Stenogramă plen

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Rog colegele ∫i colegii senatori s„ pofteasc„ Ón sala de ∫edin˛„!

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Permite˛i-mi s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului din 19 aprilie 2004. Conducerea ∫edin˛ei este asigurat„ de senator Dan-Mircea Popescu, pre∫edinte de ∫edin˛„, asistat de domnii secretari, domnul senator Ion Predescu ∫i domnul senator Mihai Ungheanu.

Din totalul de 140 de senatori ∫i-au semnalat prezen˛a, prin cartele, 90 de colegi, sunt 10 absen˛i motivat: domnul Athanasiu Alexandru, la Guvern, domnul Theodorescu Emil R„zvan, la Guvern, domnul senator Cioc‚rlie Alin Theodor, Ón delega˛ie, doamna senator Dobrescu Maria Antoaneta, Ón delega˛ie, domnul senator Iorgovan Antonie, Ón delega˛ie, doamna senator Marinescu Simona, Ón delega˛ie, domnul senator Matei Viorel, Ón delega˛ie, domnul senator Br„di∫teanu ™erban, concediu medical, domnul senator Pujin„ Nelu, concediu medical, ∫i domnul senator Leca Aureliu, Ónvoit.

Biroul permanent, stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ supune aten˛iei ordinea de zi a ∫edin˛ei de ast„zi, respectiv: declara˛ii politice, p‚n„ la ora 16,30, dezbaterea proiectelor de lege, Óntre orele 16,30—18,30, ∫i, Ón final, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri, Óntre orele 18,30—19,30.

Dac„ cu privire la ordinea de zi exist„ obiec˛ii sau comentarii? Dac„ nu,

V„ mul˛umesc.

Trecem la primul punct al ordinii de zi: declara˛ii politice.

V„ reamintesc minutajul: pentru Partidul Social Democrat, 38 de minute, pentru Partidul Rom‚nia Mare, 22 de minute, pentru Partidul Na˛ional Liberal, 10 minute, U.D.M.R., 9 minute, pentru cei f„r„ apartenen˛„ la grupuri parlamentare, 4 minute ∫i pentru grupul senatorilor independen˛i, un num„r de 6 minute.

Din partea Partidului Rom‚nia Mare, Ól invit la tribun„ pe domnul senator Mihai Ungheanu.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œn a treia zi de Pa∫te, Senatul a dezb„tut mo˛iunea P.R.M. privitoare la reamplasarea monumentului îHungaria“, din 1890, la Arad, zis ∫i îMonumentul Generalilor“ sau îStatuia Libert„˛ii“.

Mo˛iunea a eviden˛iat necesitatea consult„rii comunit„˛ii locale prin referendum, ∫i nu Ónlocuirea referendumului cu o voin˛„ politic„ abuziv„. Œn acest sens, au vorbit explicit ∫i reprezentan˛ii P.N.L. ∫i P.D., c„rora le mul˛umim pentru verticalitate.

Guvernul n-a dat, conform cererilor Constitu˛iei, r„spuns dispozi˛iilor finale ale mo˛iunii, bizuindu-se pe ma∫ina de vot P.S.D.—U.D.M.R.

P.R.M., ca ∫i celelalte partide din opozi˛ie, a cerut o decizie democratic„, prin referendum, care ar fi solu˛ionat corect situa˛ia. Guvernul nu vrea s„ se lucreze democratic, nu vrea dialog, ci discre˛ionarism, dovad„ a doua hot„r‚re de guvern din 1 aprilie 2004, care finan˛eaz„ exclusiv aceast„ a∫a-zis„ îStatuie a Libert„˛ii“. C‚nd vorbea Ón Senat ministrul culturii, R„zvan Theodorescu, ∫tia c„ mai semnase o hot„r‚re de guvern, incriminabil„, Ón care nu era vorba de îParcul Reconcilierii“, ci doar de aceast„ îStatuie a Libert„˛ii“. N-a scos nici o vorb„ despre ea.

Œn criz„ de argumente democratice ∫i legislative, reprezentan˛ii Guvernului ∫i ai P.S.D. au contracarat Ón hei-rup, acuz‚ndu-i pe autorii mo˛iunii de ignoran˛„ istoric„, pled‚nd, Ón schimb, Ón favoarea reconcilierii rom‚no-maghiare, care n-a fost tema mo˛iunii noastre. Inadmisibil„ ni s-a p„rut, Óns„, sfruntarea cu care au fost negate informa˛ii ∫i adev„ruri istorice, mistificarea Senatului, prin citarea unor istorici rom‚ni ∫i a lucr„rilor lor pe dos. Votul Ómpotriva mo˛iunii a fost fundamentat astfel prin prezentarea unei minciuni propagandistice drept adev„r. Antrena˛i Ón men˛inerea cu orice pre˛ a voin˛ei politice guvernamentale, care dispre˛uie∫te opinia unei comunit„˛i, vorbitorii au ar„tat c„ dispre˛uiesc ∫i contribu˛ia istoriografiei rom‚ne moderne, prefer‚nd, Ón schimb, tezele propagandei ungure∫ti.

Anii 1848—1849 n-au fost o revolu˛ie pentru toate na˛ionalit„˛ile din imperiu, ci una exclusiv pentru suprema˛ia ungar„ Ómpotriva drepturilor na˛ionale ale celorlalte popoare. Aser˛iuni anacronice, citite de ministrul culturii, istoricul R„zvan Theodorescu, Ón Senat, privitoare la Revolu˛ia Rom‚n„ din Transilvania, ru∫inoase pentru

Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, Ól invit la tribun„ pe domnul senator Radu Alexandru Feldman.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

S„pt„m‚na trecut„, Ón ziua Ón care mass-media respingea cu fermitate ini˛iativa P.S.D. de a se organiza o Zi Na˛ional„ a Presei, Ón comuna Toporu, jude˛ul Giurgiu, doi jurnali∫ti giurgiuveni, doamna Raluca Ciobanu ∫i domnul C„t„lin Dedeu, au fost Ómpiedica˛i s„-∫i desf„∫oare liber activitatea profesional„ ∫i au fost agresa˛i fizic de viceprimarul Vasile Popescu, membru P.S.D., Ón deplinul acord al celorlal˛i consilieri locali P.S.D. Subiectul fierbinte de pe ordinea de zi a consiliului local ˛inea de r„spunsurile pe care primarul P.S.D., Paul L„ianu, se angajase s„ le dea acuza˛iilor lansate de unul dintre consilieri, legat de felul Ón care a prezentat, Ón total„ contradic˛ie cu realitatea, raportul de activitate al prim„riei pe ultimii 4 ani. Cu toate c„ inten˛ia jurnali∫tilor de a asista la lucr„ri a fost comunicat„ din vreme ∫i acceptat„, apari˛ia lor Ón sala de ∫edin˛e a declan∫at imediat ostilitatea primarului, a viceprimarului ∫i a consilierilor P.S.D., merg‚ndu-se p‚n„ la inten˛ia de a suspenda ∫edin˛a.

Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001 stipuleaz„ clar, la art. 43 alin. (2), c„ problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public ∫i privat al comunei se vor discuta Óntotdeauna Ón ∫edin˛„ public„ ∫i, ca atare, o discu˛ie despre islazul comunal, despre suprafe˛ele Ónchiriate ∫i despre destina˛ia sumelor Óncasate din aceste chirii nu se putea, sub nici un motiv, s„ se desf„∫oare Ón spatele u∫ilor Ónchise.

Œn pofida textului de lege, a tuturor argumentelor invocate de reprezentan˛ii mass-media, sala de ∫edin˛e s-a transformat Óntr-un adev„rat c‚mp de lupt„, din momentul Ón care viceprimarul Popescu a reu∫it s„ smulg„ reportofonul din m‚na doamnei Ciobanu ∫i s„ Ól Óncuie Óntr-o Ónc„pere al„turat„, dup„ care s-a repezit asupra domnului Dedeu, pe care a Óncercat s„ Ól scoat„, Ón pumni, din sal„.

Interven˛ia poli˛iei a fost singura Ón m„sur„ s„ aplaneze scandalul, restituirea reportofonului confiscat fiind, Óns„, condi˛ionat„, de viceprimarul Vasile Popescu, de ∫tergerea Ónregistr„rii f„cute Ón sala de ∫edin˛„.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Frunda György. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Frunda György:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prima declara˛ie a zilei de azi m-a f„cut s„ cer ∫i s„ iau cuv‚ntul de la tribuna Senatului.

Aceast„ declara˛ie mi se pare absolut _unfair_ ∫i absolut necavalereasc„. Locul ei, dac„ era s„ fie f„cut„, era lunea trecut„, era atunci c‚nd cel vizat era prezent.

Mi se pare incorect ca un ministru, ca un coleg senator s„ fie atacat Ón lipsa lui din sal„ ∫i s„ nu poat„ s„ r„spund„ la acuzele care i se aduc.

## **Din sal„**

**:**

Era obligat s„ fie aici! De ce nu a venit?!

V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea!

## **Domnul Frunda György:**

Vreau s„ ap„r nu numai presta˛ia excep˛ional„ a domnului ministru R„zvan Theodorescu _(Rumoare Ón sal„.),_ ∫i bruiajul dumneavoastr„ dovede∫te c„ am dreptate. V„ deranjeaz„ adev„rul, v„ deranjeaz„ spiritul european Ón care lucrurile au fost puse.

## **Din sal„**

**:**

Mai l„sa˛i-ne cu europeanul „sta!

## **Domnul Frunda György:**

Œmi ridic p„l„ria Ón fa˛a ministrului care, dup„ at‚ta timp, dup„ zeci de ani de minciun„ istoric„ care au avut ca singur scop Ónvr„jbirea rom‚nilor ∫i a ungurilor, a ungurilor ∫i a rom‚nilor, a avut curajul aici, Ón aceast„ sal„, de la aceast„ tribun„, s„ spun„ o parte din adev„rul istoric Ón fa˛a tuturor.

Da, doamnelor ∫i domnilor senatori, ne place sau nu, ne convine sau nu, ne doare sau nu, rom‚nii ∫i ungurii, ungurii ∫i rom‚nii, Ón 1848 au fost pe baricade diferite.

Printr-o conjunctur„ politic„, rom‚nii ardeleni de atunci au jucat cartea Imperiului Austriac, imperiu ∫i Ómp„rat care nu au fost recunosc„tori rom‚nilor, ci, numai la un an, doi dup„ Revolu˛ie — Revolu˛ia maghiar„ Ónfr‚nt„ — i-au condamnat ∫i pe rom‚ni. S„ nu uita˛i aceasta nici o clip„. S„ nu uita˛i c„ imperiul a avut instrumentele ∫i diploma˛ia politic„ necesare ca, Ónvr„jbind pe rom‚ni ∫i unguri, s„ Ónfr‚ng„ ambele popoare ∫i s„ ne condamne la iob„gie pentru sute de ani de la momentul Ónfr‚ngerii

Revolu˛iei maghiare din 1848, Revolu˛ie care nu a fost nici o clip„ antirom‚neasc„, care voia libertatea ∫i egalitatea pentru to˛i, chiar dac„ voia ca Transilvania s„ fac„ parte din Ungaria.

Gre∫eli au fost ∫i de o parte ∫i de alta, dar, v„ rog, citi˛i-l pe Bari˛iu, Bari˛iu care vorbe∫te de un total de 6.000, ∫i nu de 40.000, de mor˛i, de toate baricadele Revolu˛iei ardelene din 1848. Citi˛i-l cu mare aten˛ie pe B„lcescu, pe Iancu ∫i pe Kossuth, care spun c„ noi numai Ómpreun„ vom putea Ónfr‚nge dictaturile ∫i imperiile. Nu v„ uita˛i cu ur„ Ónapoi, uita˛i-v„ cu speran˛„ Ónainte!

™i, domnilor istorici, citi˛i-l pu˛in pe Lucian Boia, citi˛i îMituri ∫i istoria la rom‚ni“, vede˛i unde istoricii despre care s-a f„cut referire ast„zi spun adev„rul ∫i c‚t timp — zeci de ani — politica rom‚neasc„ i-a determinat pe istorici s„ construiasc„ o istorie neadev„rat„, fals„, doar pentru a crea puncte, scopuri neadev„rate.

Timpul acesta a trecut, domnilor! Construim o Europ„ comun„, o Europ„ Ón care dou„ statui, a Libert„˛ii ∫i Arcul de Triumf, se completeaz„ reciproc. Se completeaz„ reciproc, pentru c„ Ón Europa vom avea loc numai Ómpreun„, cu condi˛ia s„ Ónfr‚ngem Ómpreun„ extremismul ∫i intoleran˛a ∫i s„ construim o baz„ solid„ rom‚no-maghiar„, Óntr-o Europ„ unit„.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Protestez! De ce a ar„tat cu degetul Ón partea asta?!

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Din partea independen˛ilor, Ól invit la tribun„ pe domnul senator Liviu Doru Bindea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Liviu Doru Bindea:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La data de 1 aprilie 2004, Partidul Rom‚nia Mare depunea la Senat o mo˛iune Ómpotriva Hot„r‚rii Guvernului nr. 282/2004 privind finan˛area Monumentului a∫a-zis al Libert„˛ii.

S-a eviden˛iat Ón mo˛iune, Ón principal, Ómprejurarea c„ acest act normativ este unul Óndreptat Ómpotriva sensibilit„˛ilor rom‚nilor ∫i evoc„ momente istorice complexe, r„st„lm„cite marxist Ómpotriva na˛iunii rom‚ne ∫i c„ este necesar„ respectarea opiniei comunit„˛ii din Arad, prin referendum.

Partidul de guvern„m‚nt a invocat, Ón dezbatere, argumentul c„ ar fi, de fapt, un Parc al reconcilierii rom‚no-maghiare, Ón municipiul Arad, f„r„ s„ dea un r„spuns clar mo˛iunii.“

Autorii ∫i sus˛in„torii mo˛iunii au avut dreptate, argumentul hot„r‚tor fiind oferit de Guvern chiar Ón ziua Ón care s-a introdus mo˛iunea, joi, 1 aprilie 2004, ∫i el const„ Óntr-o alt„ Hot„r‚re de Guvern, nr. 441 din 1 aprilie 2004, de completare a Hot„r‚rii de Guvern nr. 282/2004 privind finan˛area realiz„rii Parcului reconcilierii rom‚no-maghiare Ón municipiul Arad.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004 Œn pofida acestui titlu al hot„r‚rii de guvern, la art. I punctul 1 se prevede c„ dup„ alin. 2 al art. I se introduce alin. 3 cu urm„torul cuprins: îSe aprob„ suplimentarea bugetului Ministerului Culturii ∫i Cultelor, din Fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului pe anul 2004, cu suma de 4 miliarde lei, pentru finan˛area unei p„r˛i din lucr„rile de reamplasare a Monumentului numit al Libert„˛ii.“ Nici vorb„, deci, de finan˛area unui Parc al reconcilierii, ci, pur ∫i simplu, de finan˛are a a∫a-zisului Monument al Libert„˛ii, exact a∫a cum s-a sus˛inut Ón mo˛iune.

Aceast„ hot„r‚re de guvern vine s„ clarifice definitiv inten˛iile Guvernului N„stase. Este interesat doar de reamplasarea Monumentului zis îal celor 13 generali“, iar restul este doar o ma∫ina˛iune prin care se Óncearc„ camuflarea acestei concesii politice fa˛„ de U.D.M.R. Despre dialogul cu opozi˛ia, nici vorb„.

S-a transmis, de c„tre mass-media, c„, la inaugurarea reamplas„rii acestui monument, vor participa premierii Ungariei ∫i Rom‚niei. Cum poate fi interpretat„ prezen˛a premierului maghiar la dezvelirea unui monument Ón Rom‚nia, dac„ acesta nu este simbolul Ungariei mari?!

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Din partea Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare Ól invit la tribun„ pe domnul senator Dina Carol. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

De ce tace P.N.A. ∫i p‚n„ c‚nd? Œntr-un recent Raport al Departamentului Securit„˛ii Na˛ionale din cadrul Administra˛iei preziden˛iale se arat„ c„ Ón urma controalelor efectuate de c„tre organele abilitate ale statului, la S. C. PETROMIDIA — S.A., din studiul documentelor, c‚t ∫i al altor acte, au reie∫it abuzuri ∫i ilegalit„˛i care aduc atingere securit„˛ii na˛ionale.

Societatea PETROMIDIA, cu capital majoritar de stat, a fost scoas„ la privatizare de c„tre Fondul Propriet„˛ii de Stat.

La data de 25 ianuarie 1999 s-a semnat Contractul de v‚nzare-cump„rare nr. 40 prin care F.P.S. vinde, iar AKMAYA SANAYI VE TICARET A.S. — firm„ din Turcia — cump„r„ un num„r de 23.574.469 ac˛iuni, respectiv 65,323% din capitalul social, Ón valoare de 238.260.000 USD.

Investi˛ii angajate prin contract de firma AKMAYA pentru S.C. PETROMIDIA — S.A. au fost Ón valoare de 226.573.000 USD. Œn acest fel, valoarea total„ a tranzac˛iei a fost de 464.837.000 USD.

Œn seara Óncheierii negocierilor, conducerea companiei AKMAYA a fost surprins„ de pozi˛ia mini∫trilor industriei ∫i transporturilor, prin intermediul c„rora reprezentan˛ii companiei turce erau acuza˛i de fraud„.

Prin Contractul de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni, al doilea, nr. 29 din 31.10.2000, Fondul Propriet„˛ii de Stat vinde, iar The Rompetrol Grup BV cump„r„ un num„r de 25.258.810 ac˛iuni, respectiv 69,9%, din capitalul social, Ón valoare, de data aceasta, de numai 36.306.491,95 USD.

Pre˛ul total al tranzac˛iei a fost de doar 50.517,620 USD.

Œn Raportul Departamentului Securit„˛ii Na˛ionale se afirm„ ritos: îSe poate aprecia c„ Óncheierea celui de-al doilea contract cu ROMPETROL s-a realizat Ón condi˛ii extrem de dezavantajoase fa˛„ de primul, aduc‚ndu-se un prejudiciu statului de peste 200.000.000 USD.“

Œn leg„tur„ cu realizarea Contractului de privatizare nr. 29 s-au constatat grave deficien˛e, din care Raportul Departamentului Securit„˛ii Statului men˛ioneaz„: nu a fost realizat„ nici una dintre condi˛iile convenite Ón contract, Ón leg„tur„ cu plata ac˛iunilor sau cu realizarea celorlalte condi˛ii de pre˛ — majorarea capitalului social, investi˛ii Ón tehnologie, Ón mediu, plata obliga˛iilor la buget etc.; nu a fost respectat„ ∫i pus„ Ón aplicare nici o clauz„ de penalitate ∫i/sau rezolu˛ionare Ón leg„tur„ cu nerespectarea obliga˛iilor; nu au fost duse la Óndeplinire obliga˛iile de plat„ la buget conform facilit„˛ilor ini˛iale; a fost acordat„ de c„tre F.P.S., f„r„ mandat, o ree∫alonare a pl„˛ii ratelor stabilite pentru ac˛iuni; s-a acceptat, de c„tre F.P.S., majorarea capitalului social Ón alte condi˛ii dec‚t cele convenite Ón contract, Ón sensul c„ unele major„ri sunt fictive — cele provenite din reevalu„ri —, iar altele sunt, prin aporturi Ón natur„, nefolositoare.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Grupul parlamentar P.R.M. mai dispune de dou„ minute ∫i jum„tate.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, Ól invit la tribun„ pe domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Nicolae** _**-**_ **Vlad Popa:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

De ce oare s-a sup„rat domnul premier Adrian N„stase ∫i a amenin˛at opozi˛ia cu procese, dac„ aceasta mai afirm„ c„ alegerile vor fi fraudate? R„spunsul este simplu: pentru c„ adev„rul sup„r„. V„ reamintesc cum este definit„ frauda Ón Dic˛ionarul limbii literare rom‚ne contemporane: îÓn∫el„ciune, act de rea-credin˛„ s„v‚r∫it de cineva pentru a realiza un profit material Ón detrimentul altuia“. Oare P.S.D.-ul nu se preg„te∫te s„ Ón∫ele electoratul rom‚n c‚nd afirm„ c„ va c‚∫tiga alegerile Ón 1.562 de localit„˛i, din cele 3.133, ∫i Ón cele 25 de capitale de jude˛ ∫i, totodat„, va c‚∫tiga cel pu˛in 32 de posturi de pre∫edinte de consiliu jude˛ean? Domniile lor doresc, cu rea-credin˛„, s„ ne determine s„ credem c„ alegerile sunt deja c‚∫tigate de c„tre P.S.D. A amenin˛a opozi˛ia cu procese politice este un gest f„r„ precedent, total nedemocratic

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004 ∫i antieuropean, iar sfatul pe care i-l dau domnului Adrian N„stase este s„-∫i angajeze o firm„ de avoca˛i la Strasbourg pentru a se putea ap„ra la Curtea European„ pentru Drepturile Omului. Care sunt actele de rea-credin˛„ pe care P.S.D.-ul le folose∫te Ón vederea c‚∫tig„rii alegerilor din 2004? Ministerele Ó∫i direc˛ioneaz„ activitatea Óntr-o campanie electoral„ de∫„n˛at„, l„s‚nd cu totul la o parte obliga˛iile lor curente. Astfel, sunt folosite toate resursele umane ∫i materiale Ón acest scop, de la banalele telefoane p‚n„ la ma∫inile de serviciu, dar ∫i sume importante. Acela∫i lucru se Ónt‚mpl„ la nivel local, unde prefec˛ii, vorba vine, îÓnal˛i func˛ionari publici“, sunt implica˛i direct Ón campania P.S.D.-ului. Exemplul prefectului de Bra∫ov este mult mai mult dec‚t edificator: particip„ la lans„rile candida˛ilor P.S.D., unde face promisiuni Ón numele Guvernului, Ói amenin˛„ pe candida˛ii opozi˛iei cu tot felul de dosare ∫i d„ ordine ca serviciile deconcentrate s„-i sufoce pe ace∫tia cu tot felul de controale. Presa local„ ∫i central„ prezint„ zilnic opiniei publice exemple de mit„ electoral„: ba un baron local care arunc„ teancuri de bani, ba c‚te un primar P.S.D.-ist care Ómparte sute de milioane Ón c‚teva ore de audien˛„. Dar mita electoral„ dep„∫e∫te sfera acestor abuzuri, fiind practicat„ chiar la nivelul Guvernului. Astfel, constat„m cu stupoare cum sunt Ónc„lcate Legea bugetului ∫i principiile autonomiei locale, garantate de Constitu˛ie, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 514 din 7 aprilie 2004, publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 317 din 9 aprilie. Prin aceast„ hot„r‚re de Guvern, semnat„ de primul-ministru N„stase ∫i contrasemnat„ de ministrul finan˛elor publice, se suplimenteaz„ sumele defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale pe anul 2004 cu 1.000 de miliarde lei din Fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului, numai c„ acesta este direc˛ionat direct la localit„˛ile P.S.D.-ului, nu c„tre consiliile jude˛ene, a∫a cum este normal. Anexa care face parte integrant„ din hot„r‚rea de Guvern amintit„ direc˛ioneaz„ aceast„ o mie de miliarde c„tre ace∫ti primari P.S.D. din ˛ar„ ∫i din Capital„. Pentru sectoarele P.S.D.-iste ale Bucure∫tiului sunt alocate aproape 50 miliarde de lei investi˛ii, acum, Ónainte de 6 iunie. Pentru municipiul Arad, Ón compensa˛ie, spun eu, cu ridicarea statuii se aloc„ 10 miliarde lei primarului P.S.D.-ist, Ón jude˛ul Bra∫ov s-au alocat 20 miliarde unui num„r de 8 comune, toate cu primari P.S.D., Ón timp ce alte 49 comune bra∫ovene nu au primit nimic drept pedeaps„ pentru apartenen˛a politic„ a primarilor lor.

Exact 10 secunde.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

... care au reprezentat Óntotdeauna for˛a de progres economic al ˛„rii. Nu Ónseamn„ acest lucru c„

dumneavoastr„ sunte˛i sus˛inu˛i cu prec„dere de oameni mai pu˛in informa˛i, mai u∫or de influen˛at ∫i care au un aport redus Ón dezvoltarea economic„ a Rom‚niei?

Care este direc˛ia de urmat? Vom vedea la alegerile din acest an.

- V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului U.D.M.R. Ól invit la tribun„ pe domnul senator Sógor Csaba.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

S-a deschis sezonul la interviuri?

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Rog reprezentan˛ii cu ∫apc„ ai presei s„ pofteasc„ Ón b„ncile destinate presei.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Titlul declara˛iei mele politice este îDe la Dolj p‚n„ la Cluj, mul˛i sunt Óngrijora˛i pentru situa˛ia sau unele evenimente din Miercurea-Ciuc“.

Œn ultimii 3 ani, circa 3.000 de cet„˛eni au sim˛it nevoia s„ calce pragul biroului meu teritorial, care se afl„ la municipiul Miercurea-Ciuc, re∫edin˛a jude˛ului Harghita. Ei au venit cu probleme foarte diferite. Mi-au Ómp„rt„∫it multe dintre Óngrijor„rile lor zilnice de toate felurile, printre acestea, a∫ aminti: situa˛ii neclare, nesolu˛ionate, Ón executarea retroced„rilor; proceduri anevoioase prin care pot s„ ob˛in„ compensa˛iile cuvenite cei care au fost trimi∫i la munc„ for˛at„ Ón primii ani ai comunismului; inechit„˛ile strig„toare la cer rezultate din necorelarea pensiilor celor care au ie∫it la pensie Ón diferite perioade; starea mai mult dec‚t precar„ a infrastructurii municipiului Miercurea-Ciuc.

Dar nimeni nu mi-a sesizat faptul c„ i s-a dat foc garajului, ma∫inii personale, atelierului sau c„ ar fi fost agresat Ón plin„ zi Ón centrul ora∫ului. Presupun c„, dintr-un motiv foarte la Óndem‚n„, cet„˛enii ∫tiu c„ nu este treaba mea investigarea unor fapte criminale, ceea ce nu Ónseamn„ c„ nu puteau fi astfel de fapte sau nu se discut„ la col˛ de strad„ despre nesiguran˛a cet„˛eanului Ón diferite situa˛ii. Dac„ Óntr-un ora∫ ca Miercurea-Ciuc cet„˛enii agresa˛i nu au curajul s„ sesizeze organele Ón drept despre asemenea fapte, Ónseamn„ c„ tr„ie∫te Ónc„ Ón mintea multora frica vremurilor trecute, c„ societatea func˛ioneaz„ prin reflexele trecutului, mai ales dac„ servilii vechiului regim sunt Ónc„ printre noi, poate ∫i Ón poli˛ie, poate ∫i Ón structurile serviciilor de informa˛ii, poate chiar ∫i Ón Senatul Rom‚niei...

Aoleu!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004

## **Domnul Sógor Csaba:**

Din aceste motive, nu consider de datoria mea de a replica la unele afirma˛ii ale unui coleg din Senat, s„pt„m‚na trecut„, care a servit, cu talentul s„u deosebit, f„r„ scrupule, prin toate mijloacele, Ón stilul peluzei stadioanelor, vechiul regim. Insist Óns„ s„ fie l„sate parchetul ∫i poli˛ia, iar mai apoi instan˛a s„-∫i fac„ datoria. Este nedemn de un senator s„ fac„ agita˛ie ieftin„ Ón necuno∫tin˛„ de cauz„. Datoria unui parlamentar este s„ interpeleze ministrul de interne despre situa˛ia de fapt a anchetei sau a investiga˛iei unui caz concret de infrac˛iune criminal„ din circumscrip˛ia sa. Cum s-a ∫i Ónt‚mplat deja Ón cazul din Miercurea-Ciuc, c‚nd pre∫edintele Organiza˛iei teritoriale a U.D.M.R., colegul meu deputat, a f„cut aceast„ interpelare.

Insist Ónc„ o dat„ ca organele de drept s„ fie l„sate s„-∫i fac„ datoria. S„ ave˛i Óncredere, doamnelor ∫i domnilor colegi, Ón Poli˛ie ∫i Parchet.

Dac„ citi˛i îAdev„rul“ din 17—18 aprilie, ve˛i Ón˛elege c„ merit„ aceast„ Óncredere.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., Ól invit la tribun„ pe domnul senator Doru Ioan T„r„cil„.

## **Domnul Mircea Mihordea**

**:**

Are emo˛ii.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Spunea un coleg din banc„, Ón momentul Ón care m„ deplasam spre tribuna Senatului, c„ a∫ avea emo˛ii venind Óncoace. Recunosc c„ da.

Recunosc c„ aveam emo˛ii s„ vin la tribuna Senatului s„ prezint declara˛ia politic„ referitoare la un aspect extrem de grav. Se preg„te∫te, oare, P.N.L., Ómpreun„ cu partenerul de coali˛ie politic„ sau electoral„ — respectiv P.D. — s„ fraudeze alegerile?

La aceast„ Óntrebare, pe care mi-am pus-o Ón urm„ cu mai multe luni, am g„sit o serie de argumente favorabile. Œn primul r‚nd, cu aproape un an Ónainte de intrarea Ón cursa electoral„, P.N.L. ∫i-a lansat candidatul la pre∫edin˛ie. ™i l-a lansat nu numai Óntr-o reuniune politic„ extrem de important„, ci continu„ s„-l lanseze cu obstina˛ie Ón fiecare jude˛.

Sigur c„ pierz‚nd cursa Ón interiorul alian˛ei, domnul pre∫edinte Traian B„sescu nu a mai avut ∫ansa s„-∫i lanseze candidatura la pre∫edin˛ie, ∫i atunci a ap„rut ideea la nivelul P.D. sau al alian˛ei electorale s„-∫i lanseze candidatura la func˛ia de prim-ministru.

Observ„m Ón ultimele dou„ luni de zile, c‚nd Ón fiecare municipiu re∫edin˛„ de jude˛ reprezentan˛ii P.N.L. Óncearc„ s„ fraudeze alegerile, Óntruc‚t Ón afara

campaniei electorale lanseaz„ candida˛ii de primari ∫i invit„ cet„˛eanul, electoratul, simpatizan˛ii celor dou„ partide s„-i ∫i voteze.

Privind acest spectacol, interesant de altfel Óntr-o democra˛ie, credeam c„ este absolut firesc ca fiecare partid s„ se preg„teasc„ pentru campania electoral„, s„-∫i aleag„ oamenii, s„ stabileasc„ programe ∫i s„ Óncerce s„ intre Ón aceast„ competi˛ie electoral„, nu Óntr-o b„t„lie, efectiv preg„ti˛i. Am r„mas Óns„ surprin∫i Ón momentul Ón care, Óntorc‚ndu-ne Ón timp, ne aducem aminte c„ Ón anul 2000 P.N.L. — ∫i Ómi cer scuze fa˛„ de ceilal˛i colegi din Parlament, dar m„ adresez direct domnului senator Popa — preg„tea, Ón mod extrem de democratic, alegerile locale ∫i parlamentare. Œntr-o zi a dat 7 ordonan˛e de urgen˛„.

Ce a f„cut P.S.D.-ul, care, Óng‚ndurat — spune˛i dumneavoastr„! — se preg„te∫te acum s„ fraudeze alegerile? A acceptat ceea ce este corect Óntr-o democra˛ie, s„ se formeze o comisie special„ care s„ lucreze la elaborarea legilor electorale. ™i de∫i P.S.D.-ul are aproape majoritatea Ón Parlament, 47%, a acceptat dou„ lucruri pe care dumneavoastr„ nu le-a˛i acceptat Ón cei 14 ani niciodat„, respectiv, Ón aceast„ comisie, reprezentan˛ii P.S.D.-ului s„ nu respecte propor˛ia politic„ pe care o au Ón Parlament ∫i, Ón al doilea r‚nd, hot„r‚rile care s-au luat la nivelul comisiei speciale, comisie ce a elaborat legile electorale, s„ se fac„ nu potrivit cvorumului de ∫edin˛„, respectiv jum„tate plus unu din prezen˛i, ci s„ se ia cu 12 ∫i cu 16 voturi, adic„ pe un cvorum de lege constitu˛ional„ la nivel de comisie special„. A gre∫it, oare, Ón acel moment, P.S.D.-ul, g‚ndindu-se cam cum vrea s„-i p„c„leasc„ pe ceilal˛i? Sau a acceptat ca Ón legile alegerilor locale, a∫a cum am discutat de altfel, ∫i domnul senator ∫tie, pentru c„ a participat la aceste dezbateri, ∫i pentru alegerile parlamentare s„ accept„m includerea Ón aceste legi a propunerilor corecte venite din partea opozi˛iei, ∫i au fost primite toate?!

Se pl‚ngea domnul senator, se pl‚ngeau al˛i colegi, rezult„ din aceste trasoare aruncate c„tre P.S.D. sau c„tre Guvernul Adrian N„stase c„, efectiv, se va Óncerca mita electoral„, se va Óncerca Ón aceast„ perioad„, prin intermediul diverselor s„rb„tori, ca electoratul s„ fie atras spre un anumit partid. Uitau, oare, cei care lanseaz„ astfel de trasoare c„ Ón Legea alegerilor locale ∫i, Ón mod cert, ∫i Ón Legea alegerilor parlamentare, aceast„ fapt„ este infrac˛iune ∫i ea va fi sanc˛ionat„ ca atare?

Œn aceast„ situa˛ie, analiz‚nd modul Ón care noi, la nivelul Comisiei speciale de elaborare a legilor electorale, la nivelul dezbaterilor din Senatul Rom‚niei ∫i recitind legile pe care noi le-am votat, m-am g‚ndit c„, efectiv, nu am cum s„-i acuz pe colegii liberali c„ se preg„tesc de fraudarea alegerilor. M-am g‚ndit c„ suntem o democra˛ie ∫i pe majoritatea dintre ei Ói cunosc ca pe oameni serio∫i.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004 ## **Domnul Mircea Mihordea**

**:**

Atunci erau 3 partide, de aceea au scos 7 ordonan˛e.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Dumitru Codreanu, din partea P.R.M.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

O replic„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, la rom‚ni, ∫i nu numai, este o zical„ care spune c„ îP„durea este pl„m‚nul acestui p„m‚nt“. C‚nd un om nu are grij„ de s„n„tatea ∫i Óngrijirea pl„m‚nului s„u, Ón cele din urm„ se Ómboln„ve∫te de TBC, duc‚nd, Ón unele cazuri, la deces. Nu cred c„ dumneavoastr„, domnule ministru al agriculturii ∫i membru al actualului Guvern, Ón calitatea pe care o ave˛i acum ∫i om cu frica lui Dumnezeu, dori˛i ca poporul rom‚n s„ sufere de boal„ de pl„m‚ni, s„ sufere de lipsa p„durilor cu care ne-a h„r„zit cel de sus.

Am f„cut aceast„ introducere Óntruc‚t din 1990 Óncoace, printr-o politic„ hazardat„ a tuturor guvern„rilor...

... fondul forestier al Rom‚niei a fost redus drastic, s-a t„iat ca-n codru, cum se zice, iar programele de plant„ri se pare c„ au fost ∫i sunt numai Ón scripte, nu ∫i pe teren. Œn asemenea condi˛ii, doresc s„ v„ Óntreb, domnule ministru al agriculturii, cum este posibil ca Ón cadrul unei ∫edin˛e a unui consiliu de administra˛ie, apar˛in‚nd unei regii din subordinea ministerului pe care Ól conduce˛i, s„ fie Ónc„lcate legile ˛„rii Ón acest domeniu?

A∫a se face c„ Ón ziua de 16.04.2004, la ∫edin˛a Consiliului de administra˛ie al Regiei Na˛ionale a P„durilor, s-a dispus ∫i aprobat trecerea de la Institutul de Cercet„ri ∫i Amenaj„ri Silvice c„tre Regia Na˛ional„ a P„durilor a unor ocoale silvice ∫i sta˛iuni de cercetare silvic„, care au o suprafa˛„ de pomi forestieri de peste 77.000 hectare. Dintre acestea a∫ aminti doar c‚teva.

1. Ocolul Silvic Vidra, jude˛ul Vrancea, cu o suprafa˛„ de 12.900 hectare fond forestier, 4 cantoane silvice noi, o caban„ de v‚n„toare, un sediu de district cu toate dot„rile aferente ∫i un sediu de ocol silvic la Vidra, cu dot„rile de ultim„ or„.

2. Ocolul Silvic Caransebe∫, jude˛ul Cara∫-Severin, cu o suprafa˛„ de aproximativ 18.500 hectare fond forestier, 44 hectare f‚ne˛e, o caban„ de v‚n„toare, 4 cantoane silvice, cu toate dot„rile pe care le au.

## **Din sal„:**

Gata!...

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

Mai Ómi da˛i dou„ minute de la P.S.D.!

**Din sal„**

**:**

Nu!.... Nuu!...

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

Se pare c„ cei de la Regia Na˛ional„ a P„durilor, constat‚nd cu c‚t„ u∫urin˛„ au putut trece Ón patrimoniul lor Regia Na˛ional„ îCai de Ras„“, de ce nu s-ar trece ∫i patrimoniul I.C.A.S.-ului, care, p‚n„ la aceast„ dat„, nu prea a fost atins de securea politic„, ∫i c„ aceste fonduri forestiere ce-i apar˛in pot fi o surs„ de Ómbog„˛ire a unora, a∫a cum s-a Ónt‚mplat cu multe p„duri din Rom‚nia?! A∫ da exemplu jude˛ele Suceava, Neam˛, Bistri˛a, Covasna, Harghita, Mure∫, Cara∫-Severin ∫i multe altele ∫i — de ce nu? — un ban pentru o campanie electoral„ decent„ ∫i nefraudat„.

V„ reamintesc, domnilor senatori, c„ printre atribu˛iunile de monitorizare a st„rii de s„n„tate a p„durilor ∫i solurilor forestiere, I.C.A.S.-ul este ∫i centrul focal na˛ional pentru programele europene de modernizare forestier„, gestioneaz„ ∫i reactualizeaz„ b„ncile de date ∫i transmite informa˛ii anuale ∫i periodice, la solicitarea organismelor interna˛ionale care gestioneaz„ programe, precum _ICP FORESTS_ ∫i Schema Uniunii Europene privind protec˛ia mediului ∫i p„durilor... _(Discu˛ii, rumoare, vocifer„ri.) ..._ Ómpotriva polu„rii atmosferice ∫i altele.

Domnule senator, risca˛i...

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

Mai am dou„ fraze!

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Nu!...

Risca˛i s„ ias„ senatorii afar„, ∫ti˛i?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004

Era o problem„ interesant„, domnule pre∫edinte. Œn principiu, I.C.A.S.-ul — ∫i domnul pre∫edinte V„c„roiu, acum doi ani, a intervenit pentru men˛inerea I.C.A.S.-ului ca atare — este un institut al cercet„rii silvice rom‚ne∫ti ∫i s-a luat aceast„ decizie, care nu este corect„, vizavi de cercetarea silvic„ rom‚neasc„, de altfel, de cercetarea agricol„ rom‚neasc„, Ón general.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.

Œn Óncheiere, domnul senator Fabini, pentru un minut, din partea Partidului Na˛ional Liberal.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn dup„-amiaza zilei de 14 aprilie, m-am plimbat prin Parcul Carol, unde, Ón jurul monumentului din axul parcului, era mare activitate. Muncitori montau un gard din panouri de tabl„ Ón jurul construc˛iei, Ón apropierea ei era pozi˛ionat„ o macara, ∫i accesul la monument era blocat.

M-a cuprins, Ón acel loc, o anumit„ triste˛e. Mi-am adus aminte de diminea˛a zilei de 23 martie 1977. Atunci fusese convocat„ Ón Palatul Regal o Ónt‚lnire a Comitetului Central al P.C.R. cu arhitec˛ii, unde secretarul general a expus planul lui de reconstruc˛ie a Bucure∫tiului. To˛i arhitec˛ii care au luat atunci cuv‚ntul au mul˛umit pentru Óncrederea acordat„, au elogiat g‚ndirea genial„ a secretarului general ∫i viziunea lui asupra viitorului.

La un moment dat, fostul meu profesor, Ascanio Damian, de la Institutul de Arhitectur„ îIon Mincu“, a avut o propunere pentru mobilarea Pie˛ei Victoriei. La aceasta, Nicolae Ceau∫escu a replicat: îVoi nu a˛i venit aici s„ v„ da˛i cu p„rerea. Voi sunte˛i aici s„ lua˛i la cuno∫tin˛„ ce trebuie s„ face˛i!“

Sub acest imperativ, Ón anii ’80, primul arhitect al ˛„rii a transformat acest ora∫. Parc„, la un anumit nivel, lucrurile, ast„zi, nu se deosebesc foarte mult de situa˛ia din 1977. Ca ∫i atunci, nu conteaz„ opinia speciali∫tilor. Œn pofida faptului c„ Ordinul Arhitec˛ilor din Rom‚nia ∫i-a spus clar opozi˛ia fa˛„ de demolarea monumentului, care este un ansamblu arhitectural armonic, cu bune propor˛ii, at‚t ale monumentului propriu-zis, c‚t ∫i Ón rela˛ia cu parcul ∫i ambientul urban, Ón acest caz primeaz„ o hot„r‚re politic„, mai ales Ón contextul unui an electoral.

Consider de datoria mea s„ expun aici un punct de vedere strict personal, al unui om de profesie arhitect, de confesie evanghelic„ luteran„ ∫i de etnie german„.

Oare nu putem f„uri valori arhitecturale f„r„ a distruge ceva f„cut de cei dinaintea noastr„? Œn acest context, apare din nou Óntrebarea: de ce a trebuit s„ cad„ M‚n„stirea Mihai Vod„ ∫i ansamblul V„c„re∫ti?

Monumentul din Parcul Carol este unul din pu˛inele realiz„ri din perioada comunist„ care poate fi considerat de o real„ valoare arhitectural„ ∫i artistic„, Ón contextul acelui parc, Óntr-un Bucure∫ti jupuit, de-a lungul unor decenii, de valorile lui de patrimoniu.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œn Óncheiere, drept la replic„, un minut, domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc foarte mult.

Pentru c„ domnul T„r„cil„ a folosit numele meu, vreau s„ v„ spun urm„torul lucru. Frauda P.S.D.-ului, o parte din ea, s-a ∫i produs. Este vorba de c‚∫tigarea cu 30% a alegerilor locale Ón anul 2000, iar acum, Ón 2004, v„ m‚ndri˛i cu 80% din ale∫ii locali. Aceasta este o fraudare a voin˛ei aleg„torilor din anul 2000. ™i nu uita˛i, v„ rog, performan˛ele pesediste de fraud„ de la referendum, c‚nd, Óntr-o or„, au votat peste un milion de oameni.

Acestea sunt exemplele, acestea sunt dovezile pentru care noi trebuie s„ lu„m toate m„surile de cuviin˛„ pentru a ne ap„ra de acest flagel.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Am Ónchis...

Pofti˛i!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„**

**:**

Mi-a pronun˛at numele ∫i, nu numai at‚t, Grupul parlamentar P.S.D. mai are 25 de minute. V„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul!

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Ne preg„tim pentru 25 de minute.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i Ói mul˛umesc colegului senator Nicolae-Vlad Popa c„ mi-a dat ocazia s„ revin la tribuna Senatului, pentru a spune p‚n„ la cap„t ceea ce doream s„-i spun.

Putea˛i s„ v„ Ónt‚lni˛i Ón alt„ parte pentru asta!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Sigur c„ putem s„ continu„m discu˛ia, Ón afara unor argumente politice, parlamentare, ∫i Ón alt„ parte.

Eu nu pun problema a∫a cum o ridic„ colegii din banc„, Ón momentul Ón care fac referire la un coleg din Parlament. Dimpotriv„, pot spune c„ Ón momentul Ón care se fac afirma˛ii de la tribuna Senatului sau a Camerei Deputa˛ilor care sunt extrem de grave, ele sunt extrem de periculoase.

Œn momentul Ón care pre∫edintele P.S.D. a f„cut afirma˛ia c„ cei care vor aduce acuze grave, fie Ómpotriva partidului, fie Ómpotriva membrilor no∫tri de partid, fie Ómpotriva conduc„torilor partidului nostru, fiecare Ón parte va trebui s„ cear„ stabilirea adev„rului, cred c„ domnul senator Popa s-a sim˛it vizat. S-a sim˛it vizat nu at‚t ca liberal, s-a sim˛it vizat nu at‚t ca lider de partid, c‚t, mai ales, ca avocat. S-a sim˛it vizat ca avocat ∫i vreau s„-l asigur c„ P.S.D. nu va apela la serviciile cabinetului individual al avocatului Nicolae-Vlad Popa. Œl asigur Ón mod cert.

Œn al doilea r‚nd, Ón condi˛iile Ón care domnul senator Nicolae-Vlad Popa nu Ón˛elege ce Ónseamn„ criteriu de performan˛„ Ón activitatea unui partid, sigur c„ nu este problema mea politic„ s„ intervin Ón chestiunile interne ale Partidului Na˛ional Liberal.

Vreau, Óns„, s„-i dau c‚teva sfaturi care vizeaz„ activitatea Partidului Social Democrat ∫i din care Domnia sa poate s„ se inspire Ón mod deosebit, nu at‚t Ón activitatea parlamentar„, c‚t, mai ales, Ón activitatea politic„ pe care o desf„∫oar„ Ón jude˛ul Bra∫ov.

Eu a∫ spune c„ Partidul Social Democrat se preg„te∫te s„ c‚∫tige alegerile, s„ le c‚∫tige Ón mod democratic, s„ le c‚∫tige cu programele pe care le-a lansat pentru fiecare localitate ∫i fiecare jude˛, ∫i, mai ales, s„ le c‚∫tige cu oamenii, cu oamenii de partid pe care Ói avem ∫i care au confirmat Ón Óntreaga lor activitate.

Se g„sesc Óns„ Ón ˛ar„, Ón diverse locuri, tot felul de c‚rcota∫i care s„ inventeze tot felul de pove∫ti despre reprezentan˛ii Partidului Social Democrat. Aceste pove∫ti nu ∫i le spun noaptea Ón somn sau la gura sobei, nepo˛ilor, ci le aduc Ón mass-media, le aduc Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i, mai ales, le transmit c„tre exterior. ™i atunci este corect ca, din diverse capitale europene, s„ vin„ tot felul de semnale c„tre Rom‚nia. Oare ce spun al˛i domni Popa poate fi adev„rat?

Oare, Ón acest moment, reprezentan˛ii Partidului Na˛ional Liberal, care lanseaz„ astfel de trasoare, o fac pentru a Ón˛elege sponsorii din interior sau din exterior c„ banii Ói vor cheltui degeaba ∫i nu vor c‚∫tiga alegerile Ón Rom‚nia?

Deci, stima˛i colegi, eu cred c„ ar trebui, la tribuna Senatului, s„ manifest„m, Ón primul r‚nd, bun„-credin˛„, iar Ón momentul Ón care un partid Ó∫i propune s„ c‚∫tige alegerile ∫i Ó∫i stabile∫te un anumit scor electoral, nu face altceva dec‚t s„ declan∫eze o b„t„lie Ón interiorul partidului ∫i s„-∫i responsabilizeze propriile structuri.

Œn aceast„ situa˛ie, cred c„ orice acuz„ de natura celor dou„ formulate de dumneavoastr„ — pentru c„ a˛i fost singular Ón ceea ce prive∫te referendumul de anul trecut, pentru c„ a˛i fost singular Ón ceea ce prive∫te alegerile pe care le-a˛i organizat ∫i le-a˛i pierdut Ón anul 2000 — sunt de prisos a fi comentate.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Œncheiem aici acest punct de pe ordinea de zi. Am epuizat...

Nu, nu... Am epuizat, domnule senator...

V„ rog s„ m„ crede˛i...

... timpul acordat declara˛iilor politice. De acum Óncolo...

Deci am fost acuzat...

De acum Óncolo este polemic„, nu mai este drept la replic„!

Nu este polemic„, este o fraz„, domnule pre∫edinte, pe care sunt Óndrept„˛it s-o adresez, ca drept la replic„! O singur„ fraz„, domnule pre∫edinte!

S-a vorbit de cabinetul meu de avocatur„. Vreau s„ spun doar at‚t, c„ domnul decan T„r„cil„, decanul Baroului C„l„ra∫i, este mult mai Óndrept„˛it s„ apere P.S.D.-ul Ón procesele politice care vor avea loc. Iar Ón leg„tur„ cu visele partidului Domniei sale, r„m‚n doar vise. S„ vin„ dumnealui Ón Ardeal ∫i s„ vad„ care este, Óntr-adev„r, atmosfera pe care...

V„ rog s„ Óncheia˛i.

... atmosfera pe care acest partid, Ón aceast„ campanie, a produs-o.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi, proiectul de Hot„r‚re privind contul de execu˛ie a bugetului de venituri ∫i cheltuieli al Senatului pe anul 2003.

Invit chestorii la tribun„ ∫i secretarul general al Senatului s„ fie prezen˛i.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Este Ón Mexic. Nu este Ón ˛ar„.

Pofti˛i? Nu e Ón ˛ar„. Prezenta˛i dumneavoastr„, atunci. Ave˛i cuv‚ntul.

Onorat auditoriu,

Voi prezenta o informare privind execu˛ia bugetului Senatului pe anul 2003.

Bugetul Senatului Rom‚niei aprobat pe anul 2003, potrivit Legii bugetului de stat nr. 631/2002, a suferit modific„ri pe parcursul anului, determinate de rectificarea bugetar„ ∫i vir„ri de credite la fondul de rezerv„ bugetar„, la sf‚r∫itul anului, fiind Ón sum„ total„ de 472.530.675.000 lei, structurat pe titluri de cheltuieli, astfel:

— Cheltuieli totale, a∫a cum am spus: 472.530.675.000 lei;

- A. Cheltuieli curente: 424.801.643.000 lei, din care:

- cheltuieli personal: 311.130.788.000 lei;

- cheltuieli materiale ∫i servicii: 113.650.855.000 lei; B. cheltuieli de capital: 47.729.032.000 lei.

Deschiderile de credite bugetare aprobate de Ministerul Finan˛elor Publice Ón cursul anului 2003, pentru Senatul Rom‚niei, au fost Ón sum„ de 465.849.032.000 lei, iar pl„˛ile efectuate, Ón sum„ de 458.131.568.000 lei, ceea ce Ónseamn„ c„ execu˛ia bugetului Senatului la 31 decembrie 2003 s-a realizat Ón propor˛ie de 98,34%.

Œn cadrul cheltuielilor curente, pl„˛ile efectuate, Ón sum„ de 411,2 miliarde lei, realizate Ón propor˛ie de 98,36%, ponderea principal„ o reprezint„:

1. Cheltuielile de personal, Ón sum„ de

300,7 miliarde lei, au fost efectuate pentru acoperirea: — cheltuielilor cu plata indemniza˛iilor senatorilor, a

salariilor personalului aparatului Senatului ∫i cu viramentele aferente acestui cont de salarii, Ón sum„ de 213,1 miliarde lei;

— cheltuielile cu deplas„rile Ón ˛ar„, adic„ acoperirea nivelului de cazare a senatorilor la Hotelul Bucure∫ti, a diurnelor de deplasare ale senatorilor, alte cheltuieli de deplasare Ón ˛ar„ ale personalului din aparatul Senatului etc. ∫i deplas„rile Ón str„in„tate, Ón sum„ de 87,6 miliarde lei;

— cheltuielile materiale ∫i servicii, Ón sum„ de 110,5 miliarde lei, au reprezentat: cheltuieli de Óntre˛inere ∫i gospod„rire, iluminat, Ónc„lzit, ap„, telefon, piese de schimb ∫i carburan˛i, Ón sum„ de 63,7 miliarde lei; cheltuielile cu materiale ∫i prest„ri servicii, cu caracter func˛ional, obiecte de inventar, repara˛ii curente, c„r˛i ∫i

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Stima˛i colegi, dac„ sunt Óntreb„ri, comentarii, lu„ri de cuv‚nt pe marginea raportului privind execu˛ia bugetului Senatului pe anul 2003?

V„ rog.

Œn˛eleg c„ nu sunt. Dac„ nu sunt Óntreb„ri, comentarii, lu„ri de cuv‚nt, rog colegii s„ dea citire proiectului de hot„r‚re.

Hot„r‚re privind contul de execu˛ie a bugetului de venituri ∫i cheltuieli al Senatului pe anul 2003.

Œn temeiul prevederilor art. 64 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, precum ∫i ale art. 32 lit. j) ∫i ale art. 201 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul adopt„ prezenta hot„r‚re.

Articol unic.

Opri˛i-v„, aici, un moment, domnule coleg. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. V„ rog. Articolul unic.

Se aprob„ contul de execu˛ie a bugetului de venituri ∫i cheltuieli al Senatului pe anul 2003, potrivit raportului privind execu˛ia bugetului Senatului la 31 decembrie 2003, prev„zut Ón anex„, care face parte integrant„ din prezenta hot„r‚re.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Aceast„ hot„r‚re a fost adoptat„ Ón ∫edin˛a Senatului din 19 aprilie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.

Semneaz„ pre∫edintele Senatului, Nicolae V„c„roiu.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Sunt observa˛ii? Nu sunt.

Atunci

La punctul 3 din ordinea de zi, stima˛i colegi, avem propunerea legislativ„ privind cercetarea sociologic„, demo-economic„ ∫i politic„ a opiniei publice.

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret, domnul vicepre∫edinte.

Ini˛iatorii ∫i reprezentantul Guvernului.

Deci nu oricine poate face analize privind anumite procese Ón Rom‚nia, dec‚t numai cei care sunt acredita˛i de c„tre RENAR.

Dup„ acest exemplu, am c„utat s„ Óncredin˛„m Academiei Rom‚ne, ca organism echidistant politic ∫i cu suficient„ credibilitate, nu pune nimeni sub semnul Óntreb„rii acest lucru, deci, s„ Óncredin˛„m s„ formeze un consiliu care s„ primeasc„ documenta˛ii de la cei care doresc s„ fac„ sondaje de opinie ∫i, pe baza unei analize, urmat„, bineÓn˛eles, de o decizie a acestui consiliu, care stabile∫te singur regulamentul ∫i toate documenta˛iile necesare pentru a ob˛ine aceast„ acreditare, s„ se dea o hot„r‚re privind acreditarea sau neacreditarea unei institu˛ii care dore∫te s„ fac„ aceast„ cercetare ∫tiin˛ific„, totu∫i, o cercetare ∫tiin˛ific„ serioas„, cercetarea sociologic„, deci, Ón final, sondaje pentru opinia public„.

Cam acestea au fost motivele care ne-au determinat s„ facem aceast„ ini˛iativ„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Rog, Guvernul, s„ v„ prezenta˛i ∫i s„ afl„m opinia Guvernului.

V„ rog.

Ini˛iatorul, v„ rog, pe scurt, ra˛iunea propunerii legislative.

## **Domnul Doru Dumitru Palade** — _deputat_ **:**

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Un grup de parlamentari ai Partidului Rom‚nia Mare de la Camera Deputa˛ilor, compus din domnul Cornel Ciontu, prim-vicepre∫edinte al partidului, sociolog, Augustin Bolca∫, lider al Grupului parlamentar P.R.M. la Camera Deputa˛ilor, jurist, Daniel Ionescu, deputat P.R.M. Vrancea, economist, Lia Olgu˛a Vasilescu, deputat„ P.R.M. Dolj, ziarist„, Dan Bruda∫cu, deputat P.R.M. Cluj, filolog, ∫i, ultimul pe list„, Doru Dumitru Palade, deputat Boto∫ani, inginer.

Ini˛iativa noastr„ a venit motivat„ din faptul c„, Ón prezent, la noi Ón ˛ar„ sondajele de opinie au ajuns un loc de disput„ ∫i de manipulare a opiniei publice, mult contestate, fie de o parte, fie de partea cealalt„ a e∫ichierului politic.

Am c„utat prin aceast„ ini˛iativ„ s„ d„m un cadru ∫tiin˛ific acestui fenomen care, Ón alte ˛„ri, duce la hot„r‚ri importante pe plan local sau na˛ional, prin seriozitatea institu˛iilor care se ocup„ cu aceste probleme, spre deosebire de ˛ara noastr„, unde, Óntr-adev„r, a∫a cum am ar„tat, pun sub semnul Óntreb„rii seriozitatea celor care fac aceste sondaje de opinie.

Inspir‚ndu-ne dup„ modul de organizare a cercet„rii ∫tiin˛ifice ∫i, dac„ vre˛i, mai pe Ón˛eles, dac„ Óntr-o regiune a ˛„rii se cere un buletin de analiz„ a apei sau, eu ∫tiu, este poluat mediul, atunci acest buletin de analiz„ se cere unei institu˛ii care are autorizarea Asocia˛iei de acreditare din Rom‚nia, RENAR, deci autoritatea na˛ional„ care poate s„ dea aceast„ marc„, s„ spunem, direct, institu˛iilor care pot s„ emit„ acest buletin de analiz„. Am dat un exemplu concret.

## **Domnul Gheorghe Popa** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

Sunt Popa Gheorghe, secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, segmentul de cercetare ∫tiin˛ific„.

A∫a cum am prezentat la debutul ∫edin˛ei Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, am ar„tat c„ Guvernul nu sus˛ine promovarea acestei propuneri legislative.

Am re˛inut, Guvernul nu sus˛ine proiectul respectiv. Sunt dator, totu∫i, s„ v„ Óntreb, domnule secretar de stat, cu privire la amendamentele comisiei, ∫i anume pozi˛ia dumneavoastr„.

Sigur c„ Ón timpul discu˛iilor au fost aduse o serie Óntreag„ de amendamente, care au c„utat s„ Ómbun„t„˛easc„ forma Ón care a fost elaborat„ propunerea legislativ„, dar ∫i Ón faza final„ nu am fost consultat, ∫i ne men˛inem acela∫i punct de vedere.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnule vicepre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004

De la Ónceput vreau s„ spun c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a fost discutat„ ∫i adus„ la zi, Ón sensul concordan˛ei cu celelalte legi. Totu∫i, comisia a dat un aviz de principiu, condi˛ionat de r„spunsul pe care Academia Rom‚n„ Ól va da la apari˛ia acestei legi.

S„ nu uit„m c„ aici sunt prev„zute o serie de probleme care se fac peste capul respectivului organ de conducere a cercet„rii ∫tiin˛ifice.

Vede˛i, zice aici a∫a, la art. 6: îConsiliul de acreditare pentru cercetarea opiniei publice este un organism f„r„ personalitate juridic„, organizat ca entitate func˛ional„ Ón cadrul Academiei Rom‚ne. Componen˛a, regulamentul de organizare ∫i func˛ionare ∫i structura organelor de lucru ale Consiliului de acreditare pentru cercetarea opiniei publice se aprob„ prin ordin al pre∫edintelui Academiei Rom‚ne, Ón termen de 60 zile de la data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi.“

™i ceea ce este mai important: îFondurile necesare func˛ion„rii Consiliului de acreditare pentru cercetarea opiniei publice se prev„d anual Ón bugetul Academiei Rom‚ne, ca parte integrant„ a finan˛„rii acestei institu˛ii de la bugetul de stat.“

Noi am corectat aici, spun‚nd c„ aceste venituri, îprovenind exclusiv din taxe de acreditare“, dar, cum nu am primit nici un r„spuns de la Academia Rom‚n„, dac„ Ó∫i Ónsu∫e∫te sau nu acest sistem, deci, acest organism, care ar urma s„ fac„ parte integrant„ din cadrul Academiei, pentru c„, vede˛i, ∫i aici, modul de determinare a acestui consiliu de acreditare, se spune c„ îpot fi ale∫i membri ai Academiei Rom‚ne profesori universitari din domeniul ∫tiin˛elor economice, sociale ∫i politice, exper˛i, cercet„tori ∫tiin˛ifici ∫i reprezentan˛i ai mass-media consacra˛i“.

Deci, aici, ar fi urmat ca toate aceste detalii s„ fie stabilite de Academie ∫i s„ vedem care este partea de responsabilitate care revine Academiei ∫i cum vede aceast„ organizare Academia Rom‚n„.

De aceea, din acest punct de vedere, votul pe care comisia l-a dat a fost un vot de principiu, condi˛ionat de r„spunsul pe care Academia l-ar da la acest proiect de lege.

Deci urmeaz„ ca dumneavoastr„ s„ v„ pronun˛a˛i din acest punct de vedere, spun‚ndu-v„ Ónc„ o dat„ c„ votul pe care comisia l-a dat a fost un vot de principiu, condi˛ionat de r„spunsul pe care Academia Rom‚n„ Ól va da la apari˛ia acestui organ de conducere.

Dezbateri generale.

Domnul senator Badea, v„ rog.

Aproape nu am Ón˛eles nimic din ce a spus domnul vicepre∫edinte al comisiei.

Este aviz favorabil, este raport favorabil, este raport nefavorabil? Habar n-avem! Oricum, am Ón˛eles c„ d‚nsul a vorbit Ón nume propriu, nu Ón numele comisiei, pentru c„ raportul pe care Ól avem noi Ón map„ este favorabil.

Doi — Óntruc‚t nu exist„ acest punct de vedere al Academiei, noi propunem s„ am‚n„m dezbaterea la acest punct al ordinii de zi ∫i s„ a∫tept„m...

## **Din sal„:**

Nu! Nu!

De ce sunte˛i... fi˛i umani, v„ rug„m frumos... ∫i s„ a∫tept„m acest aviz!

V„ mul˛umesc!

Deci, v„ rog, probabil c„ Ón finalul dezbaterilor generale… s„ supune˛i la vot...

Œn˛eleg c„ dori˛i restituirea la comisie?

... restituirea la comisie ∫i s„ a∫tept„m acest aviz, acest punct de vedere, de fapt, al Academiei. V„ mul˛umesc.

Am re˛inut. Pofti˛i, alte puncte de vedere? Domnul senator Szabó Károly Ferenc, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Onorat Senat,

Fac precizarea c„ vorbesc Ón nume propriu ∫i, din acest punct de vedere, a∫ vrea s„ influen˛ez, evident, g‚ndirea colegilor mei, dar nu reprezint o opinie armonizat„ cu cineva. Expunerea de motive la aceast„ propunere legislativ„ a fost o demonstra˛ie a inutilit„˛ii proiectului respectiv, ba, mai mult, chiar a pus ∫i unele probleme de principiu Ón leg„tur„ cu libertatea din aceast„ ˛ar„ ∫i cu principiile constitu˛ionale care o guverneaz„, ∫i Ón ce m„sur„ Óngr„dim noi aceast„ libertate. Œn esen˛„, dac„ a∫ fi pu˛in meschin, ∫i sunt, a∫ spune c„ aici e vorba de nimic altceva dec‚t de instituirea unui anumit organism care ar avea o putere, o autoritate de reglementare Óntr-un domeniu at‚t de sensibil, care ar stabili cine are dreptul ∫i cine nu are dreptul s„ Óntrebe ceva de la public ∫i s„ interpreteze rezultatul acestor Óntreb„ri.

Desigur, Óntreg acest demers are o finalitate, pentru c„ direc˛ioneaz„ chiar Ón leg„tur„ sediul acestei autorit„˛i ∫i stabile∫te ∫i unele detalii organizatorice ∫i logistice de finan˛are, de exemplu, dar eu nu despre acest lucru vreau s„ vorbesc, pentru c„, Ón definitiv, oricine are dreptul s„ fac„ orice, cu excep˛ia cazurilor Ón care lezeaz„ ni∫te drepturi reglementate prin lege.

Cu alte cuvinte, aici, nici g‚nd nu am s„ sprijin vreo idee Ón care consultarea pe orice tem„ ∫i de c„tre oricine a publicului, Ón condi˛iile Ón care sunt respectate drepturile persoanelor vizate, s„ fie Óngr„dit„.

Din acest punct de vedere legea mi se pare nu numai inutil„, dar ci ∫i d„un„toare.

Exist„ o tendin˛„, exprimat„ prin aceast„ sintagm„, îa pune ordine Óntr-un domeniu“, cum este, Ón cazul de fa˛„, acest domeniu sensibil, care are implica˛ii dincolo de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004 ceea ce s-a spus aici, de cercetare a societ„˛ii, ca subiect al unui demers Ómbr„cat Ón haina sociologiei sau utiliz‚nd mijloacele sociologiei de c„tre persoane care, eventual, nu au calificare Ón acest domeniu, este extrem de departe, de Ómpiedicare a ∫arlataniei sau a profes„rii medicinii f„r„ s„ ai o diplom„ Ón domeniu, aici este cu totul altceva. Este vorba de cu totul altceva.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D., domnul Grigore Zanc.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

At‚t din argumentele oferite de ini˛iator, c‚t ∫i din comentariul din partea comisiei pe marginea raportului, personal, am dedus c„ sunt Óndoieli chiar cu privire la justificarea unei asemenea legi, dar pentru c„ e neclar„ pentru toat„ lumea, at‚t ceea ce sus˛ine ini˛iatorul, care Ón argumente ∫i pe mine m„ surprinde, chiar din partea domnului deputat Palade, care are o experien˛„ Óndelungat„ Ón domeniul cercet„rii, c„ a g‚ndit Óntr-o manier„ de acest gen reglementarea cercet„rii Ón domeniul investiga˛iei opiniei publice, iar argumentul prezentat pe l‚ng„ raportul pe care Ól avem la Óndem‚n„ to˛i cred c„ era bine s„ fi fost luat Ón discu˛ie de comisie, ∫i nu aici, pentru c„ raportul, a∫a cum bine spunea domnul Dumitru Badea, este un raport favorabil.

Ca atare, exprim, Ón numele grupului nostru, opinia c„ e bine s„ fie returnat la comisie ∫i, respectiv, comisia s„ decid„ dac„ dup„ opinia Academiei ∫i punctul de vedere al Academiei, dup„ o reanaliz„ a con˛inutului acestei ini˛iative pot s„ dea raport favorabil sau de respingere, ∫i atunci decidem Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, mult mai exact. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, dac„ dore∫te cineva s„ expun„ punctul de vedere?

A∫a cum a fost prezentat raportul comisiei, el nu poate fi votat.

Noi avem s„ vot„m raportul comisiei, favorabil sau nefavorabil, dar a∫a cum s-a exprimat acum, sub condi˛ia

ca Academia s„-∫i exprime punctul de vedere, noi nu putem s„ vot„m ∫i s„ a∫tept„m un punct de vedere al Academiei, Ónc‚t singura solu˛ie ar fi s„ se Óntoarc„ acest proiect la comisie ∫i s„ se cear„ de c„tre comisie toate aceste l„muriri, ca s„ avem un punct de vedere precis, altfel, eu v„ spun, m„ ab˛in. Nici nu ∫tiu cum trebuie s„-l votez!

Da˛i-mi voie s„ fac o precizare!

## V„ mul˛umesc.

Numai o clip„, v„ rog. Domnul senator Bunduc Gheorghe am Ón˛eles c„ mai dore∫te, domnul senator Ion Predescu ∫i, dup„ aceea, colegul senator, vicepre∫edinte al comisiei.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Bunduc:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din p„cate, ast„zi am asistat la c‚teva erori procedurale, Óntruc‚t nu a fost citit raportul comisiei, Ómi pare r„u pentru colegul meu din comisie, pentru c„ trebuia prezentat raportul, a∫a cum a fost el aprobat.

A fost prezentat, din p„cate, un punct de vedere care este al P.S.D.-ului, ∫i este un punct de vedere pe care acest grup Ól respect„.

Œn ceea ce prive∫te interven˛ia domnului coleg de la U.D.M.R., cu regret vreau s„ spun c„ Domnia sa nu a citit raportul pe care l-a comentat, a repetat de c‚teva ori c„ propune, c„ sugereaz„ ca acest proiect de lege s„ fie respins.

Domnule coleg,

Dumneavoastr„ nu a˛i r„sfoit acest proiect de lege ∫i, dac„ o f„cea˛i...

## **Domnul Szabó Károly Ferenc**

**:**

V„ rog, cer drept la replic„!

... vedea˛i c„ un amendament pe care comisia l-a f„cut, ∫i vreau s„ fac o parantez„, comisia, Ón totalitatea ei, a lucrat pe aceast„ lege, a adus foarte multe amendamente ∫i cred c„ e bine s„ ne g‚ndim Ónainte de a propune respingerea.

Vroiam s„ spun colegului c„ Ón art. 2 se precizeaz„: îCercet„rile sociologice dedicate cunoa∫terii opiniei publice se efectueaz„ cu respectarea libert„˛ii con∫tiin˛ei ∫i a libert„˛ii de exprimare...“ ∫i a∫a mai departe, sunt alte ∫i alte argumente care vorbesc despre o cercetare ∫tiin˛ific„, profesionalist„, ∫i nu una de amatori, de Óncep„tori. Este bine dac„, totu∫i, ∫i celelalte grupuri ar sus˛ine propunerea ca legea s„ fie retrimis„ la comisie ∫i s„ a∫tept„m ∫i punctul de vedere al Academiei. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Ion Predescu, am Ón˛eles.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004

## **Domnul Ion Predescu:**

Eu doresc s„ nu se supere colegii de la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„, dar din expunerea oral„, nu cea scris„, rezult„ c„ ne-au prezentat un raport nefinalizat.

Chiar dac„ privim _ad litteram_ raportul, acea trimitere la acordul sau avizul Academiei Rom‚ne, dup„ adoptarea legii, nu e de admis. Adic„ nici o institu˛ie nu valideaz„ sau invalideaz„ proiectele de lege adoptate de Parlament. Un asemenea precedent nu am mai Ónt‚lnit. Nu cred c„ vre˛i s„ fi˛i originali p‚n„ Óntr-at‚t.

Deci din acest punct de vedere raportul poate fi solu˛ionat ast„zi fie prin respingere, fie prin a doua modalitate, retrimiterea la comisie.

A doua observa˛ie, esen˛ial„, se instituie un organism, o structur„ Ón cadrul Academiei Rom‚ne f„r„ determinarea cadrului cu exactitate, Ón ce mod ∫i cum ∫i, mai ales, personal ∫i cheltuieli, de c„tre cine ∫i de unde.

A treia observa˛ie, care este cea principal„, de fapt, aceea pe care deja a enun˛at-o domnul senator Szabó Károly Ferenc. Vede˛i c„ aceast„ reglementare conduce la a se crea o autoritate Ón sondarea opiniei publice. Putem institui o reglementare care s„ dea autoritate unuia, unora sau altora Ón sondarea opiniei publice, Ón raport de libertate absolut„ la opinie?

Sunte˛i at‚t de specialist Ónc‚t v„ vede˛i chiar dincolo de limitele jude˛ului, ca s„ v„ r„spund concret.

Prin urmare, e un aspect care nu a fost examinat de comisie, ∫i e primul pe care ar trebui s„-l examineze, dac„ o asemenea propunere este compatibil„ cu prevederile Constitu˛iei privind dreptul la opinie.

Dreptul la opinie este un drept absolut pentru orice persoan„, cu condi˛ion„rile prev„zute Ón Constitu˛ie, s„ nu Óncalce ordinea public„ ∫i bunele moravuri, ∫i, Ón rest, este absolut autonom.

Prin urmare, domnilor colegi, avem dou„ solu˛ii, din care una a fost propus„ de c„tre domnul senator domnul Szabó Károly Ferenc, respingerea, ∫i cea de-a doua, retrimiterea la comisie. Doresc s„ subliniez c„ ∫i prima ∫i a doua sunt regulamentare.

V„ citesc prevederile alin. (2) art. 96: îDac„ prin raportul comisiei se propune dezbaterea ∫i adoptarea proiectului de lege...“, ca Ón cazul de fa˛„, îiar Ón dezbaterile generale se cere respingerea proiectului de lege, dup„ Óncheierea dezbaterilor, cererea de respingere se supune votului Senatului.“

Acum, domnule pre∫edinte, problema este ca Ón ordinea lor, cum se supun la vot, ∫i nu Óncape Óndoial„ c„ prima care trebuie supus„ la vot este cea de respingere, apoi cea de trimitere la comisie...

Nu! Nu este corect!

P„i, se Óncepe cu radicalul!

V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,

S-au mai Ónscris la cuv‚nt domnul senator Eugen Marius Constantinescu, domnul senator Gheorghe Buzatu, drept la replic„, domnul Szabó Károly Ferenc.

Avem o procedur„!

V„ rog, avem o procedur„, avem p„rerile grupurilor. Dac„, totu∫i, colegii insist„, pentru un minut, sigur, se poate, cred, audia punctul dumneavoastr„ de vedere! Domnul senator Gheorghe Buzatu, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.

Eu fac aceast„ interven˛ie Ón baza faptului c„, Ónt‚mpl„tor, am asistat la dezbaterea Ón comisie a proiectului respectiv. ™i oricare ar fi argumentele care se aduc, cred c„ trebuie subliniat un lucru. La comisie s-a c„zut de acord asupra acestui proiect. Cred c„ raportul ne-a fost prezentat pu˛in prea devreme, pentru c„ a r„mas foarte clar s„ Ól audiem pe pre∫edintele Academiei, dac„ se poate, pe cineva de la Academie, ca s„ ∫tim care este opinia Domniei sale, pentru c„ proiectul de lege solicit„ Academia. Œn aceast„ situa˛ie, ca s„ nu c„dem Ón conflict cu decizia luat„ la comisie, nu ne r„m‚ne dec‚t s„ retrimitem raportul ∫i proiectul de lege la comisie, ca s„ vin„ la noi Ón form„ definitiv„. Nu vreau s„ se trag„ concluzia, s„ reias„ un adev„r, c„ toat„ aceast„ formalitate, toate aceste impedimente rezult„ din faptul c„, Ónt‚mpl„tor sau nu, proiectul reprezint„ punctul de vedere al unor deputa˛i din opozi˛ie. Nu vreau s„ insist asupra faptului c„ eram la comisie, tocmai pentru c„ de un an de zile m„ lupt ∫i eu... au fost cinci sau ∫ase Ónf„˛i∫„ri, tot cu un proiect de lege pe asemenea problem„.

Da, am Ón˛eles, domnule senator.

Deci, e foarte u∫or, revine la comisie, se discut„... V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Szabó Károly, drept la replic„.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Nu am ∫tiut c„ domnul Predescu va face preciz„rile respective, a∫a c„ Ói mul˛umesc. Totu∫i, vreau s„ amintesc onoratului meu coleg, care m-a nominalizat Ón sens negativ, ∫i acest lucru a provocat dreptul meu la replic„, dar numai Domniei sale, celorlal˛i colegi nu, c„ Parlamentul este autoritate legiuitoare. Deci de aici ies legi, sper.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004

## V„ mul˛umesc.

Œnainte de a supune votului dumneavoastr„, ini˛iatorii au voie, potrivit regulamentului, s„-∫i mai spun„ un ultim cuv‚nt. Dar foarte pe scurt, domnule deputat. Deja cred c„ am...

## **Domnul Doru Dumitru Palade:**

Vreau s„ reamintesc faptul c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ este luat„ ∫i ea dup„ dou„ sisteme. Œn ˛ara noastr„, Ón prezent, cine desf„∫oar„ cercetare ∫tiin˛ific„ este evaluat ∫i acreditat de c„tre autoritatea — ∫i domnul profesor Gheorghe Popa reprezint„ aceast„ autoritate — na˛ional„ Ón domeniul cercet„rii ∫tiin˛ifice, deci nu oricine poate s„ fac„ cercetare ∫tiin˛ific„ ∫i nu oricine poate s„ intre Ón sistemul na˛ional de cercetare ∫tiin˛ific„, ca s„ beneficieze de anumite facilit„˛i.

Doi. A∫a cum am ar„tat Ón expunere pe scurt, oricine poate s„ fac„ analize ∫i verific„ri, test„ri Ón Rom‚nia, dar numai anumite unit„˛i pot s„ aib„ marca... atestat pe plan na˛ional. Eu, din p„cate, situa˛ia este... m„ rog, nu este o propunere politic„. Oricum, se va pune ordine Ón acest domeniu, indiferent de... V„ rog s„ aprecia˛i faptul c„ nu are nici o tent„ politic„, aceast„ propunere legislativ„. Eu am discutat cu mul˛i colegi din P.S.D. M„ rog, situa˛ia este c„ nu au vrut s„ semneze al„turi de noi...

**Din sal„**

**:**

Disciplina de partid!...

Disciplina de... da! Nu vreau s„ fiu r„u, dar m-am sf„tuit cu mai mul˛i, ∫i, p‚n„ la urm„, indiferent de votul nostru, de discu˛ii, tot se va pune ordine ∫i Ón acest sistem!

Am Ón˛eles, domnule deputat. V„ mul˛umesc tare mult. Domnule senator Nicolaescu, foarte pe scurt, da?

Œi mul˛umesc foarte mult domnului senator Gheorghe Buzatu pentru precizarea f„cut„. Nu a∫ vrea s„ cread„ c„ am venit aici nepreg„tit, pentru c„ toate discu˛iile acestea la comisie au durat enorm de mult ∫i pe parcursul a mai multor zile, dar, Ón final, raportul respectiv a fost condi˛ionat de prezen˛a reprezentan˛ilor Academiei. ™i deci, practic, nu ar fi trebuit s„ ajung„ aici. Aici a fost o condi˛ionare de termen. Nu eu am condus ∫edin˛a, dar v„ fac precizarea de rigoare.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Stima˛i colegi, s-au conturat opiniile, cred. Fiecare are un punct de vedere deja formulat. Œn ordinea Ón care s-au prezentat propunerile, le supun la vot.

Deci o prim„ propunere vizeaz„ retrimiterea la comisie, Ón sensul Ón care s-au pronun˛at mai multe grupuri parlamentare. ( _Comentarii.)_ Deci

## **Domnul Szabó Károly Ferenc**

**:**

Procedur„!

V„ rog.

Vreau s„ repet faptul c„ propunerea privind respingerea are prioritate Ón leg„tur„ cu... V„ rog s„ Óncerca˛i invers! ( _Discu˛ii, comentarii Ón sal„.)_

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Permite˛i-mi s„ dau, totu∫i, prioritate acestei...

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Domnule pre∫edinte, s„ propunem pe cea constructiv„, nu pe cea distructiv„!

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Exact. Adic„ s„ vedem, totu∫i, ce se poate face.

Deci propunerea prezidiului este urm„toarea:

Deci proced„m Ón consecin˛„, av‚nd Ón vedere ∫i ceea ce s-a discutat aici, luarea Ón considerare a membrilor comisiei, compatibilitatea cu prevederile constitu˛ionale.

Trecem la urm„torul punct de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind regimul acord„rii burselor private.

Raportor: Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret. Din partea ini˛iatorilor? Sunt 29 de ini˛iatori! M„car unul s„ fie prezent, aici!

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

E raport de respingere!

Am Ón˛eles. Probabil se explic„ prin raportul de respingere.

Pofti˛i, din partea Guvernului, domnule secretar de stat, opinia Guvernului.

## **Domnul Radu Damian** — _secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

Domnule pre∫edinte, punctul de vedere al Guvernului este Ón acord cu raportul comisiei, respectiv, nu sus˛inem aceast„ propunere legislativ„, ∫i motivele sunt expuse Ón punctul de vedere scris.

V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc.

Din partea comisiei de specialitate…?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004

Lu‚nd Ón dezbatere aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, comisia o avizeaz„ negativ ∫i solicit„ plenului Senatului respingerea ei pentru urm„toarele considerente:

— nu aduce elemente deosebite fa˛„ de cadrul legal existent;

— nu este corelat„ cu dispozi˛iile Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, cu cele ale Codului fiscal ∫i ale Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea.

Pe agenda de lucru a comisiei exist„ un proiect de lege al Guvernului cu acela∫i obiect de reglementare.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale dac„ sunt? Nu sunt. Œn aceste condi˛ii,

Punctul 5 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2004 pentru finalizarea privatiz„rii unor societ„˛i comerciale din portofoliul Autorit„˛ii pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului.

Raportor: Comisia pentru privatizare, domnul pre∫edinte Carol Dina.

Din partea Guvernului, din partea A.P.A.P.S., domnul secretar de stat.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat. Pe scurt, pozi˛ia Guvernului, v„ rog.

## **Domnul Victor Dumitriu** — _secretar de stat_

_la Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului_ **:**

Prezenta ordonan˛„ se refer„ Ón principal la finalizarea privatiz„rii la 3 companii r„mase Ón portofoliu, aflate Ón situa˛ii financiare ce impuneau, ca m„sur„ imediat„, privatizarea. Este vorba de Compania U.C.M. Re∫i˛a, Societatea Comercial„ îRodipet“ ∫i Societatea Na˛ional„ îTutunul Rom‚nesc“. Prezenta ordonan˛„ prezint„, a∫a cum ∫i raportul v-a Ónf„˛i∫at, condi˛iile Ón care Guvernul a purces ∫i a aprobat aceast„ privatizare, Ón condi˛ii de Ónlesniri fiscale, conversii, ree∫alonare de datorii, toate ca argument menite s„ ne sprijine Ón privatizare, Óntr-o privatizare, ca destina˛ie, pentru aceste trei companii.

Toate cele trei companii, a∫a cum v„ este prezentat ∫i Ón raport, Ónregistrau datorii de ordinul sutelor de miliarde. Situa˛ia lor comercial„ ∫i financiar„ era una destul de dificil„ ∫i iat„ de ce am Óncercat cu curaj s„ promov„m aceste trei privatiz„ri.

Da, mul˛umesc. Dac„ vor fi Óntreb„ri, ve˛i putea avea posibilitatea s„ r„spunde˛i.

Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Carol Dina. V„ rog s„ prezenta˛i raportul.

Fac obiectul acord„rii de facilit„˛i Societatea Comercial„ Uzina Constructoare de Ma∫ini — Re∫i˛a, Societatea Comercial„ îRodipet“ Bucure∫ti ∫i Societatea Na˛ional„ îTutunul Rom‚nesc“. Œn raport prezent„m pentru fiecare din cele trei societ„˛i date de referin˛„, precum ∫i informa˛ii privind situa˛ia economic„, cuantumul datoriilor, efortul financiar al cump„r„torului, precum ∫i m„suri ∫i facilit„˛i rezultate din documenta˛ia de privatizare. Dintre cele trei societ„˛i, vreau s„ re˛in aten˛ia numai asupra Societ„˛ii Na˛ionale îTutunul Rom‚nesc“.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ prezint succint istoricul privatiz„rii acestei societ„˛i.

— Œn mai 2000, grupul îInterAgro“ c‚∫tig„ licita˛ia pentru privatizarea Societ„˛ii Na˛ionale îTutunul Rom‚nesc“. Pre˛ul ob˛inut de Ministerul Agriculturii a fost de 40 milioane dolari ∫i asumarea unor datorii de 55 milioane dolari.

— La scurt timp, al doilea clasat Ón licita˛ie, grupul îLeaf Tabacco“, contest„ rezultatul ∫i, Ón cele din urm„, ob˛ine, prin hot„r‚re judec„toreasc„, anularea contractului de privatizare.

— La jum„tatea anului 2001, grupul îInterAgro“ ob˛ine Ón instan˛„ recunoa∫terea faptului c„ are de recuperat aproximativ 10 milioane dolari de la stat, bani care, la Ón˛elegere, reprezint„ prima tran∫„ pl„tit„ deja pentru S.N.T.R.

— La sf‚r∫itul lunii decembrie 2001, Ón urma negocierilor cu Ministerul Agriculturii, condus acum de ministrul Ilie S‚rbu, îInterAgro“ ob˛ine aproximativ 53% din ac˛iunile S.N.T.R. Ón contul acestei datorii.

— La 1 aprilie 2003, statul, prin A.P.A.P.S., redevine ac˛ionar majoritar la S.N.T.R. printr-o majorare de capital. Terenurile trecute ca aport Ón natur„ apar˛inuser„ S.N.T.R., dar au fost preluate de stat Ón contul unor datorii bugetare.

— La 21 ianuarie 2004, consor˛iul îTabacco“ cump„r„ pachetul majoritar la S.N.T.R. cu numai 1,6 milioane euro.

Proiectul de lege a fost dezb„tut pe parcursul a mai multor ∫edin˛e ∫i a fost aprobat cu 6 voturi pentru ∫i 5 voturi Ómpotriv„.

Senatorii Gheorghe Acatrinei, Liviu Bindea, Carol Dina, de la P.R.M., Ion S‚rbulescu, de la P.N.L., ∫i Romeo Hanganu, de la P.D., au votat Ómpotriva proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2004 pentru urm„toarele motive:

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi, dezbateri generale asupra proiectului. Domnul senator Matei Vintil„.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œntr-adev„r, prezenta ordonan˛„ prevede scutirea de la plata crean˛elor bugetare neÓncasate p‚n„ la 31 decembrie 2003, reprezent‚nd impozite, taxe, contribu˛ii, orice alte venituri bugetare, precum ∫i a celor reprezent‚nd totalitatea crean˛elor proprii ∫i a celor provenite din venituri bugetare gestionate de A.P.A.P.S., cu excep˛ia contribu˛iilor individuale ale salaria˛ilor, care se e∫aloneaz„ la plat„ pe o perioad„ de 5 ani, cu o perioad„ de gra˛ie de 6 luni. Dar trebuie s„ re˛inem faptul c„ Ónlesnirile la plata obliga˛iilor bugetare, care fac obiectul ordinului comun, Ó∫i vor pierde valabilitatea Ón situa˛ia Ón care respectiva societate comercial„ nu-∫i achit„ obliga˛iile bugetare curente ale fiec„rui an fiscal cu termene scadente Óncep‚nd cu data emiterii ordinului comun.

De asemenea, trebuie s„ ˛inem cont de faptul c„ Ordonan˛a nr. 45/2004 este Ón concordan˛„ cu Ordonan˛a nr. 88/1997 ∫i cu Legea nr. 137/2002 privind accelerarea privatiz„rii.

Trebuie s„ re˛inem Ónc„ un fapt, c„ prin privatizarea celor 3 societ„˛i s-au salvat 10.000 locuri de munc„.

De asemenea, dispozi˛ia se consider„ de maxim„ importan˛„ pentru preg„tirea, accelerarea ∫i consolidarea unor privatiz„ri ∫i se refer„, Ón mod expres, la cazurile speciale ale acestor societ„˛i comerciale pentru care este de notorietate necesitatea degrev„rii lor de unele datorii inacceptabile, Ón vederea definitiv„rii contractelor de v‚nzare-cump„rare ∫i de ac˛iuni.

Trebuie s„ re˛inem, de asemenea, c„ m„surile speciale prev„zute Ón prezentul act normativ se justific„ prin necesitatea urgent„rii punerii lor Ón aplicare Ón aceast„ etap„ a procesului de finalizare a privatiz„rii unor societ„˛i comerciale cu impact semnificativ pe plan economic ∫i social.

Lipsa m„surilor prev„zute mai sus ar face imposibil„ finalizarea privatiz„rilor acestor societ„˛i comerciale aflate Ón portofoliul A.P.A.P.S.

Sus˛in, exact ca ∫i Ón raport, adoptarea celor trei proiecte de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Alte lu„ri de cuv‚nt, dac„ sunt. Din partea Partidului Na˛ional Liberal...

V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Dan Avram:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ceea ce se propune prin aceast„ ordonan˛„ este inducerea Ón eroare a opiniei publice. Eu nu Ón˛eleg cum A.P.A.P.S. se poate prezenta cu o astfel de lege Ón fa˛a noastr„. Efectiv nu-mi pot explica acest lucru.

Se ∫tie foarte bine c„, pentru terenurile care au fost introduse Ón capitalul social al Societ„˛ii îTutunul Rom‚nesc“, ambasada Statelor Unite a oferit circa 7,5 milioane dolari. Aceast„ sum„ o re˛in eu din pres„. îTutunul Rom‚nesc“ a fost v‚ndut„ numai cu un milion ∫i jum„tate de dolari. S-a spus dup„ aceea ∫i a ap„rut Ón pres„ c„, de fapt, nu trebuiau introduse acele terenuri Ón capitalul social, pentru c„ apar˛ineau altei societ„˛i, iar acum veni˛i ca s„-i scutim pe to˛i ∫i s„ facem ceva murdar, pentru c„ altfel nu se poate spune ∫i nu se poate explica.

Eu solicit din partea dumneavoastr„ mai mult„ aten˛ie, ∫i domnului N„stase, c‚nd Ó∫i spune ∫i se Óntreab„ cum vor fi fraudate alegerile... Exact a∫a vor fi fraudate, exact prin astfel de legi, prin astfel de ordonan˛e!

Eu zic c„ trebuie s„ avem o atitudine foarte clar„ ∫i foarte precis„, pentru c„ suntem trimi∫i aici ca reprezentan˛i ai acestui popor. Nu putem s„ facem ceea ce se Ónt‚mpl„ acum!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnule senator P„tru, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Eu nu am s„ m„ refer la cele dou„ societ„˛i, îRe∫i˛a“ ∫i îRodipet“. Am s„ m„ refer, de asemenea, la Societatea Na˛ional„ îTutunul Rom‚nesc“, pentru c„ acestei societ„˛i i-au fost create o serie de facilit„˛i, iar Ónainte de a i se crea aceste facilit„˛i, s-au Ónc„lcat normele juridice Ón sensul c„ o lege organic„, Legea nr. 268/2001 de Ónfiin˛are ∫i func˛ionare a Administra˛iei Domeniilor Statului este modificat„ printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ sau o hot„r‚re de guvern.

Pe l‚ng„ faptul c„ li s-au acordat o serie de facilit„˛i — Ón 2000, li s-au ∫ters 540 miliarde lei, Ón februarie 2001 le-au fost ree∫alonate datoriile, pentru ca Ón 2001, Ón aprilie, pentru c„ n-au pl„tit nimic, le-au fost ∫terse 842 miliarde lei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004 Cu toate aceste facilit„˛i, ei reu∫esc, la numai un an de zile, s„ fac„ o datorie de peste 3.000 miliarde lei.

Œn timp ce Societatea Na˛ional„ îTutunul Rom‚nesc“ îrealiza“ aceste datorii, Ioan Nicolae nu a f„cut nici o investi˛ie. Dimpotriv„, el nu a reu∫it dec‚t s„ sponsorizeze cu circa 3 miliarde lei o anume echip„ de fotbal, a reu∫it s„-∫i v‚nd„ ma∫inile îInterAgro“ c„tre S.N.T.R. ∫i, de asemenea, apel‚nd la o inginerie financiar„, a realizat fabrica de fermentare de la Zimnicea, al c„rei proprietar este sut„ la sut„.

Eu a∫ propune onoratului prezidiu ∫i plenului s„ nu trecem u∫or peste aceste aspecte, pentru c„, pe l‚ng„ faptul c„ nu s-a f„cut nici o investi˛ie, de∫i Ón contractul de privatizare s-a prev„zut s„ se p„streze num„rul personalului angajat Ón societ„˛ile, Ón fabricile care apar˛in S.N.T.R., din multitudinea de fabrici nu mai func˛ioneaz„ dec‚t vreo dou„ sau trei la ora actual„, iar muncitorii... Noi, at‚t eu, c‚t ∫i pre∫edintele Comisiei pentru privatizare, c‚t ∫i domnul pre∫edinte Nicolae V„c„roiu suntem asalta˛i cu tot felul de adrese de la sindicate pentru a face o anchet„ asupra acestui gen de privatizare.

De aceea v„ solicit, domnule pre∫edinte, s„ fi˛i de acord s„ realiz„m o comisie special„ de anchet„ a acestei privatiz„ri.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt?

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Œn numele grupurilor, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Œn numele grupurilor? Nu mai sunt.

Œn aceste condi˛ii, v„ rog s„ observa˛i c„ proiectul de lege nu are amendamente.

O list„!

O list„ pentru grupurile parlamentare!

Punctul 6 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2003 privind privatizarea Societ„˛ii Comerciale îSiderurgica“ — S.A. Hunedoara.

Punctul de vedere al Guvernului, v„ rog, pe scurt.

Prezenta ordonan˛„ con˛ine finalizarea privatiz„rii la Societatea Comercial„ îSiderurgica“ Hunedoara, o societate comercial„ cuprins„ Ón Programul PSAL I, program cu Banca Mondial„, a c„rei situa˛ie, Ón ultimii ani, a devenit destul de delicat„, ceea ce ne-a f„cut, stima˛i senatori, s„ lu„m decizia de a Óncerca o privatizare cu anumite facilit„˛i.

Am privatizat îSiderurgica“ Hunedoara, prin prezenta ordonan˛„, cre‚nd o serie de facilit„˛i cump„r„torului. Am Óncercat s„ ne g‚ndim ∫i la soarta oamenilor de acolo. O parte dintre ei am reu∫it s„-i disponibiliz„m conform Ordonan˛ei nr. 8, s„-i asist„m social. O parte — ceea ce a mai r„mas din marea Hunedoar„ — intr‚nd Ón sarcina cump„r„torului, cump„r„torul, chiar ∫i pentru personalul existent, a garantat men˛inerea locurilor de munc„. Este un cump„r„tor cu poten˛„. Avem un program de investi˛ii descris Ón raport.

Cred c„ este una dintre ultimele, a fost una dintre ultimele ∫anse ale acestei companii aflate Óntr-o situa˛ie complet delicat„ din punct de vedere economic ∫i financiar.

Credem c„ solu˛ia pe care am ales-o este cea potrivit„ ∫i de aceea v„ solicit„m acordul asupra acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Domnule secretar de stat, exist„ amendamente din partea comisiei de specialitate. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i cu privire la amendamente.

Suntem de acord cu amendamentele.

V„ rog, domnule pre∫edinte, s„ prezenta˛i raportul comisiei de specialitate.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Voi prezenta raportul suplimentar.

Pe scurt, domnule pre∫edinte, pentru c„ Ól avem.

Foarte pe scurt, dar c‚teva adev„ruri trebuie s„ le spunem.

Comisia pentru privatizare a analizat, la sediul A.P.A.P.S., documentele puse la dispozi˛ie Ón leg„tur„ cu privatizarea Societ„˛ii Comerciale îSiderurgica“ Hunedoara ∫i a re˛inut, Ón principal, urm„toarele aspecte care sunt redate Ón detaliu pe parcursul a 4 pagini.

Membrii Comisiei pentru privatizare au fost de acord cu aceast„ completare adus„ raportului ini˛ial. Proiectul de lege a fost dezb„tut Ón ∫edin˛a din data de 14 aprilie ∫i a fost aprobat cu 6 voturi pentru ∫i 4 voturi Ómpotriv„. Senatorii Acatrinei, Bindea, Dina ∫i domnul Hanganu, de la P.D., au votat Ómpotriva proiectului de lege, cu urm„toarea sus˛inere: pre˛ul pentru pachetul de ac˛iuni v‚ndut de A.P.A.P.S. de 1 milion dolari este cu mult sub poten˛ialul de pia˛„ al unor capacit„˛i modernizate Ón perioada 2000—2003, pentru care s-au investit de c„tre stat aproape 17 milioane de dolari. Cre∫terea volumului datoriilor numai Óntr-un singur an, 2002, cu mai mult de 5.000 miliarde lei, Ón condi˛iile Ón care societatea era Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004 administrarea A.P.A.P.S. — aceste datorii nocive pentru stat ∫i pentru privatizarea societ„˛ii trebuie l„murite de organele abilitate — ∫i, Ón sf‚r∫it, anularea ∫i scutirea unor datorii Ón sum„ de peste 260 milioane dolari, f„r„ ca s„ se aduc„ nici un fel de motivare Ón memorandumul care a fost prezentat Guvernului pentru aprobare, care a stat la baza acestei privatiz„ri.

Raportul este favorabil, Ón˛eleg. V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi, dezbateri generale. Pofti˛i, domnule senator Nedelcu. Ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare, de Hunedoara, vreau s„ v„ asigur c„ sunt unul dintre cei mai interesa˛i de privatizarea acestei societ„˛i, dar nu oricum ∫i Ón orice modalitate.

Este nevoie de o privatizare real„, eficient„, Ón beneficiul economiei na˛ionale, al cet„˛enilor, al Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti, dar este nevoie ∫i de o transparen˛„ deplin„ a actului de privatizare.

Œn cazul privatiz„rii S.C. îSiderurgica“ — S.A., dar nu numai, nimeni, Ón afara c‚torva persoane de la A.P.A.P.S. ∫i a celor din anturajul lor, nu cuno∫tea clauzele contractuale privind v‚nzarea S.C. îSiderurgica“ c„tre îLNM Holding“. Cei de la Hunedoara — ∫i m„ refer la Consiliul de administra˛ie ∫i conducerea managerial„ — probabil nici acum nu cunosc acest dosar.

Senatul Rom‚niei a intrat Ón posesia acestor documente abia dup„ lungi insisten˛e. ™ti˛i bine cu to˛ii c„ am retrimis acest proiect la Comisia pentru privatizare tocmai din acest motiv.

Dup„ 6 luni de la mult tr‚mbi˛ata privatizare, vreau s„ v„ informez c„ la Hunedoara treburile nu merg deloc bine. Contractul de v‚nzare s-a Óncheiat Ón luna octombrie 2003, transferul de proprietate s-a efectuat Ón decembrie 2003. Œn luna martie 2004, preluarea S.C. îSiderurgica“ de c„tre patronul indian s-a realizat doar formal.

De circa 3 luni, îSiderurgica“ produce cu mult sub capacitate din multe motive pe care n-a∫ dori s„ le comentez acum, pentru c„ mi-ar lua foarte mult timp. Vreau s„ v„ spun doar c„ sunt de semnalat motivele care au fost generate de disponibiliz„rile masive la îSiderurgica“, f„r„ nici un calcul al eficien˛ei acestora, dar ∫i implicarea unor persoane, f„r„ experien˛a necesar„ Ón domeniu, din partea patronului indian. Salariile compensatorii c„tre personalul disponibilizat au fost pl„tite cu foarte mare Ónt‚rziere abia s„pt„m‚na trecut„, Ónaintea Sfintelor S„rb„tori de Pa∫te, dup„ mari presiuni. Sub imperiul nemul˛umirii oamenilor, acesta, patronul indian, solicita ca Societatea îSiderurgica“ — S.A. s„ contracteze un credit bancar pe care s„-l gireze societatea pentru a pl„ti aceste salarii.

Œn alt„ ordine de idei, din luna august 2003, partea indian„ a bulversat produc˛ia de o˛el la Hunedoara. Aceasta ∫i-a stabilit politica de pre˛uri ∫i toate contractele S.C. îSiderurgica“ — S.A. cu furnizorii, dar ∫i cu

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Dac„ mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt? Œn˛eleg c„ nu. Exist„ amendamente formulate Ón cadrul comisiei.

Œn aceste condi˛ii, stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Proiectul de lege Ón ansamblu, preciz‚ndu-v„ caracterul ordinar al acestuia. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 57 de voturi pentru, 41 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, proiectul a fost votat.

## **Domnul Dumitru Badea**

_**:**_

O list„, v„ rug„m!

O list„ pentru grupurile parlamentare!

Trecem la punctul 7 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind declararea zilei de 16 decembrie — Ziua Iert„rii, a Œmp„c„rii ∫i a Ajutor„rii Aproapelui.

Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i na˛ionale? Domnul pre∫edinte este prezent.

Din partea ini˛iatorilor?

Din partea Guvernului?

Domnul secretar de stat, v„ rug„m s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Teodor Bobi∫** — _secretar de stat_

## _Ón Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Guvernul nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, av‚nd Ón vedere c„ la data propus„ pentru a fi instituit„ Ziua Iert„rii, a Œmp„c„rii ∫i a Ajutor„rii Aproapelui este deja stabilit„ Ziua Solidarit„˛ii Na˛ionale Œmpotriva Dictaturii. ™i

cum legea nu permite ca Ón aceea∫i zi s„ se s„rb„toreasc„ dou„ evenimente, este de la sine Ón˛eles c„ nu putem s„ fim de acord.

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, raportul comisiei de specialitate.

Domnule pre∫edinte, dac„ a∫ fi Ón fa˛a Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, a∫ spune s„ re˛ine˛i ca nesus˛inut proiectul de lege, pe fond. Pe de alt„ parte, sunt de acord c„ am putea face mai multe serb„ri Ón aceea∫i zi, dar, Ón unanimitate, comisia a dat un raport negativ acestei propuneri legislative.

V„ mul˛umesc.

Exist„ lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator IonescuQuintus, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Fiind vorba de Ziua Iert„rii, v„ rog s„ m„ ierta˛i c„ am cerut cuv‚ntul!

Sunte˛i iertat!

Consider f„r„ nici un fel de justificare Óncercarea de a se da o alt„ semnifica˛ie unei zile care are deja rostul ei, de solidaritate na˛ional„ Ómpotriva dictaturii. Dar, fiind vorba de o zi a iert„rii, a∫ vrea s„ Óncerc s„ iert pe distin∫ii mei colegi care au f„cut ast„zi declara˛ii politice ∫i care au uitat s„ semnaleze un eveniment deosebit de important, cu valen˛e Ón diploma˛ia sportiv„. E adev„rat, nu e vorba de un eveniment politic.

Acum c‚teva zile, gimnastica masculin„ rom‚neasc„ a ob˛inut cel mai important succes din istoria acestui sport, ob˛in‚nd titlul de campioan„ a Europei, de campion absolut la gimnastic„, alte trei medalii de aur, Ón total 5 medalii din cele 8, ob˛inute de ni∫te stra∫nici fl„c„i ai no∫tri, acolo, Ón confruntare cu puternicele echipe ale Rusiei ∫i Ucrainei, Ónc‚t cred — am fost ∫i eu sportiv Ón tinere˛e — c„ un asemenea eveniment trebuie s„ fie men˛ionat Ón Senatul Rom‚niei, de unde s„ adres„m felicit„ri acestor bravi tineri rom‚ni.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnul senator Adrian P„unescu a cerut cuv‚ntul.

Sunt dou„ aspecte interesante, aici, pornind de la ce a spus domnul senator Ionescu-Quintus. Dac„ era o zi a unei catastrofe cea la care se refer„ dumnealui pentru gimnastic„, era s„rb„torit„ de Óntregul popor rom‚n, Ón frunte cu politicienii s„i. Cum e o zi a unui triumf na˛ional, n-are absolut nici un rost s„ ne bucur„m. Dimpotriv„, s„ a∫tept„m zilele celelalte, Ón care dezastrele vor continua s„ vin„. ™i s„ facem din acele zile ale dezastrelor ocazii ale bucuriei generale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004 O a doua chestiune e legat„ de aceast„ zi, care nu este ceva r„u, Ón sine. Normal ar fi, Óntr-o ˛ar„ compus„, Ón general, din oameni, s„ fie un An al Iert„rii fiecare an care trece, pentru c„ ar fi chiar absurd s„ insist„m asupra unei c„i, care ar trebui s„ ne conduc„ spre ziua de m‚ine, ∫i anume, Ziua Iert„rii ∫i a Toleran˛ei dintre noi.

Cu aceast„ ocazie, a∫ vrea s„ mul˛umesc domnului pre∫edinte Ion Iliescu pentru faptul c„, Ónainte ca o lege s„ treac„ prin Camera a doua, prin Camera Deputa˛ilor, n-a promulgat-o. Este o premier„ na˛ional„ ∫i poate interna˛ional„ aceea de a nu promulga o lege pe care nu ˛i-a dat-o nimeni spre promulgare, pentru c„ respectiva Camer„ nu se pronun˛ase. ™i, de acum Óncolo, eu cred c„ trebuie procedat chiar a∫a: chiar Ónainte ca noi s„ dezbatem aici diverse legi, s„ Óntreb„m dac„ le promulg„ sau nu domnul pre∫edinte, ca s„ nu mai pierdem vremea cu munca Óntr-o Camer„ sau Ón alta.

Nu glumeam spun‚nd c„ ziua aceasta ar putea Ónc„pea, probabil, l‚ng„ Ziua Presei, propus„ de noi. Poate diminea˛a, Óntre 10,00 ∫i 12,00, s„ fie Ziua Presei, ∫i, dup„ aceea, de la 12,30 la 13,00... la 15,00, s„ fie Ziua Iert„rii, a Œmp„c„rii ∫i a Ajutor„rii Aproapelui.

## V„ mul˛umesc.

Domnul senator Codreanu a cerut cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Personal, consider c„ autorii acestei propuneri legislative n-au citit, probabil, Legea legilor referitoare la iertare, Ómp„care ∫i ajutorarea aproapelui, adic„ Biblia, unde se stipuleaz„ acolo: îIube∫te-˛i aproapele ca pe tine Ónsu˛i“. Nu cred c„ Ó∫i avea rostul o asemenea propunere legislativ„ ∫i m„ Óntreb dac„ so˛ul sau so˛ia care au gre∫it Ón ianuarie, februarie, ce fac ei p‚n„ pe 16 decembrie c‚nd trebuie s„ se ierte unul pe altul?

Mul˛umesc.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, nemaiexist‚nd lu„ri de cuv‚nt, av‚nd Ón vedere raportul negativ al comisiei de specialitate,

Trecem la punctul 8 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind unele m„suri pentru asigurarea protec˛iei victimelor infrac˛iunilor.

Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i na˛ionale ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Din partea Guvernului, v„ rog s„ v„ prezenta˛i.

## **Doamna Rodica Constantinovici** — _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Sunt Rodica Constantinovici, secretar de stat la Ministerul Justi˛iei.

Pe scurt, doamna secretar de stat, s„ prezenta˛i punctul de vedere.

Proiectul de Lege privind unele m„suri pentru asigurarea protec˛iei victimelor infrac˛iunilor Ó∫i propune s„ vin„ Ón Ónt‚mpinarea nevoilor de protec˛ie a victimelor, Ón concordan˛„ cu principii ∫i standarde europene Ón aceast„ materie, dintre care amintim Conven˛ia european„ privind compensarea victimelor infrac˛iunilor, adoptat„ de Consiliul Europei la 24 noiembrie 1983, Recomandarea din 1985 privind pozi˛ia victimei Ón cazul dreptului penal ∫i procedurii penale, Comunicarea Comisiei Europene din 14 iulie 1999, intitulat„ îVictimele infrac˛iunilor Ón Uniunea European„ — Reflec˛ii privind standarde ∫i ac˛iune“.

Proiectul instituie 4 categorii de m„suri destinate nevoilor victimelor infrac˛iunilor, Óncep‚nd cu informarea complet„ ∫i corect„ a acestora privind drepturile lor, consilierea psihologic„ reclamat„ de trauma emo˛ional„ pe care o infrac˛iune comis„ cu violen˛„ sau care aduce atingere libert„˛ii sexuale o produce victimei, Óntr-o asociere inevitabil„ cu trauma fizic„, asisten˛a juridic„ gratuit„ ∫i compensarea financiar„ de c„tre stat a victimelor infrac˛iunilor s„v‚r∫ite cu violen˛„, fundamentat„ pe principiile echit„˛ii ∫i al solidarit„˛ii sociale, ca ∫i al repara˛iei integrale a victimei, sistemul de compensare financiar„ func˛ion‚nd dup„ criterii strict reglementate, subsidiar principiului repara˛iei prejudiciului de c„tre f„ptuitor sau de c„tre o societate de asigurare.

Acestor m„suri care vizeaz„ ac˛iuni directe de protec˛ie a victimelor li se adaug„ obliga˛ia general„ a Ministerului Justi˛iei ∫i Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor de a asigura specializarea personalului care, Ón exercitarea atribu˛iilor stabilite de lege, intr„ Ón contact direct cu victimele infrac˛iunilor, evalueaz„ nevoile acestora ∫i le satisfac corespunz„tor fiec„rei particularit„˛i.

Av‚nd Ón vedere eforturile organizatorice ∫i financiare pe care le implic„ punerea Ón practic„ a reglement„rilor, intrarea Ón vigoare este prev„zut„ la 1 ianuarie 2005.

Acesta este proiectul de lege pe care vi-l supunem aten˛iei.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat. Exist„ un amendament. Dac„ sunte˛i de acord cu el?

Ne Ónsu∫im amendamentul. Da, suntem de acord.

## V„ mul˛umesc.

Din partea comisiilor, pofti˛i, cine dore∫te s„ prezinte raportul?

Doamnelor ∫i domnilor senatori, Doamn„ secretar de stat,

Pentru motivele pe care le-a˛i invocat dumneavoastr„, cele dou„ comisii, Comisia pentru drepturile omului,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004 minorit„˛i ∫i culte, precum ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri au fost, Ón unanimitate, de acord cu acest proiect de lege, care este un proiect de aliniere la standardele europene ∫i, Ónainte de aceasta, are menirea de a proteja Óntr-un mod mai serios ∫i mai profund victimele infrac˛iunilor.

Comisiile au adoptat un singur amendament: ini˛ial se prevedea c„ o singur„ dat„, Ón cursul procesului, victima are dreptul la asisten˛„ juridic„ gratuit„, iar noi am modificat aceast„ prevedere a art. 18, prev„z‚nd c„, pe tot parcursul procesului, victima are dreptul la asisten˛„ juridic„ gratuit„, Ón limita unei sume echivalente cu dou„ salarii de baz„ minime.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule secretar.

Domnule pre∫edinte,

A∫ dori s„ fac o subliniere: aceast„ reglementare instituie egalitatea deplin„ ∫i pune cap„t discrimin„rii Óntre protec˛ia inculpatului ∫i protec˛ia p„r˛ii v„t„mate.

Ca urmare a acestei reglement„ri, aceste p„r˛i din proces se afl„ pe picior de egalitate Ón fa˛a legii ∫i Ón fa˛a judec„torului. Aceasta este esen˛a acestei reglement„ri.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Exist„ un amendament formulat de c„tre comisia de specialitate, pe care Guvernul ∫i l-a Ónsu∫it.

Œn aceste condi˛ii,

Trecem la punctul 9, de pe ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate Ón executarea pedepselor privative de libertate.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i reprezentan˛ii Guvernului.

V„ rog, doamna secretar de stat, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, pentru acelea∫i argumente ca cele cuprinse Ón raport, respectiv, reglementarea propus„ exist„ deja, deci este Ón vigoare.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule secretar Predescu, s„ prezenta˛i punctul de vedere al comisiei de specialitate.

Domnule pre∫edinte,

Pentru motivele Ónscrise Ón raport, comisia a adoptat raport de respingere, cu care v„ rug„m s„ fi˛i de acord.

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale, dac„ sunt? Pofti˛i, domnul senator Eckstein.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu sunt avocatul domnului deputat P„un, dar, totu∫i, sunt dator, pe undeva, s„ aduc c‚teva argumente Ón favoarea acestei ini˛iative.

Este riguros corect ceea ce se afirm„ ∫i Ón raport, c„ aceste prevederi, Ón mare, sunt existente Ón reglementarea noastr„ de drept penal.

Totu∫i, cred c„ exist„ o anumit„ noutate ∫i exist„ un punct c‚∫tigat, dac„, totu∫i, aceast„ ini˛iativ„ trece, pentru c„ noutatea, ceea ce adaug„ la sistemul existent, este urm„toarea: persoanele arestate preventiv s„ fie separate de condamna˛ii definitiv — acest lucru se rezolv„ — dar adaug„: îvor fi supuse unui regim distinct, Ón raport cu condi˛ia lor de persoane Ónvinuite, necondamnate.“

Cei care sunt mai apropia˛i de aceast„ lume a dreptului penal ∫i a institu˛iilor Ón cauz„ ∫tiu c„, Ón general, cei care sunt aresta˛i preventiv au un regim, din multe puncte de vedere ∫i al drepturilor de care beneficiaz„, mai sever dec‚t cei condamna˛i definitiv de c„tre o instan˛„, or aceasta ar fi noutatea din aceast„ ini˛iativ„: s„ se ia Ón considerare c„ aceste persoane, totu∫i, nu sunt condamnate, pot fi — dup„ cum am modificat noi Constitu˛ia — 180 de zile, totu∫i, 6 luni de zile, aresta˛i preventiv ∫i Ón aceast„ perioad„ care poate s„ dureze 180 de ani, un regim mai....

180 de ani?!

## M„ scuza˛i..., 180 de zile.

Iar cel„lalt punct prevede ca tinerii aresta˛i s„ fie supu∫i unui regim potrivit v‚rstei ∫i statutului lor legal ∫i ar fi o m„sur„ de protec˛ie fa˛„ de categoria tinerilor.

Deci este o lege organic„, ∫tiu c„ sunt ∫anse pu˛ine s„ argumentez Ón contra raportului comisiei, dar cred c„ ini˛iativa a fost una care a dorit s„ fac„ un lucru pozitiv.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Exist„ raportul de respingere al comisiei de specialitate, pe care Ól

Trecem la punctul urm„tor de pe ordinea de zi, punctul 10, proiectul de Lege privind Statutul func˛ionarilor publici din sistemul administra˛iei penitenciare.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i reprezentan˛ii Guvernului. V„ rog, cine dore∫te s„ prezinte? V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Proiectul de Lege privind Statutul func˛ionarilor publici din sistemul administra˛iei penitenciare constituie un obiectiv legislativ al Programului de guvernare pe perioada 2001—2004, are ca scop transformarea actualelor cadre militare din sistemul penitenciar Ón func˛ionari publici civili ∫i cuprinde reglement„ri cu caracter special, Ón raport de Legea nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici, generate de natura func˛iei, Óndatoririle ∫i riscurile profesionale ale acestei categorii de func˛ionari.

Potrivit proiectului de lege, personalul din sistemul administra˛iei penitenciare va fi compus din func˛ionari publici civili, cu statut special, numi˛i de c„tre directorul general al Administra˛iei Na˛ionale a Penitenciarelor, ∫i personal Óncadrat pe baz„ de contract individual de munc„.

Cariera func˛ionarilor publici din sistemul administra˛iei penitenciare este reglementat„ Ón mod detaliat, garant‚ndu-se dreptul la stabilitate Ón serviciu, condi˛iile de delegare, deta∫are, suspendare din func˛ie ∫i Óncetarea raporturilor de serviciu, precum ∫i sistemul sanc˛ionator ∫i procedura disciplinar„.

Preg„tirea profesional„ a personalului administra˛iei penitenciare se va asigura de Centrul de Preg„tire ∫i Perfec˛ionare a acestei categorii de personal, institu˛ie ce se va Ónfiin˛a Ón subordinea Administra˛iei Na˛ionale a Penitenciarelor ∫i va fi finan˛at„ de la bugetul de stat.

Acesta este proiectul de lege pe care Ól supunem aten˛iei dumneavoastr„.

## V„ mul˛umesc.

Exist„, doamna secretar de stat, un num„r de nou„ amendamente, formulate Ón cadrul comisiei de specialitate.

Suntem de acord cu toate amendamentele.

Sunte˛i de acord cu ele.

Pofti˛i. Din partea comisiei de specialitate, domnul secretar Ion Predescu.

## Domnule pre∫edinte,

Proiectul de lege, Ón principal, transform„ Direc˛ia General„ a Penitenciarelor, dintr-o institu˛ie organizat„ ∫i cu func˛ionare de tip militar, Óntr-o institu˛ie cu o organizare ∫i func˛ionare de tip civil.

De aici, suita Óntreag„, reprezent‚nd reglementarea nou„ a func˛ionarului, statutului func˛ionarului din aparatul ∫i din toate structurile acestui organism, Administra˛ia Public„ a Penitenciarelor, institu˛ie public„, cu organizare autonom„ Ón cadrul Ministerului Justi˛iei.

Dup„ cum a˛i observat, comisia a acordat aten˛ia cuvenit„ noii reglement„ri, a adoptat amendamentele cuprinse Ón anex„ ∫i, prin aceasta, suntem convin∫i c„ am Ómbun„t„˛it, Ón m„sura amendamentelor, proiectul de lege.

V„ rug„m s„ fi˛i de acord cu amendamentele adoptate de cele dou„ comisii ∫i cu proiectul de lege, a∫a cum rezult„ el, amendat.

Dac„ colegul nostru de la Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛a na˛ional„ dore∫te s„ adauge ceva?

Nu, domnule pre∫edinte.

Bun. Stima˛i colegi...

## Domnule pre∫edinte,

Am rug„mintea... Este prezent, la pupitrul Guvernului, ∫i domnul director general al Direc˛iei Penitenciarelor, azi, al Administra˛iei Penitenciarelor de m‚ine, dac„ dori˛i, ∫i are ceva de spus... s„ comunice senatorilor...

Sigur, cu mare pl„cere.

Domnule director, dac„ dori˛i s„ v„ adresa˛i plenului, ave˛i posibilitatea.

**Domnul Emilian St„ni∫or** — _director general al Direc˛iei Generale a Penitenciarelor_ **:**

Mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ v„ spun c„ ne-am g‚ndit foarte mult Ónainte de a proceda la punerea pe h‚rtie a acestei legi. Am f„cut-o la modul cel mai serios, cu o echip„ din care au f„cut parte speciali∫ti ai Direc˛iei Generale a Penitenciarelor, speciali∫ti ai Ministerului Justi˛iei.

Legea a fost Óntocmit„ pe un Program PHARE care a durat circa un an ∫i jum„tate, cu speciali∫ti ai administra˛iei spaniole, la care au colaborat speciali∫ti Ón domeniu din Germania, din Olanda, din Polonia, din Bulgaria.

A fost supus„ aten˛iei, pentru prima dat„, cel pu˛in pentru sistemul nostru, unor organisme nonguvernamentale, a fost supus„ aten˛iei unor institu˛ii publice. De la toate s-a primit aviz pozitiv.

De asemenea, a fost supus„ aten˛iei Comisiei Europene, domnului Jonathan Scheele, consilierului pe probleme de reform„ juridic„ al primului-ministru Pierre Truche, de la care, de asemenea, am promit avize pozitive.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004 Vreau s„ v„ asigur, de asemenea, c„ Ónainte de a proceda la toate aceste lucruri pe care vi le-am amintit foarte pe scurt, am cerut ∫i avizul colegilor no∫tri din teritoriu ∫i vreau s„ v„ spun c„, spre surpriza noastr„ pl„cut„, pu˛in peste 80% au fost de acord, bineÓn˛eles, dup„ ce, Ón prealabil, i-am informat cu toate lucrurile care implic„ demilitarizarea sistemului.

Œn opinia noastr„ este o m„sur„ bine venit„, este o m„sur„ care se aliniaz„ practicii europene Ón materie ∫i este ∫i una din obliga˛iile asumate Ón planul de guvernare, cu finalizare p‚n„ Ón anul 2004.

V„ mul˛umesc foarte mult.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Stima˛i colegi, dezbateri generale asupra proiectului. Domnul senator Ionescu-Quintus.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamn„ ministru,

## Domnule director,

Ca fost de˛inut politic ∫i, cu voia dumneavoastr„, ca fost ministru al justi˛iei, m-a preocupat foarte mult organizarea, func˛ionarea, buna desf„∫urare a vie˛ii oamenilor care o parte din timp ∫i-o petrec lipsi˛i de libertate.

Œn jude˛ul Prahova avem dou„ importante penitenciare, unul pentru b„rba˛i, la Ploie∫ti, altul pentru femei, la T‚rg∫or, ∫i, preocupat de aceast„ propunere legislativ„, mi-am Óng„duit s„ stau de vorb„ cu conducerile, ∫i nu numai cu conducerile, cu o parte din func˛ionarii acestor locuri de deten˛ie, ∫i confirm ceea ce a spus — cred c„ director se nume∫te, pe vremea mea se spunea altfel — conduc„torul administra˛iei centrale...

Director general.

Œn aceste discu˛ii mi-am dat seama c„ sus˛in toate prevederile acestei legi care, a∫a cum spunea colegul nostru, domnul Predescu, asigur„ civilizarea, nu civilitatea, sau civilitatea — ∫i una ∫i alta — a locurilor noastre de de˛inere. Pentru aceste motive, ca s„ nu re˛in mai mult, pentru c„ este nevoie de timp, grupul nostru, ∫i probabil c„ nu numai el, va sus˛ine ∫i va vota acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnul senator Eckstein Kovács.

## Domnule pre∫edinte,

Eu nu am fost de˛inut politic ∫i sper c„ nici nu voi fi de˛inut politic, dar cu toate acestea trebuie s„ felicit ministerul pentru proiectele care ne-au fost depuse ast„zi. Al„turi de protec˛ia victimelor ∫i acest proiect este unul Óntr-adev„r modern, european ∫i cred c„ ne va ajuta.

Cred c„ Óntotdeauna este o problem„ Ón fiecare stat: cum s„ investim Ón penitenciare? E foarte dificil. Popula˛ia penitenciar„ a crescut dup„ 1989 ∫i este foarte greu s„ investe∫ti material, s„ g„se∫ti bani, s„ rupi din alt„ parte. Aceste m„suri, f„r„ s„ aduc„ un efort suplimentar material, cred c„ aduc o noutate ∫i un bine sistemului penitenciar din Rom‚nia, ∫i astfel avem un material care provine de la Direc˛ia General„ a Penitenciarelor ∫i care reflect„ c„ Ón ultima perioad„ exist„ o vizibilitate mai mare Ón acest sistem, exist„ o preocupare mai mare ca ace∫ti cet„˛eni care sunt de˛inu˛i s„ beneficieze de drepturile lor, a∫a c„ felicit„ri ∫i pentru domnul magistratdirector general.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Bichine˛.

## **Domnul Corneliu Bichine˛:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

G‚ndul domnului coleg Eckstein m-a determinat s„ m„ g‚ndesc ∫i eu la viitor: nimeni nu ∫tie ce-i poate rezerva viitorul. Oricum, acest proiect de lege vreau s„ v„ spun c„ este foarte serios. Am primit la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i materialul trimis de domnul director, ∫i vreau s„ v„ spun c„ este o abordare absolut european„ a lumii, a vie˛ii din penitenicare, pentru c„ acolo este o lume, nu chiar ca cea a lui Zahei Orbul, dar, oricum, o lume foarte interesant„ din toate punctele de vedere. Al˛ii ∫i-ar putea da doctoratul Ón psihologie numai c‚t trec pe la poarta pu∫c„riilor.

Vreau s„ v„ spun c„ grupul nostru va sus˛ine acest proiect de lege, mai ales pentru Ómbun„t„˛irea vie˛ii celor care trudesc p„zind, educ‚nd, form‚nd de˛inu˛ii. Oricum, vreau s„ v„ aduc ∫i eu o noutate de ultim moment. ™lag„rul prim„verii Ón penitenciarele din Moldova este: îPu∫c„rie, dulce pu∫c„rie!“

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,

Exist„ un num„r de 9 amendamente formulate Ón cadrul comisiei de specialitate.

## **Domnul Szabó Károly Ferenc**

**:**

Amendamentele trebuie s„ fac„ obiectul dezbaterii. Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

Nu mai argumentez temeinicia lu„rii de cuv‚nt Ón atare Ómprejurare. Personal, am unele obiec˛ii Ón leg„tur„ cu aceste amendamente ∫i Ón˛eleg s„ vorbesc despre ele. Mai Ónt‚i este vorba despre punctul num„rul 2 din tabel, care introduce un amendament la art. 5 ∫i care mi se pare c„, din punct de vedere al exprim„rii, ascunde o capcan„ sau cel pu˛in o eroare, ∫i anume îrespectarea drepturilor persoanelor privative de libertate, Ón condi˛iile prev„zute de lege“. Deci nu persoanele sunt privative de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004 libertate, ci execut‚nd o pedeaps„ privativ„ de libertate. Cred c„ putem accepta aceast„ completare.

Domnule coleg, v„ cerem scuze private. E o eroare material„.

Bun. Astea fiind zise, atunci s„ fie corectat„ ∫i Ón text, de∫i corect ar fi vorba despre persoane care execut„ o pedeaps„ privativ„ de libertate.

Nu numai c„ sunt ∫i cei de˛inu˛i...

La aia ne referim: ∫i arestatul care Ónc„ nu execut„ pedeapsa. Œns„ am ∫i eu o observa˛ie de fond asupra punctului 4 din lista amendamentelor, ∫i anume la art. 35 cred c„ nu poate fi acceptat amendamentul Ón forma prev„zut„ aici, pentru c„ el, de fapt, anuleaz„ Óntru totul un drept concret, dreptul de asociere al persoanelor, nu dreptul la grev„, c„ aici cred c„ se face confuzia care a condus la acceptarea prea u∫oar„ a acestui amendament, pe care, onora˛i colegi, v„ rog frumos s„ nu-l accepta˛i, pentru c„ nici un temei nu poate s„ stea la baza restr‚ngerii sau chiar a anul„rii, a∫a cum o face alineatul introdus aici, dreptului de asociere a func˛ionarilor publici din sistemul penitenciar.

™i Ónc„ o chestiune la alin. 2, Ón nici un fel de Ómprejurare nu trebuie s„ excepteze exercitarea dreptului de asociere. Acolo exist„ alin. 2 care prevede c„ el nu trebuie s„ prejudicieze Óndeplinirea Óndatoririlor de serviciu. Aceasta este suficient„ ∫i cred c„ textul Guvernului este mult mai bun dec‚t textul pe care onorata comisie, prin amendarea lui, ni-l prezint„ aici.

Œn alt„ ordine de idei, fac o mic„ trimitere la principii, ∫i anume faptul c„ proiectul de lege vorbe∫te Ón titlul s„u de îsistemul administra˛iei penitenciare“, Ón timp ce textul nostru, fiind mult mai precis redactat, se refer„ la un anumit fel de existen˛„ a acestei administra˛ii, a institu˛iei Administra˛iei Na˛ionale a Penitenciarelor. Cred c„ urm„toarea lege, care va veni din acest sector se va referi la reforma administra˛iei penitenciare, Ón care parteneriatul public privat va putea s„ aduc„ noi institu˛ii, cum sunt penitenciarele din sistemul privat, ∫i atunci o lege similar„, dar Ón orice caz nu aceasta, va guverna activitatea persoanelor la o firm„ particular„ care execut„, Ón contract cu administra˛ia aceasta, acea activitate care se desf„∫oar„ fa˛„ de o persoan„ condamnat„ printr-o pedeaps„ privativ„ de libertate.

Deci iat„ c„ aici avem de-a face nu numai cu demilitarizarea unui sistem existent, dar ∫i, cred eu ∫i sper, cu reforma lui fundamental„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

## V„ mul˛umesc.

A∫adar, exist„ o singur„ chestiune de l„murit, ca s„ Ón˛elegem mai clar, domnule senator Szabó, legat de punctul 4, da, respectiv art. 35 alin. 1.

## **Domnul Szabó Károly Ferenc**

**:**

Propunerea de amendament...

E amendamentul nostru, r„spundem noi.

Da, v„ rug„m.

## **Domnul Ion Predescu:**

La prima observa˛ie cred c„ am corectat, e vorba de o gre∫eal„ material„: îpersoanelor private de libertate“ — nu arestate sau Ón executarea pedepsei, pentru c„ sunt priva˛i de libertate ∫i Ón stare de arest preventiv.

A doua obiec˛ie, da˛i-mi voie s„ prezint art. 35 alin. 1 ∫i 2 ca s„ Ón˛elegem alin. 3, amendamentul comisiei.

Pentru ap„rarea intereselor ∫i noi am modificat ordinea, a∫a cum se vede Ón alin. 1. Este modificat ∫i nu sunt obiec˛ii.

Alin. 2: îFunc˛ionarul public din sistemul administra˛iei penitenciare Ó∫i poate exercita drepturile prev„zute la alin. 1, cu condi˛ia garant„rii drepturilor de˛inu˛ilor ∫i a siguran˛ei a∫ez„mintelor de de˛inere“.

Bun. Re˛ine˛i alin. 2. Ce Ónseamn„ Ón materia penitenciarelor dreptul la grev„? De ce am introdus noi alineatul...

## **Domnul Szabó Károly Ferenc**

**:**

Nu la grev„, ci la asociere.

## **Domnul Ion Predescu:**

La asociere... dar asocierea sindical„, nu asocierea cultural„. E sindical„ ∫i asocierea sindical„ d„ ∫i dreptul la grev„. Asta Ónseamn„ asociere sindical„ Ón deplin„tatea conceptului ∫i a institu˛iei. ™i atunci am zis: poate s„ fac„ grev„ cel care e Ón afara serviciului, dar cel care e de paz„ Ón penitenciar sau trimis Ón misiunile de a Ónso˛i de˛inu˛ii are drept de grev„? P„i, ce-am f„cut atunci? Anuleaz„ institu˛ia ca atare. Nu, nu nu. Anuleaz„ institu˛ia ca atare ∫i noi am g„sit c„ este obligatoriu, absolut obligatoriu, s„ Ónscriem Ón alin. 3: îSe excepteaz„ de la prevederile alin. 2 personalul aflat de serviciu sau Ón misiune“. ™i cu asta am asigurat neevadarea Ón grup, neeliberarea penitenciarelor Ón grup prin efectul grevei pe care o face gardianul de serviciu sau aflat Ón misiune. Amendamentul are, prin sine Ónsu∫i, ra˛iune suficient„ ∫i cred c„ nu este susceptibil de nici un fel de critic„.

## **Domnul Szabó Károly Ferenc**

_**:**_

Eu Ómi men˛in punctul de vedere. Amendamentul anuleaz„ articolul.

Am Ón˛eles.

V„ men˛ine˛i punctul de vedere, dar... Dac„ ave˛i Óndoieli, consulta˛i conducerea penitenciarelor. V„ pot da date mult mai multe.

Guvernul, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004

## **Domnul Emilian St„ni∫or:**

Dac„-mi permite˛i? Am fost de acord cu acest amendament, pentru c„ el vine s„ completeze o idee. Noi ˛inem foarte mult ca aceast„ institu˛ie s„ beneficieze de posibilitatea acordat„ de lege oamenilor cu care lucr„m de a se asocia. Dreptul la grev„ a fost pentru prima dat„ prev„zut Óntr-o astfel de institu˛ie din sistemul institu˛iilor din ap„rare ∫i ordine public„ ∫i ˛inem s„-l p„str„m, Óns„ trebuie s„ Ón˛elegem c„ este vorba de un personal cu statut special. Aici nu ne putem juca nici cu disciplina ∫i nici cu drepturile persoanelor aflate Ón deten˛ie. ™i am s„ v„ dau un singur exemplu, pentru c„ aceast„ men˛iune face referire numai la posibilitatea de a se asocia la grev„. Persoana care se afl„ Ón timpul serviciului ∫i spre exemplu escorteaz„ de˛inu˛ii la instan˛ele de judecat„, unde are loc sus˛inerea unor interese ale acestora privind arestarea preventiv„, s„ d„m un singur exemplu, ∫i nu poate s„-l transporte la instan˛„, expir„ perioada arest„rii preventive ∫i poate fi pus Ón libertate, ∫tiu eu, un criminal periculos, o persoan„ care nu poate s„ fie pus„ Ón mod normal Ón libertate sau invers, pot fi impietate drepturile acestei persoane de˛inute, care nu poate fi dus„ Ón momentul respectiv la instan˛„. Au Óns„ dreptul s„ se asocieze Ón afara timpului Ón care execut„ o misiune sau sunt Ón serviciu, deci intr„ pe cele patru schimburi ∫i Ón cele trei schimburi Ón care se afl„ liber este drept s„ se asocieze la mi∫carea sindical„. Deci numai pe perioada celor opt ore c‚nd se afl„ Ón serviciu, c‚nd iese din serviciu este treaba lui, este op˛iunea lui, este un om liber, face ceea ce dore∫te.

Raportul a fost adoptat cu 92 de voturi pentru ∫i 8 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Trecem la punctul 11 de pe ordinea de zi. Mai avem 10 minute.

Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2000, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, respectiv Legea nr. 400/2002.

Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Din partea Guvernului?

V„ rog s„ prezenta˛i, pe scurt, pozi˛ia Guvernului fa˛„ de aceast„ propunere legislativ„. Guvernul, da.

## **Domnul Gheorghe Predil„** — _consilier_

_Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

Am sus˛inut ini˛iativa, sub rezerva Ónsu∫irii amendamentelor de la punctul 2.

Ini˛iatorul mai dore∫te s„ ia cuv‚ntul? V„ rog, domnule senator.

Deci sunte˛i pentru redactarea comisiei, da?

... Ón forma propus„ de domnul senator T„r„cil„ ∫i acceptat„ Ón unanimitate, am Ón˛eles, de ambele comisii.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi.... V„ rog...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„**

**:**

Amendamentul este formulat ∫i insist pentru el.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Œl

Stima˛i colegi,

Da. Amendamentul de la punctul 2 se refer„ la o reformulare a propunerii noastre, ∫i anume art. 36 s„ aib„ urm„toarea formulare, a∫a ne propune Guvernul: îPersoanelor fizice c„rora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin Ómpropriet„rire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru Ónf„ptuirea reformei agrare, dar c„rora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau c„rora atribuirea le-a afost anulat„, precum ∫i persoanelor Óndrept„˛ite la Ómpropriet„rire, Ónscrise Ón tabelele nominale, li se vor acorda terenurile respective, Ón limita suprafe˛elor disponibile, sau desp„gubiri“. Repet, ini˛iatorii ne-am Ónsu∫it aceast„ propunere a Guvernului.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Din partea comisiilor de specialitate, raportul suplimentar, v„ rog.

Comisiile noastre au dezb„tut Ón ∫edin˛a din 14 aprilie aceast„ propunere legislativ„ ∫i au hot„r‚t cu majoritate de voturi Óntocmirea raportului comun de respingere a ini˛iativei legislative.

O precizare: la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

## V„ mul˛umesc.

Exist„ solicitan˛i pentru lu„ri de cuv‚nt? Nu exist„.

Stima˛i colegi, fa˛„ de raportul suplimentar ∫i fa˛„ de sus˛inerile f„cute ast„zi Ón plen,

Trecem la punctul urm„tor pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de medic, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Medicilor din Rom‚nia. Comisia pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport.

## Guvernul?

Pe scurt, domnule secretar de stat, v„ rog s„ prezenta˛i pozi˛ia Guvernului fa˛„ de acest proiect de lege. La microfon!

## **Domnul George Pavelescu** — _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

Proiectul actului normativ supus dezbaterii Senatului are Ón vedere armonizarea legisla˛iei na˛ionale Ón toate domeniile de activitate la normele Uniunii Europene.

Œn acest context, proiectul de lege va Ónlocui Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Medicilor din Rom‚nia, transpun‚nd prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 16/1993, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare. Proiectul de lege elaborat de Ministerul S„n„t„˛ii, Ón colaborare cu reprezentan˛ii Colegiului Medicilor, cu Ministerul Integr„rii Europene, stabile∫te aria persoanelor care au drept de exercitare a profesiei de medic Ón Rom‚nia, transpun‚nd ∫i dispozi˛iile art. 11 din Regulamentul Consiliului Europei nr. 16-12/68 privind libera circula˛ie a medicilor Ón interiorul Uniunii Europene. C‚mpul de activitate al profesiei de medic, condi˛iile de exercitare a profesiei de medic de c„tre na˛ionalii statelor membre, at‚t Ón ceea ce prive∫te dreptul de stabilire a acestora, c‚t ∫i libera prestare a serviciilor pe teritoriul Rom‚niei, precum ∫i Ómbun„t„˛irea organiz„rii Colegiului Medicilor din Rom‚nia, completarea atribu˛iilor acestuia, adaptarea la noile cerin˛e a r„spunderii disciplinare a membrilor s„i, fapt ce conduce la cre∫terea rolului acestei organiza˛ii profesionale Ón ceea ce prive∫te controlul ∫i supravegherea profesiei.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Exist„ un num„r de 41 de amendamente ale comisiei. Sunte˛i de acord cu ele?

Da, am participat la dezbaterea proiectului de act normativ Ón Comisia pentru s„n„tate, suntem de acord cu amendamentele aduse.

## V„ mul˛umesc.

Domnule vicepre∫edinte, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei de specialitate.

Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raport de admitere, cu amendamentele prev„zute Ón anexa nr. 1. Dup„ cum a spus ∫i secretarul de stat, au fost dep„∫ite moment de moment, fiindc„ acesta a fost momentul de punere de acord cu ceea ce a∫teapt„ Uniunea European„ ∫i acesta a fost momentul pentru a da o putere mai mare, dac„ vre˛i, o putere exercitat„ asupra activit„˛ii de medic a Colegiului Medicilor din Rom‚nia, sigur, cu structurile lui.

V„ mul˛umesc.

Exist„ lu„ri de cuv‚nt la dezbateri generale?

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Œn ceea ce prive∫te exercitarea profesiei de medic, din 1995 legisla˛ia a suferit o serie de modific„ri, m„ refer la faptul c„ a fost aprobat„ Legea cabinetelor medicale, sistemul de finan˛are a serviciilor medicale ∫i, Ón acest sens, profesia de medic, care era exercitat„ Ón cadrul unor structuri de stat, se exercit„, Ón momentul de fa˛„, ∫i Óntr-o serie de structuri care ˛in de activitate privat„. M„ refer mai ales la serviciile de stomatologie, medicul de familie ∫i ambulatorii, care au modificat Ón mod substan˛ial modul de operare Ón cadrul serviciilor medicale ∫i Ón ceea ce prive∫te exercitarea profesiei de medic.

Din acest punct de vedere, s-a sim˛it nevoia modific„rii Legii nr. 74/1995, Ón sensul c„ o serie de muta˛ii care au ap„rut Ón ceea ce prive∫te exercitarea profesiei de medic, organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor medicale, ele trebuiau adaptate la noua situa˛ie ∫i adaptate la o serie de reglement„ri care vizeaz„ integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Din acest punct de vedere, propunerea legislativ„ d„ o nou„ dimensiune exerci˛iului profesiei de medic, aduce o serie de Ómbun„t„˛iri privind controlul ∫i supravegherea profesiei de medic de c„tre aceast„ asocia˛ie profesional„, ∫i, de asemenea, Ómbun„t„˛e∫te componenta de organizare.

De asemenea, proiectul legislativ aduce o reglementare care vizeaz„ alinierea la una dintre normele Uniunii Europene, m„ refer la Directiva 16/1993, cea care vizeaz„ libera circula˛ie a for˛ei de munc„.

Pe aceste considerente, consider c„ este oportun„ propunerea legislativ„, iar Grupul parlamentar na˛ional liberal o voteaz„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator. Œn˛eleg c„ nu mai exist„ alte lu„ri de cuv‚nt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004 Sunt dou„ amendamente respinse. Se sus˛in? Nu. Nu se sus˛in. Œn aceste condi˛ii, stima˛i colegi, v„

Œn aceste condi˛ii,

V„ mul˛umesc.

List„!

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

List„ pentru grupurile parlamentare _. (R‚sete.)_

Ne oprim aici. V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.

## **Doamna Fevronia Stoica**

_**:**_

Numai pe medici Ói lua˛i, pe farmaci∫ti nu!

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Œi lu„m ∫i pe farmaci∫ti...

Trecem la punctul urm„tor de pe ordinea de zi: Óntreb„ri, interpel„ri, r„spunsuri ale Guvernului.

Stima˛i colegi, deschidem seria Óntreb„rilor.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ionel Alexandru, din partea Grupului P.R.M., pentru a formula Óntrebarea adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Ilie S‚rbu ∫i sun„ Ón felul urm„tor:

Domnule ministru, v„ rog s„-mi r„spunde˛i dac„ firma S.C. îTrei Brazi“ din Piatra Neam˛ a pl„tit redeven˛a, Ón ce sum„, Ón anul agricol 2002-2003, pentru terenul arendat Ón Insula Mare a Br„ilei.

De asemenea, v„ rog s„-mi r„spunde˛i dac„ Agen˛ia Domeniilor Statului a acceptat scutirea de la plata redeven˛ei pentru cele 18.000 hectare de la Insula Mare a Br„ilei, care nu au sistemul de iriga˛ii func˛ional.

Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i s„ mai adresez o scurt„ Óntrebare ∫i domnului ministru R„zvan Theodorescu.

V„ rog, domnule senator, pe scurt.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule ministru, v„ rog s„-mi prezenta˛i stadiul Ón care se afl„ lucr„rile de reabilitare ∫i consolidare ale Bisericii Buna-Vestire, biserica greac„, cum este cunoscut„, din Br„ila, c‚t ∫i cele privind finalizarea lucr„rilor la Biserica Sfin˛ii Arhangheli Mihail ∫i Gavril din aceea∫i localitate.

Men˛ionez faptul c„ am purtat mai multe discu˛ii privind aceste obiective religioase ∫i istorice din municipiul Br„ila.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Mircea Mihordea pentru a adresa Óntrebarea Ministerului S„n„t„˛ii. Nu este. Œl invit la tribun„ pe domnul senator Codreanu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru T„n„sescu.

Domnule ministru, v„ rog s„-mi preciza˛i urm„toarele: dac„ Óntr-un punct vamal din Rom‚nia, Ón urma efectu„rii controlului fizic ∫i documentar al unor produse, se constat„ inexisten˛a actelor legale, se procedeaz„ la confiscarea produselor?

Ce cale legal„ au aceste produse fa˛„ de valorificarea

lor?

Dac„ aceste produse sunt scoase la v‚nzare de c„tre Direc˛ia Finan˛elor Publice trebuie sau nu f„cut„ licita˛ie pentru ele?

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Am Ón˛eles c„ domnul senator Mihordea a primit r„spunsul din partea conducerii Ministerului S„n„t„˛ii, astfel c„ lu„m act de acest lucru.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Bunduc, pentru a-∫i formula Óntrebarea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru R„zvan Theodorescu ∫i are urm„toarea problematic„:

Ce motive au stat la baza deciziei d„r‚m„rii monumentului îR„scoala din 1907“ din parcul Obor, aflat Ón sectorul 2 din Capital„?

Ridic aceast„ Óntrebare Óntruc‚t recent Guvernul a alocat o sum„ uria∫„ ridic„rii unui grup statuar dedicat Ungariei mari.

Solicit r„spuns scris.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Iuliu P„curariu, pentru a-∫i formula Óntrebarea adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004

Œntrebarea am formulat-o, dar cred r„spunsul Ól ∫tiu ∫i e cazul s„ revin.

C‚nd am formulat Óntrebarea, n-am ∫tiut care este situa˛ia Ón fapt.

Deci Comisia Fondului Funciar a jude˛ului Cluj, sub semn„tura prefectului Vasile Soporan, a recunoscut dreptul de proprietate al comunei M„ri∫elu — e vorba de 3.800 hectare —, iar directorul Direc˛iei Silvice, Ón mod abuziv, Ó∫i permite s„ dezinformeze, s„ mint„ ∫i Guvernul Rom‚niei, Ón situa˛ia Ón care face referire la un extras C.F. din 1922, Ón care statul rom‚n era proprietar, uit‚nd s„ spun„ c„ Ón foaia de inventar a extrasului C.F. se arat„ c„ au fost dou„ oper„ri, una Ón 1924 ∫i una Ón 1929, prin care statul rom‚n a acordat comunei M„ri∫elu, Ón condi˛iile istorice pe care le ∫tim, cele 3.800 hectare de p„dure.

Exist„ ∫i sentin˛„, îRomsilva“ a atacat, cer‚nd... greu de Ón˛eles, c‚nd prefectul Ói d„ recomandarea pentru a fi numit. Cu toate astea, îRomsilva“ atac„ Ón instan˛„, pierde Ón instan˛„ procesul ∫i refuz„ Ón continuare s„ pun„ Ón posesie comuna respectiv„.

Vreau s„ v„ spun c„ eu le-am recomandat cet„˛enilor de acolo s„ fac„ la fel ca la 1907 — s„ blocheze p„durea, s„ nu mai ias„ un pom din p„durea respectiv„, Ón situa˛ia c‚nd extrasele C.F. le atest„ dreptul de proprietate, Comisia fondului funciar le recunoa∫te, instan˛a le d„ dreptul ∫i, cu toate astea, un tembel, care se cheam„ directorul Direc˛iei silvice, refuz„ s„ fac„ punerea Ón posesie.

Domnule senator, v„ rog s„ v„ p„stra˛i Ón limitele decen˛ei care v„ caracterizeaz„.

Domnule pre∫edinte, vreau s„ v„ spun... am v„zut r„spunsul. Deci Ó∫i permite Ón continuare s„ dezinformeze Guvernul. Ce s„ mai faci Ón situa˛ia asta? Aici nu mai este vorba, acum... Este vorba de faptul c„ este o situa˛ie care... Numai stat de drept nu mai suntem!

Sesiza˛i organele penale. Ave˛i posibilit„˛i la Óndem‚n„. Chestiunea era dac„ ave˛i o Óntrebare de formulat Guvernului sau nu.

Deci Óntrebarea... pentru c„ am v„zut r„spunsurile, cu amabilitatea domnului director Predil„, cer s„ verifice situa˛ia Ón fapt ∫i s„ ia m„surile corespunz„toare. Ce s„ spun altceva?!

## V„ mul˛umesc.

La capitolul interpel„ri, Ól invit pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa, din partea Grupului Partidului Na˛ional Liberal, s„ formuleze interpelarea adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

Ave˛i cuv‚ntul!

Domnule pre∫edinte, am dou„ interpel„ri, una adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice, ∫i una, Óntr-adev„r, adresat„ domnului Ioan Rus ∫i domnului Gabriel Oprea.

Foarte pe scurt, domnule pre∫edinte, prima se refer„ la situa˛ia din C.E.C.

Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, Sindicatul salaria˛ilor C.E.C. ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, presa rom‚n„ au sesizat existen˛a unei crize la nivelul C.E.C., manifestat„, Ón special, Ón urm„toarele domenii:

— sc„derea profitului net fa˛„ de anii anteriori, Ón condi˛iile cre∫terii activelor;

— Ónmul˛irea fraudelor Ón contul clientelei, Ón sarcina unor salaria˛i de ghi∫eu, dup„ care C.E.C. se derobeaz„ de r„spunderea fa˛„ de clien˛ii p„gubi˛i, ace∫tia fiind obliga˛i s„ se judece Ón instan˛„ cu fraudatorii persoane fizice;

— men˛inerea unui nivel de salarizare demotivant, Ón compara˛ie cu alte institu˛ii de credit, ceea ce determin„ plecarea din C.E.C. a unor speciali∫ti ∫i, Ón acela∫i timp, nu permite Óncadrarea altora;

— Óncadrarea de personal pe alte criterii dec‚t cele profesionale: experien˛„ bancar„ etc.;

— subordonarea de c„tre pre∫edinte a departamentelor de control, Ón scopul v„dit de a pedepsi salaria˛ii cu alte orient„ri doctrinare dec‚t ale Domniei sale;

— dirijarea discre˛ionar„ a fondurilor b„ne∫ti destinate activit„˛ilor de reclam„, publicitate ∫i sponsoriz„ri;

— inexisten˛a unui sistem de salarizare pe criterii de performan˛„;

— men˛inerea unui climat intern extrem de demotivant pentru toate e∫aloanele de conducere ∫i de execu˛ie;

— Ónt‚rzierea nejustificat„ a procesului de modernizare a institu˛iei.

Se resimte acut nevoia unei restructur„ri ∫i reorganiz„ri profesioniste, informatizarea ∫i adaptarea produselor ∫i serviciilor la nivelul pie˛ei bancare din Rom‚nia.

Opozi˛ia f„˛i∫„ a pre∫edintelui C.E.C. fa˛„ de op˛iunea Guvernului de a modifica Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 5/2004, recomandarea F.M.I. privind privatizarea C.E.C., recomandare sus˛inut„ de Guvern ∫i de B.N.R. Lu‚nd Ón considerare cele de mai sus, v„ rug„m s„ ne comunica˛i:

— Ce inten˛ioneaz„ s„ Óntreprind„ Ministerul Finan˛elor Publice, ca reprezentant al ac˛ionarului unic al C.E.C., pentru clarificarea aspectelor semnalate ∫i stoparea declinului C.E.C.?

V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Eugen Marius Constantinescu, pentru a-∫i formula interpelarea c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea are ca subiect modul Ón care se desf„∫oar„ activitatea de atestare a personalului de cercetare.

## Domnule ministru,

Conform art. 2 din Legea nr. 319/2003, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, pe care Ól conduce˛i, are responsabilit„˛i directe Ón calificarea ∫i certificarea resurselor umane ale activit„˛ii de cercetare-dezvoltare.

Aceea∫i lege, Ón art. 4, precizeaz„ c„ — citez: îActivitatea personalului de cercetare-dezvoltare este de interes na˛ional.“

Conform art. 17 din lege, atribuirea titlurilor de cercet„tor ∫tiin˛ific II ∫i cercet„tor ∫tiin˛ific I se face pe baza avizului Consiliului Na˛ional de Atestare a Titlurilor,

Diplomelor ∫i Certificatelor Universitare, care func˛ioneaz„ conform Legii nr. 84/1995, art. 40 alin. 3, Ón cadrul ministerului.

Componen˛a consiliului ∫i a comisiilor sale de specialitate, precum ∫i regulamentul de organizare ∫i func˛ionare a acestora trebuiau revizuite ∫i completate Ón termen de 90 de zile de la data intr„rii Ón vigoare a Legii nr. 319/2003, adic„ p‚n„ la data de 8 octombrie 2003.

De la data respectiv„, activitatea de atestare a titlurilor ∫i a rezultatelor concursurilor pentru ocuparea posturilor de cercet„tor ∫tiin˛ific II ∫i cercet„tor ∫tiin˛ific I trebuia s„ se desf„∫oare din plin. Din p„cate, p‚n„ la aceast„ dat„ nu a fost analizat nici m„car un singur dosar, iar sute de oameni sunt plimba˛i pe drumuri, Óntre domnii secretari de stat Gheorghe Popa ∫i Radu Damian, pierd zile, s„pt„m‚ni ∫i luni Ón ∫ir, f„r„ s„ ob˛in„ avizul pentru atribuirea titlurilor ob˛inute prin concurs.

Œn aceste condi˛ii, v„ Óntreb, domnule ministru, mai Ónt‚i, c‚nd ve˛i pune Ón practic„ prevederile Legii nr. 319/2003, art. 17 alin. 3?

Œn al doilea r‚nd, c‚nd vor fi analizate ∫i solu˛ionate miile de dosare de atestare care, stivuite, blocheaz„ efectiv culoarele ministerului, ast„zi, ∫i, Ón mod indirect, confirmarea unor titluri ∫i grade ∫tiin˛ifice ob˛inute prin concurs de c„tre titularii acelor dosare?

Œn al treilea r‚nd, ce m„suri a˛i luat sau ve˛i lua pentru buna desf„∫urare a activit„˛ii Consiliului Na˛ional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ∫i Certificatelor Universitare ∫i a comisiilor sale de specialitate?

Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator Gheorghe Zl„vog s„-∫i prezinte interpelarea adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Organiza˛ia P.R.M. din ora∫ul Bal∫, jude˛ul Olt, a func˛ionat Óntr-un spa˛iu pus la dispozi˛ie de prim„ria ora∫ului, spa˛iu pentru care s-au Óntocmit forme legale ∫i s-a pl„tit chirie Ónc„ din anul 1991. Œn urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni, f„r„ un anun˛ prealabil, reprezentan˛ii prim„riei Bal∫ au spart lac„tele de la sediu ∫i au evacuat, Ón mod abuziv, arhiva ∫i toate documentele Organiza˛iei P.R.M. Bal∫.

V„ rug„m, domnule ministru, s„ dispune˛i o anchet„ asupra celor Ónt‚mplate la Bal∫ ∫i s„ ne comunica˛i ce m„suri va lua Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor Ómpotriva celor vinova˛i de Ónc„lcarea legii, lege care oblig„ consiliile locale s„ asigure spa˛ii pentru sediile partidelor politice.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004

V„ mul˛umesc.

Œl invit Ón continuare pe domnul senator Valentin Dinescu s„-∫i prezinte interpelarea adresat„ Ministerului Justi˛iei.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn anul 1994, ministrul justi˛iei a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii Ón leg„tur„ cu faptele disciplinare deosebit de grave comise de mai mul˛i judec„tori: participarea preferen˛ial„ la jocul piramidal Mega Caritas, ob˛in‚nd ilicit c‚∫tiguri materiale substan˛iale, printre ace∫tia fiind Iordache Tiberiu, ini˛iatorul jocului, Diaconu Gheorghe ∫i Cocain„ Auric„.

Domnul judec„tor Diaconu Gheorghe a fost sanc˛ionat disciplinar, prin Hot„r‚rea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3 din 12 aprilie 1995, cu diminuarea salarial„ de 15%, pe o perioad„ de 3 luni, lu‚ndu-se act de demisia celorlal˛i doi.

De men˛ionat c„ ulterior Iordache Tiberiu a fost condamnat de Tribunalul Bra∫ov la 3 ani ∫i 6 luni Ónchisoare pentru fapta proprie ∫i se sustrage de la executare, fugind din ˛ar„ dup„ condamnare.

La data de 1 februarie 2004, domnul judec„tor Diaconu Gheorghe a fost numit director al Inspec˛iei Generale din Cadrul Ministerului Justi˛iei, iar domnul avocat Cocain„ Auric„, director la Direc˛ia de contencios din acela∫i minister.

Interpel„m Ministerul Justi˛iei, Ón contextul actualelor probleme cu care se confrunt„ sistemul judiciar, s„ explice cum s-a putut ajunge la o asemenea selec˛ie a personalului de Ónalt„ demnitate ∫i Ón ce m„sur„ ace∫tia au autoritatea de a judeca deontologic comportamentul magistra˛ilor din aceast„ ˛ar„.

V„ mul˛umesc frumos.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul secretar de stat Damian s„ r„spund„ domnului senator Constantinescu.

## Domnule pre∫edinte,

## Stimate domnule senator,

Urmare a interpel„rii formulate de dumneavoastr„, v„ comunic„m urm„toarele:

Potrivit art. 140 din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, Consiliul Na˛ional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ∫i Certificatelor Universitare a fost constituit prin Ordin al ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii, ca organism consultativ, care func˛ioneaz„ autonom Ón cadrul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Comisiile de specialitate, Biroul Consiliului ∫i Consiliul au atribu˛ii ∫i desf„∫oar„ activit„˛i specifice privind elaborarea sistemelor de evaluare, atestare, avizare, recunoa∫tere, echivalare, dup„ caz, de titluri, distinc˛ii, calit„˛i, diplome ∫i certificate, acordate sau propuse de c„tre institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior sau de centrele universitare din ˛ar„ sau din str„in„tate.

Dat„ fiind maxima importan˛„ a organismelor men˛ionate mai sus, ministerul a efectuat demersurile necesare, Ón sensul revizuirii componen˛ei ∫i a condi˛iilor de numire a Consiliului Na˛ional ∫i a comisiilor sale de specialitate, Ón conformitate cu dispozi˛iile Legii nr. 319/2003.

Œn momentul de fa˛„ sunt centralizate propunerile de completare a comisiilor de specialitate cu noi membri, care s„ constituie structuri separate pentru analizarea ∫i evaluarea dosarelor de cercet„tor ∫tiin˛ific gradul I ∫i II, Ónaintate de institutele de cercetare-dezvoltare. Urmeaz„ a se elabora un Ordin al ministrului privind Regulamentul de organizare ∫i func˛ionare al consiliului ∫i, de asemenea, un Ordin al ministrului privind noua structur„ a comisiilor de specialitate ale acestuia.

Œn perioada octombrie 2003—februarie 2004, Ón institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior s-au desf„∫urat, Ón conformitate cu prevederile legale Ón vigoare, concursurile pentru ocuparea func˛iilor didactice.

Termenul limit„ de Ónaintare la minister a dosarelor pentru confirmarea titlurilor de conferen˛iar ∫i profesor a fost 1 martie 2004.

Œncep‚nd cu 8 martie 2004, consiliul ∫i-a desf„∫urat activitatea specific„ de evaluare, confirmare, echivalare, Ón sesiunea de lucru a celor 30 comisii de specialitate, iar Ón 7 aprilie a.c. s-a reunit plenul consiliului, Ón care au fost discutate propunerile comisiilor.

Materialele aflate Ón acest moment pe holul ministerului reprezint„ anexele dosarului de concurs: c„r˛i, studii, articole reprezentative evaluate Ón cadrul activit„˛ii comisiilor, ∫i care urmeaz„ a fi returnate Ón cel mai scurt timp posibil institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior care le-au Ónaintat.

V„ mul˛umesc. Dac„ ave˛i de adus complet„ri...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004

Da, mul˛umesc domnului secretar de stat Radu Damian.

M„ surprinde c„ d‚nsul a prezentat acest raport, ∫i nu domnul secretar Gheorghe Popa, care este responsabil de departamentul acesta al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Dincolo de acest lucru, m„ surprind Ón mod nepl„cut ni∫te afirma˛ii din acest r„spuns.

Pe data de 6 aprilie a.c. eu am fost la domnul secretar de stat Gheorghe Popa, pentru a vedea care este situa˛ia cu ni∫te dosare. Domnul secretar de stat Gheorghe Popa mi-a spus c„ dosarele au fost trimise la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Am plecat de la departament, din Mendeleev, ∫i m-am dus Ón sediul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Am stat acolo de vorb„ cu domnul director general adjunct Gheorghe Marian care mi-a spus c„ la ora respectiv„ consiliul nu este Óntrunit, nu func˛ioneaz„, nu a fost completat, se a∫teapt„ o discu˛ie Óntre domnul ministru Athansiu ∫i domnul pre∫edinte al Academiei, c„ s-au primit propuneri pentru completarea comisiilor de specialitate, dar c„ nu s-a Óntrunit ∫i nu s-a discutat nici un fel de dosar.

™i acum eu primesc... mi se comunic„ c„ s-au rezolvat 1.300 dosare!

V-a∫ ruga, domnule ministru, undeva s„ pune˛i de acord aceste lucruri ∫i s„ ˛ine˛i cont c„, dac„ m-am dus personal acolo, am f„cut-o dup„ luni de zile de a∫teptare.

Dincolo de aceast„ chestiune, ministerul este Ón Ónt‚rziere cu 6 luni ∫i 11 zile fa˛„ de termenul la care trebuia s„ se fac„ completarea consiliului, completarea comisiilor, revederea regulamentului de organizare ∫i func˛ionare a acestor organisme.

Regret c„ sunt obligat s„ spun aceste lucruri de la microfonul Senatului.

Am s„ urm„resc Ón continuare problema, dac„ lucrurile stau diferit sau, a∫a cum am fost eu informat ∫i cum am v„zut eu acolo acum dou„ s„pt„m‚ni, va trebui s„ g„sim totu∫i o solu˛ie ca s„ nu se mai Ónt‚mple asemenea lucruri.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator, Ómi pare r„u, poate c„ nu a fost foarte clar, consiliul s-a Óntrunit pe 7 aprilie ∫i a discutat rezultatele evalu„rii dosarelor din Ónv„˛„m‚ntul superior, nu m-am referit la cercet„tori.

Acest lucru urmeaz„ s„ se Ónt‚mple Ón cel mai scurt timp ∫i v„ vom ˛ine la curent, iar aceast„ problem„, Ón cel mai scurt timp, se va rezolva prin ceea ce am scris Ón material ∫i domnul ministru a semnat, respectiv reactualizarea componen˛ei comisiilor Ón care s„ apar„ ∫i reprezentan˛ii institu˛iilor de cercetare.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul secretar de stat Predil„ s„ dea r„spuns domnului senator Iuliu P„curariu.

Vreau s„ v„ mai rog o secund„, domnule pre∫edinte! Domnul senator Ilie Petrescu nu este prezent Ón sal„ ∫i r„spunsul pe care trebuie s„-l transmit din partea ministerului se va transmite Ón scris dac„ sunte˛i de acord.

E foarte bine. V„ mul˛umim.

## Domnule pre∫edinte,

La Óntrebarea domnului senator Ionel Alexandru, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale prezint„ urm„torul r„spuns.

Pentru anul 2002-2003, anul agricol, Societatea Comercial„ îTrei Brazi“ S.R.L. din Piatra Neam˛ a pl„tit A.D.S.-ului valoarea arendei Ón sum„ de 90.245.000.000 lei ∫i nu i s-a acceptat nici un fel de scutire de plat„ pentru arend„, fa˛„ de solicit„rile lui pentru cele 18.000 hectare din Insula Mare a Br„ilei, teren care nu este amenajat pentru irigat.

Acestea sunt documente oficiale, semnate de Agen˛ia Domeniului Statului.

Eu v„ mul˛umesc pentru r„spuns, dar a∫ vrea s„-mi detalia˛i pu˛in ultima parte a r„spunsului, ∫i anume dac„ pentru cele 18.000 hectare, Ón urma procesului care s-a desf„∫urat Óntre A.D.S. ∫i arenda∫i, dac„ s-a pl„tit totu∫i redeven˛a, pentru c„ este vorba de vreo 40.000 de...

S-a pl„tit, deci nu i s-a acceptat... ∫i Ón instan˛„ a c‚∫tigat A.D.S.-ul...

™tiu c„ Ón instan˛„, Ón prima faz„, a c‚∫tigat arenda∫ul...

™i dup„ aceea A.D.S.-ul nu i-a acceptat ∫i a c‚∫tigat...

C‚nd s-a Ónt‚mplat...?

Eu ∫tiu c„ asta s-a Ónt‚mplat... Am documentele d‚n∫ilor... Œn luna martie...

Pute˛i s„ mi le prezenta˛i...

Nu le am aici la mine!

Nu. Vin m‚ine la minister...

36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/27.IV.2004

Da, sigur. Vi le prezent„m... Deci nu i s-a acceptat nici un fel de scutire.

M„ surprinde pentru c„, din alte date, auzisem c„ s-ar fi acceptat...

Deci eu am venit cu documente semnate ∫i dac„ cineva ∫i-a permis s„ fac„ un fals Ón acte publice, r„spunde el...

Eu am la mine documente semnate, inclusiv... ∫i pe baza lor a semnat ministrul agriculturii...

V„ mul˛umesc.

Vin m‚ine s„-mi da˛i ∫i mie o copie.

Sigur c„ da.

V„ mul˛umesc.

Œn leg„tur„ cu r„spunsul pentru domnul senator Iuliu P„curariu, eu vreau s„ v„ spun c„, Ón primul r‚nd, nu vorbim de acelea∫i cifre.

Dumnealui vorbe∫te de 3.800 hectare la aceast„ comun„ din jude˛ul Cluj, Mari∫el. Aici exist„, Óntr-adev„r, un litigiu Óntre Direc˛ia silvic„ ∫i fo∫tii proprietari, e vorba de 1.500 hectare, pentru c„ datorit„ condi˛iilor specifice, c‚nd trebuiau reintabulate Ón cartea funciar„, fo∫tii proprietari nu le-au reintabulat, ele au r„mas Ón proprietatea statului. E adev„rat c„ la comisia jude˛ean„ a validat aceste borderouri, dar cei de la Direc˛ia silvic„, care au responsabilitate Ón fa˛a legii, au sesizat instan˛a, instan˛a Ónc„ nu s-a pronun˛at ∫i Ón momentul Ón care instan˛a se va pronun˛a, atunci, sigur, Ministerul Agriculturii poate lua m„suri, dac„ e cineva vinovat sau Ói trecem ∫i Ói punem Ón posesie, Ón conformitate cu hot„r‚rile instan˛ei.

Acesta este r„spunsul. D‚nsul a prezentat cu totul altceva, mai mult a∫a, de senza˛ie.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Cu acestea, am epuizat ∫i ultimul punct de pe ordinea de zi.

Declar Ónchis„ ∫edin˛a plenului Senatului din data de 19 aprilie 2004.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 54/27.IV.2004 con˛ine 36 de pagini.**

Pre˛ul 68.400 lei