Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 6 iulie 2006 · monitorul.ai

V„ mul˛umim, domnule deputat.

V„ informez, de asemenea, c„ de la ora 18,40 p‚n„ la ora 19,30 va avea loc primirea de r„spunsuri la Óntreb„rile adresate membrilor Guvernului, iar de la ora 19,30 la ora 20,00, va avea loc prezentarea, pe scurt, a interpel„rilor ce urmeaz„ a fi adresate membrilor Guvernului.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

La punctul 2 al ordinii de zi avem dezbaterea mo˛iunii simple ini˛iate de 57 de deputa˛i.

Œn leg„tur„ cu dezbaterea acestei mo˛iuni, Biroul permanent ∫i Comitetul liderilor au stabilit urm„toarele: mo˛iunea va fi prezentat„ de unul dintre semnatari; Guvernului i se vor rezerva 45 de minute, pe care le utilizeaz„ la Ónceputul ∫i la sf‚r∫itul dezbaterilor; grupurilor parlamentare li se aloc„ timpul corespunz„tor num„rului ini˛ial al membrilor lor, lu‚ndu-se Ón calcul c‚te 20 de secunde pentru fiecare deputat; deputa˛ii care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispozi˛ie c‚te 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat Óntre ace∫tia ori care poate fi cedat grupurilor parlamentare.

Œn raport cu num„rul deputa˛ilor fiec„rui grup parlamentar la Ónceputul legislaturii ∫i al deputa˛ilor care Ón prezent nu fac parte din aceste grupuri, timpul maxim afectat pentru dezbatere este dup„ cum urmeaz„: Grupul parlamentar al P.S.D., 38 de minute; Grupul parlamentar al P.N.L., 21 de minute; Grupul parlamentar al P.D., 16 minute; Grupul parlamentar al P.R.M., 16 minute; Grupul parlamentar al U.D.M.R., 7 minute; Grupul parlamentar al P.C., 6 minute; Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, 6 minute; deputa˛ii f„r„ apartenen˛„ la grupurile parlamentare, 5 minute.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ aceast„ propunere de repartizare a timpului maxim pentru dezbaterea mo˛iunii. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. V„ propun s„ vot„m prin ridicare de m‚ini.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„?

## Ab˛ineri?

Cu unanimitate de voturi, s-a aprobat timpul maxim de dezbatere.

Conform prevederilor regulamentului, Óntreb dac„ cineva dintre semnatari Ó∫i retrage semn„tura de pe mo˛iune.

V„ mul˛umesc.

Nici unul dintre semnatari nu dore∫te s„-∫i retrag„ semn„tura.

V„ reamintesc faptul c„ la mo˛iunile simple nu se pot depune amendamente.

Dau cuv‚ntul pentru prezentarea mo˛iunii simple doamnei deputat Ecaterina Andronescu.

Ecaterina Andronescu

#5386

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputa˛ilor constat„ situa˛ia grav„ Ón care se afl„ Ónv„˛„m‚ntul la 500 de zile de la instalarea actualului Guvern.

Este evident ast„zi c„ Alian˛a D.A. a c‚∫tigat voturile profesorilor cu promisiuni pe care, ulterior, le-a ignorat: alocarea a 6 procente din produsul intern brut pentru Ónv„˛„m‚nt, dublarea salariilor profesorilor, eliminarea ingerin˛elor politice, promovarea parteneriatului social pentru reconstruc˛ia sistemului educativ rom‚nesc ∫i multe altele.

Œn acela∫i timp, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputa˛ilor constat„ c„ educa˛ia a devenit teatrul b„t„liei politicianiste Óntre P.N.L. ∫i P.D.

Disputele dintre primul-ministru ∫i ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii sunt de notorietate public„ ∫i afecteaz„ grav buna gestionare a sistemului de Ónv„˛„m‚nt.

Angajamentele semnate cu toate sindicatele din Ónv„˛„m‚nt nu au fost respectate, opinia public„ asist‚nd la dispute sterile care nu au adus fondurile necesare, Óntruc‚t Guvernul Ó∫i contest„ propriile proiecte. Aceasta este o dovad„ clar„ a unei guvern„ri lipsite de coeren˛„, de responsabilitate, Ón incapacitate de a-∫i respecta angajamentele. Mai mult dec‚t at‚t, disputa dintre cele dou„ partide pune ∫i institu˛iile statului Ón imposibilitatea men˛inerii credibilit„˛ii, autorit„˛ii ∫i func˛ionalit„˛ii normale Ón folosul cet„˛enilor.

A fost doar o problem„ de timp ca dezorganizarea propagat„ treptat Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt s„ produc„ evenimente grave, cum este cel petrecut Ón ziua de 17 iunie, c‚nd un ziarist a ajuns Ón posesia subiectelor preg„tite de Serviciul Na˛ional de Evaluare ∫i Examinare din Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii pentru testarea na˛ional„ a absolven˛ilor clasei a VIII-a.

Un astfel de eveniment decredibilizeaz„ un examen na˛ional, Ón care sunt implica˛i aproape un sfert de milion de elevi, c„rora, ad„ug‚ndu-le doar p„rin˛ii ∫i bunicii, ajungem la aproape 10% din popula˛ia ˛„rii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006 NeÓncrederea ∫i emo˛ia generat„ de eveniment au adus elevii, p„rin˛ii, dar ∫i profesorii Ón situa˛ia de a suporta o b„t„lie politicianist„ ∫i iresponsabil„ de care nu se fac vinova˛i. Desigur, nu este dificil r„spunsul la Óntrebarea: ce guverneaz„ actuala putere, rela˛ia din interiorul Alian˛ei sau interesul major al popula˛iei?

Pe c‚t de simplu este r„spunsul, pe at‚t de grav ∫i neacceptabil este rezultatul care arat„ dispre˛ul fa˛„ de educa˛ie ∫i fa˛„ de interesul popula˛iei.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat cere membrilor Camerei Deputa˛ilor s„ sanc˛ioneze lipsa de responsabilitate fa˛„ de un domeniu cu o at‚t de mare sensibilitate, cum este domeniul educa˛iei.

V„ mul˛umesc.

Bogdan Olteanu

#8310

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc foarte mult, doamna deputat.

Rog reprezentan˛ii grupurilor parlamentare s„ se Ónscrie pentru lu„rile de cuv‚nt la secretariat, astfel Ónc‚t s„ avem lista cu reprezentan˛ii care doresc s„ intervin„.

Œn continuare, are cuv‚ntul domnul ministru Mihail H„rd„u, din partea Guvernului.

V„ rog, domnule ministru.

## **Domnul Mihail H„rd„u** — _ministrul educa˛iei_

## _∫i cercet„rii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Mo˛iunea îEduca˛ia — victim„ Ón lupta dintre P.N.L. ∫i P.D.“, depus„ recent de c„tre parlamentarii Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, are marele merit de a eviden˛ia nu at‚t lipsurile sau pretinsele erori ale actualului Guvern, c‚t ∫ansa de a ne oferi oportunitatea unei compara˛ii sincere Óntre ultimii patru ani de guvernare ai Partidului Social Democrat ∫i cele 500 de zile de guvernare D.A.

Mo˛iunea este un bun prilej de dezbatere pe tema Ónv„˛„m‚ntului, fapt ce va reconfigura, sper eu, g‚ndurile fiec„ruia dintre noi ∫i ac˛iunile viitoare ale Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Doresc ca dezbaterea s„ fie sincer„ ∫i profund„, s„ dep„∫easc„, Ón sf‚r∫it, stratul superficial al analizelor conjuncturale ∫i s„ abordeze esen˛a problemelor. Nu pot, Óns„, ignora substratul politic al acestei mo˛iuni, fapt ce m„ oblig„ s„-mi nuan˛ez r„spunsul.

Mo˛iunea este simpl„ ∫i la propriu, ∫i la figurat. Œn aproximativ dou„ pagini, ini˛iatorii evalueaz„ un domeniu de maxim„ complexitate, dar eludeaz„ argumenta˛ia, p„str‚nd doar cadrul general de exprimare. De acest mod de abordare am luat cuno∫tin˛„ prin majoritatea interpel„rilor parlamentare, Ón care se folosesc cu non∫alan˛„ termeni precum: haos, colaps, degringolad„, catastrof„ etc.

Nu pot s„ nu observ c„ Partidul Social Democrat, prin ini˛iatorii acestei mo˛iuni, Óncearc„ s„ dea impresia c„

este un partid justi˛iar ∫i, prin c‚teva lozinci uzate, depl‚nge starea Ónv„˛„m‚ntului, uit‚nd cu u∫urin˛„ c„ boala cronic„ de care sufer„ acesta se datoreaz„, Ón primul r‚nd ∫i Ón primul r‚nd, majorit„˛ii membrilor Partidului Social Democrat, care au de˛inut mult timp puterea de decizie Ón educa˛ie.

Œn februarie 2006, a˛i schimbat culoarea de fond din albastru Ón ro∫u, adev„rata fa˛„ a culorii politice, ∫i trebuie s„ recunosc c„, prin manifestul social-democrat lansat, a˛i avut demnitate ∫i elegan˛„, afirm‚nd, citez de pe site-ul dumneavoastr„: îAm gre∫it ∫i am dezam„git Ón multe r‚nduri“. V„ referea˛i la cei patru ani de guvernare. ™i acum, dup„ 500 de zile, a∫tepta˛i de la noi rezultate spectaculoase?! Unde erau, atunci, anali∫tii ∫i exper˛ii dumneavoastr„ Ón educa˛ie? La sf‚r∫itul acestei luni, bugetul alocat educa˛iei va fi de 4,4 procente din produsul intern brut. O rectificare de 555 milioane lei RON Ón luna mai, respectiv 1.342 milioane lei RON Ón luna iunie.

Œn aceast„ situa˛ie, la jum„tatea acestui an, putem s„ compar„m procentele din buget alocate educa˛iei de actualul Guvern cu cele ale guvern„rii anterioare, care au fost: 3,6% Ón 2001 ∫i 2002; 3,5% Ón 2003, respectiv 3,3% Ón 2004.

Potrivit statisticilor europene, Ón 2001 Rom‚nia, la fel ca Bulgaria, avea cel mai sc„zut procent din produsul intern brut dintre toate ˛„rile membre sau Ón curs de aderare la Uniunea European„.

Alian˛a D.A. a primit creditul electoratului cadrelor didactice Ón primul r‚nd pentru c„, intelectuali fiind, se s„turase de profitorii ∫i corup˛ii de care Óncerca˛i din r„sputeri s„ v„ debarasa˛i.

V„ urez sincer s„ reu∫i˛i!

## **Domnul Victor Viorel Ponta**

Mihail H„rd„u

#12183

## **Domnul Mihail H„rd„u:**

Sunte˛i mul˛umit.

A pretinde c„ profesorii au preferat Alian˛a D.A. doar Ón speran˛a dubl„rii salariilor constituie o jignire la adresa unei categorii sociale ale c„rei nevoi se situeaz„ deasupra planului material ∫i se cantoneaz„, preponderent, Ón cel spiritual ∫i intelectual.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006 Profesorul are un mare poten˛ial de apostolat, iar politicianul ar trebui s„ ia lec˛ii de la el. Acuza ingerin˛elor politice venite din partea unui partid Ón care, Ón perioada premerg„toare alegerilor generale, se practica demiterea ad-hoc pe criteriul refuzului de Ónregimentare este pe c‚t de ridicol„, pe at‚t de ipocrit„.

Func˛iile-cheie Óntr-un sistem deconcentrat sunt, prin defini˛ie, de natur„ politic„, fapt pe care p‚n„ ∫i Partidul Social Democrat ar trebui s„-l ∫tie. Din perspectiva managementului educa˛ional, milit„m pentru profesionalizarea func˛iei publice. Dorim s„ men˛inem Ónv„˛„m‚ntul Ón afara jocului politic. Finan˛„rile Ón infrastructur„ nu depind de culoarea politic„ a primarului sau a directorului, ci de nevoile reale ale ∫colii rom‚ne∫ti.

## Domnilor deputa˛i,

Œn acest sens, trebuie s„ ∫ti˛i c„ am deja un certificat de bun„ purtare. Dup„ ce am repartizat 100 de milioane euro pentru proiecte ∫i obiective Ón infrastructura Ónv„˛„m‚ntului universitar ∫i preuniversitar, pe baz„ de criterii prestabilite ∫i cunoscute, nu am avut nici o sesizare sau nemul˛umire. Acest lucru trebuie apreciat.

Parteneriatul social Ón educa˛ie ∫i formare profesional„ ini˛ial„, promovate prin Ordonan˛a nr. 115 din 2000 de c„tre Guvernul anterior P.S.D., prevedea obiective generoase, pe care le-a˛i ignorat. Acum Óndeplinirea lor presupune des˛elenirea unui teren l„sat Ón paragin„. Prin grija dumneavoastr„, Ón Ónv„˛„m‚nt s-a pus accentul pe imagine, f„r„ acoperirea adecvat„ prin con˛inut. Putem aminti documente intitulate: îReactualizarea strategiei dezvolt„rii Ónv„˛„m‚ntului“; îStrategia dezvolt„rii Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar“; îPriorit„˛i strategice ale reformei sistemului educativ din Rom‚nia“; îPrograme strategice“. Dintre toate acestea lipsesc elemente esen˛iale: diagnoza de sistem, studiile de impact, finan˛area, indicatori specifici de performan˛„, metodologii de implementare, evaluare ∫i revizuire.

A∫ dori s„ m„ opresc asupra criticilor aduse strategiilor ∫i proiectelor educa˛ionale. Ideea de strategie, ca ∫i cea de proiect ∫i-au g„sit referin˛a ∫i aplica˛ia cea mai palpabil„ Ón domeniul nostru. Œn momentul de fa˛„, prin diferite proiecte, Ón majoritatea unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt exist„ deja echipe care elaboreaz„ ∫i implementeaz„ proiecte educa˛ionale pe baz„ de granturi competiti˛ionale. Este total nejustificat repro∫ul c„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii nu ar avea nici o strategie clar„ Ón ceea ce prive∫te dezvoltarea educa˛iei ∫i a proiectelor.

V„ amintesc faptul c„, imediat dup„ Ónvestire, ministrul Mircea Miclea a lansat strategia ministerului pentru perioada 2006—2008, strategie perfectat„ de echipa mea Ón ianuarie 2006, cu acoperire p‚n„ Ón anul 2013.

Profesionalismul cu care a fost Óntocmit„ strategia noastr„ are deja rezultate concrete. Avem proiecte na˛ionale Ón diferite faze de derulare, dintre care amintesc: reforma educa˛iei timpurii, care vizeaz„ construirea, reabilitarea a peste 500 de gr„dini˛e, precum

∫i formarea specific„ a educatorilor; reforma educa˛iei timpurii pentru categoriile defavorizate, cu focalizare pe romi; construirea de campusuri ∫colare ∫i ∫coli de arte ∫i meserii, pentru care s-a realizat deja licita˛ia pentru proiectare; platforme, centre, laboratoare de cercetare interdisciplinar„, pentru care este lansat„ competi˛ia de proiecte; dotare cu material didactic, av‚nd ca beneficiari toate unit„˛ile ∫colare; optimizarea transportului ∫colar pentru achizi˛ionarea a peste 500 de microbuze ∫colare, pentru care suntem Ón faza de licita˛ie.

Œn acela∫i timp, se deruleaz„ toate programele cu finan˛are extern„ Óncepute, a c„ror valoare dep„∫e∫te, pentru acest an, 90 milioane euro. Œn cadrul acestora, p‚n„ acum s-au realizat programul de informatizare a ∫colilor de tip gimnaziu, s-a Óncheiat etapa de dotare cu 11 calculatoare Ón 3.228 de ∫coli, Ónso˛ite de programe educa˛ionale aferente.

Œn proiectul av‚nd drept obiectiv Ómbun„t„˛irea accesului la educa˛ia de calitate pentru elevii din mediul rural, numai Ón primele 5 luni ale acestui an au fost implicate peste 29.000 cadre didactice, peste 1.200.000 de elevi ∫i peste 8.900 de unit„˛i ∫colare.

Œn proiectul privind reabilitarea infrastructurii ∫colare, Ón anul 2005 au fost finalizate lucr„rile la 141 de unit„˛i ∫colare ∫i un c„min studen˛esc, dar Ón 2006, p‚n„ la 31 mai, la alte 42 de unit„˛i ∫colare, plus dou„ c„mine studen˛e∫ti, sunt Ón execu˛ie peste 200 de unit„˛i ∫colare ∫i 7 c„mine studen˛e∫ti, iar Ón faza de licita˛ie, de asemenea, 5 c„mine studen˛e∫ti.

Œn 10 proiecte finan˛ate prin Programul PHARE sunt cuprinse 1.080 de unit„˛i ∫colare cu profil tehnologic.

Nu este de neglijat faptul c„, Óncep‚nd cu luna mai 2006, sunt finan˛ate toate proiectele viabile demarate Ón timpul guvern„rilor precedente ∫i nefinalizate p‚n„ Ón prezent. Astfel, sunt cuprinse Ón reabilitare 203 c„mine din totalul celor 303 existente, sunt continuate lucr„rile la peste 400 de obiective Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar ∫i universitar.

Dup„ rectificarea bugetar„ din aceast„ lun„ vom demara: program pentru asigurarea utilit„˛ilor Ón peste 800 de unit„˛i ∫colare; program de dotare a ∫colilor cu materiale sportive, echipamente necesare laboratoarelor de chimie, biologie, fizic„; program de dotare a laboratoarelor destinate studiilor de licen˛„ de la universit„˛i; granturi pentru dezvoltare ∫colar„, alocare de fond de carte.

Trebuie spus c„ proiectele ce se desf„∫oar„ Ón cadrul sistemului de Ónv„˛„m‚nt sunt proiecte de succes, care au Ónceput s„-∫i dovedeasc„ eficien˛a.

V„ dau un singur exemplu. Œn anul 2005 au intrat Ón bibliotecile ∫colare peste 1.200.000 de c„r˛i, iar Ón acest an ∫colile din mediul rural vor fi dotate cu peste 2 milioane de plan∫e didactice, at‚t Ón mediul urban, c‚t ∫i Ón mediul rural, ∫i cu peste 170.000 de h„r˛i ∫colare, de asemenea, Ón ambele medii ∫colare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006 Am demarat programul de excelen˛„ care va crea poli de performan˛„ Ón cercetarea rom‚neasc„ cu efecte Ón cre∫terea competitivit„˛ii Ón spa˛iul european al cercet„rii. Pentru acest program Ón 2006 sunt alocate 481 milioane lei RON, de patru ori mai mult dec‚t Ón anul precedent. Pe ansamblu, pentru 2006 Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii i-au fost dublate fondurile.

Obiectivele parteneriatului social, evocate Ón mo˛iune, se reg„sesc Ón: structurile institu˛ionale recent create dup„ promovarea Ordonan˛ei nr. 78, aprobat„ prin Legea nr. 87 din 2006, Legea asigur„rii calit„˛ii educa˛iei; prin Legea studiilor universitare ∫i a studiilor doctorale ∫i de masterat; prin strategia de descentralizare a Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar.

Despre acest ultim punct s-a discutat mult ∫i au fost organizate numeroase dezbateri publice. Descentralizarea Ónv„˛„m‚ntului a debutat cu adev„rat Ón toamna anului 2005, Ón trei jude˛e pilot, Dolj, Harghita, Ia∫i, fiind Ón faza de pilot realizarea unui sistem de finan˛are pe elev mai eficient dec‚t sistemul de finan˛are actual, bazat pe num„rul de posturi.

O descentralizare real„ va recalibra ∫coala rom‚neasc„, va conduce la cre∫terea r„spunderii publice ∫i va implica Ón luarea deciziilor comunitatea local„: autorit„˛i, mediul de afaceri, p„rin˛i.

Domnilor deputa˛i,

Am o colaborare bun„ cu personalit„˛i din tot spectrul politic ∫i structural, sunt un om neconflictual. Nu agreez duelurile verbale, cearta public„, ceea ce a˛i putut constata Ón primele 5 luni ale mandatului meu, dar, pe fondul nefinan˛„rii proiectelor deja elaborate conform angajamentelor asumate prin acordul cu federa˛iile sindicale reprezentative la nivel de ramur„ Ónv„˛„m‚nt, au ap„rut diferen˛e de abordare Óntre mine ∫i premier.

Acest fapt s-a concretizat cu c‚teva îflorete“ verbale — s„ recunoa∫tem, destul de mali˛ioase —, de tip universitar, c„rora li s-a dat, poate, prea mult„ amploare. Deosebirile de puncte de vedere exprimate public ∫i elegant surmontate au fost cunoscute tocmai datorit„ transparen˛ei Ón care lucr„m. At‚t premierul, c‚t ∫i eu avem abord„ri care, Ón final, urm„resc interesul comun: finan˛area Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc conform promisiunilor f„cute de Guvern.

Pretinde˛i c„ aceste diferen˛e de p„reri afecteaz„ grav buna gestionare a sistemului. Fals! Noi nu suntem un partid unic, noi nu suntem un partid-stat. Problema de fond este finan˛area at‚t Ón infrastructur„, c‚t ∫i Ón promovarea reformelor de con˛inut.

Mini∫trii educa˛iei pot fi schimba˛i Ón ce ritm dori˛i, indiferent de guverne, dar asta nu conduce automat la rezolvarea problemelor din educa˛ie.

Œn mod eronat, v„dit tenden˛ios, se induce ideea c„ nu ar fi fost onorate angajamentele asumate de c„tre Guvern prin acordul cu federa˛iile sindicale.

Doresc s„ fie bine Ón˛eles faptul c„ doar unul dintre cele 7 puncte nu a fost Óndeplinit. Ne referim la legea

salariz„rii, aflat„ pe rol, a c„rei elaborare este mult mai complex„ Ón raport cu previziunile optimiste avansate Ón toamna anului 2005.

Œn privin˛a acordului semnat de Guvern cu federa˛iile sindicale, am Óndeplinit integral ∫i la termen 5 dintre revendic„rile cuprinse Ón acord ∫i par˛ial revendicarea privind finan˛area infrastructurii.

La finele lunii iunie, Capitolul îInvesti˛ii“ al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii va avea o finan˛are suplimentar„ de peste 1.897 milioane lei RON, sum„ ce dep„∫e∫te cumulativ investi˛iile din educa˛ie ale ultimilor 14 ani. Este ∫i va fi realizarea de substan˛„ a Guvernului nostru. Investi˛iile de azi Ón educa˛ie Ó∫i vor dovedi juste˛ea peste ani. Doar Ón acel moment se vor putea emite, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, judec„˛i de valoare.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 17 din 2006 a f„cut posibil„ plata diferen˛elor salariale pentru cadrele didactice. A fost rezultatul unei munci titanice, care a presupus recalcularea a peste 10,5 milioane de salarii lunare distincte. ™i, totu∫i, pe tot traseul elabor„rii cadrului normativ ∫i a fi∫elor de salarizare, am fost acuzat, Ón mod nejustificat, c„ nu finaliz„m la termen obliga˛ia din acord. Timpul a confirmat calitatea muncii echipei noastre. Œn prima lun„ de acordare a diferen˛elor salariale au existat disfunc˛ionalit„˛i Ón majoritatea jude˛elor. Nepriceperea, conflictele politice locale ∫i lipsa de colaborare dintre consiliile locale, consiliile jude˛ene ∫i inspectoratele ∫colare jude˛ene au generat Ónt‚rzieri la plat„.

Au existat ∫i jude˛e Ón care plata diferen˛elor salariale s-a f„cut integral ∫i la termen, fapt care a demonstrat eficien˛a cadrului normativ ∫i a metodologiei de aplicare elaborate de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

M„ Óntreb retoric: cu folose∫te aceast„ permanent„ culpabilizare a activit„˛ilor Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii? Folose∫te elevilor? Nu. Folose∫te profesorilor? Nu. Folose∫te educa˛iei? Œn nici un caz. Dar sunt grupuri de interese care nu doresc binele Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, care au alt tip de interes. De fapt, consider c„ se Óncearc„ Ón mod for˛at, f„r„ acoperire Ón realitate, crearea artificial„ a unor st„ri de nemul˛umire Ón sistem, cu finalizare politico-electoral„.

Œn privin˛a evenimentului recent petrecut cu ocazia prelu„rii plicurilor cu subiecte pentru testele na˛ionale, am recunoscut gravitatea acestuia. Tocmai de aceea, reac˛ia noastr„ de sesizare a organelor de poli˛ie, de asumare a responsabilit„˛ii ∫i de solicitare a anchetei cuvenite a fost prompt„.

La Serviciul Na˛ional de Examinare ∫i Evaluare, organism independent, cu personalitate juridic„, av‚nd atribu˛ii precise Ón ceea ce prive∫te evaluarea, secretizarea ∫i distribuirea Ón teritoriu a plicurilor cu subiecte pentru toate tipurile de examene na˛ionale, at‚t ale elevilor, c‚t ∫i ale cadrelor didactice, este Ón derulare o anchet„ administrativ„ intern„.

Ni se repro∫eaz„ dispre˛ul total fa˛„ de educa˛ie, Ón condi˛iile Ón care eforturile noastre sunt vizibile, aspect

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006 apreciat oficial ∫i de c„tre federa˛iile sindicale, care nu pot fi suspectate de partizanat Ón raport cu Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Acest comportament onest dovede∫te verticalitate ∫i doresc s„ le mul˛umesc public, pentru c„ le-am sim˛it aproape de educa˛ie, de interesele acesteia.

Situa˛ia din sistemul de Ónv„˛„m‚nt prezentat„ Ón Parlament de c„tre pre∫edintele Traian B„sescu este real„, dar este nedrept s„ asociem aceast„ stare de fapt celor 500 de zile de guvernare. Consider„m c„ avem voin˛a ∫i puterea de a o Ómbun„t„˛i numai Ón condi˛iile unei stabilit„˛i administrative. Concomitent, nu putem face abstrac˛ie de iner˛ia sistemului, care opune rezisten˛„ la orice modificare. Este nevoie de schimbare ∫i, pentru a o face posibil„, este necesar ∫i sprijinul Óntregii clase politice.

Apreciez c„ lipsa de maturitate politic„, o anumit„ incon∫tien˛„ — to˛i sunte˛i p„rin˛i —, a determinat permanen˛a atacurilor virulente la adresa tuturor mini∫trilor educa˛iei din ultimii 15 ani. Am rev„zut raportul privind preluarea guvern„rii din iunie 2005 ∫i putem afirma c„ o parte dintre angajamentele neÓndeplinite de dumneavoastr„ au fost realizate de noi Ón aceast„ perioad„. Am constituit organismul intermediar pentru gestionarea fondurilor structurale, au fost unificate Agen˛iile îLeonardo Da Vinci“ ∫i îSocrates“, a fost elaborat„ Legea privind ciclul II al studiilor masterale.

Œn Programul de guvernare 2005—2008 este exprimat„ inten˛ia de revizuire a legisla˛iei Ón domeniul educa˛iei. Din acest motiv, din luna februarie 2006, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii finan˛eaz„ prima cercetare ∫tiin˛ific„ de mare amploare, av‚nd drept scop diagnoza sistemului educa˛ional, Ón vederea fundament„rii deciziilor privind dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar. Se are Ón vedere analiza politicilor educa˛ionale ∫i curriculare, a percep˛iilor ∫i atitudinilor cadrelor didactice ∫i ale elevilor, a cadrului de referin˛„ privind construc˛ia curriculumului, oportunitatea dezvolt„rii educa˛iei timpurii.

Este adev„rat c„, la aceast„ etap„, curriculumul Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar este prea Ónc„rcat ∫i, de aceea, Consiliul Na˛ional pentru Curriculum, Ómpreun„ cu Institutul de ™tiin˛e ale Educa˛iei au elaborat deja, pentru anul ∫colar 2006—2007, o nou„ schem„ curricular„, ce cuprinde: trunchi comun, curriculum diferen˛iat ∫i curriculum la decizia ∫colii.

La prezentarea ultimei mo˛iuni de cenzur„ am aflat c„ sunt de pe alt„ planet„ ∫i, sincer, m-am bucurat c„ sunt perceput a∫a. Aceast„ planet„ exist„ Ón mintea mea, unde nu este nici corup˛ie, nici c„p„tuial„, unde cinstea ∫i corectitudinea au un loc bine definit. Vin de pe o planet„ unde munca este pre˛uit„, unde onestitatea ∫i bunul-sim˛ Ómi guverneaz„ ac˛iunile.

Am reu∫it s„ cunosc planeta celor de care dumneavoastr„ Óncerca˛i s„ v„ debarasa˛i, care nu-mi apar˛ine. Œn jurul acestora a fost strivit tot ce este cinstit

∫i drept. Umbra acestor colo∫i ai corup˛iei ∫i ai minciunii a f„cut mult r„u Ónv„˛„m‚ntului.

Da, domnilor semnatari ai mo˛iunii simple, singurul adev„r din mo˛iune este c„ nu apar˛in planetei voastre ∫i nu m„ ve˛i Ón˛elege niciodat„! Facem parte din lumi diferite ∫i eu mul˛umesc lui Dumnezeu c„ mi-a d„ruit acest loc.

Monalisa G„leteanu

#29995

V„ mul˛umesc mult. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Dup„ ce am ascultat punctul de vedere subiectiv al ministrului educa˛iei, da˛i-ne voie s„ v„ spunem acum cum stau lucrurile, de fapt, Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc.

Mesajul pe care doresc s„-l transmit este un apel la responsabilitate ∫i solidaritate c„tre to˛i parlamentarii, indiferent de culoarea politic„, mai presus de orice interes de partid, Ón spiritul sus˛inerii ∫colii rom‚ne∫ti ∫i a slujitorilor s„i.

Programul de guvernare al Alian˛ei D.A. sau îDreptate ∫i Adev„r“, a∫a cum dumnealor s-au intitulat, promitea fonduri mai mari pentru educa˛ie, ∫i anume cel pu˛in 6% din P.I.B.., dublarea salariilor profesorilor ∫i eliminarea ingerin˛elor politicului Ón promovarea cadrelor didactice Ón func˛ii de conducere. Nu numai c„ promisiunile din campania electoral„ nu au fost Óndeplinite, dar actualii guvernan˛i s-au gr„bit s„ le Óncalce imediat dup„ ce au preluat puterea. Astfel, la nivelul Óntregii ˛„ri, au fost schimba˛i to˛i inspectorii ∫colari generali ∫i generali adjunc˛i, Ón jur de 200 de inspectori ∫colari, ∫i peste 1.200 de directori de ∫coli ∫i gr„dini˛e.

Cum s-a putut realiza acest lucru? Foarte simplu pentru actualii guvernan˛i: Ónc„lc‚nd pur ∫i simplu legile ˛„rii, Ónc„lc‚nd Legea Ónv„˛„m‚ntului ∫i Statutul personalului didactic, prin care se prevede foarte clar faptul c„, Ón Ónv„˛„m‚nt, func˛iile de conducere se ocup„ prin concurs, iar mandatul astfel ob˛inut are o durat„ de 4 ani.

Nu numai c„ guverna˛ii actuali nu au a∫teptat Óndeplinirea sorocului de 4 ani al mandatului unui inspector ∫colar general, inspector ∫colar general adjunct, directori de ∫coal„, dar s-au apucat s„-i h„r˛uiasc„ pe ace∫ti slujitori ai ∫colii amenin˛‚ndu-i cu sc„derea calificativului îfoarte bine“, calificativ pe care ace∫tia Ól ob˛inuser„ pe parcursul Óntregii cariere didactice, amenin˛‚ndu-i cu un calificativ mai mic, mai umilitor ∫i total nemeritat.

Astfel, cadre didactice de un Ónalt prestigiu moral ∫i profesional s-au v„zut puse Ón situa˛ia de a-∫i da demisia la apogeul carierei, for˛a˛i de presiunile guvern„rii portocalii, Óncerc‚nd Ón acest fel s„-∫i salveze onoarea de dasc„l ∫i de om. Iat„ cum, prin ingerin˛a brutal„ a politicului Ón via˛a ∫colii rom‚ne∫ti, peste 1.000 de manageri din Óntreaga ˛ar„ au fost destitui˛i abuziv sau

au fost obliga˛i s„-∫i dea demisia pentru singura vin„ de a fi promovat un concurs Ón timpul guvern„rii P.S.D.

Marea ner„bdare a actualei puteri de a-i debarca din func˛ie pe directorii numi˛i prin concurs ∫i care se aflau Ón derularea mandatului de 4 ani ∫i Ónlocuirea acestora cu activi∫ti ai P.N.L. ∫i P.D. ne confirm„ faptul c„ actuala guvernare nu are nici o preocupare pentru depolitizarea Ónv„˛„m‚ntului, ci, dimpotriv„, dore∫te s„ transforme ∫coala rom‚neasc„ Óntr-o scen„ politic„ pentru promovarea intereselor proprii.

Din expunerea de motive pe care am formulat-o ∫i din argumentele prezentate Ón mo˛iune reiese obliga˛ia ∫i datoria constitu˛ional„ a fiec„rui parlamentar care ∫i-a asumat angajamente Ón fa˛a electoratului s„u ca prin votul pozitiv pe care Ól va da ast„zi Ón favoarea mo˛iunii s„-∫i exprime sus˛inerea fa˛„ de respectarea legilor ˛„rii ∫i fa˛„ de ∫coala rom‚neasc„.

Acum avem cu to˛ii o datorie moral„, dar, mai mult dec‚t at‚t, avem o obliga˛ie dat„ de lege fa˛„ de t‚n„ra genera˛ie ∫i fa˛„ de Óntregul corp profesoral al acestei ˛„ri s„ punem punct experimentelor periculoase din Ónv„˛„m‚nt, s„ stop„m Ónc„lcarea legilor ˛„rii Ón domeniul educa˛iei ∫i s„ asigur„m elevilor, studen˛ilor ∫i cadrelor didactice un mediu s„n„tos pentru munc„ ∫i Ónv„˛„tur„! V„ mul˛umesc.

Cristian Silviu Bu∫oi

#33855

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Domnule ministru,

Stima˛i colegi parlamentari,

Œn momentul Ón care am luat hot„r‚rea de a lua cuv‚ntul la aceast„ dezbatere pe tema Ónv„˛„m‚ntului, primul lucru pe care l-am f„cut a fost acela de a citi mo˛iunea simpl„ ini˛iat„ de P.S.D. pe tema educa˛iei.

Am avut surprinderea s„ constat c„ aceast„ mo˛iune simpl„ nu este altceva dec‚t o Ón∫iruire de c‚teva fraze, scrise parc„ Ón joac„, l„s‚nd impresia c„ un consilier de la Grupul parlamentar al P.S.D. a primit sarcina de a redacta pe fug„ o mo˛iune, sarcin„ pe care a resim˛it-o ca pe o imens„ corvoad„.

Singura fraz„ care aduce un repro∫ concret este cea legat„ de incidentul cu subiectele preg„tite pentru testarea na˛ional„ a absolven˛ilor de clasa a VIII-a ajunse Ón m‚inile unui ziarist, dar, domnilor ∫i doamnelor deputa˛i de la P.S.D., acest incident putea fi cel mult subiectul unei declara˛ii politice, ∫i nicidecum subiectul unei mo˛iuni simple.

Este un demers politicianist demersul P.S.D. de a ini˛ia o mo˛iune simpl„ pe tema educa˛iei, Ón condi˛iile Ón care Ón toat„ perioada Ón care s-a aflat la guvernare nu a f„cut nimic nici pentru reformarea Ón sens european a Ónv„˛„m‚ntului, nici pentru cre∫terea finan˛„rii acordate acestui sistem.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006 Din punct de vedere strategic, at‚ta timp c‚t s-a aflat la guvernare, P.S.D. nu a fixat, din p„cate, pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc nici un obiectiv strategic, nu a manifestat nici o inten˛ie de reformare a Ónv„˛„m‚ntului ∫i a men˛inut ∫i chiar a consolidat un sistem de dinainte de 1989.

Œn timpul guvern„rii P.S.D., Ón numele unei autonomii originale, universit„˛ile rom‚ne∫ti au devenit feude conduse de clanuri ∫i grupuri de interese motivate de c‚∫tiguri fabuloase. Salarii bugetare de 150—180 de milioane de lei erau lucruri comune Ón timpul guvern„rii P.S.D. ∫i de aici refuzul de a respecta Legea declar„rii averilor ∫i Legea accesului la informa˛ii de interes public.

Profit‚nd de lipsa unei legi a lustra˛iei, clanuri de extrac˛ie comunisto-securist„ au controlat fluxuri financiare importante Ón educa˛ie ∫i cercetare. ™i aceasta ar fi una din explica˛iile pentru care de∫i Ónv„˛„m‚ntul a beneficiat de unele fonduri, mai ales din surse externe, beneficiile au Ónt‚rziat s„ apar„.

C‚t despre calitatea programelor de studii, la sf‚r∫itul guvern„rii P.S.D., nici una din universit„˛ile rom‚ne∫ti nu se afla Ón primele 500 din lume. Au devenit doar fabrici de diplome, de multe ori buc„˛i de h‚rtie f„r„ acoperire Ón cuno∫tin˛e ∫i abilit„˛i.

## Stima˛i colegi,

Œn toat„ guvernarea P.S.D. nu s-au elaborat nici un fel de criterii unitare, cuantificabile, similare cu cele din ˛„rile Uniunii Europene, de promovare a cadrelor didactice din mediul universitar.

Œn ceea ce prive∫te Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, Ón timpul guvern„rii P.S.D., infrastructura ∫i logistica, Ón special Ón mediul rural, au r„mas la niveluri intolerabile, caracteristice Evului Mediu. Doar 2% din elevii care provin din mediul rural parcurg studii universitare ∫i doar 15—20% studii liceale. Din cauza subfinan˛„rii, corpul profesoral este Ómb„tr‚nit, tinerii evit„ cariera didactic„, profesorii performan˛i pleac„ spre domenii de activitate mai bine pl„tite, Ón special Ón privat.

Centralismul ∫i birocra˛ia promovate de P.S.D., cu nimic mai pu˛in agresive dec‚t cele existente Ón regimul comunist, au sufocat ∫i au anihilat ini˛iativele menite de a promova interese ∫i cerin˛e locale, c‚t ∫i interesele elevilor ∫i p„rin˛ilor.

Guvernarea P.S.D. a anulat, Ón bun„ m„sur„, descentralizarea ∫i reforma promovat„ de guvernarea anilor 1997—2000. Evaluarea ∫i examenele de absolvire erau de multe ori suspicionate a fi trucate ∫i contaminate de corup˛ie, pentru a ascunde adev„rul asupra rezultatelor Ónv„˛„rii. Salarizarea s-a f„cut dup„ criterii de grade ∫i vechime, nu dup„ performan˛ele ∫i rezultatele muncii, cum ar fi normal.

Œn ceea ce prive∫te Ónlocuirea pe criterii politice a responsabililor din educa˛ie, aceasta este ceea ce a f„cut Partidul Social Democrat la Ónceputul anului 2000, mul˛i dintre inspectorii ∫i directorii promova˛i de P.S.D. fiind aceia care Ón timpul campaniei electorale ∫i Ón timpul

guvern„rii P.S.D., pe bani publici ∫i folosindu-se de toat„ infrastructura de care au beneficiat, au f„cut campanie Partidului Social Democrat ∫i au timorat pe acei profesori, acele cadre didactice care nu Ómp„rt„∫eau viziunea lor politic„.

Œn finalul interven˛iei mele n-a∫ vrea s„ intru Ón detalii privind realiz„rile Ón aceste zile, acele 500 de zile de guvernare, pentru c„ aceste lucruri au fost spuse de ministrul educa˛iei, domnul H„rd„u, dar a∫ vrea totu∫i s„ punctez c‚teva chestiuni care mi se par esen˛iale, pentru c„ Guvernul condus de C„lin Popescu-T„riceanu a Ón˛eles de la bun Ónceput c„ investi˛ia Ón educa˛ie este cea mai profitabil„ investi˛ie.

Œn loc de 3,4—3,7% din P.I.B., c‚t au acordat guvernele P.S.D., Guvernul T„riceanu acord„ Ón acest an aproape 5% din P.I.B., iar Ón urma celei de-a doua rectific„ri bugetare, se va aloca pentru Ónv„˛„m‚nt o sum„ egal„ cu suma Óntreag„ cheltuit„ din 1990 p‚n„ Ón prezent pentru investi˛ii.

Œn locul unui dezinteres total pentru soarta cercet„rii ∫tiin˛ifice din timpul guvern„rii P.S.D., Guvernul T„riceanu aloc„ un buget dublu, Ón˛eleg‚nd importan˛a strategic„ a acestui domeniu.

Œn locul opacit„˛ii ∫i al lipsei oric„rui criteriu Ón evaluarea universit„˛ilor ∫i a institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt din sistemul preuniversitar, Guvernul T„riceanu, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a ini˛iat Legea calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului, instrument eficient de evaluare a performan˛elor institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt. Œn locul promov„rii pe baz„ de pile ∫i interese, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón guvernarea P.S.D. Ón sistem universitar, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a elaborat criterii clare de promovare pentru cadrele didactice din sistemul universitar. Sigur c„ aceste reforme trebuie duse p‚n„ la cap„t, pentru c„ sistemul de Ónv„˛„m‚nt din Rom‚nia are nevoie de o reform„ profund„ pentru a avea o ∫ans„ Ón competi˛ia din lumea globalizat„ Ón care tr„im. Sistemul de Ónv„˛„m‚nt are nevoie de competi˛ie, ∫i nu de imobilism, are nevoie ca reforma s„ sus˛in„ metoda Ónv„˛„rii prin a face, ∫i nu metoda reproducerii cursurilor. Avem nevoie de o salarizare care s„-i motiveze pe profesori s„ ob˛in„ performan˛e mai bune, iar pentru cadrele didactice din Ónv„˛„m‚ntul universitar, veniturile din cercetare, studii s„ aib„ o pondere mai important„, ∫i nu de o salarizare Ón mare parte standardizat„, neatractiv„. Avem nevoie de o competi˛ie Óntre ∫coli pentru a atrage elevii ∫i profesorii cei mai buni, avem nevoie de o competi˛ie Óntre universit„˛i.

Stima˛i colegi,

Nu am nici o Óndoial„ ca aceast„ mo˛iune simpl„ va fi respins„, ∫i Ónc„ la un scor categoric, ∫i pentru c„ atunci c‚nd vine vorba de reforma Ónv„˛„m‚ntului P.S.D. nu are dreptul moral s„ ini˛ieze o mo˛iune simpl„. P.S.D. ar trebui, pur ∫i simplu, s„ tac„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006

Roberta Alma Anastase

#41155

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

™tim cu to˛ii c„ educa˛ia este motorul dezvolt„rii oric„rei societ„˛i care Ói Ón˛elege importan˛a ∫i o trateaz„ corespunz„tor. Modernizarea tuturor ˛„rilor europene s-a f„cut investind Ón educa˛ie. De asemenea, studiile relev„ c„ ∫ansele unui individ de a-∫i g„si un loc de munc„ cresc Ón corela˛ie cu nivelul studiilor.

Cercet„rile B„ncii Mondiale au demonstrat c„ pentru un dolar investit Ón educa˛ie timpurie se ob˛in beneficii de 7 dolari ulterior. Chiar ∫i numai din aceste motive, toate aceste argumente ne conduc spre o singur„ concluzie, anume aceea c„ investi˛ia Ón educa˛ie ∫i Ón instruire este una dintre cele mai profitabile investi˛ii. Din nefericire pentru P.S.D., cel care a condus Rom‚nia timp de 10 ani ∫i care acum scrie mo˛iuni, educa˛ia nu a constituit o prioritate, ∫i cifrele relev„ aceast„ realitate. Dincolo de declara˛iile de partid de opozi˛ie, nu trebuie s„ uit„m c„, pe vreme guvern„rii P.S.D., educa˛ia a suferit de subfinan˛are cronic„.

™tim cu to˛ii c„ sistemul de educa˛ie nu este un sistem care s„ se autofinan˛eze, prin urmare, e nevoie de voin˛„ politic„ pentru a aloca fondurile necesare educa˛iei. Partidul Democrat a Ón˛eles c„ e nevoie de bani pentru a Ómbun„t„˛i condi˛iile Ón care Ónva˛„ elevii, pentru a asigura dot„rile necesare, pentru a cre∫te calitatea procesului de educa˛ie, pentru a motiva ∫i instrui mai mult corpul profesoral.

Dragi colegi, noi chiar ne-am luptat s„ aducem bani Ón ∫coala rom‚neasc„.

Pentru a respecta adev„rul e bine s„ mai punct„m dou„ aspecte legate de Partidul Social Democrat.

Haide˛i s„ ne amintim cu to˛ii c„ Ón campania electoral„ din 2004 a˛i promis profesorilor cre∫teri salariale. Din nefericire a˛i omis s„ le bugeta˛i.

Œn ceea ce prive∫te actualul Guvern, noi am g„sit, prin ni∫te furturi substan˛iale, resursele pentru a finan˛a cre∫terile promise sau, haide˛i s„ le spunem cinstit, p„c„lelile dumneavoastr„ electorale. Nu a fost u∫or numai dac„ ˛inem cont c„ sumele alocate dep„∫esc nivelul cercet„rii, nivelul aloca˛iilor cercet„rii la nivel na˛ional! Iar un al doilea aspect care trebuie men˛ionat este c„, timp de 4 ani, guvernarea P.S.D. a calculat gre∫it salariile profesorilor, iar acum efortul actualei guvern„ri se Óndreapt„ spre a da Ónapoi banii profesorilor, bani pe care i-a˛i luat.

Este pentru prima oar„, dragi colegi, c‚nd dup„ 1990 un guvern aloc„ o sum„ at‚t de mare pentru educa˛ie.

Pentru a ne fi mai u∫or s„ compar„m, investi˛ia actualului Guvern Ón educa˛ie este mai mare dec‚t suma total„ investit„ de Guvernul P.S.D. Ón perioada 2000— 2004. Œn mod logic ∫i de a∫teptat, cre∫terea finan˛„rii este corelat„ cu cre∫terea calitativ„ a educa˛iei, iar rezultatele suntem convin∫i s„ or s„ apar„ c‚t de cur‚nd. Sigur, investi˛ia Ón educa˛ie trebuie s„ creasc„ Ón continuare ∫i acest lucru trebuie s„-l accept„m ∫i s„-l sus˛inem cu to˛ii.

Partidul Democrat sus˛ine ca Ón 2008 s„ ajungem la o investi˛ie Ón educa˛ie care s„ tind„ spre 6% din P.I.B. Vorbim, de fapt, despre o ˛int„ strategic„. Noi trebuie s„ recuper„m timpul pierdut Ón educa˛ie, Ón mod incon∫tient, de fosta guvernare. Trebuie s„ punem laolalt„ voin˛„ politic„ ∫i curaj, analiz„, prognoz„ ∫i construc˛ie strategic„.

## Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Acest obiectiv strategic trebuie s„ ni-l asum„m cu to˛ii, Óntreaga clas„ politic„, ∫i s„-l sus˛inem efectiv. Numai a∫a proiectele construite pe h‚rtie vor deveni realitate. Avem nevoie de Ómbun„t„˛irea infrastructurii educa˛ionale de calitate Ón educa˛ie, de conectarea sistemului de educa˛ie la necesit„˛ile societ„˛ii, Ón fond, de apropierea ∫colii de comunitate. Trebuie s„ Óncuraj„m crearea unui parteneriat Óntre profesori, p„rin˛i, elevi ∫i autorit„˛ile locale, pentru a reconstrui dialogul firesc la nivelul comunit„˛ilor locale. Acestea Ó∫i cunosc ∫i Ó∫i definesc cel mai bine nevoile ∫i pot repune valorile ∫i exigen˛ele ∫colii rom‚ne∫ti pe f„ga∫ul lor normal.

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Partidul Democrat nu poate gira un demers demagogic cum este cel f„cut ast„zi de P.S.D., dar invit„ pe to˛i cei care Ó∫i doresc Ón mod real o educa˛ie de calitate s„ sus˛in„, al„turi de Partidul Democrat, demersurile pentru o finan˛are corect„ a educa˛iei.

V„ mul˛umesc. _(Aplauze._ )

Lia Olgu˛a Vasilescu

#46049

V„ mul˛umesc, sunte˛i foarte amabil. Domnule ministru,

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ m„rturisesc faptul c„ Ómi vine foarte greu s„ vorbesc la aceast„ mo˛iune mult prea simpl„, din p„cate, a P.S.D., ∫i asta pentru c„ eu cred c„ situa˛ia din Ónv„˛„m‚nt nu se poate expune pe dou„ jum„t„˛i de pagin„. C‚nd am primit textul mo˛iunii am avut senza˛ia c„ ˛in Ón m‚n„ un comunicat de pres„. Doar o pagin„! La at‚t se rezum„ situa˛ia critic„ din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc?

Dac„ ar fi s„ ne lu„m dup„ semnatari, cel mai grav lucru petrecut Ón sistem este gre∫eala unui func˛ionar de a da subiectele de la proba de istorie de capacitate unui jurnalist, care, sigur este o problem„ foarte serioas„ ∫i care merit„ sanc˛ionat„ de factorii de r„spundere din Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Dar, parc„, totu∫i, nu ne a∫teptam s„ devin„ subiect de mo˛iune simpl„. Asta Ón condi˛iile Ón care ne dorim ca acest demers parlamentar s„ nu cad„ Ón desuetudine. C‚teva cuvinte aruncate Óntr-o propozi˛ie despre subfinan˛area din sistem, ceva destul de subtil despre descentralizare ∫i legea salariz„rii Ón Ónv„˛„m‚nt ∫i cam aici se termin„ totul. Dup„ ce, evident, se cere demisia domnului ministru Mihail H„rd„u.

Œn ceea ce ne prive∫te vrem s„ fim c‚t se poate de categorici. Nu este momentul s„ fie schimbat acum ministrul H„rd„u, ∫i nu o spunem pentru c„ am avea vreo simpatie pentru Domnia sa, ci pentru c„ sistemul este destul de bulversat, Ón primul r‚nd de experien˛ele care s-au f„cut pe elevi, pe studen˛i ∫i pe profesori de c„tre to˛i mini∫trii de dup„ revolu˛ie. To˛i s-au crezut un fel de Spiru Haret ∫i au venit s„ reformeze arunc‚nd, din p„cate, la co∫ ceea ce a fost bun odinioar„ ∫i neglij‚nd cea mai arz„toare problem„ — subfinan˛area.

Œn decurs de un an de zile s-au schimbat trei mini∫tri: Alexandru Athanasiu, Mircea Miclea, Mihail H„rd„u, fiecare av‚nd o cu totul alt„ concep˛ie dec‚t precedesorul s„u.

Fiecare a pierdut c‚teva luni bune pentru a se obi∫nui cu sistemul ∫i a vedea despre ce este vorba. ™i unii vor s„ vin„ ∫i al patrulea ministru, probabil cu alte idei, cu alte priorit„˛i ∫i Ón mod sigur mai neexperimentat, cel pu˛in Ón urm„toarele patru luni, p‚n„ c‚nd Ónva˛„ de unde se intr„ Ón minister ∫i p‚n„ la ce se Ónt‚mpl„ Ón fiecare c„tun din Rom‚nia. Œn loc s„ se fac„ o strategie pe termen lung pentru sistemul de Ónv„˛„m‚nt, pe care toate partidele o cer, dar nici un ministru nu a Óntins m‚na c„tre ceilal˛i ∫i nu le-a cerut s„ se a∫eze la o mas„ pentru a o formula, to˛i prefer„ s„ transforme Ón cobai elevii ∫i profesorii ∫i s„ îabrambureasc„“ Ónv„˛„m‚ntul dup„ cum le sun„ lor bine ∫i europene∫te.

Fac un apel pe aceast„ cale ∫i la P.S.D., ∫i la partidele aflate la putere s„ ini˛ieze o dezbatere public„, s„ ∫tim ce-i a∫teapt„ pe elevi ∫i pe profesori, ∫i s„ se

fac„ un program pentru urm„torii 10 ani de la care s„ nu se abat„ nici un ministru. Dac„ dori˛i, o putem face chiar sub egida Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a Camerei Deputa˛ilor.

Trebuie s„ sus˛inem to˛i o Lege a salariz„rii personalului din Ónv„˛„m‚nt, s„ a∫ez„m profesorii Ón locul pe care Ól merit„ ∫i apoi s„ le pretindem calitate.

Domnule ministru,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

O s„ v„ rog s„-mi permite˛i s„ iau o pauz„ p‚n„ c‚nd domnul pre∫edinte va restabili ordinea Ón sal„.

Lia Olgu˛a Vasilescu

#50005

Ne exprim„m public acordul fa˛„ de protestele cadrelor didactice pentru c„ nu s-au Óndeplinit promisiunile f„cute sindicatelor ∫i le vom acorda tot sprijinul politic de care au nevoie, dar despre aceast„ problem„ dramatic„ a cadrelor din Ónv„˛„m‚nt mo˛iunea nu vorbe∫te nimic. Aici e de subliniat faptul c„ promisiunile nu le-a f„cut ministrul H„rd„u, c„ aceast„ negociere a fost f„cut„ cu girul pre∫edintelui Traian B„sescu ∫i c„ acesta este responsabil moral pentru Óndeplinirea lor. ™i mai trebuie s„ fac men˛iunea c„, Ón pofida protestelor noastre din Parlament, procentul promis sindicatelor nu a fost cuprins Ón bugetul de stat. Ce este mai important, un incident birocratic sau soarta cadrelor din Ónv„˛„m‚nt? Asta nu-i prive∫te pe semnatarii mo˛iunii?

Trebuie, de asemenea, s„ privim cu mare aten˛ie subiectul descentraliz„rii. Reprezint Ón Parlament Doljul, unul dintre jude˛ele-pilot pe descentralizare, ∫i pot s„ v„ spun c„ ne a∫teapt„ o mare nenorocire dac„ vom merge mai departe pe principiile dup„ care se ac˛ioneaz„ acum. Profesorii sunt sf„tui˛i de directori s„ nu mai pun„ absen˛e ∫i s„ nu mai lase corigen˛i sau s„ nu mai exmatriculeze elevi, chiar dac„ sunt recalcitran˛i fa˛„ de ei, deoarece ∫colile vor primi bani Ón func˛ie de num„rul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006 de elevi pe care-i ∫colarizeaz„. ™i v„ Óntreb: unde vom ajunge atunci?

Imaginile pe care le vede˛i la televizor cu profesori b„tu˛i vor fi la ordinea zilei. Disciplina nu va mai Ónsemna nimic Ón ∫colile din Rom‚nia. Tot descentralizarea va duce la politizarea Ónv„˛„m‚ntului. Directorul va fi numit Ón func˛ie de culoarea consiliului local, dar el va angaja profesorii, el le va stabili salariile ∫i primele ∫i el Ói va da afar„. Suntem preg„ti˛i pentru a∫a ceva? Suntem preg„ti˛i s„ renun˛„m la titularizarea Ón Ónv„˛„m‚nt? Eu cred c„ nu. ™i mai trebuie g‚ndit„ descentralizarea ∫i, de aceea, v„ rog s„-mi permite˛i s„-l felicit pe domnul ministru H„rd„u pentru faptul c„ nu s-a aruncat cu capul Ónainte s„ pun„ Ón practic„ acest proiect ∫i i-a v„zut ∫i punctele slabe.

Œn Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport anul acesta au trecut mai multe proiecte de lege care sunt Ón favoarea profesorilor, ∫i asta pentru c„ am Ón˛eles, toate partidele politice, s„ facem politica ∫colii. A∫tept„m cadou sesiunea urm„toare ∫i de la colegii de la buget, finan˛e, b„nci, votul favorabil pentru Legea salariz„rii personalului din Ónv„˛„m‚nt, ca s„ le red„m profesorilor demnitatea meritat„. A∫tept„m, de asemenea, de la minister noua lege a Ónv„˛„m‚ntului, sesiunea viitoare cu o mai mare autonomie pentru universit„˛ile particulare c„rora statul nu le acord„ un leu, dar de la care percepe taxe ∫i impozite, ∫i cu mai multe facilit„˛i pentru ca dasc„lii s„-∫i poat„ desf„∫ura activitatea.

A∫tept„m mai mul˛i bani pentru Ónv„˛„m‚nt de la Guvern, a∫a cum s-a promis Ón campania electoral„. Œn timpul limitat pe care l-am avut la dispozi˛ie numai la aceste probleme m-am putut referi, din p„cate, ∫i Ól rog pe domnul Mihail H„rd„u s„ reflecteze asupra lor, a∫a cum Ói rog ∫i pe domnii T„riceanu ∫i Vl„descu, ministrul de finan˛e, s„ o fac„.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Mai sunt multe de spus ∫i de f„cut, lucruri pe care, din p„cate, nu le-am reg„sit Ón mo˛iunea telegrafic„ a P.S.D., care ar fi putut foarte bine s„ sune astfel: îMo˛iune, stop. Subiecte sustrase, stop. Ziari∫ti de la «Adev„rul», stop. Demisia lui H„rd„u, stop.“

Grupul parlamentar al P.R.M. nu voteaz„ telegrame ∫i nu voteaz„ aceast„ mo˛iune mult prea simpl„, din nefericire.

Dar Grupul parlamentar al P.R.M. nu d„ un cec Ón alb nim„nui ∫i a∫tept„m de la domnul ministru H„rd„u ∫i de la Guvernul T„riceanu fapte, nu programul Alian˛ei D.A. care a r„mas doar pe h‚rtie. Grupul parlamentar al P.R.M. se va ab˛ine, stima˛i colegi.

V„ mul˛umesc. ( _Aplauze.)_

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Ferenc Asztalos.

Asztalos Ferenc

#53987

## **Domnul Asztalos Ferenc:**

Domnule pre∫edinte,

Domnule ministru,

Stima˛i colegi,

Permite˛i-mi s„ Óncep cu o m„rturisire sincer„, fiindc„ prima mea impresie, subiectiv„, vizavi de aceast„ mo˛iune simpl„, era c„ dintr-o Ónt‚mplare nefericit„ am primit un exemplar nefinalizat. Un exemplar incomplet, fiindc„ nu puteam concepe c„ efortul intelectual al celor 57 de deputa˛i poate fi concentrat Ón 11 fraze. ( _Aplauze._ )

Dup„ ce am parcurs aceste fraze, am ajuns la concluzia c„ con˛inutul acestei mo˛iuni nu este Ón concordan˛„ cu statutul profesional ∫i cu cariera profesional„ a semnatarilor.

Eu credeam c„ d‚n∫ii prin aceast„ mo˛iune vor Óncerca s„ demonstreze clasei politice ∫i opiniei publice c„ au de fapt o concep˛ie clar„, o strategie coerent„ privind reforma sistemului educa˛ional. Eu m„ g‚ndeam c„ d‚n∫ii ne vor vorbi despre necesitatea unei reforme comprehensive, c„ vor face referire la procesul de descentralizare, la necesitatea reformei con˛inuturilor, m„ refer aici la planurile, la programele ∫i la manualele ∫colare.

M„ g‚ndeam c„ vor face o analiz„ a necesit„˛ii reformei managementului, a finan˛„rii ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, vor vorbi despre necesitatea moderniz„rii procesului de preg„tire ini˛ial„ ∫i de perfec˛ionare a personalului didactic.

Œn locul acestor probleme serioase, doar c‚teva referiri nesemnificative, colaterale, ∫i chiar ∫i aceste afirma˛ii f„r„ o argumenta˛ie serioas„.

Desigur, noi suntem con∫tien˛i c„ avem mult de f„cut Ón ceea ce prive∫te reforma sistemului educa˛ional. Avem mult de lucru Ón ceea ce prive∫te asigurarea calit„˛ii, echit„˛ii ∫i eficien˛ei proceselor educa˛ionale, c„ avem mult de f„cut Ón ceea ce prive∫te compatibilizarea finalit„˛ilor, a con˛inutului ∫i a structurii Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar cu cel european, dar Ón speran˛a c„ p‚n„ la sf‚r∫itul mandatului vom rezolva toate aceste probleme ∫i de fapt c„ p‚n„ la sf‚r∫itul mandatului vom reu∫i s„ asigur„m Ónv„˛„m‚ntului, conform Legii Ónv„˛„m‚ntului, 6 din P.I.B. ∫i c„ vom elabora ∫i vom... _(Din sal„ i se strig„ s„ spun„ ∫i îla sut„“.)..._ 6% din P.I.B. ∫i Óntr-adev„r vom realiza, vom reu∫i s„ aprob„m Ón Parlament Legea salariz„rii, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota Ómpotriva acestei mo˛iuni simple.

V„ mul˛umesc.

Pantelimon Manta

#56682

## **Domnul Pantelimon Manta:**

## Domnule pre∫edinte,

## Domnule ministru,

## Stima˛i colegi,

At‚t din con˛inutul mo˛iunii simple, c‚t ∫i din lu„rile de cuv‚nt ale antevorbitorilor, a reie∫it starea precar„ a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, o serie de neajunsuri care sunt o realitate de necontestat a ultimilor 16 ani. ™i aceast„ realitate se datoreaz„ sau este meritul tuturor guvernelor postdecembriste, care n-au acordat aten˛ia cuvenit„ educa˛iei ∫i Ónv„˛„m‚ntului!

Sunt c‚teva aspecte subliniate, repet, peste care nu se poate trece cu vederea, at‚t Ón mo˛iune, c‚t ∫i Ón lu„rile de cuv‚nt, o subfinan˛are cronic„, o lips„ de coeren˛„ a actului decizional la nivelul ministerului, dar ∫i a serviciilor deconcentrate, o descentralizare mereu Ónt‚rziat„, care seam„n„ mai mult a bulib„∫eal„, ∫i o alocare anual„ aproape constant sub 4% din produsul intern brut.

A∫a cum s-a subliniat, pe bun„ dreptate, o parte din vin„ revine, f„r„ Óndoial„, ∫i fostei guvern„ri ∫i, trebuie s„ recunoa∫tem, nici actuala guvernare nu ∫i-a onorat Ón totalitate promisiunile. ™i aici s-a f„cut referire pe bun„ dreptate la datoria de peste 6 mii de miliarde care a trebuit aprobat„, de∫i nu fusese Ónscris„ Ón construc˛ia bugetar„ Ón anul 2005, la datoriile de peste 3.000 de miliarde care au trebuit pl„tite Ón 2006 ∫i care dateaz„ din perioada 2000—2004 ∫i a∫a mai departe. Nu insist.

Stima˛i colegi,

Este o realitate, pe timpul Guvern„rii P.S.D. n-au fost mi∫c„ri ample sindicale de protest ale cadrelor din Ónv„˛„m‚nt, dar eu cred c„ aceasta nu se datoreaz„ faptului c„ situa˛ia a fost mai bine condus„, ci, cred, mai bine controlat„. Eu cred c„ fostul Guvern, prin mijloace, nu le-a∫ spune neap„rat ilicite, oarecum imorale, a reu∫it s„ deturneze aten˛ia unor lideri de sindicat, cointeres‚ndu-i sub anumite aspecte, de la problemele de Ónv„˛„m‚nt, de fond ale Ónv„˛„m‚ntului... _(Aplauze.) ..._ ∫i, de ce s„ n-o recunoa∫tem, poate ∫i noi, Legislativul, avem o vin„. Avem Ónc„ Ón Legea sindicatelor principiul nereprezentantivit„˛ii Ónscris la loc de frunte, pentru c„ un sindicat, fie c„ are 15 membri, fie c„ are 2.000, st„ la masa tratativelor de pe aceea∫i pozi˛ie de egalitate.

Pe bun„ dreptate, colega G„leteanu a scos Ón eviden˛„ o serie de numiri ∫i de schimb„ri din func˛ii de conducere determinate ∫i de criterii subiective, trebuie s-o recunoa∫tem. Dar, distins„ coleg„, acesta nu este dec‚t un efect de bumerang a ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón 2000— 2004.

S„ ne amintim c„ domnului Mischie... de pana domnului Mischie n-a sc„pat nici portarul de la ∫coala general„, darmite un inspector ∫colar de Ónv„˛„m‚nt, ∫i acest lucru, mai devreme sau mai t‚rziu, se pl„te∫te.

Sigur, asta nu Ónseamn„ c„ pot fi acord cu anumite excese ∫i din aceast„ perioad„.

Sunt c‚teva lucruri care totu∫i au dat semnalul unei relative Ómbun„t„˛iri a situa˛iei, ∫i acest lucru nu poate fi negat de orice om de bun„-credin˛„: s-au dublat fondurile alocate cercet„rii — dublat —, este un lucru bun; se continu„ s„ se majoreze fondurile alocate infrastructurii din Ónv„˛„m‚nt, iar„∫i este un bun c‚∫tigat; a fost un mai mare procent alocat Ónv„˛„m‚ntului, care a permis ∫i o cre∫tere salarial„, e adev„rat, modest„, trebuie s-o spunem deschis, dar poate acceptabil„ Ón condi˛iile unei restric˛ii bugetare cunoscute.

Sunt multe lucruri de f„cut ∫i eu cred c„ mai ales Ón comisia de specialitate, unde avem oameni de mare valoare, a∫ zice, de erudi˛ie, o fost„ ministru al Ónv„˛„m‚ntului, un om mic la stat, dar mare la sfat, chiar un Anghel Stanciu, un mastodont, ∫i la propriu ∫i la figurat, ∫i mul˛i al˛i colegi care, indiferent de valoarea politic„, cred c„ pot contribui s„ facem legi bune, legi moderne pentru Ónv„˛„m‚ntul de azi ∫i de m‚ine Ón Rom‚nia.

De aceea, v„ rog, ∫i fac un apel la dumneavoastr„, s„ nu vot„m aceast„ mo˛iune simpl„ ∫i s„ d„m gir Ón continuare actualei conduceri.

V„ mul˛umesc.

Nicolae B„nicioiu

#63215

Unde sunt speciali∫tii pe care dumneavoastr„ spune˛i c„-i ave˛i Ón domeniul educa˛iei? Unde sunt acei profesori care ne vor Ónv„˛a cum s„ educ„m studen˛ii, cum s„ educ„m ∫colarii? Poate vine doamna Elena Udrea ∫i ne spune acum ∫i ce subiecte s„ d„m la Bac, c„ tot e la mod„!

Competen˛a, ini˛iativa ∫i gradul de preocupare didactic„, cercetarea, toate acestea au fost Ónlocuite de amici˛ie ∫i clientelism politic. Nu mai exist„ promovare didactic„ f„r„ recomandare de la partid. La fel ca p‚n„ Ón 1989, chiar dac„ r‚de˛i, a∫a este, p‚n„ ∫i studen˛ii, mai nou, iau note Ón func˛ie de adeziunea la P.D. sau nu. Salarii de mizerie, burse mic∫orate, bursele studen˛e∫ti au r„mas la nivelul anului 2003, c„mine insalubre, Ónc„ stau 5 studen˛i Óntr-o camer„. Poate afl„ ∫i domnul ministru H„rd„u cum vrea s„ intre Ón Europa. B„i la cap„tul culoarului, f„r„ aviz de la Sanepid.

Aceasta este realitatea pe care ne-o prezint„ colegii din arcul guvernamental Óntr-un mod foarte pl„cut. Doctoratele sunt Ón deriv„, reforma propus„ de actualul guvern merge Óntr-o direc˛ie necunoscut„.

Dar s„ vorbim totu∫i ∫i despre realiz„rile echipei de la minister, ale echipei H„rd„u. Greve, sfidarea profesorilor, un viol Ón incinta ministerului, de care s-a f„cut vinovat

portarul, cearta cu premierul ∫i scandalul subiectelor, de care, bineÓn˛eles, tot portarul este vinovat!

Scuza˛i-m„, dar acestea au fost realiz„rile celor c‚torva luni de guvernare ale domnului H„rd„u. ™i dac„ tot portarul este cel mai important func˛ionar de la minister, atunci propunem s„-l punem pe el ministru.

Dar mai trebuie s„ Óndeplineasc„ o singur„ condi˛ie, nu? S„ fie prieten cu domnul Boc.

Caracati˛a din educa˛ia rom‚neasc„ e girat„ ∫i ap„rat„ de ministrul educa˛iei. ™i spun asta pentru c„ domnul ministru Ól men˛ine Ón func˛ie cu Ónc„p„˛‚nare pe Adrian Gorun, prieten vechi al domnului Mischie, un adev„rat na∫ al sfid„rilor ∫i ilegalit„˛ilor din sistem. Adrian Gorun a parcurs toate gradele universitare, din 2001, c‚nd era lector la Universitatea îConstantin Br‚ncu∫i“, ∫i p‚n„ Ón 2005, c‚nd a ajuns rector la aceea∫i universitate.

Dac„ Ói cuantific„m gradul de eficien˛„ universitar„ vom constata c„ profesorul Palade e mic copil. Ca rector, el Óncalc„ Legea statutului Ónaltului func˛ionar public, fiind ∫i rector, ∫i secretar general al Ministerului Educa˛iei.

Œn consecin˛„, aceste lucruri fiind cunoscute deja, iar episodul cu subiectele disp„rute, de care sunt de acord cu dumneavoastr„ c„ nu este at‚t de important, dar nu face nimic altceva dec‚t s„ confirme incompeten˛a ce domne∫te la minister ∫i faptul c„ singura performan˛„ a actualului ministru a fost ca subiectele de la capacitate ∫i de la Bac s„ se g„seasc„ acum ∫i la col˛ul str„zii. BineÓn˛eles, la pre˛uri promo˛ionale.

V„ mul˛umesc.

Horia Victor Toma

#66209

## **Domnul Horia Victor Toma:**

## Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

S-a mai spus ∫i aici, legat de textul acestei mo˛iuni, ∫i eu pot s„ v„ spun c„ sunt surprins de concizia dus„ la maximum a acestui text care reu∫e∫te Ón cuvinte foarte pu˛ine s„ nu spun„ mai nimic, doar un singur lucru, demisia ministrului Ónv„˛„m‚ntului.

Refuz s„ cred, pentru c„-i cunosc ∫i-i respect pe colegii mei din Partidul Social Democrat, membri ai Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, repet, refuz s„ cred c„ au avut ceva de-a face cu acest text, probabil c„ nu au fost consulta˛i. Mi se pare cu at‚t mai ciudat demersul f„cut ast„zi dac„ m„ g‚ndesc la un episod care s-a petrecut Ón Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt Ón urm„ cu aproape o lun„ de zile, c‚nd, trebuie s„ recunoa∫tem, au existat ni∫te schimburi verbale Óntre premier ∫i ministrul Ónv„˛„m‚ntului, ∫i pre∫edinta comisiei noastre, distinsa deputat„ doamna

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006 Olgu˛a Vasilescu, a propus ca noi, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, s„ lu„m o atitudine public„ legat„ de acest lucru ∫i chiar s„ d„m un mesaj de pres„ Ón sprijinul domnului ministru Mihail H„rd„u.

La acea discu˛ie, colegii no∫tri, distin∫ii no∫tri colegi din Partidul Social Democrat, s-au raliat acestui punct de vedere ∫i au sus˛inut cu t„rie necesitatea ca noi, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, s„ ie∫im cu un comunicat de sprijin pentru domnul ministru.

Este foarte ciudat c„ Ón mai pu˛in de o lun„ de zile Domniile lor s-au r„zg‚ndit ∫i ∫i-au pus semn„tura pe o mo˛iune Ón care cer exact contrariul. Aceasta vine s„ dovedeasc„ o dat„ Ón plus c„ ne afl„m de fapt Ón fa˛a unui exerci˛iu de imagine, exerci˛iu care Óns„ se bazeaz„ pe un text care, hai s„ fim serio∫i, p„c„tuie∫te Ón consisten˛„ mai mult dec‚t ar fi cazul pentru un for cum este Parlamentul Rom‚niei.

Œnchei prin a v„ spune r„spicat c„ noi, Partidul Na˛ional Liberal, sprijinim eforturile ∫i ne-am declarat Óntotdeauna ferm de partea eforturilor pentru cre∫terea gradului de finan˛are ∫i cre∫terea calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc. Demersurile care s-au f„cut, sumele suplimentare care s-au alocat Ón acest an sunt o m„rturie foarte clar„ a dorin˛ei ∫i a angajamentului nostru politic.

Vreau Óns„ s„ atrag aten˛ia asupra unui lucru, mai ales c„ aici discut cu ni∫te distin∫i colegi care au lucrat, mul˛i dintre dumneavoastr„, Ón administra˛ie. Nu prin schimbarea ministrului Ónv„˛„m‚ntului, nu numai prin efortul Ministerului Œnv„˛„m‚ntului se pot rezolva acele solicit„ri pe care, Óntr-adev„r, sindicatele, pe bun„ dreptate, le-au f„cut.

Œn ceea ce prive∫te noua lege a salariz„rii Ón Ónv„˛„m‚nt, stima˛i colegi, ∫ti˛i foarte bine c„ o lege coerent„ a salariz„rii Ón Ónv„˛„m‚nt ar trebui s„ se fac„ recorel‚nd salariile din Ónv„˛„m‚nt cu cele ale tuturor bugetarilor, ∫i atunci mult mai logic ∫i mult mai Ón˛elept ar fi s„ elabor„m o lege care s„ reglementeze un raport corect al salariilor pentru to˛i bugetarii. Dar lucrul „sta nu putem s„-l facem numai cu ministrul Ónv„˛„m‚ntului ∫i cu Ministerul Œnv„˛„m‚ntului. E nevoie ∫i de sprijinul Ministerului Muncii, al Comisiilor pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

S-a vorbit aici de responsabilitate. Haide˛i s„ ne-o asum„m! ™i, nu Ón ultimul r‚nd, investi˛iile Ón infrastructur„. S„ ∫ti˛i c„ m-am ocupat de aceast„ situa˛ie. Capacitatea de absorb˛ie s„ ∫ti˛i c„ este redus„. De∫i foarte multe ∫coli, mai ales din mediul rural, au nevoie urgent„ de repara˛ii, consiliile locale nu au documenta˛ii preg„tite ca s„ poat„ s„ Ónceap„ lucr„rile ∫i s„ absoarb„ ace∫ti bani.

Este iar„∫i cazul s„-i ajut„m, pentru ca ace∫ti bani... pentru c„ altfel, s„ ∫ti˛i, chiar dac„ Ministrul Finan˛elor ar aloca cei 1,1 miliarde de euro m‚ine, ei ar r„m‚ne necheltui˛i p‚n„ la sf‚r∫itul anului.

Œnchei spun‚ndu-v„ c„ noi, Partidul Na˛ional Liberal, nu sprijinim schimbarea ministrului Ónv„˛„m‚ntului ∫i suntem pentru sprijinul educa˛iei ∫i al ∫colii. V„ mul˛umesc.

Monica Maria Iacob-Ridzi

#70332

## **Doamna Monica Maria Iacob-Ridzi:**

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Domnule ministru, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

F„r„ Óndoial„, educa˛ia are caren˛e vechi Ón ˛ara noastr„. Acest adev„r crud este demonstrat chiar de tonul imperial ∫i ifosele tenden˛ioase ale acestei mo˛iuni. De fapt, e greu s„ nume∫ti mo˛iune, fie ea ∫i simpl„, aceast„ simpl„ coal„ ministerial„, chiar dac„ este semnat„ de at‚˛ia fo∫ti mini∫tri. Este mai degrab„ o jalb„ prin care, Ón stilul boierilor lui L„pu∫neanu, aristocra˛ia P.S.D.-ist„ clameaz„ categoric: îCapul lui H„rd„u vrem!“

Graba cu care a fost Óncropit acest act incriminator al Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc este deja imortalizat„ Ón analele Parlamentului prin expresia îO dovad„ clar„ a unei guvern„ri lipsit„ de coeren˛„“, Ón care siluirea gramaticii limbii rom‚ne este strident„.

Desigur, Ónv„˛„m‚ntul nostru are metehne grele, dac„ p‚n„ ∫i fo∫tii mini∫tri se exprim„ dezacordat, Ón dialectul popular al sectorului 5.

Din p„cate, mo˛iunea prezentat„ nu se preteaz„ la o analiz„ de fond, pentru c„ fondul lipse∫te cu des„v‚r∫ire. Avem Ón fa˛„ 11 alineate ordonate fotbalistic. Fiecare poart„ pe tricou sigla P.S.D.-ului, adic„ un stol de p„s„ri migratoare, al„turi de sloganul publicitar îCapul lui H„rd„u vrem!“

Am convingerea c„ discursul domnului pre∫edinte Traian B„sescu rostit recent Ón fa˛a Camerelor reunite constituie un rechizitoriu mult mai clar, obiectiv ∫i documentat, al sistemului educa˛ional rom‚nesc. De peste 16 ani, Ónv„˛„m‚ntul de la noi, asemenea altor aspecte ale vie˛ii noastre sociale, economice, culturale ∫i politice, traverseaz„ un dureros ∫i complicat proces de transformare, de adaptare la exigen˛ele noii realit„˛i. Nu este u∫or. Pl„tim Ón continuare tribut unei mentalit„˛i perimate istoric, unui tradi˛ionalism bine Ónr„d„cinat, dar p„gubos.

Formele moderne de pedagogie intuitiv„ ∫i educa˛ie interactiv„ p„trund anevoios. ™coala de alt„ dat„ at‚rn„ greu Ón balan˛a progresului, dar spiritul Ónnoitor se face deja sim˛it. Cadrele noastre didactice sunt tot mai implicate Ón schimburi de experien˛„ ∫i programe europene. Desigur, schimbarea la fa˛„ a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc cere timp. La aceast„ dificil„ problem„, opozi˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006 noastr„ constructiv„ a g„sit Óns„ o rezolvare imediat„: îCapul lui H„rd„u vrem!“

Guvern„rile ultimilor 16 ani, indiferent de culoarea lor politic„, nu au reu∫it s„ adapteze oferta sistemului nostru educa˛ional la cererile formulate de pia˛a muncii, fie ea intern„ sau extern„. Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a fost p„storit vreme de 11 ani de P.S.D., timp Ón care s-a continuat fabricarea Ón serie a sute de mii de ingineri, juri∫ti ∫i economi∫ti, cu mult peste nevoile existente, Ón vreme ce pia˛a muncii cere cu disperare informaticieni competen˛i, constructori, zidari, dulgheri, buc„tari ∫i fieraribetoni∫ti.

Vreme de 11 ani, P.S.D. a aruncat praf Ón ochii opiniei publice, transform‚nd Ón emblema Ónv„˛„m‚ntului nostru o m‚n„ de elevi eminen˛i, c‚∫tig„tori de olimpiade interna˛ionale.

Stima˛i colegi din P.S.D.,

N-a˛i suflat o vorb„ despre faptul c„ Ón toate evalu„rile interna˛ionale sistemul nostru educa˛ional s-a situat constant Ón treimea coda∫„, c„ Ón primele 500 de institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior ale planetei P„m‚nt nu figureaz„ nici m„car o ∫coal„ rom‚neasc„. Nu a˛i spus niciodat„ c„ ˛ara noastr„, cu o rat„ de 1,5%, este lider european la capitolul abandon ∫colar.

V-a˛i compl„cut Óntr-un festivism electoral frate cu minciuna, ca nu cumva s„ vi se ofileasc„ trandafirii! Iat„ c„ noi avem curajul s„ spunem lucrurilor pe nume, dar solu˛ia g„sit„ de dumneavoastr„ este de o simplitate Ónduio∫„toare — îCapul lui H„rd„u vrem!“

Situa˛ia este ∫i mai dramatic„ Ón Ónv„˛„m‚ntul rural unde, v„ rog s„ re˛ine˛i, un singur cadru didactic din zece are calificarea cerut„ de fi∫a postului, iar jum„tate din popula˛ia ∫colar„ Ón v‚rst„ de 14 ani nu a ob˛inut diploma de capacitate, nici nu a promovat testul na˛ional.

Treaba asta e veche, nu ˛ine de guvernarea ultimilor doi ani. Œntrebare: ce a˛i f„cut dumneavoastr„ pentru Ónv„˛„m‚ntul de la sate, Ón afar„ de a racola Ón for˛„ directorii la P.S.D., transform‚nd ∫colile Ón adev„rate celule de partid? ™i, acum, cu non∫alan˛„, la o boal„ generat„ de guvernarea dumneavoastr„ a˛i g„sit antidotul minune: îCapul lui H„rd„u vrem!“?

Fire∫te, ave˛i suficient„ grij„ s„ instiga˛i iar sindicatele din Ónv„˛„m‚nt. Sunte˛i mai interesa˛i s„ vede˛i profesorii Ón strad„ dec‚t la catedr„. V„ reamintim Óns„ ∫i pe aceast„ cale c„ partidele aflate la guvernare Ó∫i vor respecta oferta electoral„, c„ vom reu∫i s„ acord„m Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii 6% din P.I.B. p‚n„ Ón anul 2008.

Dar politicianismul jalnic al acestei a∫a-zise mo˛iuni cap„t„ accente grote∫ti prin mesajul ei destabilizator. Suntem Ónaintea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. Acest obiectiv major ar trebui s„ ne uneasc„ prin miza lui cople∫itoare, ar trebui s„ facem tot posibilul pentru a evita ad‚ncirea unei crize politice, singura piedic„ teoretic„ Ón calea ader„rii.

Stima˛i colegi din P.S.D.,

Cel pu˛in din acest considerent etic ∫i patriotic, dac„ vre˛i, ar trebui s„ fi˛i mai tempera˛i. L„sa˛i Coali˛iei dreptul s„-∫i remanieze Guvernul Ón func˛ie de priorit„˛ile momentului!

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Œn Óncheiere, vreau s„ v„ mai spun c„ diviziunea muncii politice a fost stabilit„ de aleg„torii rom‚ni. Coali˛ia are datoria s„ guverneze, iar opozi˛ia s„ scrie mo˛iuni, simple ∫i compuse. La urma urmei, mo˛iunea este instrumentul de lucru constitu˛ional al opozi˛iei.

A∫adar, a d„sc„li dasc„lii din Rom‚nia printr-o mo˛iune simpl„ nu este chiar un p„cat capital. Se ∫tie Óns„ c„ eficien˛a ∫i for˛a de persuasiune a unei lec˛ii depinde mult de autoritatea moral„ a profesorului. Uita˛i-v„ pu˛in la lista semnatarilor prezentei mo˛iuni ∫i ve˛i descoperi clien˛i fideli ai Departamentului Na˛ional Anticorup˛ie. Nu ∫tiu dac„ domnul Dan Ioan Popescu este personalitatea cea mai potrivit„ pentru a ne ˛ine cursuri de moral„ cre∫tin„.

Cred c„ mo˛iunea ar fi c‚∫tigat un plus de credibilitate dac„, teoretic vorbind, ar fi fost semnat„ de domnii Iacubov, Mischie, Gabriel Bivolaru, Dumitru Sechelariu ∫i al˛i apostoli îs„raci ∫i cinsti˛i“ ai st‚ngii noastre foste comuniste.

Œnchei, rug‚ndu-v„ ca prin votul dumneavoastr„ s„ nu-l decapita˛i pe ministrul H„rd„u. L„sa˛i-i Coali˛iei dreptul de a-∫i reorganiza Executivul a∫a cum crede c„ este mai bine pentru ˛ar„, pentru cet„˛eni, pentru viitorul european al Rom‚niei!

V„ mul˛umesc.

Mihai Dumitriu

#77422

Domnule pre∫edinte,

Domnule ministru,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prezenta mo˛iune trage un semnal de alarm„ c„ ∫coala rom‚neasc„ nu este preg„tit„ s„ fac„ fa˛„ schimb„rilor care s-au petrecut Ón societate.

Sl„biciunea ∫i haosul care domnesc Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt au fost puse Ón eviden˛„ cu dou„ zile Ónaintea Ónceperii testelor na˛ionale pentru absolven˛ii claselor a VIII-a.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006 Œnt‚mplarea cu sustragerea subiectelor na˛ionale este mai grav„ dec‚t pare, indic‚nd deficien˛e procedurale Ón preg„tirea desf„∫ur„rii testelor na˛ionale. Mai mult, evenimentul produs a indus Ón opinia public„ rom‚neasc„, Ón r‚ndul elevilor, al p„rin˛ilor ∫i al cadrelor didactice un semnal de nesiguran˛„, care a afectat devastator credibilitatea Ónv„˛„m‚ntului, a ∫colii, a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, a seriozit„˛ii organiz„rii examenelor na˛ionale.

De asemenea, demoleaz„ Óncrederea copiilor c„ pot Ónv„˛a carte, c„ pot promova Óntr-o ˛ar„ a valorii, ∫i nu a minciunii, c„ pot lua notele pe care le merit„. Œncrederea elevilor Ón munca cinstit„ prime∫te o lovitur„ mortal„. 79% din cei men˛iona˛i mai sus nu au Óncredere Ón examenele na˛ionale, consider‚nd c„ sunt fraudate.

Fenomenul produs, care nu este singular, demonstreaz„ mediocritatea guvern„rii îportocalii“, a Coali˛iei P.N.L.-P.D.-P.C.-U.D.M.R., mediocritatea func˛ional„ a institu˛iilor statului rom‚n, implicit a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, care nu ar exista f„r„ succesul mediocrit„˛ilor individuale promovate Ón func˛ie Ón contextul blestematului de algoritm, care define∫te Ón Rom‚nia îciolanului“ guvern„rile de coali˛ie.

At‚t Ón structurile din Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, c‚t ∫i la nivelul inspectoratelor ∫colare sau unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt au fost promovate persoane din clientela politic„, membri activi ai partidelor Coali˛iei, care duc o lupt„ acerb„ pentru Ómp„r˛irea ciolanului, ∫i nu pentru rezolvarea problemelor specifice Ónv„˛„m‚ntului ∫i continuarea reformei.

Toate palierele din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc (universitar ∫i preuniversitar) au devenit teatre de lupt„ Óntre actualii guvernan˛i, cu o intensitate deosebit„ Óntre P.N.L. ∫i P.D.

Œn consecin˛„, are loc agravarea suferin˛ei Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, discreditarea Ónv„˛„m‚ntului Ón fa˛a opiniei publice, desconsiderarea ∫i umilirea corpului profesoral, accentuarea neÓncrederii c„ Ón Ónv„˛„m‚nt nu se respect„ legea, iar promov„rile se fac pe baza algoritmului blestemat pe care vi l-am spus ∫i a clientelei politice, colorarea listelor unit„˛ilor ∫colare propuse pentru alocarea de fonduri Ón galben, portocaliu ∫i albastru, dup„ culorile politice ale inspectorului general, ale inspectorului general adjunct, ale primarilor ∫i ale directorilor.

Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii Ói lipse∫te o strategie ∫i o viziune pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, Ón contextul schimb„rilor majore survenite Ón societate ∫i al integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Gestionarea sistemului de Ónv„˛„m‚nt Ón cele peste 500 de zile a adus Ónv„˛„m‚ntul Óntr-o criz„ f„r„ precedent. Pre∫edintele B„sescu spune un mare adev„r: îMai mult am cosmetizat dec‚t am continuat reforma“.

Programul de guvernare al Alian˛ei îD.A.“ pentru 2004—2008 pe probleme de Ónv„˛„m‚nt con˛ine peste 80% din m„surile dispuse, ini˛iate ∫i puse Ón practic„ de guvernarea P.S.D. Ón 2000—2004. Enumer„m numai c‚teva: descentralizarea sistemului de Ónv„˛„m‚nt,

Ónceput„ de P.S.D. Ón 2003, pentru c„ numai prin descentralizare se pot elimina disfunc˛iile care exist„ la ora actual„ Ón Ónv„˛„m‚nt. Este stopat„, fr‚nat„, redus„ aproape la zero de actualii guvernan˛i, de actuala conducere a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, de interesele opozan˛ilor diferitelor partide din Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

De ce? Pentru c„ ar trebui s„ se restructureze profund Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i inspectoratele ∫colare jude˛ene, reduc‚ndu-li-se o parte din competen˛e. Stop‚ndu-se autonomia ∫colilor ∫i liceelor, inspectoratele ∫colare jude˛ene Ónc„ mai desf„∫oar„ o serie de ac˛iuni care contravin practicilor europene ∫i cerin˛elor Consiliului Europei.

Dau numai c‚teva exemple: Óncadrarea cu personal didactic, prin procedurile aplicate, este o cacialma. Eu o consider ∫i ilegal„ la ora actual„. Este valoarea unit„˛ilor din Ónv„˛„m‚nt, nominalizarea directorilor, Óncadrarea secretarilor-∫efi de la unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt se face numai cu acordul inspectoratelor ∫colare; Óncadrarea personalului suplinitor — v„ da˛i seama, inspectoratele ∫colare trimit suplinitori la directori Ón comune. Ce fel de oameni trimit, cine gestioneaz„? ™i directorul r„spunde Ón fa˛a comunit„˛ii. Gestionarea RC-urilor.

Un alt obiectiv: generalizarea Ónv„˛„m‚ntului de 10 ani, care este unul din punctele forte ale guvern„rii Alian˛ei îD.A.“ pentru anii 2004—2008. M„sura, Óns„, a fost dispus„ ∫i pus„ Ón practic„ de guvernarea P.S.D. Ón anul ∫colar 2003—2004. Atunci s-a sistat examenul de capacitate ∫i au fost introduse testele na˛ionale, m„sur„ pentru trei ani, urm‚nd ca Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii s„ schimbe modalit„˛ile de evaluare, de absolvire ∫i modalit„˛ile de acces Ón diferite centre de Ónv„˛„m‚nt, Ón acord cu documentele europene Ón materie, adic„ continuarea reformei.

Ne Óntreb„m: testele na˛ionale organizate Ón aceast„ structur„ mai sunt necesare? Cui folosesc? Pentru anul ∫colar 2006—2007, Ón spiritul reformei Ónv„˛„m‚ntului, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii trebuia s„ analizeze ra˛iunea testelor na˛ionale Ón mijlocul unui ciclu obligatoriu de Ónv„˛„m‚nt ∫i, Ón consecin˛„, s„ propun„ alte modalit„˛i de admitere Ón ciclurile superioare gimnaziului.

Nu gre∫esc c‚nd afirm c„ Ón structurile din Ónv„˛„m‚nt programele ∫colare, metodele nu sunt armonizate cu cerin˛ele curente ale societ„˛ii ∫i Consiliului Europei.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Protec˛ia ∫i educa˛ia copiilor nu reprezint„ pentru actualii guvernan˛i portocalii, P.N.L.-P.D., o prioritate. Dac„ Ón guvernarea P.S.D., 500—600 de elevi, cu preponderen˛„ din mediul rural, foloseau gratuit locuri Ón taberele ∫colare, acum ele au devenit nefunc˛ionale, din cele 178 fiind preg„tite doar 54, sub denumirea de îcentre de agrement pentru tineret“, dup„ cum au fost botezate de t‚n„rul U.D.M.R.-ist care le conduce, restul sunt l„sate Ón paragin„ inten˛ionat, pentru ca membrii taberelor politice P.N.L.-P.D.-P.C.-U.D.M.R. s„ le Ómpart„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006 Guvernan˛ii portocalii nu pricep c„ latura instructiveducativ„ este mult mai profund„ ∫i trebuie completat„ ∫i cu activit„˛i extra∫colare?

Un alt aspect vreau s„ v„ aduc aminte, referitor tot la testele na˛ionale. Œn jude˛ul Ia∫i, din 10.200 de absolven˛i de clasa a VIII-a, au sus˛inut testele na˛ionale 7.180, un procent de promovare de 70%, deci aproape 4.900, adic„ sub 50% din elevii claselor a VIII-a au promovat testele.

Ce se Ónt‚mpl„ cu restul elevilor din clasa a VIII-a, c‚nd Ón foarte multe localit„˛i din mediul rural au fost desfiin˛ate ∫colile de arte ∫i meserii? Ce meserie Ó∫i vor Ónsu∫i pentru a-∫i c‚∫tiga existen˛a? Nu cumva ei vor ajunge viitorii s„raci ai Rom‚niei, viitoarele slugi din cur˛ile ∫i din casele boga˛ilor? A∫a Ón˛elege actualul Program de guvernare s„ asigure ∫anse egale pentru copiii din Rom‚nia?!

Voi face o scurt„ referire ∫i la cadrele didactice, care au fost jignite de repetate ori, desconsiderate, descalificate Ón fa˛a elevilor ∫i a p„rin˛ilor de actuala putere P.N.L.-P.D., chiar de pre∫edintele ˛„rii, domnul B„sescu, de premierul T„riceanu, prin etichetarea lor ca fiind evazioni∫ti, lipitori ai bugetului, de ministrul Ónv„˛„m‚ntului, H„rd„u, c„ au creierele pr„fuite, Óndemn‚nd p„rin˛ii s„ bat„ cu pumnul Ón mas„ pentru a-i trezi din be˛ie.

Realitatea este c‚t se poate de trist„. Alian˛a P.N.L.-P.D. a promis dublarea salariilor cadrelor didactice ∫i nu reu∫e∫te s„ o pun„ Ón aplicare. Majoritatea profesorilor au crezut ∫i au votat. Profesorii, Ónv„˛„torii ∫i educatoarele au fost manipula˛i de promisiuni de∫arte.

C‚nd actualii guvernan˛i erau Ón opozi˛ie, au fost de acord ∫i au sus˛inut frenetic ca, prin lege, Ónv„˛„m‚ntului s„-i fie alocat 5% din P.I.B. Ón 2006, iar Ón 2007 6% din P.I.B., lege votat„ de dumneavoastr„, cei care a˛i fost Ón mandatul trecut. Prevederile bugetare, Óns„, pentru anul 2006 reprezint„ 88% din bugetul pe 2005, alocat de guvernarea P.S.D., ∫i 3,78 din P.I.B.

Iat„ o dovad„ c„ actuala Coali˛ie nu era ∫i nu este preg„tit„ s„ conduc„ ˛ara ∫i nici s„ gestioneze realist ∫i profesionist problemele Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.

Œn negocierile din noiembrie 2005, Guvernul a oferit 5% din P.I.B. pentru educa˛ie doar pe h‚rtie. Œn realitate, ace∫ti bani nu exist„. Suma promis„, de 1,1 miliarde euro pentru infrastructura ∫colar„, a fost o minciun„, deoarece p‚n„ la ora actual„ s-au alocat doar 100 milioane de euro ∫i reprezent‚nd partea de finan˛are a Rom‚niei Ón programele finan˛ate de Banca Mondial„, programe puse Ón practic„ de guvernarea P.S.D.

Doar vreau s„ v„ mai aduc aminte despre violen˛a Ón ∫coli, Ón ultimii doi ani, c„ a luat o amploare deosebit„, manifest‚ndu-se prin agresiuni fizice Óntre elevi, Óntre elevi ∫i profesori ∫i Óntre p„rin˛i ∫i profesori.

Cele c‚teva aspecte pe care vi le-am prezentat demonstreaz„ neprofesionalismul guvernan˛ilor portocalii, arogan˛a ∫i dispre˛ul fa˛„ de popor, fa˛„ de elevi, fa˛„ de

p„rin˛i, fa˛„ de cei care trudesc la catedr„ pe ni∫te salarii de mizerie.

Trebuie restructurat din temelii Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, inspectoratele ∫colare, alte organisme din Ónv„˛„m‚nt, alte organisme care ofer„ educa˛ie.

De asemenea, trebuie acordat„ o aten˛ie deosebit„ educa˛iei adul˛ilor.

Mai mult, prin ac˛iunile Óntreprinse, actuala guvernare distruge tot ce este mai bun: sufletul ∫i speran˛a copilului, viitorul ˛„rii!

V„ mul˛umesc.

George Crin Lauren˛iu Antonescu

#88347

Œnv„˛„m‚ntul rom‚nesc este cel care a reu∫it s„ inventeze, Ón 16 ani, nu ∫tiu c‚te zeci de universit„˛i, Ón vreme ce mii ∫i mii de copii, Ón special din mediul rural, nu mai ajung la ∫coala primar„. Œnv„˛„m‚ntul rom‚nesc este subfinan˛at, Óntr-adev„r, dar Ón acela∫i timp, din cauza unor proaste ∫i birocratice gestiuni, e unul din marii risipitori ai banilor publici.

Cred Óns„ c„, stima˛i colegi, al c„ror drept de a Ónainta aceast„ mo˛iune nu-l contest, evident, e bine s„ ne g‚ndim, Ón vreme ce m‚nc„m pe r‚nd aceast„ p‚ine a depl‚ngerii haosului, dezordinii, neÓmplinirilor ∫i lipsei de schimb„ri de mentalitate Ón Ónv„˛„m‚nt, s„ ne g‚ndim ce-am f„cut fiecare.

™i vreau s„ v„ reamintesc c„, p‚n„ Ón 1997, chiar 1998, Ón principal guvernele dumneavoastr„, dup„ aceea, pentru o perioad„, ∫i ale noastre n-au apucat de coarne taurul reformei Ón Ónv„˛„m‚nt, c„ mi se pare corect s„ spun acest lucru, un Ónceput serios de reform„ a fost f„cut Ón timpul mandatului lui Andrei Marga, Ón fruntea acestui minister, ∫i sub aspectul reformei curriculare, ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006 sub aspectul moderniz„rii institu˛iilor, ∫i sub aspectul revolu˛iei Copernicane, pe care ne-o propune ast„zi pre∫edintele Rom‚niei, ∫i anume Óntoarcerea Ónv„˛„m‚ntului c„tre principalul s„u beneficiar, care trebuie s„ fie elevul, studentul ∫.a.m.d., ∫i sub aspectul primordial al salariz„rii, al condi˛iei materiale decente a cadrelor didactice.

De ce s-a oprit aceast„ reform„, ce s-a Ónt‚mplat cu ea Óntre 2000—2004 sunt Óntreb„ri la care dumneavoastr„ pute˛i r„spunde mai bine.

™i dac„ ast„zi, a∫a cum colegii mei au avut deja cinstea de a v„ informa, Grupul parlamentar liberal va vota Ómpotriva acestei mo˛iuni, nu este — v„ asigur — din cauz„ c„ am fi orbi˛i de str„lucirea presta˛iei actualei conduceri a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, nici pentru c„ am fi pe deplin mul˛umi˛i — sau eu personal, cel pu˛in, nu sunt — de implicarea primului-ministru ∫i a Óntregului Guvern Ón chestiunea educa˛iei, ci doar pentru c„ avem cel pu˛in dou„ elemente promi˛„toare, ∫i anume acela c„, Ón vreme ce de 16 ani, de 15 ani ne-am tot zb„tut, dup„ adoptarea Legii Ónv„˛„m‚ntului, s„ aproxim„m acel 4% din P.I.B.., avem Ón fine o alocare care este consistent„, de 5% din produsul intern brut, ∫i Ón fine pentru c„ un element al acestei revolu˛ii a ap„rut sau este Ón orice caz Ón curs, ∫i-l vom urm„ri, anume conceperea acestui buget important al Ónv„˛„m‚ntului, pe proiecte, cu adev„rat.

Dac„ vom avea respectarea acestor angajamente cu adev„rat, vom vedea. Eu pot s„ spun, Ón numele Grupului parlamentar na˛ional liberal, c„ vom urm„ri Óntr-adev„r nu doar pe ministrul educa˛iei, acesta sau altul, ci ∫i pe primul-ministru ∫i Óntregul Guvern, pentru a respecta Óntr-o m„sur„ c‚t mai mare angajamentul pe care to˛i l-am f„cut de fiecare dat„ Ón campaniile electorale, ∫i anume acela c„ Ónv„˛„m‚ntul este prioritate na˛ional„.

S„ veghea˛i, domnule ministru, aceasta este dorin˛a noastr„, a celor care v„ sus˛inem ast„zi, pentru ca Óntr-adev„r Ónv„˛„m‚ntul s„ se Óntoarc„ spre elev, spre beneficiarul lui, spre student, s„ nu uita˛i c„ actorul principal al acestui proces este, totu∫i, cadrul didactic, ∫i s„ rezolva˛i Ómpreun„ cu Ministerul Muncii ∫i cu Óntreg Guvernul, Ministerul Finan˛elor Publice, problema salariz„rii acestor cadre didactice, ∫i s„ nu uit„m nici o clip„ c„ nu putem vorbi cu adev„rat de intrarea Ón Europa at‚ta vreme c‚t un singur copil din aceast„ ˛ar„ care vrea s„ Ónve˛e ∫i nu poate mai exist„.

√sta nu este socialism sau populism de duzin„, eu o spun ca liberal, pentru c„ eu ∫i noi, colegii mei, credem Ón egalitatea ∫anselor. Nu exist„ egalitatea ∫anselor, concuren˛„, f„r„ ca ultimul copil din ultimul c„tun al Rom‚niei s„ aib„ aceast„ ∫ans„.

Eu, domnule ministru, m-am obi∫nuit s„ fiu mai sceptic Ón leg„tur„ cu promisiunile ∫i repet c„ dac„ ast„zi respingem mo˛iunea simpl„ a colegilor no∫tri, nu o facem pentru a v„ da un cec Ón alb dumneavoastr„,

primului-ministru, ministrului finan˛elor, ci o facem pentru c„ a˛i anun˛at derularea unui proiect Ón care credem.

Eu v„ urez succes ∫i v„ amintesc, cu tot respectul, c„ un ministru, ca ∫i un guvern pot s„ p„r„seasc„ locul Ón care se afl„ ∫i altfel dec‚t printr-o mo˛iune simpl„ sau, eventual, una de cenzur„.

V„ urez succes!

Petru Andea

#92933

## **Domnul Petru Andea:**

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Stima˛i colegi,

îP.S.D. ar trebui s„ tac„“, spunea un coleg mai t‚n„r... _(Aplauze.)..._ , prins Óntr-un stereotip pe care Ól aud de un an ∫i jum„tate.

Sigur c„ noi am putea s„ t„cem, dar vreau s„ v„ spun c„ de multe ori t„cerea este mult mai asurzitoare dec‚t larma pe care unii dintre dumneavoastr„ o face˛i aici, iar larma care se aude acum dinspre sistemul de Ónv„˛„m‚nt, dup„ p„rerea noastr„, a ajuns ∫i trebuia s„ ajung„ ∫i sub cupola Parlamentului.

Am depus o mo˛iune simpl„, care a st‚rnit o retoric„ nemaipomenit„, de care poate v-a˛i s„turat uneori s-o auzi˛i aici. Ce a∫ vrea s„ spun? Aceast„ retoric„ a ascuns multe adev„ruri, a vopsit alte adev„ruri, dar a ∫i spus unele adev„ruri.

S„ vedem adev„rul despre mo˛iunea aceasta simpl„. Este o mo˛iune tehnic„. Nu am vrut s„ abord„m toate temele Ónv„˛„m‚ntului, pentru c„ nu ne-ar fi ajuns cele 28 de pagini ale mo˛iunii de cenzur„ care urmeaz„ miercuri. Am ales o singur„ tem„, ∫i anume vulnerabilitatea sistemului de Ónv„˛„m‚nt, pentru c„ aceasta este una din temele actuale.

Oric‚t am vrea s„ deviem acum discu˛ia c„tre alte direc˛ii, care merit„ ∫i ele puse Ón discu˛ie, ast„zi tema zilei din punctul nostru de vedere, ∫i poate s„ constituie tema unei mo˛iuni simple, este vulnerabilitatea sistemului.

Vreau s„ v„ spun un singur lucru: s„ ∫ti˛i c„ premiul Nobel s-a acordat pentru o lucrare de dou„ pagini. Ca atare, faptul c„ aceast„ mo˛iune are doar o pagin„ ∫i jum„tate, c„ putea s„ aib„ o singur„ pagin„ sau 20 nu constituie substan˛a discu˛iei noastre.

S„ vedem ce spunem noi Ón aceste dou„ pagini? S„ intr„m pu˛in Ón sistem. Spunea un coleg despre violul de la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii; dar spunea un alt coleg ∫i despre profesorii care sunt amenin˛a˛i ∫i chiar agresa˛i Ón incinta ∫colii. Am avut situa˛ia Ón care o elev„ a fost Ónjunghiat„ Ón cancelarie ∫.a.m.d. Iat„, a∫adar, c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006 violen˛a Ón ∫coal„, care este o parte a vulnerabilit„˛ii despre care noi vorbim, este un fapt real, agravant.

P.S.D. a depus un proiect de lege pe aceast„ tem„, care Ónc„ Ó∫i face curricula, ca s„ spun a∫a, la Senat. Sper„m c„ ajunge c‚t de repede ∫i Ón Camera Deputa˛ilor.

Dac„ ne referim la alte teme, a∫ sublinia una singur„, ∫i anume faptul c„, ceea ce am putea s„ discut„m ar fi despre misiunea ∫colii. Colegul Bu∫oi, acum am s„-l citez, critica faptul c„ diplomele noastre de ast„zi au pre˛, nu au valoare. Cost„ poate mai mul˛i bani. Sigur, m„ g‚ndesc c„ poate s-a referit la propria diplom„, a∫a cum o fi ob˛inut-o Domnia sa, pentru c„ a ob˛inut-o tocmai Ón ace∫ti ani despre care critica at‚t de vehement.

Ce anume ar trebui s„ se fac„ Ón aceast„ direc˛ie? Sigur c„ s-au dat foarte multe sfaturi domnului ministru. Eu a∫ vrea doar un lucru s„ remarc, c„ este prioritate Ónv„˛„m‚ntul, dar Óntotdeauna, de un an ∫i jum„tate, Ón cele 500 de zile, pe domnul H„rd„u Ól vedem Ón r‚ndul doi aici. ™i acum, recunosc, domnule ministru, abia v„ z„rim! Trei ore putea˛i s„ fi˛i aici, Ón fa˛„, pentru c„ P.S.D.-ul va oferit ∫ansa ca trei ore s„ fi˛i Óntr-adev„r prioritate, prioritate na˛ional„.

Ce anume ar trebui s„ se fac„? Era un laitmotiv al colegei noastre c„ îCapul lui H„rd„u vrem!“. S„ ∫ti˛i c„ nu acesta este obiectivul principal al P.S.D.-ului ∫i logica unei mo˛iuni simple, chiar dac„ cere de regul„ demisia unui ministru, se refer„ la rezolvarea unei probleme.

Cum rezolv„m securizarea examenelor na˛ionale, despre care colegul Dumitriu f„cea aici at‚tea referiri? Nu este un fapt suficient de grav, pentru c„ este doar un exemplu? Œn subsolul acestui imens aisberg, pe care-l b„nuim sub aceast„ desecretizare nemaiÓnt‚lnit„ ∫i nemaipomenit„, sunt multe alte fapte care necesit„ o Óns„n„to∫ire a Óntregului sistem. Aceasta este ceea ce dore∫te P.S.D.-ul: o Óns„n„to∫ire a sistemului de Ónv„˛„m‚nt.

Trebuie mai mul˛i bani, este foarte adev„rat. Retorica c„ p‚n„ Ón 2008 vom face, c„ p‚n„ nu ∫tiu c‚nd vom drege, c„ avem un program p‚n„ Ón 2013 ∫.a.m.d. ascunde de fapt lipsa de preocupare actual„ ∫i, mai ales, lipsa de solu˛ii actuale.

P.S.D.-ul nu caut„ neap„rat vinova˛i, dar exist„ vinova˛i. Vrem solu˛ii, or, aceste solu˛ii se a∫az„ tot pe promisiunile cu care ne-a obi∫nuit actuala guvernare din 2004 Óncoace.

Se spune c„ 500 de zile nu sunt de ajuns. C‚te zile ar trebui s„ fie? Pentru c„ spunea domnul Antonescu c„ a mai fost un ministru, m„ rog, atunci ˛„r„nist, acum liberal, care a f„cut o reform„ serioas„.

Dac„ lu„m guvern„rile de dreapta, Ónsumeaz„ deja 6 ani. Nu mai este decalajul at‚t de mare fa˛„ de cei 10 ani care se imput„ ∫i se deconteaz„ mereu P.S.D.-ului. Œn 6 ani nu s-a putut face nimic? Œn 500 de zile chiar nimic nu s-a putut face? Totul trebuie proiectat Ón viitor?

Noi consider„m c„ Óntreaga guvernare sufer„ Ón ceea ce Ónseamn„ programe concrete, Óntreaga guvernare sufer„ Ón ceea ce Ónseamn„ proba practic„. Pentru c„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, din p„cate, chiar dac„ ∫tie mult„ teorie, mo˛iunea a generat o prob„, proba practic„, la care a c„zut ∫i care a fost reprezentat„ de aceste teste na˛ionale.

V„ mul˛umesc.

Ecaterina Andronescu

#98289

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Domnule ministru, Stima˛i colegi,

N-a∫ fi revenit la acest microfon dac„ n-ar fi fost cuv‚ntul mai tinerilor no∫tri colegi, pe care Ói urm„resc cu foarte mult„ considera˛ie de la Ónceputul acestei legislaturi. ™i v„ m„rturisesc c„ ast„zi am avut o dezam„gire profund„, pentru c„ au vorbit Ón total„ necunoa∫tere a sistemului na˛ional de Ónv„˛„m‚nt. ™i m„ Óntreb cum au putut s„ vin„ la acest microfon s„ vorbeasc„ despre lucruri pe care nu le ∫tiu.

M-a∫ adresa mai Ónt‚i t‚n„rului coleg de la Partidul Na˛ional Liberal: a˛i vorbit c„ Ón timpul guvern„rii P.S.D. nu s-a urm„rit europenizarea Ónv„˛„m‚ntului nostru. Grav„ eroare, stimate coleg! Dou„ legi stau m„rturie: generalizarea Ónv„˛„m‚ntului de 10 clase, tocmai pentru racordarea Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar la Ónv„˛„m‚ntul european, pentru c„ eram Óntre ultimele dou„ ˛„ri cu un Ónv„˛„m‚nt de 8 ani, ∫i Legea nr. 288, care structureaz„ Ónv„˛„m‚ntul superior pe cicluri, Ón conformitate cu Declara˛ia ∫i cu Procesul de la Bologna.

Oare cum pute˛i s„ fi˛i membru Ón Parlamentul Rom‚niei, s„ vorbi˛i despre Ónv„˛„m‚nt, f„r„ s„ cunoa∫te˛i aceste dou„ legi esen˛iale pentru sistemul na˛ional de Ónv„˛„m‚nt?

Este adev„rat c„ tot Ón guvernarea Partidului Social Democrat au fost ini˛iate ∫i dezvoltate programele europene Leonardo, Socrates, Erasmus ∫i, sigur, seria exemplelor poate continua. Acestea sunt tot at‚tea c„i prin care Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc intr„ prin pun˛ile de comunicare specifice cu unit„˛ile ∫i institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt din Europa Occidental„.

Sunt proiecte pe care guvernarea noastr„ le-a dezvoltat, ca urmare este absolut incorect s„ spune˛i c„ nu am fost preocupa˛i de racordarea Ónv„˛„m‚ntului nostru la Europa.

Dar am vorbit prea pu˛in, am f„cut mai mult dec‚t am vorbit. Al˛i mini∫tri au vorbit mai mult, urm„rindu-∫i propria lor imagine, din p„cate. ™i iat„ c„ doar despre imagine putem s„ vorbim acum.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006 A˛i vorbit aici c„ nu s-a restructurat sistemul na˛ional de Ónv„˛„m‚nt. Nimic mai fals, stimate colege care a˛i venit la acest microfon. Oare s„ nu ∫ti˛i c„ Ón timpul guvern„rii Partidului Social Democrat s-a Ónceput restructurarea re˛elei de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar? C„ a fost dotat sistemul cu 875 de microbuze ∫i tot at‚tea ∫coli Ón centrele de comune s-au creat ∫i c„ acest proiect Ól continua˛i dumneavoastr„, prin ceea ce numi˛i acum îcampusurile ∫colare“? Este nedrept s„ nu recunoa∫tem c„ este o continuare a proiectului Ónceput de noi. Oare s„ nu v„ fie cunoscut proiectul de informatizare, chiar ∫i numai din premiile, din multitudinea de premii europene ∫i mondiale pe care le-a luat? Oare s„ nu recunoa∫tem c„ a fost un proiect de succes, care acum este continuat, dup„ ce timp de 8 luni a fost am‚nat, analizat ∫i r„sanalizat?

Descentralizarea Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar noi am Ónceput-o. Am f„cut Ónt‚i descentralizarea cu responsabilizarea autorit„˛ilor locale fa˛„ de ∫coli, ∫i apoi descentralizarea financiar„. S-a demarat proiectul Ón 8 jude˛e-pilot. De ce nu este continuat„ acum? Acestea sunt Óntreb„rile.

S-a rea∫ezat Ón drepturi ∫coala de arte ∫i meserii, care Óntr-adev„r trebuie s„ produc„ pentru pia˛a muncii meseriile de care aceast„ pia˛„ are nevoie.

Am l„sat la minister proiecte de peste 200 de milioane de euro pentru dezvoltarea ∫colilor de arte ∫i meserii. Sunt dovezi pe care le pute˛i avea urm„rind ce se Ónt‚mpl„ acolo, la minister.

Proiectul cu Banca Mondial„ de Dezvoltare a Ónv„˛„m‚ntului rural este un proiect demarat de noi ∫i care este, acum, continuat de Ministerul Œnv„˛„m‚ntului. Este un proiect de 120 de milioane de dolari, se continu„. Au fost preocup„ri pentru dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului rural. Ministerul Ól continu„ pentru c„ nu este bun? Œl continu„ tocmai pentru c„ este ceea ce trebuie. ™i, sigur, foarte multe alte proiecte, pentru c„ nu le-am men˛ionat pe cele cu caracter social.

Ce n-a f„cut P.S.D.-ul? N-a considerat c„ sistemul de Ónv„˛„m‚nt este un sistem tic„lo∫it. ™i vin la acest microfon ∫i o s„ vin de multe ori ∫i o s„ m„ ridic Ómpotriva arunc„rii cu noroi Ón sistemul rom‚nesc de Ónv„˛„m‚nt, pentru c„ majoritatea care suntem ast„zi din Ónv„˛„m‚nt Ón sal„ suntem produsul acestei ∫coli. Nu avem voie, sub cupola Parlamentului, s„ o denigr„m.

Are foarte multe lucruri de Ómbun„t„˛it, sunt de acord. Trebuie s„ ne punem la mijloc eforturile Ón a∫a fel Ónc‚t s„ aducem solu˛iile cele mai bune. Dar s-o denigr„m, nu aducem deloc beneficii!

™i a∫ mai spune, tot adres‚ndu-m„ dumneavoastr„, stima˛i colegi tineri, care a˛i venit la acest microfon, a∫ spune c„, chiar de la Ónceputul acestei legislaturi, Óndr„znesc s„ spun c„ am lucrat Ón folosul Ónv„˛„m‚ntului, Ón Comisia de Ónv„˛„m‚nt, mai mult dec‚t a˛i lucrat dumneavoastr„. ™i m-a˛i obligat s„ spun acest lucru pe care, altfel, nu-mi face nici o pl„cere s„-l spun. V„ mul˛umesc foarte mult.

( _Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.S.D_ .)

Mihail H„rd„u

#105295

## **Domnul Mihail H„rd„u:**

A∫ dori s„ r„spund doar la c‚teva Óntreb„ri ∫i consider c„ pute˛i s„ vota˛i Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

Œn primul r‚nd, chiar de la Ónceput s-a vorbit de misiunea politic„. V-a∫ r„spunde c„, de c‚nd sunt Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006 minister, orice modificare a fost Ónso˛it„ de contesta˛ii. Nu a existat nici un concurs Ón care s„ nu fie depus„ contesta˛ie prin care s„ se considere c„ din considerente politice are loc schimbarea.

Dar este bine s„ ∫ti˛i c„, Ón acest an, din 12.000 de directori, au fost numi˛i directori noi, pe baz„ de concurs, 10%. Este mult sau este pu˛in, aprecia˛i singuri. De asemenea, Ón func˛ie de inspectori la nivel ∫colar jude˛ean, inspector pe diferite discipline, doar 12% au fost nou-numi˛i, restul sunt cei dinainte. Deci cred c„ pu˛in, aici, lucrurile sunt exagerate.

Dar a∫ vrea s„ v„ mai dau c‚teva exemple tot Ón aceast„ problem„. La Cluj, prin concurs, domnul Valentin Cuibus, fost prefect, fost inspector ∫colar jude˛ean, prin concurs este director la Palatul Copiilor ∫i Elevilor. Este de-al dumneavoastr„. La Cluj, Constantin Corega, fost secretar de stat, fost inspector ∫colar general, este director la colegiu. La Bac„u, domnul Gheorghe Iorga, domnul Vasile Cauti∫ sunt directori de colegii. A generaliza aceast„ misiune politic„ cred c„ nu este corect.

Am apreciat c„ domnul deputat Crin Antonescu a spus c„ un ministru se schimb„ prin mo˛iune, prin mo˛iune de cenzur„ ∫i are ∫i alte posibilit„˛i de a pleca. Doresc s„ spun c„ eu nu am nevoie de cecuri Ón alb. Pentru mine votul dumneavoastr„ nu este un cec Ón alb. Func˛ia de ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii nu reprezint„, domnilor, un ciolan ∫i pentru aceasta v„ rog s-o Óntreba˛i pe doamna ministru Ecaterina Andronescu dac„ a considerat vreodat„ aceast„ func˛ie Ón acest sens. ™i v„ va spune dumneaei.

Domnul profesor Andea, domnul deputat Andea apreciaz„ unilateral. Nu s-a f„cut nimic Ón aceast„ perioad„. Vreau s„ spun c„, dac„ nu cunoa∫te˛i anumite lucruri, nu Ónseamn„ c„ nu s-a f„cut. Deci eu o s„ m„ ocup s„ v„ informez.

A∫ vrea s„ v„ mai spun c‚teva lucruri. Putem s„ schimb„m ceva Ón Ónv„˛„m‚nt dac„ ∫coala nu va mai fi considerat„ o consumatoare de fonduri. La aceast„ etap„, Ónc„ se mai consider„.

Este adev„rat c„ trebuie o reform„, nu numai de sus, la nivel de minister, ci ∫i din interior. Cele mai mari probleme pe care le resimt Ón Ónv„˛„m‚nt sunt Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar.

Ca pericole pe care le observ ∫i r„spund la c‚teva afirma˛ii: egalitarismul ∫i autosuficien˛a, pe care dorim s„ le Ónlocuim cu competi˛ie ∫i cu calitate. Cheia rezolv„rii nu va fi la decizia unui ministru, la decizia ministerului.

Ceea ce a spus doamna Olgu˛a Vasilescu este perfect real. Trebuie f„cut„ o strategie. Noi avem p‚n„ Ón 2013. Eu am anun˛at comisiile pentru probleme de Ónv„˛„m‚nt c„ sunt dispus s„ discut„m strategia p‚n„ Ón 2013 Ómpreun„ cu comisiile pe probleme de Ónv„˛„m‚nt

∫i, indiferent cine va conduce acest minister, ce fel de guvern s„ fie, aceast„ strategie s„ r„m‚n„ constant„, pentru c„ altfel nu vom face nimic, niciodat„.

A∫ vrea s„-mi permite˛i... sunt colegi Ón sal„ de la diferite universit„˛i. Doamna Ecaterina Andronescu este de la Politehnica din Bucure∫ti. A primit bani la investi˛ii, Ón luna mai, pe care nu i-a avut niciodat„. V„ poate confirma. Domnul deputat Pu∫ca∫ este de la Universitatea îBabe∫-Bolyai“ din Cluj. Au primit bani la investi˛ii, Ón luna mai, bani pe care nu i-au primit de c‚nd exist„ universitatea. Poate confirma. ™i a∫ putea s„-l mai re-citesc pe domnul profesor Andea, care cunoa∫te situa˛ia de la dumnealui.

Deci a Ónceput un prim pas de finan˛are Ón infrastructur„ ∫i urmeaz„, Ón aceast„ lun„, un salt cam — s„ spunem a∫a — ... cam de dou„-trei ori mai mare dec‚t cel din luna mai. Este un Ónceput. Cred c„ trebuie considerat a∫a. Pe aceasta m„ bazez c‚nd r„m‚n Ón continuare la conducerea ministerului.

Ceea ce nu mi-a pl„cut — ∫i asta nu ∫tiu dac„ intereseaz„ pe cineva —, dar vreau s„ afirm, pe l‚ng„ faptul c„ atunci c‚nd am citit mo˛iunea de cenzur„ am constatat o extraordinar de mare aten˛ie pentru analizele simpliste care s-au f„cut pentru diferite evenimente care au fost centrate negativ pe activitatea ministerului, legat de aceast„ problem„ cu subiectele.

îAve˛i pu˛intic„ r„bdare“ ∫i ve˛i constata c„ lucrurile sunt pu˛in mai complicate dec‚t sunt prezentate p‚n„ Ón prezent. Analiza acestor Ónt‚mpl„ri va avea un final, p‚n„ la urm„.

Dar indiferent de pozi˛ionarea fiec„rui partid fa˛„ de rezultatele Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, indiferent de modul Ón care suntem noi percepu˛i, vreau s„ v„ asigur c„ Ónv„˛„m‚ntul este o problem„ a tuturor ∫i, din acest motiv, eu apreciez c„ chiar ∫i o parte din cei de la Partidul Social Democrat pot s„ voteze Ómpotriva acestei mo˛iuni.

V„ mul˛umesc.

Daniela Popa

#111725

Bun„ seara!

Declar deschis„ ∫edin˛a consacrat„ r„spunsurilor orale la Óntreb„ri, precum ∫i consemnarea interpel„rilor depuse. Œncepem cu r„spunsurile orale la Óntreb„ri.

Primul r„spuns pentru domnul deputat Mircia Giurgiu, referitor la str„mutarea caselor din localit„˛ile afectate grav de inunda˛iile din 2005 ∫i 2006.

Din partea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnul secretar de stat Alexandru Mircea. Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Alexandru Mircea** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

## Stimate domnule deputat,

Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i s„ vi se comunice dac„, Ón cazul Ón care exist„ propunerea ∫i, implicit, acceptul autorit„˛ilor jude˛ene, str„mutarea caselor din localit„˛ile afectate grav de inunda˛iile din 2005 ∫i din acest an se poate face ∫i pe teritoriul altor jude˛e, v„ comunic„m urm„toarele.

Administra˛ia public„ din unit„˛ile administrativ-teritoriale se organizeaz„ ∫i func˛ioneaz„ Ón temeiul principiului autonomiei locale. Œn acest sens, este de men˛ionat faptul c„ autorit„˛ile administra˛iei publice locale au dreptul ∫i capacitatea efectiv„ de a solu˛iona ∫i de a gestiona, Ón numele ∫i Ón interesul colectivit„˛ilor locale pe care le reprezint„, treburile publice.

Av‚nd Ón vedere faptul c„, potrivit legii, consiliile locale, respectiv consiliile jude˛ene, administreaz„ domeniile publice private ale unit„˛ilor administrativ-

teritoriale Ón raza c„rora func˛ioneaz„, apreciem c„ materializarea unui deziderat de natura celui exprimat de dumneavoastr„ este realizabil Ón temeiul op˛iunilor manifestate de autorit„˛ile administra˛iei publice locale implicate Ón asemenea acte decizionale, dar, bineÓn˛eles, cu respectarea procedurilor legale pe care derularea unor astfel de proiecte le implic„.

Œn context, trebuie avute Ón vedere toate aspectele referitoare la eventualele demersuri privind schimbarea categoriei de folosin˛„ a unor terenuri, precum ∫i la operarea modific„rilor corespunz„toare Ón planurile urbanistice zonale, Ón sensul extinderii cu suprafe˛ele Ón discu˛ie a intravilanului localit„˛ilor respective.

Œntr-adev„r, pentru derularea programului de reconstruc˛ie a locuin˛elor afectate de inunda˛ii ar trebui s„ se realizeze nu numai eliberarea amplasamentelor de resturile cl„dirilor distruse ∫i definitivarea rezultatelor expertizelor tehnice, astfel Ónc‚t s„ poat„ fi stabilit„ oportunitatea Ónceperii lucr„rilor Ón anumite zone, ci ∫i asigurarea m„sur„torilor necesare pentru afectarea noilor terenuri, Ón ipoteza str„mut„rii amplasamentelor scopului de referin˛„ Ón reconstruc˛ia locuin˛elor distruse.

Œn vederea clarific„rii tuturor implica˛iilor tehnice pe care materializarea solu˛iilor Ón discu˛ie le-ar genera, consider„m oportun„ solicitarea punctului de vedere al Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, institu˛ie c„reia Ói revin atribu˛ii cu privire la derularea programului privind reconstruc˛ia locuin˛elor afectate de calamit„˛ile naturale.

Eviden˛iem, Óns„, faptul c„ asigurarea amplasamentelor pentru noile construc˛ii poate fi realizat„ de c„tre autorit„˛ile administra˛iei publice locale doar cu respectarea deplin„ a dreptului de proprietate al persoanelor fizice.

De asemenea, apreciem c„, la identificarea solu˛iilor referitoare la noile amplasamente, trebuie avut Ón vedere, de c„tre autorit„˛ile administra˛iei publice locale, ∫i faptul c„ procesul de retrocedare a imobilelor nu este finalizat, precum ∫i necesitatea asigur„rii existen˛ei unui echilibru Óntre interesul general al comunit„˛ilor de˛in„toare ∫i interesul particular al persoanelor afectate de inunda˛ii. Mul˛umesc.

Daniela Popa

#116005

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Finan˛elor Publice, domnul secretar de stat C„t„lin Doic„ a transmis r„spunsul Ón scris la Óntrebarea referitoare la politica fiscal„ domnului deputat Vasile Filip Soporan, Grupul parlamentar P.S.D.

De asemenea, avem o solicitare din partea Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, prin care se cere am‚narea prezent„rii r„spunsului oral la Óntrebarea formulat„ de doamna deputat Mirela Adomnic„i, deoarece secretarul de stat planificat pentru sus˛inerea Óntreb„rii este angajat Ón activit„˛i urgente, specifice ministerului. R„spunsul am Ón˛eles c„ s-a transmis Ón scris. Urmeaz„ ca r„spunsul oral s„ se am‚ne pentru data viitoare. N-a˛i primit nici r„spuns Ón scris, nu? V„ rog s„ consemna˛i c„ nu s-a primit nici r„spuns scris ∫i se am‚n„ r„spunsul oral la Óntrebarea doamnei deputat Mirela Adomnic„i.

Din partea Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, domnul secretar de stat C„t„lin Ionel D„nil„ ofer„ r„spuns la Óntrebarea domnului deputat Petru C„lian, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, referitoare la acordarea avizului favorabil Legii cardurilor de mas„.

Domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Mul˛umesc frumos, doamna pre∫edint„.

Propunerea legislativ„ privind Ónlocuirea tichetelor de mas„ cu contravaloarea lor prin virament pe carduri de mas„, ini˛iat„ de domnul deputat Petru C„lian ∫i de doamna deputat Cornelia Ardelean, propune instituirea unui sistem prin care personalul Óncadrat prin Óncheierea unui contract individual de munc„ s„ beneficieze de o aloca˛ie individual„ de hran„, Ónlocuindu-se tichetele actuale de mas„ cu contravaloarea lor, prin plata electronic„ sub forma cardurilor de mas„ ∫i, Ón consecin˛„, abrogarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de mas„.

A∫a cum s-a precizat ∫i cu ocazia dezbaterilor asupra acestei propuneri legislative Ón cadrul comisiilor Senatului, pe parcursul a trei ∫edin˛e ale comisiei, la care a fost prezent ∫i domnul deputat Petru C„lian, propunerea suport„ trei observa˛ii.

Œn primul r‚nd, Ónlocuirea tichetelor de mas„ cu un card special emis de o unitate bancar„ nu este posibil„ Ón prezent Óntruc‚t, av‚nd Ón vedere num„rul de salaria˛i beneficiari de tichete de mas„, un num„r de circa 1,9 milioane, precum ∫i dispersia lor teritorial„, apreciem c„ majoritatea magazinelor sau unit„˛ilor de alimenta˛ie public„ din anumite zone unde salaria˛ii pot utiliza astfel de carduri nu sunt dotate cu cititoare de carduri. Acest fapt poate conduce la situa˛ia Ón care salaria˛ii s„ nu poat„ beneficia de aloca˛ia individual„ de hran„.

De asemenea, acceptarea propunerii ar anula stimularea organiz„rii de cantine-restaurant sau bufete de c„tre angajatori, Ón calitate de unit„˛i emitente pentru salaria˛ii proprii, posibilitate prev„zut„ de Legea nr. 142/1998 ∫i utilizat„ Ón prezent.

Motiva˛ia din expunerea de motive, potrivit c„reia ini˛iativa legislativ„ va conduce la m„turarea obstacolelor birocratice existente Ón prezent Ón modul de repartizare ∫i de decontare a tichetelor de mas„, respectiv a comisioanelor pl„tite at‚t de angajator, c‚t ∫i de agen˛ii economici ce deconteaz„ aceste tichete, este neÓntemeiat„, Óntruc‚t Óntregul sistem al tichetelor de mas„ se bazeaz„, potrivit Legii nr. 142/1998, pe contracte comerciale de prest„ri servicii, Óncheiate Óntre angajatori ∫i unit„˛ile emitente autorizate, respectiv Óntre unit„˛ile emitente autorizate ∫i unit„˛ile de alimenta˛ie public„ afiliate sistemului, iar decontarea valorii lor Óntre persoane juridice se efectueaz„ prin intermediul unit„˛ilor bancare.

Eviden˛ele ∫i situa˛iile obligatorii proprii sistemului tichetelor de mas„ impuse angajatorilor care acord„ tichete de mas„ au generat ∫i genereaz„ locuri de munc„.

Suplimentar, Ón ∫edin˛a din 6 iunie 2006, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei a prezentat o list„ a ˛„rilor Ón care func˛ioneaz„ sistemul tichetelor de mas„ — ∫i este vorba Ón Uniunea European„ de 20 de asemenea state —, lista unit„˛ilor emitente autorizate, potrivit legii, de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice, pre˛urile medii ale imprimatului reprezent‚nd tichetul de mas„ practicate de unit„˛ile emitente autorizate Ón rela˛ia contractual„ cu angajatorii ∫i comisionul perceput de c„tre unit„˛ile emitente autorizate Ón rela˛ia contractual„ cu unit„˛ile de alimenta˛ie public„.

Œn cadrul aceleia∫i ∫edin˛e a comisiei, reprezentan˛ii ministerului au precizat c„ unit„˛ile emitente autorizate cuprind Ón pre˛ul imprimatelor pe care-l percep Ón rela˛ia contractual„ cu angajatorii ∫i costul imprimatului ∫i, respectiv, a elementelor de securitate care s„-i confere acestuia siguran˛„ Ón circula˛ie.

Tichetele de mas„ nu sunt salarii ∫i nu trebuie Óncurajat„ confuzia Óntre tichetele de mas„ ∫i salariu, care reprezint„ un drept exprimat Ón bani.

Œn concluzie, apreciem c„ sistemul acord„rii aloca˛iei individuale de hran„ sub forma tichetelor de mas„ ∫i conceptul de tichet de mas„, pe suport de h‚rtie, ca element de securitate, care s„ confere siguran˛„ Ón circula˛ie, se utilizeaz„ Ón prezent Ón peste 20 de state ale Uniunii Europene.

V„ mul˛umesc.

Petru C„lian

#121466

V„ mul˛umesc. Doamna pre∫edint„, Domnule ministru secretar de stat, f n s„ v„ mul˛umesc.

Œn sf‚r∫it, v„ face˛i apari˛ia Ón fa˛a unor reprezentan˛i ai Camerei Deputa˛ilor.

M„ mir c„ nu a˛i reu∫it s„ v„ face˛i timp s„ veni˛i, a∫a cum este regulamentar, la Senat, Ón cadrul Comisiei de munc„, comisie Ón care s-a dezb„tut acest proiect de lege nu de trei ori, domnule secretar de stat, sunte˛i dezinformat Ónc„ de la Ónceput, ci doar de dou„ ori. Dumneavoastr„, prin bun„voin˛a dumneavoastr„, a˛i trimis dou„ persoane care erau ∫efi de servicii s„-mi ofere dou„ r„spunsuri cel pu˛in imprecise, dac„ nu mincinoase.

Ceea ce dumneavoastr„, ast„zi, a˛i f„cut, n-a˛i f„cut nimic, de fapt, a˛i preluat ce v-au dat ∫efii de servicii ∫i mi le-a˛i recitit Ónc„ o dat„!

Vreau s„ v„ spun c„ birocra˛ia exist„, v„ invit, domnule ministru secretar de stat, s„ merge˛i pe ∫oseaua de centur„ a Bucure∫tiului cu zece tichete de mas„ ∫i v„ ve˛i bucura de servicii pe care nu le nominalizez aici, din partea unor persoane care au locul de munc„ pe centura Bucure∫tiului.

Este inadmisibil s„ primesc r„spunsuri evazive ∫i dumneavoastr„, Ómpreun„ cu ministerul, Ón loc s„ ap„ra˛i interesul cet„˛eanului, ap„ra˛i interesele unor grupuri de interese ∫i, Ón special, ap„ra˛i interesele celor opt firme care tip„resc ∫i care deconteaz„ aceste tichete de mas„. Este o minciun„ faptul c„ nu se percep comisioane. Se percep comisioane, nu se pl„te∫te doar tip„rirea acelor tichete de mas„.

Per total, domnule ministru secretar de stat, comisioanele sunt undeva Óntre 12 ∫i 14%, lucru pe care eu vi-l pot dovedi cu acte Ón regul„.

™efii dumneavoastr„ de serviciu n-au fost Ón m„sur„ nici m„car s„ vin„ cu o dovad„ ∫i au dezinformat ∫i atunci, spun‚nd c„ maximum procentual la comisioane este de 5—6%. Repet, o dezinformare cras„!

Dac„ dumneavoastr„ ∫i ministerul pe care-l conduce˛i nu ave˛i interesul s„ elimin„m aceste bariere birocratice, de asemenea, s„ elimin„m comisioanele grase — ∫i v„ spun aici un lucru, nu ∫tiu dac„ ∫ti˛i sau nu, dar profitul ob˛inut de firmele care produc ∫i deconteaz„ tichetele de mas„ pe un an de zile este de 100 de milioane de euro.

Nu putem discuta, domnule ministru, Ón baza abrog„rii acestei legi, neap„rat de desfiin˛area acelor cantine ale s„racilor. Ele ar trebui s„ se autodesfiin˛eze Ón mod natural, nu Ón baza abrog„rii unor legi. Ele mai pot func˛iona ∫i se va putea lua masa acolo cu un card specializat, un card personalizat, intitulat îmasa“, tocmai pentru a ne Óndep„rta pu˛in de s„r„cia Ón care ne afl„m sau m„car s„ Óncerc„m s„ o masc„m, dac„ nu reu∫im s„ o Óndep„rt„m.

Œn privin˛a cititorilor cardurilor sunte˛i, iar„∫i, dezinformat ∫i fac precizarea, domnule ministru secretar

de stat, c„, Ón afar„ de cei 1,9 milioane de salaria˛i care beneficiaz„ de tichete de mas„, sunt aproape 3 milioane de salaria˛i care-∫i Óncaseaz„ salariile pe carduri. V„ Óntreb atunci, cei care Óncaseaz„ salariile pe carduri, domnule ministru secretar de stat, ∫i nu au cititoare de carduri acolo, Ón localit„˛ile rurale, unde dumneavoastr„ a˛i f„cut referire, ce se va Ónt‚mpla? Uita˛i de concuren˛„, uita˛i de economia de pia˛„. Economia de pia˛„ este Ón m„sur„ s„ regleze aceast„ problem„, ∫i comercian˛ii care au interesul s„ Ó∫i creasc„ cifra de afaceri vor putea apela la un cititor de card care are o valoare total nesemnificativ„ sau, poate, p‚n„ la urm„ ele se vor putea oferi chiar gratis din partea b„ncilor.

Fac men˛iunea c„, Ón varianta cardurilor de mas„ personalizate, comisionul este de p‚n„ la 1%.

G‚ndi˛i-v„, domnule ministru, ∫i face˛i o socoteal„ matematic„, dac„ nu, Óntreba˛i-v„ ∫efii de serviciu c‚t Ónseamn„ 12% minus 1%. Œnseamn„ o reducere a comisioanelor de 11%. Reflectat Ón pre˛ul alimentelor pe care-l pl„tesc eu ∫i dumneavoastr„ ∫i to˛i ceilal˛i, Ónseamn„ c„ ne putem g‚ndi la o reducere de pre˛ per total, la alimente, cu 5%. Nu dori˛i, este problema dumneavoastr„.

Eu doresc Ón continuare ∫i v„ avertizez Ónc„ de pe acum, domnule ministru secretar de stat, s„ fi˛i prezent la dezbateri Ón Comisia de munc„ a Camerei Deputa˛ilor atunci c‚nd vom dezbate acest proiect de lege. Œn caz contrar, refuz ∫i voi protesta astfel Ónc‚t dumneavoastr„ s„ fi˛i demis Ón situa˛ia Ón care r„spunde˛i direct ∫i ve˛i fi delegat s„ sus˛ine˛i din partea Guvernului sau s„ respinge˛i proiectul meu de lege.

V„ mul˛umesc.

Paul Magheru

#128591

Urm„toarele 4, deci Ón afara interpel„rii adresate primului-ministru, una este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu. Obiectul interpel„rii este solu˛ionarea dreptului de persoan„ cu handicap a doamnei Stoica Ileana din localitatea Bucea, comuna Negreni, jude˛ul Cluj, Ón condi˛iile Ón care Cabinetul de expertiz„ a capacit„˛ii de munc„ din Cluj-Napoca refuz„, f„r„ nici o explica˛ie, s„ fac„ acest lucru.

Men˛ionez c„ persoana are 88 de ani, este imobilizat„ la pat ∫i, Ón urma unor afec˛iuni ortopedice grave, care Ói dau dreptul la indemniza˛ie de persoan„ cu handicap grav, nici m„car nu i se primesc documentele pentru ca s„ intre Ón drepturile cuvenite.

Am anexat aceast„ interpelare ∫i actele justificative. A doua interpelare este adresat„, de altfel este o revenire la o interpelare pe care am adresat-o domnului Zsolt Nagy, ministrul comunica˛iilor ∫i tehnologiei informa˛iei, am fost obligat s„ revin pentru c„, datorit„ interpret„rii eronate a unei ordonan˛e de urgen˛„ ∫i a unor legi, din p„cate, ministerul acesta a Ónvestit o organiza˛ie nonguvernamental„ cu puteri pe care nu le are, comi˛‚ndu-se Ón felul acesta un abuz din partea acestei asocia˛ii nonguvernamentale, pentru c„ printr-o scrisoare oficial„, un document neoficial de lucru, care a fost publicat de asocia˛ie drept document oficial, a fost indus Ón eroare indirect ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii, care, Óntr-o adres„ oficial„ trimis„ tuturor universit„˛ilor de stat din Rom‚nia, a f„cut referire la acest index ca la un document oficial. Indirect, Ón felul acesta, ministerul a contribuit la scandalul de pres„ provocat de Asocia˛ia îEducer“, asocia˛ie care are ca scop nu cel declarat, de oprire a degrad„rii educa˛iei ∫i cercet„rii, ci prin ac˛iunile ei, din p„cate, de denigrare a Óntregului Ónv„˛„m‚nt superior de stat ∫i a cercet„rii din Rom‚nia.

A treia interpelare este adresat„ domnului ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul Mihai Alexandru Voicu ∫i are ca obiect al interpel„rii, ∫i cer c‚teva preciz„ri, pentru c„ nu s-a aplicat corect Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2004 privind cre∫terea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice ∫i a func˛iilor publice, precum ∫i intensificarea m„surilor de prevenire ∫i combatere a corup˛iei.

™i ultima, a patra interpelare, Ón afara celei adresate primului-ministru, este adresat„ Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, doamnei Sulfina Barbu. Obiectul interpel„rii este renun˛area la construirea unui pod rutier pe Cri∫ul Repede din Oradea, Óntre cartierele Rogerius ∫i Io∫ia.

Aduc argumente interven˛ii ale popula˛iei Ón defavoarea construirii acestui pod ∫i ne adres„m ministerului de resort cu rug„mintea de a opri imediat ∫i definitiv orice ac˛iune nes„buit„ ce se Óndreapt„ Ómpotriva mediului ∫i a omului.

V„ mul˛umesc.

Andrian Sirojea Mihei

#131831

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Prima interpelare este adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu, Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, domnului ministru Radu Mircea Berceanu, ∫i Ministerului Integr„rii Europene, doamnei Anca Boagiu.

Obiectul interpel„rii: m„suri de evitare ca marinarii rom‚ni s„-∫i piard„ locurile de munc„ pe navele europene.

Dup„ integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, la 1 ianuarie 2007, marinarii rom‚ni risc„ s„ nu mai fie solicita˛i de armatorii europeni deoarece legisla˛ia european„ Ón domeniul maritim prevede ca navigatorii din ˛„rile Uniunii Europene s„ fie pl„ti˛i de armatorii europeni dup„ aceea∫i gril„ de salarizare ∫i, Ón plus, s„ le fie pl„tite de c„tre armatori ∫i asigur„rile sociale Ón ˛ara sub al c„rui pavilion este Ónregistrat„ nava.

Deoarece costurile vor fi mult mai mari dec‚t acum, armatorii vor prefera s„ nu mai angajeze rom‚ni.

Exist„ demersuri pentru semnarea unor acorduri de Ónt‚rziere Ón aplicarea acestor prevederi, a∫a cum au fost Óncheiate Ón˛elegeri de c„tre Polonia ∫i Lituania cu ˛„rile Uniunii Europene, sau care sunt m„surile pe care ministerele pe care le conduce˛i le iau pentru a preÓnt‚mpina acest lucru?

A doua interpelare este adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, domnului Codru˛ ™ere∫, ∫i se intituleaz„: îStrategii ∫i modalit„˛i de implementare a energiilor alternative Ón zona costier„“.

Zona costier„ are un poten˛ial deosebit pentru utilizarea de energii alternative, ca, de exemplu, energia eolian„, for˛a valurilor, energia solar„ etc. La nivelul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului exist„ strategii de implementare a utiliz„rii energiilor alternative Ón zona costier„? ™i dac„ da, care sunt modalit„˛ile de implementare avute Ón vedere?

Interpelare adresat„ Ministerului Afacerilor Externe, domnului R„zvan Ungureanu.

A fost lansat Forumul M„rii Negre pentru Dialog ∫i Parteneriat, care, conform declara˛iilor, Ó∫i propune Ón principal un dialog politic ∫i o cooperare Óntre ˛„rile din aceast„ regiune, fiind invita˛i la acest forum pre∫edin˛i din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina ∫i Rusia.

Pe data de 26 februarie 1993, la Istanbul, reprezentan˛ii parlamentelor a 9 ˛„ri: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Rom‚nia, Federa˛ia Rus„, Turcia ∫i Ucraina au adoptat declara˛ia privind instituirea Adun„rii Parlamentare a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„, apoi, Ón 1995 Grecia s-a al„turat Adun„rii ca un al zecelea membru cu drepturi depline, iar Bulgaria a devenit al unsprezecelea membru cu drepturi depline Ón iunie 1997, ca apoi Serbia ∫i Muntenegru s„ devin„ cea de-a a 12 ˛ar„.

Adunarea parlamentar„ este compus„ din 70 de parlamentari reprezent‚nd toate cele 12 ˛„ri membre ale cooper„rii economice la Marea Neagr„.

Œn aprilie anul acesta a fost inaugurat„ la Mamaia Euroregiunea M„rii Negre, la care au participat peste 150 de reprezentan˛i ai Consiliului Europei ∫i ai statelor situate Ón zona M„rii Negre: Bulgaria, Rom‚nia, Moldova, Federa˛ia Rus„, Ucraina, Georgia, Turcia, Azerbaidjan ∫i Armenia.

A∫ avea c‚teva Óntreb„ri legate de aceste evenimente.

1. De ce atunci c‚nd sunt ini˛iate, organizate, nu se studiaz„ oportunitatea apari˛iei a Ónc„ unui astfel de for versus continuarea ∫i dezvoltarea tradi˛iei celor existente sau m„car preluarea unor discu˛ii Óncepute la anumite niveluri ∫i parcurgerea unui drum consecvent ∫i unitar Ón tratarea unor probleme, chiar dac„ Euroregiunea se dore∫te a fi o colaborare la nivelul autorit„˛ilor locale, Adunarea Parlamentar„ de Cooperare Economic„ la Marea Neagr„, una la nivel parlamentar, iar forumul, dup„ cum a avut invita˛i, la nivel de pre∫edin˛i.

04 · other

Primirea de r„spunsuri la Óntreb„rile adresate membrilor Guvernului..

8 discursuri

Daniela Popa
#137876
Mul˛umesc, domnule deputat.
Doamna deputat Manuela Mitrea, dou„ interpel„ri depuse Ón scris.
Domnul deputat Petru Gabriel Vlase, o singur„ interpelare.
Domnul deputat Ioan Munteanu, dou„ interpel„ri.
Domnul deputat Viorel Pupez„, o interpelare.
Domnul deputat Constantin Faina, trei interpel„ri.
Domnul deputat Petre Str„chinaru, o interpelare, de asemenea, depus„ Ón scris.
Doamna deputat Monica Maria Iacob-Ridzi, o interpelare depus„ Ón scris.
Domnul deputat Aurel Vl„doiu, dou„ interpel„ri, depuse Ón scris.
Domnul deputat Ion Gon˛ea, dou„ interpel„ri depuse Ón scris.
Domnul deputat Marian Sorin Paveliu, o singur„ interpelare depus„ Ón scris.
Domnul deputat R„zvan Bobeanu, dou„ interpel„ri depuse Ón scris.
Domnul deputat Mihai Dumitriu o singur„ interpelare, de asemenea, depus„ Ón scris.
Domnul deputat Gheorghe S‚rb, o interpelare, depus„ Ón scris.
Doamna deputat Gabriela Nedelcu, o interpelare depus„ Ón scris.
Domnul deputat Chi∫ Filona∫, 3 interpel„ri depuse Ón scris.
Domnul deputat Emil Radu Moldovan, nu este prezent Ón sal„.
- Domnii deputa˛i Alexandru Maz„re, Corneliu Dida,
- Eduard Martin, c‚te o singur„ interpelare depus„ Ón scris. Domnul deputat Adrian Moisoiu.
- Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.
- O singur„ interpelare? Patru interpel„ri. Ave˛i cuv‚ntul.
Adrian Moisoiu
#139213
Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.
Sunt patru, dar de fapt sunt dou„, adic„ merg Ón dou„ direc˛ii.
O prim„ interpelare se adreseaz„ Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i Ministerului Afacerilor Externe, respectiv domnilor mini∫tri Mihail H„rd„u ∫i R„zvan Mihai Ungureanu. Se refer„ la faptul c„ Ón data de 10 mai Ón
Ungaria s-a desf„∫urat proba la istorie la examenul de bacalaureat, ocazie cu care, culmea, s-a dat o tem„ deosebit„: îArgumenta˛i, pe scurt, cauzele pentru care se poate considera injust„, din punct de vedere etnic, acea parte din Tratatul de pace care fixa grani˛ele noi ale Ungariei“.
Observa˛i c„ se refer„ la Tratatul de la Trianon, semnat Ón urm„ cu 86 de ani la Trianon, la 4 iunie, ∫i Ón urma c„ruia, atunci c‚nd s-a aplicat principiul na˛ionalit„˛ilor, Ungaria a pierdut o mare parte din teritoriu ∫i din popula˛ie, pe bun„ dreptate, pentru c„ nu erau majoritari.
Vreau s„ apreciez Óns„ altceva, ∫i anume c„ formularea acestui subiect nu numai c„ lezeaz„ demnitatea minoritarului ∫i a t‚n„rului care d„ examen cu aceast„ ocazie, pentru c„ i se cere s„ dezavueze sentimentele sale fa˛„ de propria sa na˛ionalitate c„reia Ói apar˛ine. Acesta de fapt reprezint„ un incident diplomatic, Ón sensul c„ se preconizeaz„ o provocare care pune Ón pericol reconcilierea istoric„ care se dore∫te s„ existe Óntre Rom‚nia ∫i Ungaria.
Ca atare, interpelarea solicit„ celor doi mini∫tri s„ comunice cum apreciaz„ aceast„ tem„ ∫i s„ comunice modul Ón care vor ac˛iona.
O a doua serie de interpel„ri, una este adresat„ doamnei ministru Sulfina Barbu, ministrul mediului ∫i gospod„ririi apelor, a doua domnului ministru Radu Berceanu, ministrul transporturilor ∫i construc˛iilor, dar de data aceasta al turismului, c„ la asta Ón special m„ g‚ndesc, ∫i se refer„ la faptul c„ Ón clipa de fa˛„, Ón sta˛iunea Sovata, f„r„ nici un fel de licita˛ie, n„molul folosit pentru cura balnear„ a fost concesionat pentru a fi exploatat numai de c„tre firma îDanubius“, fapt care bineÓn˛eles c„ va fr‚na procesul investi˛ional ∫i dezvoltarea sta˛iunii Ón viitor.
Dac„ Domniile lor pot s„ expun„ punctul de vedere care a determinat o asemenea concesiune.
V„ mul˛umesc.
Daniela Popa
#141411
™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.
Doamna deputat Lia Olgu˛a Vasilescu nu e prezent„ Ón sal„.
Domnul deputat Marius Iriza, dou„ interpel„ri depuse Ón scris.
Domnul deputat Petru T„rniceru, o singur„ interpelare depus„ Ón scris.
Domnul deputat C„t„lin Buh„ianu-Obuf, o interpelare depus„ Ón scris.
Domnul deputat Ioan Cindrea, trei interpel„ri depuse Ón scris.
Domnul deputat Mihai Apostolache, dou„ interpel„ri depuse Ón scris.
Domnii deputa˛i Ovidiu BrÓnzan ∫i Aurel Nechita, c‚te o interpelare pe care au depus-o Ón scris.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/6.VII.2006 Domnul deputat Alecsandru ™tiuc„, o interpelare depus„ Ón scris.
Domnul deputat Ovidiu Gan˛, de asemenea, o interpelare depus„ Ón scris.
Domnul deputat Florin Iordache, o singur„ interpelare, da?
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Florin Iordache
#142269
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Doamna pre∫edinte,
Interpelarea mea este adresat„ doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului ∫i gospod„ririi apelor, ∫i subiectul interpel„rii Ól constituie pagubele produse Ón comuna Milcov, jude˛ul Olt, ∫i am supus prin aceast„ interpelare aten˛iei conducerii Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor situa˛ia creat„ Ón comuna Milcov, dat fiind c„ prin avizele pe care Direc˛iile Apelor Olt ∫i Direc˛iile Mediului tot din jude˛ul Olt... consider c„ au emis prea u∫or autoriza˛ie de mediu ∫i avizele favorabile, pentru c„ prin amenajarea Ón prim„ etap„ a 27 de hectare ∫i apoi, prin extindere, p‚n„ la 40 de hectare unor societ„˛i private, apele pluviale vin ∫i produc o cre∫tere semnificativ„ a p‚r‚ului Url„toarea, ∫i acesta vine ∫i afecteaz„ exagerat de mult locuitorii comunei Milcov.
Am solicitat conducerii ministerului s„-mi precizeze modul Ón care au fost emise autoriza˛iile de mediu ∫i autoriza˛iile de la Direc˛ia de Gospod„rire a Apelor, dat fiind faptul c„ prin hot„r‚re de guvern ministerul a venit acum s„ acopere o serie de pagube, ∫i aceste pagube sunt acoperite din bugetul na˛ional consolidat, c‚nd este anormal. Aceste pagube trebuiau acoperite de c„tre cei care le-au produs ∫i de fabricile care produc astfel de rev„rs„ri ale apelor.
V„ mul˛umesc.
Daniela Popa
#143610
Mul˛umesc, domnule deputat.
Domnul deputat Petru C„lian, patru interpel„ri depuse Ón scris.
Domnul deputat Ioan fiundrea, dou„ interpel„ri depuse Ón scris.
- Doamna deputat Cornelia Ardelean nu e prezent„ Ón
- sal„.
Doamna deputat Gra˛iela Iordache nu este prezent„ Ón sal„.
Doamna deputat Angela Buciu, o singur„ interpelare. Domnul deputat Titus Corl„˛ean, o singur„ interpelare. Domnul deputat Drago∫ Dumitriu, o interpelare depus„ Ón scris.
Domnul deputat Cosmin Vasile Nicula, cred c„ nu e nici o gre∫eal„, sunt 26 de interpel„ri? Mai multe interpel„ri dec‚t ministerele Guvernului. Da, 26 de interpel„ri? V„ rog s„ verifica˛i, s„ nu fie vreo gre∫eal„. ™i domnul deputat Mircia Giurgiu, 8 interpel„ri.
- V„ rog s„ le prezenta˛i, pe scurt.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.
Mircia Giurgiu
#144426
Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.
Din respect pentru colegi o s„ le depun Ón scris. Acum doar vreau s„ mul˛umesc personal Biroului permanent pentru faptul c„ dup„ o lun„ ∫i jum„tate a programat un nou r„spuns oral pentru un deputat independent.
V„ mul˛umesc.
Daniela Popa
#144715
## **Doamna Daniela Popa:**
Mul˛umesc, domnule deputat.
Cu aceasta, am Óncheiat ∫edin˛a noastr„. O sear„ bun„ tuturor!
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#144878
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|124226]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 113/6.VII.2006 con˛ine 28 de pagini.** Pre˛ul: 5,88 lei

Cuprins

Stenograma

Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputa˛ilor, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat

Prezentarea pe scurt de c„tre deputa˛i a interpel„rilor adresate membrilor Guvernului

Informare privind alegerea domnului Liviu Bogdan Ciuc„ Ón calitate de lider al Grupului parlamentar al P.C

Prezentarea ∫i dezbaterea mo˛iunii simple cu titlul îEduca˛ia — victim„ Ón lupta dintre P.N.L. ∫i P.D.“ (supunerea la vot; respingerea mo˛iunii)

Primirea de r„spunsuri la Óntreb„rile adresate membrilor Guvernului..