgu-Jiu pentru canalizare ∫i alimentare cu ap„, v„ comunic„m c„ pentru sectorul ap„ ∫i pentru implementarea directivelor privind calitatea apei sunt necesare 15 miliarde euro, dintre care numai 2,7 miliarde euro din fonduri europene.

Ministerul Mediului a creat cadrul legal pentru finan˛area unor programe multianuale, prioritare pentru mediu ∫i gospod„rirea apelor, ∫i Ón perioada 2006—2009 vor fi cheltuite 1,4 miliarde din credite externe de la bugetul de stat ∫i din alte surse.

Punctual, pentru jude˛ul Gorj, prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, vor fi finan˛ate proiecte pentru localit„˛ile Bumbe∫ti, Motru, Novaci, Rovinari, T‚rgu C„rbune∫ti, Turceni, f cleni, perioada de implementare a proiectului: 2007—2008.

Totodat„, din Fondul de Coeziune, fond european, se va finan˛a proiectul îModernizarea infrastructurii de ap„ ∫i ap„ uzat„ Ón principalele aglomer„ri din jude˛ul Gorj“, valoarea estimat„, 80 milioane de euro, aria de acoperire: T‚rgu-Jiu, Motru, Bumbe∫ti-Jiu, Novaci, T‚rgu C„rbune∫ti, f cleni, Rovinari, zona preurban„.

Fondurile vor fi alocate Ón perioada 2007—2008. Totodat„, mai exist„ un proiect privind managementul de∫eurilor, Ón valoare de 22 de milioane de euro, care va fi finan˛at tot prin fonduri europene, fonduri structurale. Perioada de Óncepere a investi˛iilor este estimat„ la anul 2009.

Mul˛umesc.

Œl consult pe domnul senator dac„ este mul˛umit de r„spuns.

Microfonul 1.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007

## Doamna ministru,

Eu am pus aceast„ Óntrebare pentru c„ doamna ministru Sulfina Barbu a fost Ón jude˛ul Gorj ∫i a accentuat problema municipiului T‚rgu-Jiu, spun‚nd ca va fi alocat„ o sum„ mare de bani.

Eu nu am Ón˛eles. Dumneavoastr„ m-a˛i trimis prin tot jude˛ul, dar nu mi-a˛i spus c‚˛i bani revin municipiului T‚rgu-Jiu pentru chestiunea punctual„: canalizare, alimentare cu ap„.

Legat de municipiul Motru, cu subdiviziunile Ro∫iu˛a ∫i Plo∫tina, Óntreb„rile ∫i interpel„rile sunt din anul 2005, din mandatul 2004—2008. Suntem Ón anul 2007. Œn˛eleg c„ nota de fundamentare pe care o face Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor mai dureaz„ ∫i Ón 2007.

Care va fi perioada oportun„ pentru aceast„ zon„ care creeaz„ probleme pentru toate subdiviziunile din municipiu — m„ refer la casele care sunt inundate de acest p‚r‚u c‚nd se umfl„ —, c‚nd va Óncepe licita˛ia ∫i c‚nd va Óncepe, concret, aceast„ activitate de care vorbim?

Nota de fundamentare am Ón˛eles-o. Am Ón˛eles c„ dumneavoastr„ sunte˛i Ón studiu de licita˛ie ∫i a˛i dat banii, dar c‚nd Óncepe lucrarea, ca s„ ∫tim ce program„m pentru zona respectiv„, s„ ∫tim ce s„ le explic„m oamenilor ∫i c‚t dureaz„: o jum„tate de an, un an, doi ani, trei ani. Deci s„ ∫tim ce s„ spunem Ón discu˛iile cu oamenii, pentru c„ avem Ónt‚lniri cet„˛ene∫ti cu cele dou„ subdiviziuni.

V„ rog frumos.

Da. Mul˛umesc. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 9.

A∫a cum am precizat, sunt dou„ probleme distincte. Œn perioada 2007—2018, toate localit„˛ile din Rom‚nia, cu peste dou„ mii de locuitori, trebuie s„ aib„ alimentare cu ap„, canalizare, sta˛ii de epurare. Prioritar, pentru localit„˛ile mari, au fost preg„tite ∫i sunt puse pentru finan˛are proiectele care se vor implementa Ón perioada 2007—2008. Dup„ cum v-am spus, aria de acoperire a Proiectului îModernizarea infrastructurii de ap„ ∫i ap„ uzat„ Ón principalele aglomer„ri din jude˛ul Gorj“ se refer„ at‚t la localitatea T‚rgu-Jiu, c‚t ∫i la Motru, Bumbe∫ti-Jiu, Novaci, T‚rgu C„rbune∫ti, f cleni, Rovinari, zona periurban„.

Deci, repet, 2007—2008.

Da, v„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.

V„ rog s„ oferi˛i colegului ∫i r„spunsul Ón scris. Œn situa˛ia Ón care acesta este nemul˛umit, Ón mod cert va reveni cu o alt„ interpelare.

Dac„ ave˛i de oferit r„spuns domnului senator Ion V„rg„u?

## Da.

Referitor la interpelarea dumneavoastr„, prin care solicita˛i informa˛ii cu privire la construirea canalului de naviga˛ie de c„tre Ucraina pe Bra˛ul B‚stroe, v„ comunic„m urm„toarele:

Œn data de 18 ianuarie 2007, Rom‚nia, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, a transmis Secretariatului Comisiei ESPOO o nou„ pl‚ngere referitoare la Proiectul Canalului B‚stroe, mai exact la faptul c„ Ucraina nu a pus Ón aplicare recomand„rile Comisiei interna˛ionale de anchet„ ∫i nu a r„spuns demersurilor f„cute de Rom‚nia Ón acest sens.

Pl‚ngerea men˛ioneaz„ ∫i faptul c„, din documentele oficiale primite din Ucraina, reiese c„ lucr„rile la canal s-au reluat Ón noiembrie 2006. Prin urmare, ignorarea total„ a recomand„rilor Comisiei interna˛ionale de anchet„ au condus la formularea unei noi pl‚ngeri din partea Rom‚niei c„tre Secretariatul Comisiei ESPOO, spre a fi Ónaintat„ Comitetului de Implementare a acestei conven˛ii, Ón scopul identific„rii unor solu˛ii Ón conformitate cu Dreptul interna˛ional al mediului.

Ca urmare a demersurilor prezentate mai sus ∫i Ón conformitate cu regulamentele interne de organizare ∫i func˛ionare ale Comisiei ESPOO, Ucraina are la dispozi˛ie o perioad„ de trei luni de la data Ónaint„rii pl‚ngerii pentru a formula r„spunsuri cu privire la problemele adresate de Rom‚nia Ón scrisoarea datat„ Ón 18 ianuarie 2007.

Din p„cate, aceast„ problematic„ a Canalului B‚stroe a fost pus„ Ón discu˛ie de mai multe ori, f„r„ rezultat, cum este cea de-a patra Ónt‚lnire a p„r˛ilor la Conven˛ia pentru protec˛ia ∫i utilizarea cursurilor de ap„ transfrontiere de la Berlin, Sesiunea a VI-a, a Ómputernici˛ilor, Ón baza Acordului Rom‚niei ∫i Guvernului Ucrainei, ∫i la Ónt‚lnirea bilateral„ pe care doamna ministru Sulfina Barbu a avut-o cu domnul ministru al mediului din Ucraina.

Neav‚nd un r„spuns care s„ mul˛umeasc„ Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, s-a intervenit din nou cu aceast„ pl‚ngere la ESPOO.

V„ vom ˛ine la curent cu evolu˛ia anchetei.

V„ mul˛umesc.

Œl Óntreb pe domnul senator dac„ este mul˛umit de r„spuns.

Domnule pre∫edinte,

V„d c„, Ón general, s-au f„cut eforturi pentru a normaliza situa˛ia, dar doamna ministru, pentru c„ am participat Ón perioada 2003—2004 la discu˛ii, la cel mai Ónalt nivel, m„ refer la nivel preziden˛ial, cred c„ trebuie s„ face˛i eforturi deosebite pentru ca Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, al„turi de Ministerul Mediului din Ucraina, s„ mobilizeze ∫i societatea civil„ din Ucraina, pentru c„ sunt multe glasuri acolo care sunt Ómpotriva acestui canal. Nu trebuie s„ v„ mai spun eu despre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 efectele negative care vor fi asupra Deltei Dun„rii, care este un unicat ∫i pe care trebuie s„ o p„str„m. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Doamna secretar de stat Gabriella Pásztor, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Microfonul 9.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Pásztor Gabriella** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

Mul˛umesc.

Referitor la interpelarea domnului senator Funar cu privire la scoaterea din manualul clasei a XI-a a fragmentelor care sunt legate de numele doamnei Monica Macovei, ˛in s„ v„ spun c„ domnul ministru H„rd„u ∫i Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ˛in cont de semnalul venit de la mediul politic.

Astfel, s-a supus analizei aceast„ interpelare a dumneavoastr„ ∫i v„ pot spune c„ Ón programa de istorie de clasa a XI-a se prevede tratarea subiectelor referitoare la personalit„˛ile politice de dup„ 1989.

Referitor la prezen˛a numelui doamnei Monica Macovei Óntr-un manual de istorie, men˛ion„m c„ nu este vorba de prezentarea vie˛ii ∫i a activit„˛ii omului politic men˛ionat, ci de preluarea unui articol din publica˛ia german„ îBerliner Zeitung“ din 17 mai 2006, Ón cadrul unui studiu de caz.

Œn cadrul studiului de caz, intitulat îImaginea Rom‚niei Ón presa interna˛ional„ dup„ anul 1989“, se prezint„ mai multe citate din presa str„in„. Acestea se refer„ la pr„bu∫irea regimului Ceau∫escu, la Rom‚nia ∫i Bulgaria, ca ˛„ri aspirante la integrarea european„, precum ∫i la felul Ón care este perceput„ justi˛ia Ón Rom‚nia Ónainte de aderare.

Aceste citate sunt propuse elevilor, a∫a cum reiese din sarcinile de lucru, ca pretext pentru urm„toarele:

— a identifica problemele rom‚ne∫ti prezentate de presa interna˛ional„;

— a argumenta puncte de vedere Ón fa˛a clasei, pornind de la temele men˛ionate;

— a discuta validitatea informa˛iilor din pres„;

— a compara stilul Ón care sunt redactate documentele;

— a extinde analiza privind felul Ón care sunt prezentate informa˛iile Ón mass-media privind realizarea unui jurnal.

Toate acestea demonstreaz„ c„ metoda, studiul de caz, r„spunde cerin˛elor programei, stimuleaz„ implicarea elevilor Ón propria Ónv„˛are, dezvolt„ competen˛ele sociale ∫i civice Ón conformitate cu competen˛ele-cheie pe care elevii trebuie s„ ∫i le formeze Ón ∫coal„, dezvolt„ capacitatea de analiz„ ∫i comparare a surselor ∫i, ceea ce este mai important, d„ posibilitatea elevilor s„ compare puncte de vedere diferite, nu s„-∫i Ónsu∫easc„ o anumit„ perspectiv„ impus„ de autorii manualului.

Mul˛umesc. V„ rog, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Sunt par˛ial mul˛umit de r„spunsul dat. El se refer„, Ón principal, la cum a ajuns Ón manualul de istorie doamna Monica Luisa Macovei. Am Ón˛eles, ca un studiu de caz.

Partea a doua a Óntreb„rii mele era adresat„ domnului ministru Mihail H„rd„u.

Cum o scoate˛i din manualul de istorie, tot ca un studiu de caz, pentru c„ este primul membru al Guvernului care, Ón 17 ani, a ajuns s„ fie demis printr-o hot„r‚re a Senatului Rom‚niei, prin votul a 81 de senatori, care reprezint„ peste 10 milioane de rom‚ni?

™i acum apare studiul de caz.

Cum o scoate˛i ∫i c‚nd o scoate˛i, pentru c„ ar trebui s„ o scoate˛i de acum, instantaneu, practic, din manualele de istorie, pentru c„ nu merit„ s„ mai r„m‚n„ acolo ca un studiu de caz?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007 Trebuie respectat„ voin˛a ale∫ilor rom‚nilor Ón Camera superioar„ a Parlamentului Rom‚niei ∫i v„ rog s„ preg„ti˛i o completare la r„spunsul dumneavoastr„ pentru Ónt‚lnirea noastr„, pentru c„ nu merit„ s„ mai r„m‚n„ acolo ca un studiu de caz. Trebuie respectat„ voin˛a ale∫ilor rom‚nilor Ón Camera superioar„ a Parlamentului Rom‚niei.

™i v„ rog s„ preg„ti˛i o completare la r„spunsul dumneavoastr„, pentru Ónt‚lnirea noastr„ de s„pt„m‚na viitoare — ∫edin˛a de plen de lunea viitoare —, cum o scoate˛i? Cu detalii c‚nd v-a˛i decis, c‚nd o scoate˛i? Tot ca un studiu de caz, ca s„ fie un exemplu pentru rom‚ni. ™i, sugestia mea, nu mai pune˛i persoane Ón via˛„ Ón manualul de istorie. L„sa˛i istoria s„ le pun„ la locul lor.

For˛‚nd m‚na istoriei, a˛i v„zut unde am ajuns. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dori˛i s„ mai interveni˛i?

V„ mul˛umesc pentru r„spuns.

Da˛i-mi voie s„ nu fiu de acord cu afirma˛ia pe care a˛i f„cut-o, doamna secretar de stat, Ón sensul c„ ministerul este extrem de receptiv la sugestiile politicului.

Œntreb„rile ∫i interpel„rile nu vizeaz„ rela˛ia politic„ dintre oamenii politici ∫i minister, ci, dimpotriv„, vizeaz„ raportul de control dintre Parlamentul Rom‚niei ∫i Executiv.

Deci eu chiar cred c„ Óntrebarea sau interpelarea formulat„ de orice coleg senator, din orice grup parlamentar, prive∫te controlul parlamentar, ∫i nu vizeaz„ sugestii politice.

V„ mul˛umesc. Microfonul 9.

Dac„-mi da˛i voie, eu am spus la Ónceput c„ ministerul ˛ine cont de semnalul venit din mediul politic.

Am fost foarte atent, s„ ∫ti˛i, la r„spuns. A fost interesant.

V„ mul˛umesc.

Domnul secretar de stat Adrian Lemeni. Microfonul 10.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Referitor la Óntrebarea domnului senator Gheorghe Funar av‚nd ca subiect situa˛ia cl„dirii Teatrului Na˛ional din Cluj-Napoca, v„ comunic„m urm„toarele:

Restaurarea fa˛adei cl„dirii Teatrului Na˛ional îLucian Blaga“ ∫i a Operei Na˛ionale Rom‚ne din Cluj-Napoca se afl„ Ón faza de finisare. Acest fronton central, segmentul de arc, care are deasupra lui o lir„, este, de asemenea, Ón curs de restaurare. Pentru a putea cur„˛a ∫i revopsi Ón alb c‚mpul acestui segment de arc a fost necesar„ ∫tergerea inscrip˛ion„rii îTeatrul Na˛ional“.

Tehnic vorbind, nu se putea realiza revopsirea dec‚t Ón acest mod, pentru c„ nu erau litere Ón relief, ci, pur ∫i simplu, erau litere vopsite Ón alt„ culoare. Deoarece inscrip˛ionarea era supus„ uzurii premature, s-a ales solu˛ia de a implanta Ón c‚mpul alb inscrip˛ionarea de litere Ón relief. Caracterul acestor litere a fost deja ales, schi˛ele de aducere la scar„ se proiecteaz„ Ón momentul de fa˛„, urm‚nd ca, apoi, s„ se supun„ licita˛iei alegerea unei firme care s„ execute Ón metal literele inscrip˛iei.

Aceast„ solu˛ie a fost acceptat„ at‚t de conducerea Teatrului Na˛ional îLucian Blaga“, c‚t ∫i de conducerea Operei Na˛ionale Rom‚ne.

Cu stim„, semneaz„ domnul Adrian Iorgulescu, ministrul culturii ∫i cultelor.

V„ mul˛umesc. V„ rog, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am ajuns s„ v„d ∫i minunea asta.

Domnule secretar de stat,

Permite˛i-mi s„ v„ informez c„ s-a terminat lucrarea de vreo dou„ luni. Toate schelele au fost Óndep„rtate. Construc˛ia arat„ frumos, dar Teatrul Na˛ional din Cluj-Napoca este o cl„dire anonim„. Cineva a intervenit, cu Ónc„lcarea legii, ∫i a Óndep„rtat denumirea îTeatrul Na˛ional“, nu s-a ad„ugat nici Opera Rom‚n„, o ini˛iativ„ mai veche a multor personalit„˛i ale Operei Rom‚ne din Cluj-Napoca, sus˛inut„, la vremea respectiv„, ∫i de domnul ministru R„zvan Theodorescu, printr-o promisiune solemn„ f„cut„ pe scena Operei Rom‚ne din Cluj-Napoca.

Acum a ajuns un teatru anonim.

Am Ón˛eles toat„ aceast„ perspectiv„. Problemele acestea trebuiau rezolvate din vreme ∫i cu ocazia execut„rii lucr„rilor de refa˛atizare ∫i, c‚nd erau schelele puse, trebuiau montate ∫i aceste litere, cu solu˛ia pe care a˛i propus-o dumneavoastr„.

Eu am aflat altceva de la jurnali∫ti, fiindc„ subiectul este Ón dezbatere public„ la Cluj-Napoca, un lucru incredibil, c„ de∫i s-au dat aprob„rile legale, inclusiv de Ministerul Culturii ∫i Cultelor, s„ r„m‚n„ denumirea de îTeatrul Na˛ional“, cel care a pus pixul pe documente este directorul Teatrului Na˛ional, Ioan Vartic, care a dispus s„ nu se mai scrie îTeatrul Na˛ional“ pe institu˛ia la care este director.

Cineva trebuie consultat Ón toat„ Ónt‚mplarea aceasta.

V-a∫ ruga s„-mi spune˛i, domnule secretar de stat, Ón c‚t timp crede˛i c„ solu˛ia propus„ de dumneavoastr„ va fi materializat„?

Ajungem la 1 aprilie sau dup„ 1 aprilie?

V„ rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007

Nu cunosc acum aceste detalii, dar vom lua leg„tura acolo ∫i sper„m, c‚t mai repede, ca acest procedeu tehnic s„ se finalizeze, dar, din datele prezentate, rezult„, Ón mod evident, c„ nu exist„ inten˛ia s„ nu se inscrip˛ioneze îTeatrul Na˛ional“.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator va verifica ∫i, Ón mod cert, ve˛i primi ∫i 100 de interpel„ri, dac„ va fi cazul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sper s„ nu mai fie cazul. Œns„ de dou„ luni este teatru anonim Ón Cluj-Napoca. De pe Teatrul ∫i de pe Opera Maghiar„ nu s-au luat literele ∫i m„ Óntreb de ce. Le-au luat rom‚nii de pe teatrul rom‚nesc.

Este de reflectat asupra acestei chestiuni.

V„ mul˛umesc pentru r„spuns.

Œl invit s„ r„spund„ pe domnul secretar de stat Ervin Székely.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am depus r„spunsul Ón scris domnului senator Ilie Petrescu.

Œn esen˛„, este vorba despre demararea licita˛iei, cu Óncepere de la 1 martie, pentru achizi˛ionarea a 1.300 de ambulan˛e. BineÓn˛eles c„ dintre aceste ambulan˛e vor ajunge ∫i Ón jude˛ul Gorj cele solicitate de Autoritatea de S„n„tate Public„ din jude˛ul Gorj.

V„ mul˛umesc. V„ rog, domnule senator. Microfonul 1.

Domnule ministru, am dou„ Óntreb„ri:

1. C‚nd preconiza˛i c„ ajung aceste ambulan˛e?

2. Ce num„r primim la Gorj, din cele 1.300?

O dat„, ca s„ ∫tiu, c„ informez ∫i eu presa c„ mi-a dat ministrul s„n„t„˛ii un r„spuns, s„ fundamentez ∫i eu Ón Gorj aceast„ idee. A fost la 1 ianuarie. Acum vreau s„ ∫tiu, dac„ nu e la 1 ianuarie, c‚nd? C„ e luna februarie...

29 februarie sau 1 aprilie.

Am Ón˛eles, domnule ministru.

Cum v„ poate r„spunde dac„ nu s-au achizi˛ionat? S„ v„ spun„: î™ti˛i, le primi˛i pe data de...“

Dac„ sunt Ón proces de achizi˛ionare, domnule senator, fi˛i convins c„...

Num„rul se poate ∫ti.

B„nuiesc c„ da.

V„ rog, domnule secretar de stat.

V„ mul˛umesc.

Voi verifica datele din compartimentul tehnic ∫i v„ voi comunica. Œn acest moment, nu sunt preg„tit pentru a v„ spune.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Œn mod cert, dac„ s-a organizat licita˛ia la nivel de minister, se ∫tie c‚te ambulan˛e, practic, vor fi cump„rate pentru fiecare jude˛.

Dac„ nu mai sunt alte r„spunsuri de dat Ón plen, rog stafful din Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul s„ distribuie r„spunsurile scrise, c„tre colegii senatori, din partea Guvernului.

Stima˛i colegi, da˛i-mi voie s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi.

Ne vedem m‚ine diminea˛„.

îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|201309]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 17/8.III.2007 con˛ine 40 de pagini.**

Pre˛ul: 10,00 lei