Mihai Ungheanu

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œn a treia zi de Pa∫te, Senatul a dezb„tut mo˛iunea P.R.M. privitoare la reamplasarea monumentului îHungaria“, din 1890, la Arad, zis ∫i îMonumentul Generalilor“ sau îStatuia Libert„˛ii“.

Mo˛iunea a eviden˛iat necesitatea consult„rii comunit„˛ii locale prin referendum, ∫i nu Ónlocuirea referendumului cu o voin˛„ politic„ abuziv„. Œn acest sens, au vorbit explicit ∫i reprezentan˛ii P.N.L. ∫i P.D., c„rora le mul˛umim pentru verticalitate.

Guvernul n-a dat, conform cererilor Constitu˛iei, r„spuns dispozi˛iilor finale ale mo˛iunii, bizuindu-se pe ma∫ina de vot P.S.D.—U.D.M.R.

P.R.M., ca ∫i celelalte partide din opozi˛ie, a cerut o decizie democratic„, prin referendum, care ar fi solu˛ionat corect situa˛ia. Guvernul nu vrea s„ se lucreze democratic, nu vrea dialog, ci discre˛ionarism, dovad„ a doua hot„r‚re de guvern din 1 aprilie 2004, care finan˛eaz„ exclusiv aceast„ a∫a-zis„ îStatuie a Libert„˛ii“. C‚nd vorbea Ón Senat ministrul culturii, R„zvan Theodorescu, ∫tia c„ mai semnase o hot„r‚re de guvern, incriminabil„, Ón care nu era vorba de îParcul Reconcilierii“, ci doar de aceast„ îStatuie a Libert„˛ii“. N-a scos nici o vorb„ despre ea.

Œn criz„ de argumente democratice ∫i legislative, reprezentan˛ii Guvernului ∫i ai P.S.D. au contracarat Ón hei-rup, acuz‚ndu-i pe autorii mo˛iunii de ignoran˛„ istoric„, pled‚nd, Ón schimb, Ón favoarea reconcilierii rom‚no-maghiare, care n-a fost tema mo˛iunii noastre. Inadmisibil„ ni s-a p„rut, Óns„, sfruntarea cu care au fost negate informa˛ii ∫i adev„ruri istorice, mistificarea Senatului, prin citarea unor istorici rom‚ni ∫i a lucr„rilor lor pe dos. Votul Ómpotriva mo˛iunii a fost fundamentat astfel prin prezentarea unei minciuni propagandistice drept adev„r. Antrena˛i Ón men˛inerea cu orice pre˛ a voin˛ei politice guvernamentale, care dispre˛uie∫te opinia unei comunit„˛i, vorbitorii au ar„tat c„ dispre˛uiesc ∫i contribu˛ia istoriografiei rom‚ne moderne, prefer‚nd, Ón schimb, tezele propagandei ungure∫ti.

Anii 1848—1849 n-au fost o revolu˛ie pentru toate na˛ionalit„˛ile din imperiu, ci una exclusiv pentru suprema˛ia ungar„ Ómpotriva drepturilor na˛ionale ale celorlalte popoare. Aser˛iuni anacronice, citite de ministrul culturii, istoricul R„zvan Theodorescu, Ón Senat, privitoare la Revolu˛ia Rom‚n„ din Transilvania, ru∫inoase pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004 un veritabil istoric, seam„n„, ca dou„ pic„turi de ap„, cu stalinista îIstorie“ a lui Roller din anii ’50. Karl Marx ∫i Engels i-au declarat pe unguri revolu˛ionari, i-au declarat pe rom‚ni reac˛ionari, iar acest lucru, impus brutal Ón timpul regimului comunist, nu mai poate fi acceptat Ón 2004, dup„ o revolu˛ie anticomunist„. Fa˛„ de unirea for˛at„ a Transilvaniei cu Ungaria Ón 1848, fa˛„ de Constitu˛ia ungureasc„ din 1848, rom‚nii au preferat Constitu˛ia Vienei, care era mai liberal„ ∫i le d„dea drepturi la care aspirau. Rom‚nii nu puteau lupta, al„turi de unguri, Ómpotriva propriei lor libert„˛i na˛ionale.