Privind Hot„r‚rea de Guvern nr. 282 din 4 martie 2004 referitoare la suplimentarea bugetului Ministerului Culturii ∫i Cultelor din rezerva bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului pe anul 2004 pentru finan˛area cheltuielilor aferente realiz„rii ∫i amplas„rii Monumentului Marii Uniri Ón municipiul Arad.
îStatuia celor 13 generali unguri, care au ucis 40.000 de rom‚ni, n-are ce c„uta pe teritoriul Rom‚niei“
Subsemna˛ii, parlamentari Ón Senatul Rom‚niei, Ón temeiul articolului 67 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i Ón temeiul articolelor 148-152 din Regulamentul Senatului, constat‚nd c„:
— Guvernul P.S.D.-Adrian N„stase s-a dovedit incapabil s„ gestioneze treburile ˛„rii, fapt care a condus la deteriorarea dramatic„ a condi˛iilor unei existen˛e demne Ón Rom‚nia;
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004
— destabilizarea structurilor institu˛ionale a permis deturnarea menirii acestora de la rosturile fire∫ti ∫i transformarea lor Ón instrumente care alimenteaz„ activit„˛i contrare legilor, Constitu˛iei ∫i existen˛ei statului rom‚n unitar;
— Ón contextul sc„derii autorit„˛ii ∫i credibilit„˛ii interne ∫i externe a Guvernului P.S.D., institu˛iile statului desf„∫oar„ activit„˛i Ómpotriva istoriei ∫i demnit„˛ii rom‚nilor, sfid‚nd legile ∫i opinia public„;
— a devenit evident c„ Executivul condus de Adrian N„stase nu are capacitatea de a guverna ˛ara f„r„ sprijinul total, condi˛ionator ∫i nemijlocit al U.D.M.R.;
— Guvernul P.S.D. aplic„ protocoalele succesive semnate Óntre P.S.D. ∫i U.D.M.R. cu pre˛ul Ónc„lc„rii sistematice a statului de drept, pe de o parte, prin instituirea drepturilor colective pentru minorit„˛i, iar pe de alt„ parte, prin nesocotirea brutal„ a principiului separa˛iei puterilor Ón stat;
— ordonan˛ele de urgen˛„ ale Guvernului, prin care acesta se substituie Parlamentului, sunt expresia acestei alian˛e politice — P.S.D.-U.D.M.R.—, devenit„ ma∫in„ de vot parlamentar cu rezultate contrarii interesului na˛ional;
— datorit„ dependen˛ei Guvernului P.S.D. de voturile U.D.M.R. Ón Parlament ∫i de sus˛inerea politic„ a U.D.M.R. Ón teritoriu, precum ∫i de refuzul acestei uniuni culturale de a purta un dialog normal cu celelalte forma˛iuni politice, concesiile sistematice f„cute U.D.M.R. de c„tre guvernarea P.S.D. au Ómbr„cat, Ón cele mai multe situa˛ii, forme inacceptabile, ajung‚ndu-se chiar la Ónc„lcarea valorilor na˛ionale, la atingerea demnit„˛ii poporului rom‚n ∫i a spiritului de coeziune necesar Óntr-o via˛„ de stat normal„.
Supunem dezbaterii Senatului urm„toarea
Mo˛iune
I. Hot„r‚rea de Guvern nr. 282/2004 este Ón contradic˛ie flagrant„ cu realit„˛ile istorice ∫i interesul na˛ional.
Alocarea sumei de 90 miliarde lei, prin aceast„ hot„r‚re de Guvern, este, Ón fond, finan˛area voalat„ a reamplas„rii a∫a-zisului monument al îlibert„˛ii“, realizat de sculptorul Zala György ∫i instalat la Arad Ón 1890.
Astfel, Guvernul Adrian N„stase materializeaz„, contrazic‚nd interesul public ∫i na˛ional, una din prevederile protocolului Óncheiat Óntre Partidul Social Democrat ∫i Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia — Arad, cap. 4, pct. 2.
Cum a devenit acest a∫a-zis monument al îlibert„˛ii“ un obiect de disput„ politic„ ∫i juridic„ Óntre Ungaria ∫i Rom‚nia Ón anul 1925, c‚nd a fost demontat prin decizie guvernamental„, cu acordul regal, ∫i dup„ 1989, c‚nd s- a Óncercat Ón mod repetat reamplasarea lui la Arad prin presiunile U.D.M.R.?
Monumentul prezentat ast„zi ca Statuie a Libert„˛ii a fost ridicat Ón 1890 Ón semn de omagiu fa˛„ de colaborarea dintre Austria ∫i Ungaria, celebrul dualism instalat Ón 1867, prin care Austro-Ungaria a devenit o Ónchisoare a popoarelor, Ónchisoare Ón care rom‚nii au fost supu∫i unei exploat„ri ∫i represiuni incredibile, condamnate cu prilejul Procesului Memorandumului, Ón 1894, de marea opinie public„ european„. Func˛iunile simbolice ale grupului statuar priveau o reconciliere austro-ungar„, consemnat„ ∫i de titulatura real„ a statuii, numite atunci îHungaria“, evident Hungaria Mare. Dup„ apari˛ia Rom‚niei Mari, prin decizia Adun„rii Na˛ionale de
la Alba-Iulia (1918), consfin˛it„ prin Tratatul de la Versailles (1920), acest grup statuar de la Arad a devenit centrul unor frecvente manifesta˛ii ungare iredentiste, ∫ovine, Óndreptate Ómpotriva statului rom‚n, ceea ce a determinat Guvernul Rom‚niei, condus de Ion I. C. Br„tianu, s„ hot„rasc„, cu acordul regelui Ferdinand (1925), demontarea anacronicei statui ∫i depozitarea ei Óntr-o unitate militar„. Œn aceast„ etap„ statuia de la Arad era considerat„ de iredenti∫tii unguri un simbol al Ungariei Mari ∫i eterne.
A∫adar, Ón noul context geopolitic de dup„ 1918, dat de existen˛a Rom‚niei Mari, mai puteau d„inui statuile maghiare la Arad, statui care exprimau o alt„ lume, deja disp„rut„, ∫i care atunci putea fi cel mult o fantom„ istoric„ megaloman„? Men˛inerea lor Ón Aradul lui Goldi∫ ar fi fost un compromis inadmisibil, anacronic ∫i complet dezonorant pentru ra˛iunea acelei epoci. Credem, deci, c„ responsabilitatea pe care ∫i-a asumat-o conduc„torul Partidului Na˛ional Liberal, premierul Ion I.C. Br„tianu, d‚nd hot„r‚rea de Guvern de demontare a grupului statuar, reflect„ Ón˛elegerea superioar„ a caracteristicilor acelui moment istoric ∫i politic ∫i a necesit„˛ii de a r„spunde sensibilit„˛ii na˛ionale a rom‚nilor, con∫tiin˛ei lor na˛ionale moderne. Guvernul P.S.D. - Adrian N„stase ignor„ Ón chip inadmisibil existen˛a Hot„r‚rii de Guvern din 1924 a P.N.L., care nu poate fi infirmat„ prin subterfugii legislative.
Dup„ cel de al doilea r„zboi mondial a existat Ón 1950 o Óncercare de reÓn„l˛are a statuii, reambalat„ propagandistic ∫i conjunctural îmarxist“ ca statuie a libert„˛ii, la cererea Guvernului István Dobi de la Budapesta, pentru ca dup„ 1989 U.D.M.R. s„-∫i fac„ un scop prioritar din reamplasarea ei ca statuie a libert„˛ii. Printr-o m„sluire de titulatur„, U.D.M.R., prin Guvernul Rom‚niei, Óncearc„ s„ transforme un simbol al opresiunii ∫i crimei antirom‚ne∫ti, Ón simbol purificator al libert„˛ii. Reac˛ia opiniei publice din Rom‚nia sub guvernarea Br„tianu, ca ∫i protestele ∫i manifesta˛iile rom‚ne∫ti de la Arad Ómpotriva reamplas„rii statuii, dup„ 1989, arat„ incompatibilitatea acestui monument imperial, anacronic, ostil libert„˛ii popoarelor, cu existen˛a unei Rom‚nii moderne, democratice Ón curs de integrare european„. Pozi˛ia actualului Guvern al Rom‚niei care accept„, Ón anul 2004, anul intr„rii Rom‚niei Ón NATO, revendic„rile de tip na˛ionalist ∫i antistatal ale U.D.M.R. este profund condamnabil„ ∫i o aducem Ón aten˛ia Senatului Rom‚niei.
II.Hot„r‚rea de Guvern nr. 282/2004 Óncalc„ Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 31/13 martie 2002.
Ofensiva generalilor de sub comanda interna˛ionalistului Bem s-a soldat cu ocuparea Transilvaniei Ón perioada ianuarie-martie 1849. Ca rezultat al politicii teroriste de stat a Ungariei, au fost lichida˛i 40.000 de rom‚ni, nu prin lupt„ ci prin metode teroriste, torturi ∫i execu˛ii, circa 100 de preo˛i rom‚ni, iar aproximativ 300 de sate au fost distruse prin incendiere. Aceste orori demonstreaz„ c„ a∫a-zisul monument al libert„˛ii, de fapt monumentul celor 13 terori∫ti, nu are nici o leg„tur„ cu libertatea.
Cifra fatidic„ de 13 care reprezint„ num„rul de generali eterniza˛i prin monumentul de la Arad, fals„ statuie a libert„˛ii, se reg„se∫te Óns„ ∫i Ón luna martie a anului 2002, c‚nd, spre ghinionul Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului. nr. 31 avea s„ interzic„ retroactiv
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004
organiza˛iile, simbolurile ∫i ini˛iativele cu caracter extremist, fascist sau xenofob, precum ∫i promovarea cultului persoanelor vinovate de s„v‚r∫irea unor infrac˛iuni Ómpotriva p„cii ∫i a omenirii.
Dac„ la 1849 nu exista o lege care s„ incrimineze Ón mod concret genocidul, exterminarea uman„, infrac˛iuni Ómpotriva p„cii ∫i omenirii, suntem obliga˛i s„ accept„m c„ instan˛a suprem„, istoria, a consfin˛it acea lips„ de reglementare, iar azi trebuie s„ conchidem c„ atrocit„˛ile comise de cei 13 generali pe teritoriul Transilvaniei se plaseaz„ definitiv ∫i f„r„ echivoc sub inciden˛a interdic˛iilor prev„zute de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/martie 2002.
Cei 13 generali au fost condamna˛i la moarte ∫i executa˛i Ón anul 1849 de c„tre Curtea Imperial„ de la Viena. Generalii au fost executa˛i ca dezertori din armata imperial„, dar ∫i ca tr„d„tori care, Ónc„lc‚nd normele onoarei militare, s-au angajat Óntr-un r„zboi criminal Ón Transilvania. S-ar putea spune c„ acuza˛iile nu au fost dintre acelea la care se face referire Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2002. Atunci oare ace∫ti generali au fost condamna˛i ∫i executa˛i pentru exerci˛ii democratice ∫i pacifiste?! Œn mod sigur, nu! Justi˛ia imperial„ austriac„ era suficient de riguroas„ ∫i obiectiv„, chiar ∫i Ón acele vremi. Un asemenea argument contrar ar putea duce la acceptarea ideii c„ lui Ben Laden i s-ar putea ridica o statuie fiindc„ nu a fost condamnat de vreo instan˛„ pentru infrac˛iuni Ómpotriva p„cii ∫i omenirii. Dac„ aceast„ ultim„ ipotez„ este evident inacceptabil„ ∫i jignitoare, de ce oare nu ar avea acelea∫i atribute ∫i sus˛inerea din prezenta mo˛iune?
Din argumentele prezentate mai sus, rezult„ Ón mod indiscutabil c„ tot acest efort executiv de a contribui la Ómbog„˛irea îzestrei edilitare“ a municipiului Arad, nu este altceva dec‚t un nou ∫i evident act de vasalitate al Guvernului Partidului Social Democrat fa˛„ de Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia, chiar cu pre˛ul mutil„rii adev„rului istoric, chiar cu pre˛ul lez„rii sentimentelor ∫i m‚ndriei na˛ionale a rom‚nilor, con∫tiin˛ei lor de apartenen˛„ statal„ la un stat liber, cu propriile lui simboluri ∫i Ónsemne. Ion I.C. Br„tianu ∫i Partidul Na˛ional Liberal se vede c„ g‚ndeau mai liber ∫i mai modern dec‚t acest guvern social-democrat, generator ∫i ocrotitor de corup˛ie ∫i corup˛i.
C‚t oare ne va mai costa duplicitatea acestei puteri f„r„ sentiment ∫i con∫tiin˛„ na˛ional„ ∫i c‚t„ batjocur„ mai trebuie s„ Óndur„m, doar pentru ca Guvernul P.S.D.Adrian N„stase s„ nu-∫i piard„ privilegiile pe care i le confer„ alian˛a cu Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia?
III. Instrumentele guvernamentale de finan˛are a a∫azisului monument al îLibert„˛ii“:
Prin Hot„r‚rea de Guvern nr.282/4 martie 2004 se aprob„ suplimentarea bugetului Ministerului Culturii ∫i Cultelor din Fondul de rezerv„ bugetar„ pe anul 2004 cu suma de 90 miliarde lei aferente realiz„rii ∫i amplas„rii Monumentului Revolu˛iei de la 1848 Ón municipiul Arad. Se mai prevede c„ Monumentul Revolu˛iei de la 1848, de Ion Bolborea, se amplaseaz„ Ón Pia˛a Pompierilor, Ón fa˛a Catedralei Ortodoxe, amplasament stabilit prin Hot„r‚rea Consiliului Local al municipiului Arad, pe acela∫i ax cu monumentul numit al îLibert„˛ii“, realizat de sculptorul Zala György. Evident, consiliul local, Ón condi˛ii
de presiuni guvernamentale ∫i politice, a elaborat hot„r‚rea. Prefectul, neglij‚nd op˛iunea cet„˛enilor din municipiul ∫i jude˛ul Arad, a omis s„ o atace la timp Ón contencios administrativ, cum se impunea prin lege, pentru a menaja, desigur, îbunele rela˛ii“ dintre P.S.D. ∫i U.D.M.R., materializate at‚t Ón protocolul central, c‚t ∫i Ón cel jude˛ean, exprim‚nd tacit acordul Guvernului fa˛„ de ini˛iativa reamplas„rii.
Dac„ ar fi dat dovad„ de un minim respect fa˛„ de popula˛ia municipiului Arad ∫i fa˛„ de sentimentele na˛ionale ale rom‚nilor, reprezentantul Guvernului N„stase Ón teritoriu, adic„ prefectul jude˛ului, trebuia:
1. s„ atace prompt hot„r‚rea Consiliului Local Arad la instan˛a de contencios administrativ;
2. Ón paralel, s„ solicite primarului organizarea unui referendum Ón care popula˛ia s„ hot„rasc„ Ón leg„tur„ cu reamplasarea a∫a-zisului monument al îLibert„˛ii“.
Aceste mecanisme legale se puneau Ón mi∫care Ón condi˛iile Ón care prefectul ar fi fost exponentul unui guvern slujitor al interesului na˛ional. C‚nd ne referim la Guvernul N„stase ∫i la reprezentan˛ii lui Ón teritoriu, descoperim Óns„ dispre˛ul fa˛„ de legalitate, justi˛ie, opinia public„.
Œn fond, este vorba de o suveic„ financiar„ construit„ cu abilitate Ón textul ∫i anexa Hot„r‚rii Guvernului nr. 282/2004, prin care se Óncearc„ ascunderea faptului c„ Ón realitate construc˛ia Monumentului Revolu˛iei de la 1848 este paravanul prin care Guvernul P.S.D. onoreaz„ discret dar eficient clauza din Protocolul P.S.D. Óncheiat cu U.D.M.R. de reamplasare a a∫a-zisului monument al îLibert„˛ii“ Ón municipiul Arad. Guvernul vrea s„-∫i ascund„ decizia favorabil„ reamplas„rii unui monument hidos pentru opinia ∫i identitatea rom‚neasc„, pun‚nd Ón fa˛„ Monumentul Marii Uniri, dar Hot„r‚rea Guvernului nr.282 din 4 martie 2004 vorbe∫te clar despre îmonumentul numit «al Libert„˛ii», realizat de sculptorul Zala György, a c„rui reamplasare se face pe soclul existent Ón Pia˛a Pompierilor din municipiul Arad“.
Men˛ion„m c„ Guvernul Ónsu∫i, prin formula relativizant„ îmonument numit «al Libert„˛ii»“, se arat„ con∫tient de lipsa de temei a titulaturii.
Pe 28 noiembrie 2002, premierul Guvernului P.S.D., Adrian N„stase, declara la umbra Catedralei ReÓntregirii Neamului din Alba -Iulia:
îDa! Pe 1 Decembrie voi fi la Budapesta pe teritoriu rom‚nesc. Ambasada Rom‚niei este teritoriu rom‚nesc. L-am invitat pe premierul ungar la ambasad„ s„ serb„m Ómpreun„ Ziua Rom‚niei pe teritoriul rom‚nesc. Sper s„ vin„! C‚t prive∫te monumentul Ungariei Mari, nu numai acesta, dar nici un alt monument susceptibil de a leza sentimentul rom‚nilor nu va fi ridicat pe teritoriul Rom‚niei“.
Guvernul P.S.D. una declar„, prin premierul s„u, pentru opinia public„, alta decide prin hot„r‚rea de Guvern. Prin asemenea procedee, at‚t premierul Adrian N„stase, c‚t ∫i Guvernul se plaseaz„ Ómpotriva statului de drept. Guvernul P.S.D., numit dup„ alegerile din decembrie 2000, se subordoneaz„ U.D.M.R., dup„ ce Ón aceste alegeri se angajase solemn s„ nu colaboreze cu aceast„ organiza˛ie politic„.
S„ fie, oare, doar declara˛ia unui Adrian N„stase care, la vremea respectiv„, nu ∫tia exact c‚t de fragil este Guvernul P.S.D. Ón raport cu for˛a de ∫antaj devastator a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004
U.D.M.R.? Sau este vorba de interese care neglijeaz„ interesul na˛ional? R„spunsul la aceast„ Óntrebare urmeaz„ s„-l da˛i dumneavoastr„ prin felul Ón care ve˛i vota prezenta mo˛iune.
Œn numele celor 40.000 de rom‚ni asasina˛i la 1849 Ón Transilvania de c„tre cei 13 c„l„i ai neamului rom‚nesc, pe care cu neru∫inare ni se cere s„-i vener„m ca pe ni∫te slujitori ai libert„˛ii, Ón numele opiniei publice a Rom‚niei care a tr„it o revolu˛ie Ón 1989, noi, semnatarii prezentei mo˛iuni, cerem Guvernului Rom‚niei:
— revocarea Hot„r‚rii Guvernului nr. 282/2004 privind finan˛area reamplas„rii acestui monument al îLibert„˛ii“ din municipiul Arad;
— sistarea tuturor lucr„rilor aferente amplas„rii grupului statuar;
— Curtea de Conturi s„ procedeze, Ón regim de urgen˛„, la verificarea modului Ón care au fost cheltui˛i bani publici aloca˛i prin hot„r‚rile Consiliului Local Arad pentru activit„˛i premerg„toare ∫i preg„titoare reamplas„rii monumentului;
— Ón consecin˛„, aprobarea supliment„rii bugetului Consiliului Local Arad cu suma de 90 miliarde lei ∫i alocarea acestei sume rezolv„rii problemelor sociale din municipiul Arad prin hot„r‚re de Guvern;
— s„ solicite autorit„˛ilor locale competente organizarea unui referendum, Ón condi˛iile legii, prin care popula˛ia municipiului Arad s„ se pronun˛e asupra necesit„˛ii reamplas„rii acestui monument;
— Ón situa˛ia Ón care popula˛ia municipiului Arad nu va fi de acord cu reamplasarea statuii, Guvernul Adrian N„stase este dator s„ transfere piesele componente ale falsului monument al Libert„˛ii Guvernului Ungariei. Pe p„m‚nt rom‚nesc acest monument nu are ce c„uta!
Semneaz„ 39 de senatori.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.