A pretinde c„ profesorii au preferat Alian˛a D.A. doar Ón speran˛a dubl„rii salariilor constituie o jignire la adresa unei categorii sociale ale c„rei nevoi se situeaz„ deasupra planului material ∫i se cantoneaz„, preponderent, Ón cel spiritual ∫i intelectual.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006
Profesorul are un mare poten˛ial de apostolat, iar politicianul ar trebui s„ ia lec˛ii de la el. Acuza ingerin˛elor politice venite din partea unui partid Ón care, Ón perioada premerg„toare alegerilor generale, se practica demiterea ad-hoc pe criteriul refuzului de Ónregimentare este pe c‚t de ridicol„, pe at‚t de ipocrit„.
Func˛iile-cheie Óntr-un sistem deconcentrat sunt, prin defini˛ie, de natur„ politic„, fapt pe care p‚n„ ∫i Partidul Social Democrat ar trebui s„-l ∫tie. Din perspectiva managementului educa˛ional, milit„m pentru profesionalizarea func˛iei publice. Dorim s„ men˛inem Ónv„˛„m‚ntul Ón afara jocului politic. Finan˛„rile Ón infrastructur„ nu depind de culoarea politic„ a primarului sau a directorului, ci de nevoile reale ale ∫colii rom‚ne∫ti.
## Domnilor deputa˛i,
Œn acest sens, trebuie s„ ∫ti˛i c„ am deja un certificat de bun„ purtare. Dup„ ce am repartizat 100 de milioane euro pentru proiecte ∫i obiective Ón infrastructura Ónv„˛„m‚ntului universitar ∫i preuniversitar, pe baz„ de criterii prestabilite ∫i cunoscute, nu am avut nici o sesizare sau nemul˛umire. Acest lucru trebuie apreciat.
Parteneriatul social Ón educa˛ie ∫i formare profesional„ ini˛ial„, promovate prin Ordonan˛a nr. 115 din 2000 de c„tre Guvernul anterior P.S.D., prevedea obiective generoase, pe care le-a˛i ignorat. Acum Óndeplinirea lor presupune des˛elenirea unui teren l„sat Ón paragin„. Prin grija dumneavoastr„, Ón Ónv„˛„m‚nt s-a pus accentul pe imagine, f„r„ acoperirea adecvat„ prin con˛inut. Putem aminti documente intitulate: îReactualizarea strategiei dezvolt„rii Ónv„˛„m‚ntului“; îStrategia dezvolt„rii Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar“; îPriorit„˛i strategice ale reformei sistemului educativ din Rom‚nia“; îPrograme strategice“. Dintre toate acestea lipsesc elemente esen˛iale: diagnoza de sistem, studiile de impact, finan˛area, indicatori specifici de performan˛„, metodologii de implementare, evaluare ∫i revizuire.
A∫ dori s„ m„ opresc asupra criticilor aduse strategiilor ∫i proiectelor educa˛ionale. Ideea de strategie, ca ∫i cea de proiect ∫i-au g„sit referin˛a ∫i aplica˛ia cea mai palpabil„ Ón domeniul nostru. Œn momentul de fa˛„, prin diferite proiecte, Ón majoritatea unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt exist„ deja echipe care elaboreaz„ ∫i implementeaz„ proiecte educa˛ionale pe baz„ de granturi competiti˛ionale. Este total nejustificat repro∫ul c„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii nu ar avea nici o strategie clar„ Ón ceea ce prive∫te dezvoltarea educa˛iei ∫i a proiectelor.
V„ amintesc faptul c„, imediat dup„ Ónvestire, ministrul Mircea Miclea a lansat strategia ministerului pentru perioada 2006—2008, strategie perfectat„ de echipa mea Ón ianuarie 2006, cu acoperire p‚n„ Ón anul 2013.
Profesionalismul cu care a fost Óntocmit„ strategia noastr„ are deja rezultate concrete. Avem proiecte na˛ionale Ón diferite faze de derulare, dintre care amintesc: reforma educa˛iei timpurii, care vizeaz„ construirea, reabilitarea a peste 500 de gr„dini˛e, precum
∫i formarea specific„ a educatorilor; reforma educa˛iei timpurii pentru categoriile defavorizate, cu focalizare pe romi; construirea de campusuri ∫colare ∫i ∫coli de arte ∫i meserii, pentru care s-a realizat deja licita˛ia pentru proiectare; platforme, centre, laboratoare de cercetare interdisciplinar„, pentru care este lansat„ competi˛ia de proiecte; dotare cu material didactic, av‚nd ca beneficiari toate unit„˛ile ∫colare; optimizarea transportului ∫colar pentru achizi˛ionarea a peste 500 de microbuze ∫colare, pentru care suntem Ón faza de licita˛ie.
Œn acela∫i timp, se deruleaz„ toate programele cu finan˛are extern„ Óncepute, a c„ror valoare dep„∫e∫te, pentru acest an, 90 milioane euro. Œn cadrul acestora, p‚n„ acum s-au realizat programul de informatizare a ∫colilor de tip gimnaziu, s-a Óncheiat etapa de dotare cu 11 calculatoare Ón 3.228 de ∫coli, Ónso˛ite de programe educa˛ionale aferente.
Œn proiectul av‚nd drept obiectiv Ómbun„t„˛irea accesului la educa˛ia de calitate pentru elevii din mediul rural, numai Ón primele 5 luni ale acestui an au fost implicate peste 29.000 cadre didactice, peste 1.200.000 de elevi ∫i peste 8.900 de unit„˛i ∫colare.
Œn proiectul privind reabilitarea infrastructurii ∫colare, Ón anul 2005 au fost finalizate lucr„rile la 141 de unit„˛i ∫colare ∫i un c„min studen˛esc, dar Ón 2006, p‚n„ la 31 mai, la alte 42 de unit„˛i ∫colare, plus dou„ c„mine studen˛e∫ti, sunt Ón execu˛ie peste 200 de unit„˛i ∫colare ∫i 7 c„mine studen˛e∫ti, iar Ón faza de licita˛ie, de asemenea, 5 c„mine studen˛e∫ti.
Œn 10 proiecte finan˛ate prin Programul PHARE sunt cuprinse 1.080 de unit„˛i ∫colare cu profil tehnologic.
Nu este de neglijat faptul c„, Óncep‚nd cu luna mai 2006, sunt finan˛ate toate proiectele viabile demarate Ón timpul guvern„rilor precedente ∫i nefinalizate p‚n„ Ón prezent. Astfel, sunt cuprinse Ón reabilitare 203 c„mine din totalul celor 303 existente, sunt continuate lucr„rile la peste 400 de obiective Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar ∫i universitar.
Dup„ rectificarea bugetar„ din aceast„ lun„ vom demara: program pentru asigurarea utilit„˛ilor Ón peste 800 de unit„˛i ∫colare; program de dotare a ∫colilor cu materiale sportive, echipamente necesare laboratoarelor de chimie, biologie, fizic„; program de dotare a laboratoarelor destinate studiilor de licen˛„ de la universit„˛i; granturi pentru dezvoltare ∫colar„, alocare de fond de carte.
Trebuie spus c„ proiectele ce se desf„∫oar„ Ón cadrul sistemului de Ónv„˛„m‚nt sunt proiecte de succes, care au Ónceput s„-∫i dovedeasc„ eficien˛a.
V„ dau un singur exemplu. Œn anul 2005 au intrat Ón bibliotecile ∫colare peste 1.200.000 de c„r˛i, iar Ón acest an ∫colile din mediul rural vor fi dotate cu peste 2 milioane de plan∫e didactice, at‚t Ón mediul urban, c‚t ∫i Ón mediul rural, ∫i cu peste 170.000 de h„r˛i ∫colare, de asemenea, Ón ambele medii ∫colare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006
Am demarat programul de excelen˛„ care va crea poli de performan˛„ Ón cercetarea rom‚neasc„ cu efecte Ón cre∫terea competitivit„˛ii Ón spa˛iul european al cercet„rii. Pentru acest program Ón 2006 sunt alocate 481 milioane lei RON, de patru ori mai mult dec‚t Ón anul precedent. Pe ansamblu, pentru 2006 Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii i-au fost dublate fondurile.
Obiectivele parteneriatului social, evocate Ón mo˛iune, se reg„sesc Ón: structurile institu˛ionale recent create dup„ promovarea Ordonan˛ei nr. 78, aprobat„ prin Legea nr. 87 din 2006, Legea asigur„rii calit„˛ii educa˛iei; prin Legea studiilor universitare ∫i a studiilor doctorale ∫i de masterat; prin strategia de descentralizare a Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar.
Despre acest ultim punct s-a discutat mult ∫i au fost organizate numeroase dezbateri publice. Descentralizarea Ónv„˛„m‚ntului a debutat cu adev„rat Ón toamna anului 2005, Ón trei jude˛e pilot, Dolj, Harghita, Ia∫i, fiind Ón faza de pilot realizarea unui sistem de finan˛are pe elev mai eficient dec‚t sistemul de finan˛are actual, bazat pe num„rul de posturi.
O descentralizare real„ va recalibra ∫coala rom‚neasc„, va conduce la cre∫terea r„spunderii publice ∫i va implica Ón luarea deciziilor comunitatea local„: autorit„˛i, mediul de afaceri, p„rin˛i.
Domnilor deputa˛i,
Am o colaborare bun„ cu personalit„˛i din tot spectrul politic ∫i structural, sunt un om neconflictual. Nu agreez duelurile verbale, cearta public„, ceea ce a˛i putut constata Ón primele 5 luni ale mandatului meu, dar, pe fondul nefinan˛„rii proiectelor deja elaborate conform angajamentelor asumate prin acordul cu federa˛iile sindicale reprezentative la nivel de ramur„ Ónv„˛„m‚nt, au ap„rut diferen˛e de abordare Óntre mine ∫i premier.
Acest fapt s-a concretizat cu c‚teva îflorete“ verbale — s„ recunoa∫tem, destul de mali˛ioase —, de tip universitar, c„rora li s-a dat, poate, prea mult„ amploare. Deosebirile de puncte de vedere exprimate public ∫i elegant surmontate au fost cunoscute tocmai datorit„ transparen˛ei Ón care lucr„m. At‚t premierul, c‚t ∫i eu avem abord„ri care, Ón final, urm„resc interesul comun: finan˛area Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc conform promisiunilor f„cute de Guvern.
Pretinde˛i c„ aceste diferen˛e de p„reri afecteaz„ grav buna gestionare a sistemului. Fals! Noi nu suntem un partid unic, noi nu suntem un partid-stat. Problema de fond este finan˛area at‚t Ón infrastructur„, c‚t ∫i Ón promovarea reformelor de con˛inut.
Mini∫trii educa˛iei pot fi schimba˛i Ón ce ritm dori˛i, indiferent de guverne, dar asta nu conduce automat la rezolvarea problemelor din educa˛ie.
Œn mod eronat, v„dit tenden˛ios, se induce ideea c„ nu ar fi fost onorate angajamentele asumate de c„tre Guvern prin acordul cu federa˛iile sindicale.
Doresc s„ fie bine Ón˛eles faptul c„ doar unul dintre cele 7 puncte nu a fost Óndeplinit. Ne referim la legea
salariz„rii, aflat„ pe rol, a c„rei elaborare este mult mai complex„ Ón raport cu previziunile optimiste avansate Ón toamna anului 2005.
Œn privin˛a acordului semnat de Guvern cu federa˛iile sindicale, am Óndeplinit integral ∫i la termen 5 dintre revendic„rile cuprinse Ón acord ∫i par˛ial revendicarea privind finan˛area infrastructurii.
La finele lunii iunie, Capitolul îInvesti˛ii“ al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii va avea o finan˛are suplimentar„ de peste 1.897 milioane lei RON, sum„ ce dep„∫e∫te cumulativ investi˛iile din educa˛ie ale ultimilor 14 ani. Este ∫i va fi realizarea de substan˛„ a Guvernului nostru. Investi˛iile de azi Ón educa˛ie Ó∫i vor dovedi juste˛ea peste ani. Doar Ón acel moment se vor putea emite, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, judec„˛i de valoare.
Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 17 din 2006 a f„cut posibil„ plata diferen˛elor salariale pentru cadrele didactice. A fost rezultatul unei munci titanice, care a presupus recalcularea a peste 10,5 milioane de salarii lunare distincte. ™i, totu∫i, pe tot traseul elabor„rii cadrului normativ ∫i a fi∫elor de salarizare, am fost acuzat, Ón mod nejustificat, c„ nu finaliz„m la termen obliga˛ia din acord. Timpul a confirmat calitatea muncii echipei noastre. Œn prima lun„ de acordare a diferen˛elor salariale au existat disfunc˛ionalit„˛i Ón majoritatea jude˛elor. Nepriceperea, conflictele politice locale ∫i lipsa de colaborare dintre consiliile locale, consiliile jude˛ene ∫i inspectoratele ∫colare jude˛ene au generat Ónt‚rzieri la plat„.
Au existat ∫i jude˛e Ón care plata diferen˛elor salariale s-a f„cut integral ∫i la termen, fapt care a demonstrat eficien˛a cadrului normativ ∫i a metodologiei de aplicare elaborate de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
M„ Óntreb retoric: cu folose∫te aceast„ permanent„ culpabilizare a activit„˛ilor Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii? Folose∫te elevilor? Nu. Folose∫te profesorilor? Nu. Folose∫te educa˛iei? Œn nici un caz. Dar sunt grupuri de interese care nu doresc binele Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, care au alt tip de interes. De fapt, consider c„ se Óncearc„ Ón mod for˛at, f„r„ acoperire Ón realitate, crearea artificial„ a unor st„ri de nemul˛umire Ón sistem, cu finalizare politico-electoral„.
Œn privin˛a evenimentului recent petrecut cu ocazia prelu„rii plicurilor cu subiecte pentru testele na˛ionale, am recunoscut gravitatea acestuia. Tocmai de aceea, reac˛ia noastr„ de sesizare a organelor de poli˛ie, de asumare a responsabilit„˛ii ∫i de solicitare a anchetei cuvenite a fost prompt„.
La Serviciul Na˛ional de Examinare ∫i Evaluare, organism independent, cu personalitate juridic„, av‚nd atribu˛ii precise Ón ceea ce prive∫te evaluarea, secretizarea ∫i distribuirea Ón teritoriu a plicurilor cu subiecte pentru toate tipurile de examene na˛ionale, at‚t ale elevilor, c‚t ∫i ale cadrelor didactice, este Ón derulare o anchet„ administrativ„ intern„.
Ni se repro∫eaz„ dispre˛ul total fa˛„ de educa˛ie, Ón condi˛iile Ón care eforturile noastre sunt vizibile, aspect
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006
apreciat oficial ∫i de c„tre federa˛iile sindicale, care nu pot fi suspectate de partizanat Ón raport cu Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Acest comportament onest dovede∫te verticalitate ∫i doresc s„ le mul˛umesc public, pentru c„ le-am sim˛it aproape de educa˛ie, de interesele acesteia.
Situa˛ia din sistemul de Ónv„˛„m‚nt prezentat„ Ón Parlament de c„tre pre∫edintele Traian B„sescu este real„, dar este nedrept s„ asociem aceast„ stare de fapt celor 500 de zile de guvernare. Consider„m c„ avem voin˛a ∫i puterea de a o Ómbun„t„˛i numai Ón condi˛iile unei stabilit„˛i administrative. Concomitent, nu putem face abstrac˛ie de iner˛ia sistemului, care opune rezisten˛„ la orice modificare. Este nevoie de schimbare ∫i, pentru a o face posibil„, este necesar ∫i sprijinul Óntregii clase politice.
Apreciez c„ lipsa de maturitate politic„, o anumit„ incon∫tien˛„ — to˛i sunte˛i p„rin˛i —, a determinat permanen˛a atacurilor virulente la adresa tuturor mini∫trilor educa˛iei din ultimii 15 ani. Am rev„zut raportul privind preluarea guvern„rii din iunie 2005 ∫i putem afirma c„ o parte dintre angajamentele neÓndeplinite de dumneavoastr„ au fost realizate de noi Ón aceast„ perioad„. Am constituit organismul intermediar pentru gestionarea fondurilor structurale, au fost unificate Agen˛iile îLeonardo Da Vinci“ ∫i îSocrates“, a fost elaborat„ Legea privind ciclul II al studiilor masterale.
Œn Programul de guvernare 2005—2008 este exprimat„ inten˛ia de revizuire a legisla˛iei Ón domeniul educa˛iei. Din acest motiv, din luna februarie 2006, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii finan˛eaz„ prima cercetare ∫tiin˛ific„ de mare amploare, av‚nd drept scop diagnoza sistemului educa˛ional, Ón vederea fundament„rii deciziilor privind dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar. Se are Ón vedere analiza politicilor educa˛ionale ∫i curriculare, a percep˛iilor ∫i atitudinilor cadrelor didactice ∫i ale elevilor, a cadrului de referin˛„ privind construc˛ia curriculumului, oportunitatea dezvolt„rii educa˛iei timpurii.
Este adev„rat c„, la aceast„ etap„, curriculumul Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar este prea Ónc„rcat ∫i, de aceea, Consiliul Na˛ional pentru Curriculum, Ómpreun„ cu Institutul de ™tiin˛e ale Educa˛iei au elaborat deja, pentru anul ∫colar 2006—2007, o nou„ schem„ curricular„, ce cuprinde: trunchi comun, curriculum diferen˛iat ∫i curriculum la decizia ∫colii.
La prezentarea ultimei mo˛iuni de cenzur„ am aflat c„ sunt de pe alt„ planet„ ∫i, sincer, m-am bucurat c„ sunt perceput a∫a. Aceast„ planet„ exist„ Ón mintea mea, unde nu este nici corup˛ie, nici c„p„tuial„, unde cinstea ∫i corectitudinea au un loc bine definit. Vin de pe o planet„ unde munca este pre˛uit„, unde onestitatea ∫i bunul-sim˛ Ómi guverneaz„ ac˛iunile.
Am reu∫it s„ cunosc planeta celor de care dumneavoastr„ Óncerca˛i s„ v„ debarasa˛i, care nu-mi apar˛ine. Œn jurul acestora a fost strivit tot ce este cinstit
∫i drept. Umbra acestor colo∫i ai corup˛iei ∫i ai minciunii a f„cut mult r„u Ónv„˛„m‚ntului.
Da, domnilor semnatari ai mo˛iunii simple, singurul adev„r din mo˛iune este c„ nu apar˛in planetei voastre ∫i nu m„ ve˛i Ón˛elege niciodat„! Facem parte din lumi diferite ∫i eu mul˛umesc lui Dumnezeu c„ mi-a d„ruit acest loc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.